1. Intre 1500 ~i 1750, Europa
de Vest a cunoscut progrese
economice ~i sociale
deosebite. Comertul a inflorit,
ora~ele s-au extins, fiind
create condifiile pentru
revolufia industrialit care
avea sit urmeze.
p rogresul economic pe plan european a
fost foarte rapid. Dupa o avansare eco-
nomica sigura in timpul Evului Mediu,
in secolul al14-lea au urmat un declin global
~i dezastre.jnsa, pana la sfar~itul secolului al
15-lea, s-au realizat noi progrese, iar dupa
anul 1500, ritmul schimbarilor s-a intensificat.
Noile descoperiri geografice au creat noi con-
tacte cu Africa, Asia ~i cele doua Americi,
provocand schimbari ale centrului de gravi-
tate in Europa. Italia ~i Germania au devenit
rnai putin importante, iar conducerea eco-
no,mica a fost preluat:I de statele care aveau
O Amsterdam in secolul 1 7. Ora~ul, capitala O lIustra,ie din De Re Metallica 1556,
financiar3 ~i comercial3 a Europei la acea primul tratat despre minerit. Anglia
vreme, a devenit de patru ori mai mare la a provocat in Europa o expansiune rapida a
inceputul secolului, ocupand astfel fosta po- produc,iei de carbune in secolul 16. Pompele
zi1ie pe care o avusese Antwerp-ul in lume. cu apa ~i sistemele de ventila,ie facilitau
explorarea pu,urilor mai adanci.
O Jean-Baptiste Colbert ( 1619-83), primul
ministru al lui Ludovic al XIV-Iea, a implicat
statui in via,a economica a Fran,ei. Printre
realizarile sale s-au numarat infiin,area com-
paniilor comerciale ~i a coloniilor .
reprezinte o sursa de prestigiu ~i putere.
"Revolu1;iacomerciala", insa, a avut ~i un
impact asupra calita1;iivietii, care a fost sirotita
chiar ~i in secolul al 16-lea. 5i mai important
a fost insa faptul ca aceastaa pus bazele marii
revolutii industriale care, incepand in Marea
Britanie a secolului 18, avea sa transforme
acces la Atlantic -Portugalia ~i Spania, Europa ~i in cele din urma intreaga lume.
Olanda, Anglia ~i Franta.
Comertul a dus la aparitia unei clase mijlocii Me~te~ugarii
prospere ~i la cre~terea nurru1rului de ora~e, pana in secolul 18, expansiuneas-a realizat cu
care au 1ncurajat dezvoltarea unei piete mon- precadere in domeniul commercial in cel al
~i
etare ~i a unei productii agricole pentru piata, rela1;iilor comeciale, semnalandu-se o dez-
1n schimbul celei particulare. Utilizarea din ce voltare modesta a fabricilor. Atelierele care
1n ce mai mare a banilor ~i problemele care puteau fi numite pe drept cuvant fabrici erau -
derivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tin- foarte putine, iar majoritatea bunurilor fabri-
deau s~ tulbure ordinea traditional~, iar acest cate erau produse de grupuri de me~te~ugari
lucru a accentuat procesul prin care relatiile relativ mici, in ora~e.Multi muncitori "industri-
bazate pe bani (patron ~i angajat, cump~rator ali" erau mai pu1;in specializa1;i, ramaneau la
~i van~tor) le-au inlocuit pe cele bazate pe caselelor ~i i~ica~tigau o parte din venituri cul-
aranjamente feudale, patronaj ~i rang. tivand suprafete restranse de teren. Printre
Ritmul acestor schimb~ri a variat 1ntr-o ace~tia se numarau filatorii ~i tesatorii, care
mare rru1sura de la o tar~ la alta. Chiar ~i in primeau materialele neprelucrate pentru a le
anul 1800, agricultura era inc~ principala transforma fu textile pentru comercianti. Cu
activitate economic~ aproape in toata Europa. toate acestea,s-au realizat progresein tehnolo-
Majoritatea oamenilor lucrau p~mantul, iar gie, in special in prelucrarea fierului ~i as
rangul mo~tenit ~i statutul continuau s~ alamei, stimulata de folosirea artileriei ~i de O
119

2. REVOLUTIA COMERCIALA
O Sub multiple jncepand cu sfa~itul secolului 17, Olanda
aspecte, secolul 16 a a fost ajuns~ din urm~ de Anglia (Marea
pus bazele revolu~iei Britanie din 1707), iar rnai tarziu de Franta.
