SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 4
Baixar para ler offline
.                                  ..                           .                          ~




In secolele alXV-lea ~i al
XVII-lea, in Europa ~tiinfa a
cunoscut un mare avant. Marii
ganditori, deschiziitori de
drumuri ~i noile instrumente
~tiinfifice au schimbat radical
concepfiile despre univers ~i
locul omului in el

R      evolutia    ~tintific;l   s-a      produs        intr-o
       societate    dinamic;l,         aflat;l     in   plin;l
       expansiune ~i avansat:l din punct de
vedere tehnologic. Inventarea prafului de
pu~cl, a armelor de foc, construireaunor vase
care permiteau efectuareac;ll;ltoriilor oceanice
le-au dat posibilitatea europenilor           s;l
exploreze, s;l fac;l h;lrti ~i bineinteles s;l
cucereasc;lnoi teritorii. Inventarea tiparului a
permis p:lstrarea ~i transmiterea celor mai
importante informatii, noilor generatii.
jncepand din secolulul al XVI-lea intre
societate, ~tiint:l ~i tehnologie s-au n;lscut
leg;lturi din ce in ce mai stranse, fiecare
intluentand in mod continuu dezvoltarea
celorlalte dou;l.

      Drumul     spre progres
Cu exceptia catorva descoperiri c                            '.--
remarcabile, gandirea ~tiintific;l din
medieval;l tarzie a f;lcut relativ putine progrese
in comparatie cu tehnologia. Tehnologia se                          totu~i teoriei. in mod evident, p~mantul era          00     Manuscris olandez din secolul al XVII-
ocupa de p.robleme practice, care puteau fi                         obiectul unor idei in continu~ schimbare; in          lea, reprezentand     sistemul elaborat de
testate imediat, determinandu-se dac;l                              acela~itimp se credea ca bolta stelara~i sferele      Copernicus;     (dedesubt)  portretullui      Nicolaus
funnctioneaz;l sau nu. In schimb, ~tiinta studia                    cristaline ale planetelor, situate dincolo de         Copernicus,     datand din secolul al XVI-Iea.
mai ales natura universului ~i legile care il                       Lun~, sunt neschimb~toare ~i des~var~iteIn            Copernicus a incercat sa demonstreze
guverneaz;l. Noile idei erau greu de                                perfectiunea lor, aflandu-sesub supravegherea         matematic     teoria heliocentrica    a universului.
demonstrat~i din aceast:lcauz;l se loveau de o                      ingerilor. Undeva, dup~ toate acestea,se afla         El a scris "in centrul universului       troneaza
opozitie general;l. Aceste idei veneau in                           cerul ~i Durnnezeu.                                   Soarele..."
contradictie cu vechile teorii dogmatice ~i cu                          Nu top ganditorii greci erau de acord cu
explicatiile religioase date fenomenelor                            Ptolemeu, care suspneac~ Soarelese rote~tein
naturale, motiv pentru care erau considerate                        jurul p~mantului; totu~i teoriile sal~ au ramas
~ocante~i calificate drept sacrilegii.                              In picioare de-a lungul Evului Mediu. Prima
    I.a inceputul secolului al XVI-lea -inceputul                   aitemativ~ bine demonstrat:I a apartinut lui
erei modeme -majoritatea ideilor privind                            Nicolaus Copemicus (1473-1543), un savant
universul erau bazate pe teoriile ganditorului                      polonez; fUnd canonoic la o catedral~,
grec Aristotel (384 -322            i.e.n.) ~i. pe                  Copemicus a avut posibilitatea s~-~i petreac~
 complet;lrile aduse de astronomul grec                              cea mai mare parte a viepi efectuan~ diverse
 Ptolemeu (secolul al lI-lea e.n.). Scrierile                        studii ~i cercet~ri. De~i existau ~i membri ai
 grece~ti~i romane aveau o intluent:l putemic;l                      Bisericii Catolice care nu s-au opus acestornoi
in t:lrile din vestul continentului, mai ales dac;l                  idei, Copemicus a realizat singur c~ teoriile
 Bisericale considera acceptabile.                                   sale ar putea genera reactii adverse.De aceea,
   -Acest lucru era valabil ~i pentru descrierea                     el a amanat mult, timp publicarea c~rtii sale
 dat:l de Ptolemeu cerurilor; el sustinea c;l                        "Despre mi~c~rile de revolupe ale corpurilor
 P;lrn3.ntul afl;l in centrul sistemului solar -la
             se                                                      cere~ti"; se spune, c~ abia in ultimele zile ale
fel cum Cre~tinii credeau c;l intreaga istorie se                    viepi sale i-a fost dat s~ vad:I o copie a acestei
 construie~te in jurul dramei p;lcatului ~i a                        c~l1ii.
 salv;lrii omului. Potrivit lui Ptolemeu, Soarele,
 Luna ~i restul planetelor se roteau in jurul                             Noua imagine        a universului
 pamantului, care era fIX. Cand observatiile                        De fapt, Copemicus prezenta o imagine nou~
 astronomice au venit in contradictie cu ideile                     ,'!i revoluponara a universului. El a suspnut c~
 lui Ptolemeu,. traiectorile planetelor au fost                     Soarele e centrul universului:iar planetele se
 reconcepute -intr-o manier:l ingenioas;l ~i                        rotesc In jurul s~u. Nici p~mantul nu f~cea
 c6mplicat:l -astfel incit s;l se potriveasc;l                      excep!;ie de la aceast:I regul~: in fiecare an

                                                                                                                                                                               135
REVOLUTIA     $TIINTIFICA


                                                                                                              O sistemul universului       elaborat de
                                                                                                              Ptolemeu (sus) ~i cel elaborat de Copernicus
                                                                                                              (jos). Teoria geocentrica     a lui Ptolemeu a fost
                                                                                                              rasturnata   de teoria lui Copernicus.     Planetele
                                                                                                              reprezentate   in fotografii   sunt: 1 pamantul,    2
                                                                                                              Luna, 3 Mercur,     4 Venus,   5 soarele,   6 Marte,
                                                                                                              7 Jupiter,   8 Saturn.

