1. OXIZI
Definiţie: Compuşii binari ai oxigenului cu alte elemente, metale sau nemetale se
numesc oxizi.
Formula generală: E2nOnII
Denumire: „oxid” + de + denumirea elementului (valenţa).
Ex. CO2 – oxid de carbon (IV) sau dioxid de carbon
CO – oxid de carbon (2) – când valenţa este secundară, se scrie cu cifre arabe.
La elementele cu valenţe multiple se foloseşte sufix:
Ex. FeO – oxid feros – oxid de fer (II)
Fe2O3 – oxid feric – oxid de fer (III)
FeO + Fe2O3 = Fe3O4 – oxid feroferic
Clasificare:
a)după compoziţie: b)după proprietăţi:
- oxizi metalici - oxizi bazici
- oxizi nemetalici - oxizi acizi
Metode de obţinere:
A)Reacţii de combinare
a)Reacţia metalelor cu oxigenul
4Na + O2
2Na2O
2Mg + O2 2MgO
b)Reacţia nemetalelor cu oxigenul

2. C + O2 CO2
S + O2 SO2
B)Reacţii de descompunere
La încălzire, carbonaţii se descompun dând doi oxizi: unul metalic şi unul
nemetalic. Reacţia se numeşte „descompunere termică”.
t°C
CaCO3 CaO + CO2
MgCO3 t°C MgO + CO2
t°C
CuCO3 CuO + CO2
Proprietăţi fizice:
Starea de agregare:
La temperatura obişnuită oxizii sunt:
• substanţe solide: oxizii metalici
• substanţe gazoase: ex. CO2, SO2, NO2
• substanţe lichide, foarte rar: SO3
Culoarea:
• incolori: CO2, SO2, SiO2
• coloraţi: CuO negru, CaO alb (var nestins), ZnO alb, HgO roşu,
Cr2O3 verde
Proprietăţi chimice:
A)Reacţii cu substanţe simple:
Anumite elemente chimice prezintă mai multe stări de valenţă.
Valenţa maximă este, în cazul nostru, valenţa faţă de oxigen şi poate ajunge până
la un număr egal cu numărul de ordine al grupei. În acest sens, întâlnim oxizi
inferiori(valenţa elementului este mai mică) şi oxizi superiori (valenţa elementului
este mai mare).
Oxizii superiori pot fi obţinuţi prin reacţia oxizilor inferiori cu oxigenul:

3. 2CO + O2 2CO2
2NO + O2 2NO2 (gaz brun)
B)Reacţii cu substanţe compuse
a)Reacţionează cu apa
Oxizii reacţionează cu apa astfel: oxizii metalici reacţionează formând baze, fapt
pentru care sunt denumiţi şi anhidride bazice (baze fără apă) iar oxizii nemetalici
reacţionează cu apa formând acizi, fapt pentru care se mai numesc şi anhidride acide
(acizi fără apă).
Aceasta nu este valabilă pentru toţi oxizii.
• reacţia unor oxizi metalici cu apa
MI = Li, Na, K; MII = Ca, Mg, Sr, Ba.
oxid metalic + apă → bază
CaO + H2O Ca(OH)2
Reacţia se numeşte stingerea varului şi are loc cu mare degajare
de căldură.
Na2O + H2O 2NaOH
• reacţia oxizilor nemetalici cu apa
oxid nemetalic + apă → oxiacid
(acid care conţine oxigen în moleculă)
CO2 + H2O H2CO3
SO2 + H2O H2SO3
SO3 + H2O H2SO4

4. b) Reacţia bazelor cu oxizi acizi
oxid acid + bază → sare + apă
CO2 + Ca(OH)2 CaCO3 ↓ + H2O
Reacţia se numeşte „tulburarea apei de var”.
CO2 + 2 NaOH Na2CO3 + H2O
c) Reacţia acizilor cu oxizi bazici
oxid bazic + acid → sare + apă
CuO + 2HCl CuCl2 + H2O
CuO + H2SO4 CuSO4 + H2O
d) Reacţia unor oxizi acizi cu unii oxizi bazici
oxid acid + oxid bazic → sare
CaO + CO2 CaCO3
MgO + CO2 MgCO3
Importanţă şi utilizări:
• materii prime: Al2O3 (bauxita), FeO, Fe2O3;
• materiale de construcţii: CaO, SiO2;
• obţinerea acizilor: CO2, SO2, SO3, NO2, P2O3, P2O5;
• obţinerea nor baze: CaO (pt. var stins, Ca(OH)2);
• catalizatori: V2O5, MnO2, Al2O3;
• pigmenţi şi coloranţi: Pb3O4(miniu de plumb), Fe2O3,
Cr2O3(verde),
ZnO (alb de zinc).
• alimentaţie: CO2 (prepararea sucurilor şi a sifonului)
(Catalizatorii sunt substanţe chimice care au rolul de a ajuta la desfăşurarea
unei reacţii chimice dar se regăsesc neschimbaţi la finalul acesteia).