industriale, care jns~ Franta nu a reu~it s~ tin~ pasul cu Marea
avea sa transforme Britanie ~i suprematia comercial~ ~i imperial~
Europa. S-au inregis- a ajuns s~ fie detinuta de Marea Britanie. Nu
trat progrese )ndus- este foarte clar de ce s-a Intaroplat acest lucru,
triale importante, in de~i Marea Britanie s-a bucurat de unele avan-
c special in ceea ce taje iroportante pe termen lung. Insulele bri-
~ privea extragerea tanice aveau o pozitie central~ 1n reteaua de
~ carbunilor. Acest rute maritime nord-atlantice. Marea Britanie
~
II desen, din perioada era protejat~ de Canal Iropotriva rivalilor s~i
~ sus-men~ionata, putemici ~i a razboaielor care distrugeau restul
~ infa~i~eaza un miner Europei. Din punct de vedere istoric, statuI
~ imping3nd un britanic era puternic ~i stabil, comparativ cu
carucior plin cu celelalte. ~i -probabil cel rnai important fac-
j carbune, de la gura tor -societatea britanic~ era mult rnai deschis~
J unei mine. ~i rnai accesibil~ decat celelalte.
De~i In Marea Britanie doronea aristocratia,
cererile "noilor monarhii" europene, active ~i cu 1494,intre marile puteri, fund inevitabil de oamenii de conditie uroil~ care reu~eau s~
ambitioase. De asemenea, inventia secolului vreme ce marile descoperiri geografice au produc~ averi ~i s~ realizeze ceva erau
15: tiparirea cu ajutorul ma~inii de scris mobile, f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~ recunoscuti ca fiind gentlemeni ~i, In co~
a facut ca noile tehnologii sa se raspindeasca comercial~ prea putin irnportan~ cu estul. La secinta, erau acceptati peste tot, putand
rapid, In ciuda Incercarilor repetate de a le tine lnceputul secolului 16, Antwerp, In Flandra ocupa aproape orice pozitie social~ sau
secrete pentru beneficiul statului In cauza. CBelgiade as~zi), a devenit centrul commercial politic~. Clasele micii nobilimi investeau ~i
Cele mai importante progrese industriale s- ~i fmanciar al Europei, rnspandind traditule ele, iar merobrii parlamentului (dominat In
au Inregistrat In minerit. Asemenea metalelor urbane ~i industriale ce datau din Evul Mediu. mare parte de astfel de clase) aveau aptitudi-
destinate uzului industrial, a aurului ~i a argin- La fel de irnportan~ a fost ~i putemica colab- ni comerciale egalate doar de olandezi.
tului din America Latina, carbunele a Inceput orare anglo-flamand~, In cadrul c~reia
sa fie solicitat In unele zone In care cheres- 1mbrnc~mintea-inc~ principalul obiect de Dezvoltarea capitalelor
teaua era greu de procurat. In Anglia, acest export al Angliei -era transporta~ peste canal jn tiropul acestei perioade de 250 de ani,
luc~ s-a Intimplat In Londra ~i In sud-est, fiind apoi cump~ra~ de comerciantu din populatia Europei a crescut, iar ora~ele au
zone aprovizionate pe mare cu carbuni Antwerp, care o vindeau apoi in toa~ Europa. Inflorit. Cele mai mari expansiuni urbane se
proveniti din bazinele carbonifere de la Revolta olandezilor a dus la ruinarea Inregistrau In principalul centru commercial al
Tyneside. Productia "carbunelui maritim" Antwerp-ului. Dup~ ce a fost capturat de spa- fiec~rei tari -Amsterdam, Londra, Paris. jn
englez a crescut pina la sfir~itul secolului al nioli, fluviul care II str:Ib~tea, Scheldt, a fost general, celelalte ora~e din acelea~i t~ri
16-lea, la fel ca ~i cea de cositor, plumb ~i blocat de olandezi, multi locuitori din Antwerp r~maneau surprinz~tor de mici, porturile
cupru, unii istorici numind aceasta perioada o lndreptandu-se spre nord. Abili~tile lor co- franceze ca Nantes, Bordeaux ~i Marseille
"revolutie industriala Elizabethana". merciale au adus beneficu Republicu Olandeze fiind exceptii. Cre~terea populatiei In Londra
nou-formate, baza~ pe provincule din nord ale a fost fenomenal~: pan~ In 1700; acesta a fost
Declinul Italiei T~rilor de ]os, putin dezvoltate anterior. cel mai mare ora~ din Europa, cu aproximativ
Cu toate acestea, economia cea mai prospera Folosindu-~i resursele, aparent slabe, cum se 600000 mii locuitori, iar pan~ In 1800, a ajuns
a secolului 16 era cea din Tarile de )os. putea mai bine, olandezu au devenit tot mai la 900000, aproape dublul parizienilor -lucru
Declinul suprernatiei ltaliei a fost grabit de prosperi, iar Amsterdam-ul a preluat pozitia pe remarcabil, tinand cont c~ populatia Marii
lungile razboaie purtate In peninsula Incepind care Antwerp-ul o avuseseinainte in Europa. Britanii era doar o treime din cea a Frantei.