                                                                                                              Jupiter are sateliti, c~ Venus are mai multe faze,
                                                                                                              iar Soareleprezint;l pete.
                                                                                                                  Galileo ~i-a folosit descoperirile pentru a
                                                                                                              sustine teoria heliocentric~ (care sustine c~
                                                                                                              Soarele se afl~ In centrul universuluO a lui
                                                                                                              Copemicus. Dar In acestmoment, Bisericas-a
                                                                                                              alarmat v~zand amenintat~ autoritatea Bibliei,
                                                                                                              care era scris~ In termeni predominant
                                                                                                              geocentrici.
                                                                                                              A          Senza,ie      in Europa
                                                                                                              In situatia In care fuseseprevenit chiar de Pap~
                                                                                                              s~ nu mai apere teoriile lui Copemicus, Galileo
                                                                                                              a preferat s~ p~strezet;lcerea ani de-a randul.
                                                                                                              Cu timpul a devenit Increz~tor cl faima 11va
                                                                                                              proteja, dac~ va da dovada de prudenta. in
                                                                                                              1632 public~ cartea "Dialog privind cele dou~
                                                                                                              sisteme ale lumii", demoland argumentele lui
                                                                                                              Ptolemeu; totu~i publicarea acestei lucr:lri a
                                                                                                              fost permis~ doar cu respectareaunor indicatii
                                                                                                               ale Papei, astfel Incat In fmalul c~rtii se
                                                                                                               precizeaz~ c~ omul nu poate Intelege cu
                                                                                                               adev~t lucrarea Domnului.
                                                                                                                  Lucrarea lui Galilei a f~cut senzatie In
                                                                                                               Europa ~i pan~ la u~ vicle~ugul s~u a fast
                                                                                                               expus. Savantul,atunci In varst;l de 69 de ani,
                                                                                                               a fost convocat la Roma, judecat de Inchizitie
                                                                                                               ~i g~sit vinovat de erezie. Conform regulilor
                                                                                                               din acele timpuri, pedeapsa primit;l a fost
                                                                                                               blanda: Galileo a fost tinut In arestla domiciliu
                                                          De$i. nu fusese prezentat~ inc~ dovada               pan~ la moartea sa, care a survenit dup~ opt
efectua o mi~care de revolulie 1n jurul Soarelui                                                               ani. Incerc~rile bisericii de a suprima teoria lui
~i zilnic o mi~care de rotatie 1n jurul axei         final~ a corectitudinii ideilor lui Copernicus,
                                                     vechiul model al lurnii se prabu$ea rapid. O              Copemicus au e~uat, deoarece cartea lui
proprii. Pentru prima oarn s-a lansat ideea ca
                                                     lovitura decisiv~ a fost data de astronomul               Galilei a fost tradus~ In numeroase limbi,
Luna e un satelit al pamantului.
                                                     danez Tycho Brahe (1546-1601), care in anul               devenind faimoas~ In Intreaga Europ~.
   Astazi ~tim cu certitudine ca ideile lui
                                                      1572 a observat o supernov~ -o                 stea      Astronomul german Johannes Kepler (1571-
Copeffiicus au fost 1n .cea mai mare parte
corecte; el a aranjat planetele In ordinea reala,    indep~rtata, foarte str:llucitoare, a clrei aparitie
cu Mercur cel mai aproape de Soare ~i Saturn         in regiunile "neschimb~toare" din spatele Lunii
cel mai departe. (Uranus, Neptun ~i Pluto nu          era imposibil~       conform      sistemului    lui
fusesern 1nca descoperite.) De~i noul sistem          Ptolemeu. Cativa ani rnai tarziu astronomul
avea numeroase avantaje, el prezenta ~i puncte        danez observ~, in acelea$i regiuni, prezenta
slabe; Copemicus pomise de la ipoteza ca              unei comete. Fiind un observator perseverent
planetele urmau o traiectorie circularn ~i din        $i sisternatic, Brahe a notat pozitia unui numa:r
aceasta cauza sistemul sau era aproape la fel         mare de corpuri cere$ti $i a publicat primul
 de complicat ca ~i cel ptolemeic.                    catalog modem de stele.
                                                          Savantul italian Galileo Galilei (1564-1642)
                                                      a reu$it s~ aduc~ o serie de dovezi mult rnai
                                                      spectaculoase. El a beneficiat de avantajele
                                                      unei noi inventii -telescopul, conceput in jurul
                                                      anului 1600, in Olanda. Dup~ ce a aflat de
                                                      existenta acestui instrument tn 1609, Galileo -a
                                                      construit      o versiune     mai elaborat~         a
                                                      telescopului,     pe care a folosit-o        pentru
                                                       studierea boltii cere$ti. Descoperirile sale au
                                                       avut un impact deosebit; Galileo a aratat
                                                       existenta a numeroase stele ce nu puteau fi
                                                       observate cu ochiul liber; de asemenea a
                                                       dovedit ca suprafata Lunii nu e neted~, c~

                                                        00      Portretullui Galileo (dreapta) ~i schitele
                                                        sale reprezentand luna. in 1609 Galileo a auzit
                                                        ca fusese inventat un instrument optic ce
                                                        mare~te corpurile privite. Galileo ~i-a construit
                                                        propriul telescop, capabil sa mareasca de 32 de
                                                        ori, ~i apoi a studiat cerul cu ajutorul lui.
                                                    -"' Obsevatiile sale au inlaturat ideea unui univers
                                                    :>1perfect ~i au confirmat teoriile lui Copernicus.

 1~6
O Tycho Brahe in observatorul sau din
                                                             Uraniborg (Danemarca), unul dintre
                                                             primele institute de ~tiin,a din perioada
                                                             moderna.

                                                              1630) a O1dusdovezi zdrobitoare 'in favoarea
                                                             ideilor lui Copemicus, cind in 1609-16 a
                                                             prezentat cele trei legi ale ~ca:rii planetare.
                                                             At3.t Copenicus, cat ~i Galileo crezusera: ca:
                                                             planetele se deplaseaza: in jurul Soarelui, pe o
                                                             traiectorie circulara:; Kepler a descoperit ca:
                                                             aceste traiectorii sunt de fapt eliptice, reu~ind
                                                             astfel sa: inla:ture dificulta:tile cu care se
                                                             confruntasera: predecesorii sa:i. El a demonstrat
                                                             aI teoria heliocentrica: era mai simpla: decat cea
                                                             ptolemeica:     ~i totodata:     era lipsita: de
                                                             contradiCtiile acesteia. Cativa ani mai t3.rziu,
                                                             Kepler a creat "Tabelele lui Rudolphine", cu
                                                             ajutorul ca:rora se puteau determina mi~ca:rile
                                                             planetelor in viitor. Ducand mai departe
                                                             munca lui Tycho Brahe, reliza:rile lui Kepler au
                                                             stat la baza unei descrieri           complexe,
                                                             fundamentata: ~tiintific a sistemului solar.

                                                                          Legile     lui Newton                    O Descartes                  O   0   pampa   cu
                                                             Englezul Sir Isaac Newton (1642-1727) a fost          impreuna       cu Regina     vid, de tip Boyle-
                                                             cel mai mare om de ~tiinta: de la Galileo             Christiana      a Suediei.   Hook, utilizata
                                                             incoace. Lucrarea sa "Principia matematica"           Prin aplicarea               pentru reali-
                                                             (1687) a demonstrat ca: Pa:mantul ~i restul           algebrei in                  zarea unor
                                                             planetelor nu sunt entita:ti separate, ci sunt        geometrie,       el a pus    experimente     cu
                                                             guvemate de acelea~i legi naturale; de fapt,          bazele calculului            privire  la natura
                                                             toate corpurile materiale se supun celor trei         infinitesimal.               vidului.
                                                             legi ale ~ca:rii.
 DATE              IMPORTANTE                                     O alta: contributie importanta: a lui Newton
                                                             a fost formularea conceptului         de atractie
                          1543                               universala: ~i a principiilor matematice conform
  Copernicus      atirma     ca Soarele e centrul            ca:rora functioneaza:. Prin legile descoperite,
                  sistemului      solar                      Newton a conf"lrmat teoria heliocentrica:. Acest
                          1572                               model       universal,      guvernat   de legile
   Tycho Brahe observa             o supernova          ~i   newtoniene a da:inuit in timp neschimbat, pana:
                                                             la revolutia ~tiintifica: din secolul al XX-Iea,
           (1577)        o noua cometa
                                                             initiata: de Albert Einstein.
                   aprox.      1600
           Inventarea        telescopului
                                                                     Descoperirile          medicale
                      1609/10                                Aceste descoperiri        au dat o importanta:
 Observatiile     astronomice          ale lui Galileo.      deosebita: cerceta:rilor ~tiintifice. Odata: ce
     realizate     cu ajutorul       telescopului            dogmele fusesera: dizolvate, iar misterele nu
                          1609                               mai erau considerate imposibil de rezolvat, aria
                                                             de cuprindere a cerceta:rii ~tiintifice s-a extins
  Formularea       primelor       doua legi ale lui
                                                             foarte mult, incluzand ~i corpul omenesc ~i
 Kepler; cea de-a treia urmeaza                 fn 1619
                                                             bolile sale. pana: in secolul al XVI-Iea, boala era
                         1632                                cosiderata: consecinta unui dezechilibru intre
  Publicarea      lucrarii lui Galileo        " Dialog
                                                             cele patru umori (sange, flegrrul, bila galbena:
   despre cele doua sisteme ale lumii"                       ~i bila neagra:). Alchirnistul elvetianParacelsus
                          1633                               (1493- 1541) a contrazis          teoria umorilor,
 Galileo e arestat,        judecat     ~i c9ndamnat          sustina:nd ca: fiecare boala: e localizata: in
                                                             anumite organe ~i poate fi tratata: cu substante
                   pentru     erezie
                                                             chirnice. in acel~i timp, medicul Andreas
                          1642
                                                             Vesalius (1514-64), originar din Flandra, face
Pascal inventeaza         un calculator        capabil sa    primul studiu complex ?e anatornie umana:. Cu
                 efectueze     adunari                       toate acestea, primele         baze ale ~tiintei
                         1657                                medicale modeme au fost puse abia un secol
  Fondarea      primei     academii       ~tiintitice   fn   mai t3.rziu, cand inva:tatul englez Sir William
                  Toscana. Italia                            Harvey     (1578-1657)         a fa:cut publica:
                                                             descoperirea sa: sagele circula: in corp pompat
                         1662
                                                             de inima:, nu de ficat, cum se crezuse pana:
  Fondarea      societatii     Regale din Londra
                                                             atunci.
                         1671
     Leibnitz     inventeaza         calculatorul                          Un nou       limbaj
                         1687                                Noua ~tiin~ nu se multumea cu enuntarea
  Newton        publica principiul        gravitatiei        unor principii ~i observatii generale, ci Incerca
                         1704
                                                             s~ dov~deasc~ veridicitatea lor prin intermediul
                                                             unor experimente ~tiintifice, iar.apoi s~ traduaI
  Descoperirile      lui Newton         cu privire      la
                                                             rezultatele obtinute In limbajul universal ai
                         lumina
                                                             matematicii. Galileo a fost primul om de ~tiin~