120

3. c
~
O Postul Vamal din O Imagine din secolul 17, a unei planta,ii de
Londra. Londra tutun din Indiile de Est. Tutunul, plantat ~i
de1inea partea recoltat de sclavi africani, dar de,inut de
majora a comer1ului europeni, reprezenta principalul object
englez -in 1680, importat in Londra intre 1620 ~i 1640.
administrarea
vamala costa operatiuni vitale pentru dezvoltarea Europei.
20000 lire sterline. Cu toate acestea, au existat multe aspecte ale
Costurile in Bristol Revolutiei Comerciale care au avut efecte
erau de numai 2000. nedorite.
in timpul secolului aI16-lea, Europa a fost
dominata de o inf1~tie de lunga durata
O Construc,ia (cre~terea preturilor); accentuata de inun-
vapoarelor pentru darea pietei cu aur ~i argint din Lumea Noua.
Compania olandez3 Oamenii saraci erau cei mai afectati, fiindu-le
India de Est, care in cel mai greu sa"~i mareasca veniturile, Insa ~i
1669 de'inea 150 alte grupuri cu venituri fixe au fost atinse.
de vase comerciale. Monarhilor li se parea dificil sa mareasca taxe-
le feudale ~i rentele traditionale, iar Incercarile
Importanta Londrei ~i a altor ora~e nu plan international), unnat:l In secolul 18 de lor de a proceda astfel au avut consecinte gra-
poate fi supraestimata, acestea fiind zone 1n cec ~i experimente timpurii cu bani de haTtie. ve. De exemplu, In Anglia, saracia Coroaneta
care traditiile, obiceiurile rurale ~i vechile igei Operatiunile bancare au devenit mai fost una diritre principalele cauze ale supune-
au fost destramate. De asemenea, acestea au sofisticate,fund de asemeneafondate institutu rii regelui Charles I In fata parlamentului, fapt
generat o mare cerere de alirnente, fapt ce a de stat, ca Banca Angliei. cand oamenu aveau ce l-a dus la pierderea tronului ~i a capului.
stimulat productia agricola, a dus la crearea un capital insuficient, acestaera completat de
unei piete nationale ~i la concentrarea ser- societ~ti pe actiuni -institutii In cadrul c~rora Prosperitatea Lumii Noi
viciilor comerciale ~i fmanciare. , proprietatea era Imp~rtit:l Intre mai multi Comertul din ~i Intre tarile europene s-a
Institutiile ~i serviciile fmanciare se con- actionari. Deoarece p~rtile de capital care le extins, dar noul factor decisiv In Ievolutia
fruntau cu cele mai complicate tranzactii In reveneau actionarilor erau astfel multiplicate, comerciala a fost deschiderea lumii ce a
ceea ce privea banii, creditele ~i propriet:ltile. acesteaerau frecvent cump~rate sau vandute urmat noilor descoperiri geografice. Acest
Monedele batute din metal provenit din la preturi variate. Ele au Inceput s~ fie evalu- lucru a adus prosperitate, precurn ~i prodilse
America Latina au dus la cre~terea cantit:ltii de ate In locuri publice convenabile (In Anglia, necunoscute pana atunci europenilor
bani pusa In circulatie, dar chiar ~i a~a, dez- de exemplu, In cafenele), pan~ cand institutu medievali -ciocolata, cafea, ceai, trestie de
voltarea comel1ului ~i a relatiilor comerciale a specializate -case de schimb -au fost fon- zahar, stamba, piper ~i tutun. Acestora li se
declan~at o criza de bani. Creditele au fost cre- date in acest scop. Toate acestea au facilitat adaugau legumele, u~or de cultivat In conditii
ate pentru a Int.1mpina necesit:ltile, In special cre~teieade capital, investitiile, cump~rarile ~i de clima europeana, cum ar fi r6~iile ~i
bancnota de schimb (un fel de IOU valabil pe vanz~rile, plata sau Imprumutul In rate - cartofii, de~i europenii au recunoscut dupa
121

4. REVOLUTIA COMERCIALA
O Vene,ia in secolul 17. Vene,ia ~i Geneva
au dominat comer,ul mediteranean, dar influ-
en,a acestuia a scazut in fa,a statelor care
aveau acces la Oceanul Atlantic.