                                                                                                                                                                     12"7
REVOLUTIA     $TIINTIFICA



                                                     O Datorita studiilor
                                                     sale despre circula~ia
                                                     sangelui, William
                                                     Harvey poate fi con-
                                                     siderat fondatorul
                                                     fiziologiei moderne.
                                                     Un portret datand
                                                     din secolul al XVII-
                                                     lea, i1 reprezinta pe
                                                     Harvey vazut printr-
                                                     un model al sistemu-
                                                     lui circulator, realizat
                                                     dupa moartea sa.
                                                     Pentru ob~inerea
                                                     acestui model, in
                                                     vasele de sange a
                                                     fost introdusa o sub-
                                                     stan~a ce se intare~te
                                                     dupa o anumita peri-
                                                     oada de timp iar apoi 0
                                                     distruge carnea, ra-
                                                     manand un model          -
                                                     intarit al vaselor de    'Ii
                                                     sange.                   ~

                                                     O Sir Isaac Newton
                                                     ~i o schi~a a experi- ~
                                                     mentului sau cu pris- o
                                                     ma (stanga, jos).
                                                     Lumina solara e
                                                     filtrata printr-o fan-
                                                     ta, realizata intr-un
                                                     paravan. Apoi, raza
                                                     trece prin lentila ~i
                                                     e descompusa de
                                                     prisma in culorile
                                                     spectrale.

                                                     lumina e alcatuita din mai multe culori                Academia Regal~ Francez~ de Stiinte (1666);
                                                     spectrale, ce pot fi separate cu ajutorul unei         de asemenea se inregistra o participare
                                                     prisme. Doi importanti savanti englezi au              intens~ la redactarea revistelor de $tiinta:,
                                                     contribuit la dezvoltarea ~tiintei; Robert Hooke       precum "Studii filozofice" publicat~ de
                                                     (1635-1703) a fost primul om ce a folosit              SocietateaRegal~-prima revista de acest tip
care a Il'lteles ca aceastaeste cheia lntelegerii;   cuvantul "celula" pentru a descrie ce a                publicata in Anglia.
el a declarat urmatoarele "Cartea naturii este       observat cu ajutorul microscopului; William                Existentaacestorsocietati$i reviste,favoriza
scrisa cu caracterematematice"                       Gilbert (1544-1603) a efectuat primele studii de       circulatia informatiilor despre noile descoperiri
    Progresulacestui "limbaj" a fost rapid. Pana     electricitate ~i magnetism. Irlandezul Robert          $tiintifice. Cei care beneficiau de ace$te
la lnceputul secolului al XVII-lea, cele mai         Boyle (1627-91) a creat pompa cu aer                   informatii, puteau efectua cercetari mai
simple simboluri matematice (pentru plus,            comprimat ~i a enuntat "Legea lui Boyle", ce           avansatepe baza lor.
minus, lnmultit, Impartit ~i egal) au ajuns sa fie   define~te relatia dintre volum ~i presiune.                Cu aite cuvinte cooperarea $i existenta
folosite In mod ob~nuit. Mai tarziu, In 1614         Savantul olandez Christiaan Huygens (1629-95)          publicatiilor au avut un aport insemnatin ceea
John Napier (1550-1617)introduce logaritrnii.        a construit primul ceas de tip pendula,                ce prive$te rapiditatea progresului. In urma
Primul calculator capabil sa efectueze adunari       valorificand observatiile lui Galileo cu privire la    "revolutiei" din secolele ai XVI-lea $i ai XVII-
-stramo~ul computerului de astazi -a fost            pendul ~i credinta lui ca acest mecanism poate         lea, $tiinta a devenit -$i a r:lmas de atunci -
construit In anii 1640, de Blaise Pascal (1623-      masura timpul.                                         una dintre cele mai, irnportante activitati ale
62); 30 de ani mai tarziu, germanul Gottfried                                                               omenirii.             !
Wilhelm Leibnitz(1646-1716) creaza o ma~ina                Raspandirea         cuno~tin1elor
de calcul ce poate efectua lnmultiri. Leibnitz a     in acele timpuri interesul pentru ~tiinta a
inventat calculul diferential ~i integral, ce se     cunoscut o raspandire larga; cun6a~terea
numara lntre cele mai .importante descoperiri        ~tiintifica nu era foarte specializata, asfel inc;it
matematice ale secolului. Descoperirea a fost        un om cu o educatie normala putea efectua
facuta independent de cea a lui Newton, fapt         diferite experimente ~i putea face descoperiri.
ce a iscat o adevaratadisputa lntre cei doi mari         Acest interes era reflectat in participarea la
savanti,care au dat ~i cu acestprilej dovada de      societati academice, cum ar fi Societatea
calm ~i spirit ~tiintific.                           Regala din Londra (fondata In 1662) ~i

                   Inven,ii                          O Ma~ina de calcul inventata de matematicia-
PanaIn secolul al XVII-lea ~tiinta cunoscuseun       nul francez Blaise Pascal ( 1632-62). El a fost
adevarat avant. Pe langa telescop, au fost           unul din fondatorii teoriei probabilita~ilor. care
inventate ~i alte instrumente de o importanta        permite ob~inerea unor informa~ii cu privire la
deosebita: microscopul,          termometrul,        o serie de evenimente aleatoare. De exemplu.
barometrul ~i pompa cu aer.                          daca se arunca moneda o data nu se poate ~ti
   Ulterior progresele ~tiintei au cunoscut o        care din fe~e va ie~i; daca se fac mai multe
amploare ~i mai mare. Newton a explicat              aruncari. se ~tie ca cele doua fe~e pot aparea
natura undelor luminoase ~i a demonstrat ca          de acela~i nurriar de ori.

138                                             ~tiinta: ~i tehnologie 88 -ASTRONOM1E          ~tiinta: ~i tehnologie 89- TELESCOAPELE ASTRONOMICE

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a Revolutia stiintifica

Www.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889aeWww.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889aeAlex Cojocaru
 
20971390 centura-fotonica
20971390 centura-fotonica20971390 centura-fotonica
20971390 centura-fotonicaBarbu Mirela
 
презентация Microsoft powenasterea fizicii moderner point
презентация Microsoft powenasterea fizicii moderner pointпрезентация Microsoft powenasterea fizicii moderner point
презентация Microsoft powenasterea fizicii moderner pointTatiana Danu
 
Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1lucianivascu3
 
Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1lucianivascu3
 
Astronomie trecut prezent viitor ppt2010
Astronomie   trecut prezent viitor ppt2010Astronomie   trecut prezent viitor ppt2010
Astronomie trecut prezent viitor ppt2010zwarheart
 
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851Costel Bucur
 
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)Costel Bucur
 
Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...
Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...
Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...ion tudor
 
Mystery of time1
Mystery of time1Mystery of time1
Mystery of time1ion tudor
 
Mihai e Serban - Omul si astrele
Mihai e Serban - Omul si astreleMihai e Serban - Omul si astrele
Mihai e Serban - Omul si astreleRobin Cruise Jr.
 
Rudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmica
Rudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmicaRudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmica
Rudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmicaBancoș Eva
 
UNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptx
UNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptxUNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptx
UNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptxCraciunMarianaElena
 

Semelhante a Revolutia stiintifica (20)

Www.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889aeWww.referat.ro luna.doc889ae
Www.referat.ro luna.doc889ae
 
Cosmologie sumeriana
Cosmologie sumerianaCosmologie sumeriana
Cosmologie sumeriana
 
Luna
LunaLuna
Luna
 
20971390 centura-fotonica
20971390 centura-fotonica20971390 centura-fotonica
20971390 centura-fotonica
 
презентация Microsoft powenasterea fizicii moderner point
презентация Microsoft powenasterea fizicii moderner pointпрезентация Microsoft powenasterea fizicii moderner point
презентация Microsoft powenasterea fizicii moderner point
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1
 
Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1Misterele romaniei vol.1
Misterele romaniei vol.1
 
Astronomie trecut prezent viitor ppt2010
Astronomie   trecut prezent viitor ppt2010Astronomie   trecut prezent viitor ppt2010
Astronomie trecut prezent viitor ppt2010
 
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851
 
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)
Rudolfsteiner ierarhiilespiritualeireflectarealornlumeafizic-161028225851(1)
 
Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...
Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...
Tfm7whvbtqgi32i4uop2 signature-1eceba3bbe763366798b33eff9f8ee329b787206043780...
 
Mystery of time1
Mystery of time1Mystery of time1
Mystery of time1
 
Universul
Universul   Universul
Universul
 
Mihai e Serban - Omul si astrele
Mihai e Serban - Omul si astreleMihai e Serban - Omul si astrele
Mihai e Serban - Omul si astrele
 
Cicluri cosmice
Cicluri cosmiceCicluri cosmice
Cicluri cosmice
 
Cicluri cosmice
Cicluri cosmiceCicluri cosmice
Cicluri cosmice
 
Rudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmica
Rudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmicaRudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmica
Rudolf steiner-arta-in-misiunea-ei-cosmica
 
Pluto
PlutoPluto
Pluto
 
UNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptx
UNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptxUNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptx
UNIVERSALITATEA_UNUI_GENIU-1-2.pptx
 