.
mult timp valoarea cartofului ca aliment de in cea mai mare parte a perioadei dintre oferit unul dintre primele exemple de
bazil. Totu~i, obtinerea unor produse din anii 1500-1750; comertul maritim a fost o cumparari frenetice, vanzari alarmante ~i
L.umea Nouil -zahilr, tutun, aur ~i argint - afacere periculoasa, In care investitiile puteau scandalul provocat de prabu~irea financiara.
necesita mJltil munca, iar in pretul progresu- fi complet spulberate din cauza furtunilor, Statele europene erau pregatite sa protejeze
lui european era inclusil truda milioanelor de epidemiilor, navelor straine ostile sau ~i sa regleze activitatea economica, fiind con~-
sclavi africani. piratilor. Din acest motiv, comerciantii dintr-o tiente de importanta politica a acesteia. Totu~i,
Profituri immense fost obtinute din "com-
au anumita tara nu riscau sa ~oncureze lntre ei ~i In conformitate cu doctrina economica a zilei -
ilpelau la stat pentru lncurajare ~i protectie. cunoscuta astazi sub numele de mercantilism -
ertul triunghiular", prin care echipajele
europene vindeau bijuterii ~i arme de foc in Investitiile colective reprezentau, deci, o comel1ul era privit mai degraba ca o luptl
schimbul sclavilor africarii, , care erau apoi regula, fiind lntreprinse de companiile !!,~tor- acerba Intre pal1ile concurente, decat o activi-
vinduti pentru milrfuri americane, vindute izate -corporatii ale comerciantilor, .a caror tate general benefica. Astfel, statele insistau
ulterior in Europa. Propot1iile acestui comert autorizatie regala le oferea monopolul asupra asupra monopolizarii come11Ului In propriile
au crescut intr-un mod dramatic pe o coJllertului lntr-o anumita zona. Printre. exem- lor colonii, Incercand 1n acela~i timp sa-~i asi-
perioad:l de 300 de ani, culminind in secolul plele britanice celebre se numara: Compania gure drepturi comerciale In coloniile ce apar-
18, iar profiturile <;>btinutein urma atestuia au Hudson Bay, Compania Indiei de Est (care a tineau altor puteri; ~i, pe cat posibil, decideau
contribuit intr-o mare milsuril la dezvolt:irea instalat controlul britanic asupra subcontinen- ca bunurile sa fie transportate cu propriile lor
ulterioaril a Europei. tului Indian) ~i Compania Marii Sudice, care a vase, acest lucru f1ind profitabil, stimuland de
asemenea expansiunea lor rnaritim:l (~i na"
O Banca Angliei a vala). Succesul olandezilor, ~i ~i tirziu al
fost infiin'at3 englezilor, care au devenit transportorii comer-
datorit3 problemelor ciali ai Europei, reprezenta doar un aspect al
financiare ale suprematiei lor economice generale.
Coroanei din 1689.
Prima sa tranzac,ie a Noua era
fost un imprumut In aceasta perioada, considerentele comer-
oferit guvernului, in ciale au Inceput sa ameninte pacea ~i diplo-
valoare de 1200000 matia. Mzboiul anglo-olandez din anii 1652-
de lire. In urm3torii 54 a reprezentat un exemplu celebru de con-
40 de ani, Banca flict aproape exclusiv economic. De aseme-
Angliei a devenit nea, luptele anglo-fran<;:eze, din secolul 18 ~i
bancherul multor de dupa, se datorau atat pietelor comerciale
departamente guve- cat ~i suprematiei europene ~i coloniale.
rnamentale, p3stran- Totu~i, pana In acea perioada, dezavantajele
du-Ie depunerile de mercantilismului devenisera evidente (unul
bani ~i oferindu-le dintre motivele pentru care Marea Britanie a
~ imprumuturi, la fel pierdut cele 13 colonii americane) ~i, In
~ cum procedeaz3 o curand, era industrializarii ~i a come11Ului
1:-
..
~ banc3 cu clien,ii s3i. liber avea sa l~i faca aparitia.
.llf!f.~.'.A. Istorie universala: 82 -MAREA CRIzA I