Mais de gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 

Mais de gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 

Revolutia stiintifica

  • 1. . .. . ~ In secolele alXV-lea ~i al XVII-lea, in Europa ~tiinfa a cunoscut un mare avant. Marii ganditori, deschiziitori de drumuri ~i noile instrumente ~tiinfifice au schimbat radical concepfiile despre univers ~i locul omului in el R evolutia ~tintific;l s-a produs intr-o societate dinamic;l, aflat;l in plin;l expansiune ~i avansat:l din punct de vedere tehnologic. Inventarea prafului de pu~cl, a armelor de foc, construireaunor vase care permiteau efectuareac;ll;ltoriilor oceanice le-au dat posibilitatea europenilor s;l exploreze, s;l fac;l h;lrti ~i bineinteles s;l cucereasc;lnoi teritorii. Inventarea tiparului a permis p:lstrarea ~i transmiterea celor mai importante informatii, noilor generatii. jncepand din secolulul al XVI-lea intre societate, ~tiint:l ~i tehnologie s-au n;lscut leg;lturi din ce in ce mai stranse, fiecare intluentand in mod continuu dezvoltarea celorlalte dou;l. Drumul spre progres Cu exceptia catorva descoperiri c '.-- remarcabile, gandirea ~tiintific;l din medieval;l tarzie a f;lcut relativ putine progrese in comparatie cu tehnologia. Tehnologia se totu~i teoriei. in mod evident, p~mantul era 00 Manuscris olandez din secolul al XVII- ocupa de p.robleme practice, care puteau fi obiectul unor idei in continu~ schimbare; in lea, reprezentand sistemul elaborat de testate imediat, determinandu-se dac;l acela~itimp se credea ca bolta stelara~i sferele Copernicus; (dedesubt) portretullui Nicolaus funnctioneaz;l sau nu. In schimb, ~tiinta studia cristaline ale planetelor, situate dincolo de Copernicus, datand din secolul al XVI-Iea. mai ales natura universului ~i legile care il Lun~, sunt neschimb~toare ~i des~var~iteIn Copernicus a incercat sa demonstreze guverneaz;l. Noile idei erau greu de perfectiunea lor, aflandu-sesub supravegherea matematic teoria heliocentrica a universului. demonstrat~i din aceast:lcauz;l se loveau de o ingerilor. Undeva, dup~ toate acestea,se afla El a scris "in centrul universului troneaza opozitie general;l. Aceste idei veneau in cerul ~i Durnnezeu. Soarele..." contradictie cu vechile teorii dogmatice ~i cu Nu top ganditorii greci erau de acord cu explicatiile religioase date fenomenelor Ptolemeu, care suspneac~ Soarelese rote~tein naturale, motiv pentru care erau considerate jurul p~mantului; totu~i teoriile sal~ au ramas ~ocante~i calificate drept sacrilegii. In picioare de-a lungul Evului Mediu. Prima I.a inceputul secolului al XVI-lea -inceputul aitemativ~ bine demonstrat:I a apartinut lui erei modeme -majoritatea ideilor privind Nicolaus Copemicus (1473-1543), un savant universul erau bazate pe teoriile ganditorului polonez; fUnd canonoic la o catedral~, grec Aristotel (384 -322 i.e.n.) ~i. pe Copemicus a avut posibilitatea s~-~i petreac~ complet;lrile aduse de astronomul grec cea mai mare parte a viepi efectuan~ diverse Ptolemeu (secolul al lI-lea e.n.). Scrierile studii ~i cercet~ri. De~i existau ~i membri ai grece~ti~i romane aveau o intluent:l putemic;l Bisericii Catolice care nu s-au opus acestornoi in t:lrile din vestul continentului, mai ales dac;l idei, Copemicus a realizat singur c~ teoriile Bisericale considera acceptabile. sale ar putea genera reactii adverse.De aceea, -Acest lucru era valabil ~i pentru descrierea el a amanat mult, timp publicarea c~rtii sale dat:l de Ptolemeu cerurilor; el sustinea c;l "Despre mi~c~rile de revolupe ale corpurilor P;lrn3.ntul afl;l in centrul sistemului solar -la se cere~ti"; se spune, c~ abia in ultimele zile ale fel cum Cre~tinii credeau c;l intreaga istorie se viepi sale i-a fost dat s~ vad:I o copie a acestei construie~te in jurul dramei p;lcatului ~i a c~l1ii. salv;lrii omului. Potrivit lui Ptolemeu, Soarele, Luna ~i restul planetelor se roteau in jurul Noua imagine a universului pamantului, care era fIX. Cand observatiile De fapt, Copemicus prezenta o imagine nou~ astronomice au venit in contradictie cu ideile ,'!i revoluponara a universului. El a suspnut c~ lui Ptolemeu,. traiectorile planetelor au fost Soarele e centrul universului:iar planetele se reconcepute -intr-o manier:l ingenioas;l ~i rotesc In jurul s~u. Nici p~mantul nu f~cea c6mplicat:l -astfel incit s;l se potriveasc;l excep!;ie de la aceast:I regul~: in fiecare an 135
  • 2. REVOLUTIA $TIINTIFICA O sistemul universului elaborat de Ptolemeu (sus) ~i cel elaborat de Copernicus (jos). Teoria geocentrica a lui Ptolemeu a fost rasturnata de teoria lui Copernicus. Planetele reprezentate in fotografii sunt: 1 pamantul, 2 Luna, 3 Mercur, 4 Venus, 5 soarele, 6 Marte, 7 Jupiter, 8 Saturn. Jupiter are sateliti, c~ Venus are mai multe faze, iar Soareleprezint;l pete. Galileo ~i-a folosit descoperirile pentru a sustine teoria heliocentric~ (care sustine c~ Soarele se afl~ In centrul universuluO a lui Copemicus. Dar In acestmoment, Bisericas-a alarmat v~zand amenintat~ autoritatea Bibliei, care era scris~ In termeni predominant geocentrici. A Senza,ie in Europa In situatia In care fuseseprevenit chiar de Pap~ s~ nu mai apere teoriile lui Copemicus, Galileo a preferat s~ p~strezet;lcerea ani de-a randul. Cu timpul a devenit Increz~tor cl faima 11va proteja, dac~ va da dovada de prudenta. in 1632 public~ cartea "Dialog privind cele dou~ sisteme ale lumii", demoland argumentele lui Ptolemeu; totu~i publicarea acestei lucr:lri a fost permis~ doar cu respectareaunor indicatii ale Papei, astfel Incat In fmalul c~rtii se precizeaz~ c~ omul nu poate Intelege cu adev~t lucrarea Domnului. Lucrarea lui Galilei a f~cut senzatie In Europa ~i pan~ la u~ vicle~ugul s~u a fast expus. Savantul,atunci In varst;l de 69 de ani, a fost convocat la Roma, judecat de Inchizitie ~i g~sit vinovat de erezie. Conform regulilor din acele timpuri, pedeapsa primit;l a fost blanda: Galileo a fost tinut In arestla domiciliu De$i. nu fusese prezentat~ inc~ dovada pan~ la moartea sa, care a survenit dup~ opt efectua o mi~care de revolulie 1n jurul Soarelui ani. Incerc~rile bisericii de a suprima teoria lui ~i zilnic o mi~care de rotatie 1n jurul axei final~ a corectitudinii ideilor lui Copernicus, vechiul model al lurnii se prabu$ea rapid. O Copemicus au e~uat, deoarece cartea lui proprii. Pentru prima oarn s-a lansat ideea ca lovitura decisiv~ a fost data de astronomul Galilei a fost tradus~ In numeroase limbi, Luna e un satelit al pamantului. danez Tycho Brahe (1546-1601), care in anul devenind faimoas~ In Intreaga Europ~. Astazi ~tim cu certitudine ca ideile lui 1572 a observat o supernov~ -o stea Astronomul german Johannes Kepler (1571- Copeffiicus au fost 1n .cea mai mare parte corecte; el a aranjat planetele In ordinea reala, indep~rtata, foarte str:llucitoare, a clrei aparitie cu Mercur cel mai aproape de Soare ~i Saturn in regiunile "neschimb~toare" din spatele Lunii cel mai departe. (Uranus, Neptun ~i Pluto nu era imposibil~ conform sistemului lui fusesern 1nca descoperite.) De~i noul sistem Ptolemeu. Cativa ani rnai tarziu astronomul avea numeroase avantaje, el prezenta ~i puncte danez observ~, in acelea$i regiuni, prezenta slabe; Copemicus pomise de la ipoteza ca unei comete. Fiind un observator perseverent planetele urmau o traiectorie circularn ~i din $i sisternatic, Brahe a notat pozitia unui numa:r aceasta cauza sistemul sau era aproape la fel mare de corpuri cere$ti $i a publicat primul de complicat ca ~i cel ptolemeic. catalog modem de stele. Savantul italian Galileo Galilei (1564-1642) a reu$it s~ aduc~ o serie de dovezi mult rnai spectaculoase. El a beneficiat de avantajele unei noi inventii -telescopul, conceput in jurul anului 1600, in Olanda. Dup~ ce a aflat de existenta acestui instrument tn 1609, Galileo -a construit o versiune mai elaborat~ a telescopului, pe care a folosit-o pentru studierea boltii cere$ti. Descoperirile sale au avut un impact deosebit; Galileo a aratat existenta a numeroase stele ce nu puteau fi observate cu ochiul liber; de asemenea a dovedit ca suprafata Lunii nu e neted~, c~ 00 Portretullui Galileo (dreapta) ~i schitele sale reprezentand luna. in 1609 Galileo a auzit ca fusese inventat un instrument optic ce mare~te corpurile privite. Galileo ~i-a construit propriul telescop, capabil sa mareasca de 32 de ori, ~i apoi a studiat cerul cu ajutorul lui. -"' Obsevatiile sale au inlaturat ideea unui univers :>1perfect ~i au confirmat teoriile lui Copernicus. 1~6
  • 3. O Tycho Brahe in observatorul sau din Uraniborg (Danemarca), unul dintre primele institute de ~tiin,a din perioada moderna. 1630) a O1dusdovezi zdrobitoare 'in favoarea ideilor lui Copemicus, cind in 1609-16 a prezentat cele trei legi ale ~ca:rii planetare. At3.t Copenicus, cat ~i Galileo crezusera: ca: planetele se deplaseaza: in jurul Soarelui, pe o traiectorie circulara:; Kepler a descoperit ca: aceste traiectorii sunt de fapt eliptice, reu~ind astfel sa: inla:ture dificulta:tile cu care se confruntasera: predecesorii sa:i. El a demonstrat aI teoria heliocentrica: era mai simpla: decat cea ptolemeica: ~i totodata: era lipsita: de contradiCtiile acesteia. Cativa ani mai t3.rziu, Kepler a creat "Tabelele lui Rudolphine", cu ajutorul ca:rora se puteau determina mi~ca:rile planetelor in viitor. Ducand mai departe munca lui Tycho Brahe, reliza:rile lui Kepler au stat la baza unei descrieri complexe, fundamentata: ~tiintific a sistemului solar. Legile lui Newton O Descartes O 0 pampa cu Englezul Sir Isaac Newton (1642-1727) a fost impreuna cu Regina vid, de tip Boyle- cel mai mare om de ~tiinta: de la Galileo Christiana a Suediei. Hook, utilizata incoace. Lucrarea sa "Principia matematica" Prin aplicarea pentru reali- (1687) a demonstrat ca: Pa:mantul ~i restul algebrei in zarea unor planetelor nu sunt entita:ti separate, ci sunt geometrie, el a pus experimente cu guvemate de acelea~i legi naturale; de fapt, bazele calculului privire la natura toate corpurile materiale se supun celor trei infinitesimal. vidului. legi ale ~ca:rii. DATE IMPORTANTE O alta: contributie importanta: a lui Newton a fost formularea conceptului de atractie 1543 universala: ~i a principiilor matematice conform Copernicus atirma ca Soarele e centrul ca:rora functioneaza:. Prin legile descoperite, sistemului solar Newton a conf"lrmat teoria heliocentrica:. Acest 1572 model universal, guvernat de legile Tycho Brahe observa o supernova ~i newtoniene a da:inuit in timp neschimbat, pana: la revolutia ~tiintifica: din secolul al XX-Iea, (1577) o noua cometa initiata: de Albert Einstein. aprox. 1600 Inventarea telescopului Descoperirile medicale 1609/10 Aceste descoperiri au dat o importanta: Observatiile astronomice ale lui Galileo. deosebita: cerceta:rilor ~tiintifice. Odata: ce realizate cu ajutorul telescopului dogmele fusesera: dizolvate, iar misterele nu 1609 mai erau considerate imposibil de rezolvat, aria de cuprindere a cerceta:rii ~tiintifice s-a extins Formularea primelor doua legi ale lui foarte mult, incluzand ~i corpul omenesc ~i Kepler; cea de-a treia urmeaza fn 1619 bolile sale. pana: in secolul al XVI-Iea, boala era 1632 cosiderata: consecinta unui dezechilibru intre Publicarea lucrarii lui Galileo " Dialog cele patru umori (sange, flegrrul, bila galbena: despre cele doua sisteme ale lumii" ~i bila neagra:). Alchirnistul elvetianParacelsus 1633 (1493- 1541) a contrazis teoria umorilor, Galileo e arestat, judecat ~i c9ndamnat sustina:nd ca: fiecare boala: e localizata: in anumite organe ~i poate fi tratata: cu substante pentru erezie chirnice. in acel~i timp, medicul Andreas 1642 Vesalius (1514-64), originar din Flandra, face Pascal inventeaza un calculator capabil sa primul studiu complex ?e anatornie umana:. Cu efectueze adunari toate acestea, primele baze ale ~tiintei 1657 medicale modeme au fost puse abia un secol Fondarea primei academii ~tiintitice fn mai t3.rziu, cand inva:tatul englez Sir William Toscana. Italia Harvey (1578-1657) a fa:cut publica: descoperirea sa: sagele circula: in corp pompat 1662 de inima:, nu de ficat, cum se crezuse pana: Fondarea societatii Regale din Londra atunci. 1671 Leibnitz inventeaza calculatorul Un nou limbaj 1687 Noua ~tiin~ nu se multumea cu enuntarea Newton publica principiul gravitatiei unor principii ~i observatii generale, ci Incerca 1704 s~ dov~deasc~ veridicitatea lor prin intermediul unor experimente ~tiintifice, iar.apoi s~ traduaI Descoperirile lui Newton cu privire la rezultatele obtinute In limbajul universal ai lumina matematicii. Galileo a fost primul om de ~tiin~ 12"7
  • 4. REVOLUTIA $TIINTIFICA O Datorita studiilor sale despre circula~ia sangelui, William Harvey poate fi con- siderat fondatorul fiziologiei moderne. Un portret datand din secolul al XVII- lea, i1 reprezinta pe Harvey vazut printr- un model al sistemu- lui circulator, realizat dupa moartea sa. Pentru ob~inerea acestui model, in vasele de sange a fost introdusa o sub- stan~a ce se intare~te dupa o anumita peri- oada de timp iar apoi 0 distruge carnea, ra- manand un model - intarit al vaselor de 'Ii sange. ~ O Sir Isaac Newton ~i o schi~a a experi- ~ mentului sau cu pris- o ma (stanga, jos). Lumina solara e filtrata printr-o fan- ta, realizata intr-un paravan. Apoi, raza trece prin lentila ~i e descompusa de prisma in culorile spectrale. lumina e alcatuita din mai multe culori Academia Regal~ Francez~ de Stiinte (1666); spectrale, ce pot fi separate cu ajutorul unei de asemenea se inregistra o participare prisme. Doi importanti savanti englezi au intens~ la redactarea revistelor de $tiinta:, contribuit la dezvoltarea ~tiintei; Robert Hooke precum "Studii filozofice" publicat~ de (1635-1703) a fost primul om ce a folosit SocietateaRegal~-prima revista de acest tip care a Il'lteles ca aceastaeste cheia lntelegerii; cuvantul "celula" pentru a descrie ce a publicata in Anglia. el a declarat urmatoarele "Cartea naturii este observat cu ajutorul microscopului; William Existentaacestorsocietati$i reviste,favoriza scrisa cu caracterematematice" Gilbert (1544-1603) a efectuat primele studii de circulatia informatiilor despre noile descoperiri Progresulacestui "limbaj" a fost rapid. Pana electricitate ~i magnetism. Irlandezul Robert $tiintifice. Cei care beneficiau de ace$te la lnceputul secolului al XVII-lea, cele mai Boyle (1627-91) a creat pompa cu aer informatii, puteau efectua cercetari mai simple simboluri matematice (pentru plus, comprimat ~i a enuntat "Legea lui Boyle", ce avansatepe baza lor. minus, lnmultit, Impartit ~i egal) au ajuns sa fie define~te relatia dintre volum ~i presiune. Cu aite cuvinte cooperarea $i existenta folosite In mod ob~nuit. Mai tarziu, In 1614 Savantul olandez Christiaan Huygens (1629-95) publicatiilor au avut un aport insemnatin ceea John Napier (1550-1617)introduce logaritrnii. a construit primul ceas de tip pendula, ce prive$te rapiditatea progresului. In urma Primul calculator capabil sa efectueze adunari valorificand observatiile lui Galileo cu privire la "revolutiei" din secolele ai XVI-lea $i ai XVII- -stramo~ul computerului de astazi -a fost pendul ~i credinta lui ca acest mecanism poate lea, $tiinta a devenit -$i a r:lmas de atunci - construit In anii 1640, de Blaise Pascal (1623- masura timpul. una dintre cele mai, irnportante activitati ale 62); 30 de ani mai tarziu, germanul Gottfried omenirii. ! Wilhelm Leibnitz(1646-1716) creaza o ma~ina Raspandirea cuno~tin1elor de calcul ce poate efectua lnmultiri. Leibnitz a in acele timpuri interesul pentru ~tiinta a inventat calculul diferential ~i integral, ce se cunoscut o raspandire larga; cun6a~terea numara lntre cele mai .importante descoperiri ~tiintifica nu era foarte specializata, asfel inc;it matematice ale secolului. Descoperirea a fost un om cu o educatie normala putea efectua facuta independent de cea a lui Newton, fapt diferite experimente ~i putea face descoperiri. ce a iscat o adevaratadisputa lntre cei doi mari Acest interes era reflectat in participarea la savanti,care au dat ~i cu acestprilej dovada de societati academice, cum ar fi Societatea calm ~i spirit ~tiintific. Regala din Londra (fondata In 1662) ~i Inven,ii O Ma~ina de calcul inventata de matematicia- PanaIn secolul al XVII-lea ~tiinta cunoscuseun nul francez Blaise Pascal ( 1632-62). El a fost adevarat avant. Pe langa telescop, au fost unul din fondatorii teoriei probabilita~ilor. care inventate ~i alte instrumente de o importanta permite ob~inerea unor informa~ii cu privire la deosebita: microscopul, termometrul, o serie de evenimente aleatoare. De exemplu. barometrul ~i pompa cu aer. daca se arunca moneda o data nu se poate ~ti Ulterior progresele ~tiintei au cunoscut o care din fe~e va ie~i; daca se fac mai multe amploare ~i mai mare. Newton a explicat aruncari. se ~tie ca cele doua fe~e pot aparea natura undelor luminoase ~i a demonstrat ca de acela~i nurriar de ori. 138 ~tiinta: ~i tehnologie 88 -ASTRONOM1E ~tiinta: ~i tehnologie 89- TELESCOAPELE ASTRONOMICE