SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 4
Baixar para ler offline
Aparenta unitate a bisericii                                 legale sau de alta naturn ale clerului, precum
                                                                                                                      ~i fata de pozitia dominanta in cadrul slujbe-
                                                         medievale a fost distrusii                                   lor, astfel incat laicii (cei care nu faceau parte
                                                         atunci cdnd Martin Luther                                    din cler) devenisera aproape ni~te spectatori.
                                                                                                                          Cu timpul, laicii au devenit mai instariti ~i
                                                         s-a opus autoritiitii Papei                                  mai educati ~i s-au decis sa joace un rol mai
                                                                                                                      activ in viata religioasa. Folosirea exclusiva a
                                                         ~i a declan~at Reforma                                       limbii latine limita intelegerea Bibliei pentru
                                                         Protestantii. Aceastii scindare                              multe persoane, dar, evident, exista nevoia
                                                                                                                      unui mod mai simplu ~i mai putin ostentativ
                                                         a dus la riizboaie religioase                                de manifestare        a religiei,   a~a cum se
                                                         sdngeroase in Europa -                                       intamplase in cazul primilor           apostoli ai
                                                                                                                      Cre~tinismului. Luand in considerare circum-
                                                         riizboaie care au durat                                      stantele, era de la sine inteles ca declan~area
                                                                                                                      unei crize religioase era inevitabila.
                                                         150 de ani.                                                      Primul care ~i-a exprimat public nemultu-
                                                                                                                      mirile a fost Martin Luther (1483-1546), un
                                                         ~   1500 Biserica   Catolic~     detinea   suprematia        calugar augustin ~i profesor la universitatea
                                                         I in Europa central~ ~i de vest, supravietuind               din Wittenberg, Saxonia. in ciuda cuno~t-
                                                           opozitiei    Lollarzilor   englezi, a husitilor            intelor sale, Luther se lovise de anumite lip-
                                                         boemieni precum ~i a altor dizidenti religio~i.              suri in .viata sa spirituala, fapt ce l-a determi-
                                                         Cu toate acestea, revoltele erau semnalele                   nat sa creada ca salvarea este posibila doar
       O Un portret a! !ui Martin Luther. Atacuri!e      unei nemultumiri crescande, care in cele din                 prin credinta, care este un dar harnzit de
       !ui Luther asupra Bisericii Cato!ice au fost      urm~ s-a dovedit imposibil de suprimat.                      Dumnezeu, ce nu poate fi cumparat. Aceste
       primite cu osti!itate, provocandu-! pe acesta         Criticile aduse Bisericii se refereau la imen-           idei inofensive erau de fapt eretice (blasfemii
       sa avanseze idei ~i mai inacceptabi!e.            sa sa avere ~i la coruptia pe care aceast~ bo-               impotriva     credintelor religioase acceptate)..
                                                         g~tie o incuraja. O serie de scandaluri sl~bise              deoarece duceau la concluzia ca toate cere-
       O     Pagina de titlu a unuia dintre pamfletele   autoritatea Bisericii ~i nenum~rati preoti ai                moniile ~i practicile prescrise de Biserica pen-
-lui        Luther impotriva   Romei, prezentandu-1      Rena~terii erau mai preocupati de avere sau                  tru a servi mantuirii credincio~ilor erau inutile.
.pe         Papa ~i pe inso~itorii lui inghi~i~i de      putere, decat de o viat~ sfant~. Toate acestea
       falcile ladului.                                  au alimentat resentimentele fat~ de privilegiile                      Cumpararea          mantuirii
                                                                                                                      'Justificarea prin credinta" a devenit un ele-
                                                                                                                      ment central al crezului lui Luther, dar acest
                                                                                                                      lucru nu ar fi dus neaparat la un conflict cu
                                                                                                                      Biserica. Luther era un calugar relativ obscur,
                                                                                                                      fara prea mare inf1uenta. Atitudinea sa fata de
                                                                                                                      mantuire putea fi privita ca o varianta mai
                                                                                                                      severn, dar totu~i permisa, printre multiplele
                                                                                                                      variante tolerate de Roma. Conflictul          cu
                                                                                                                      autoritatile depindea de modul in care Luther
                                                                                                                      intelegea sa-~i exprime ideile: daca i~i va pro-
                                                                                                                      mova doctrina intr-un mod discret, farn a
                                                                                                                      atrage atentia asupra sa, sau va evidentia in
                                                                                                                      mod public toate implicatiile negative pe care
                                                                                                                      aceasta doctrina le avea pentru Biserica.
                                                                                                                  i        Prima disputa initiata de Luther a avut ca
                                                                                                                  :   subiect o alta problema, cea a indulgentelor -
                                                                                                                 ~    acestea erau documente care, in anumite situ-
                                                                                                                 O    atii, puteiu fi cumparate de catre credincio~ii
                                                                                                                      care preferau mai degraba sa plateasca suma
                                                                                        O johann Frederick            respectiva decat sa indeplineasca penitentele
                                                                                        al Saxoniei, unul din-        date pentru ispa~irea pacatelor lor. Aceasta
                                                                                        tre principii care a          practica oferea conducatorilor bisericii o sursa
                                                                                        sus~inut cauza lui            importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or
                                                                                        Luther. La stanga se          la abuz. in vremea lui Luther, oamenilor li se
                                                                                        afl3 Luther iar la            spunea ca daca vor cumpara o indulgenta,
                                                                                        dreapta Zwingli ~i            vor putea pune capat suferintelor prietenilor
                                                                                        Melancthon,   care            ~i rudelor care se af1au in purgatoriu (locul
                                                                                        era probabil cel mai          unde suf1etele mol1ilor i~i ispa~eau pedeapsa,
                                                                                        ardent asociat al lui         inainte de a merge in ceruri). in anu11517, un
                                                                                        Luther.                       calugar dominican facea o afacere buna din
                                                                                                                      vanzarea indulgentelor ~i farn pic de ru~ine
                                                                                        O Calugarul Tetzel            informa audienta ca: ..Imediat ce banul de aur
                                                                                        vanzand indulgen,e,           a fost dat, suf1etul in ceruri s-a ridicat!".
                                                                                        despre care pretin-                in Octombrie 1517, Luther a vazut oameni
                                                                                        dea ca garanteaza             carand bucati de hartie care, sustineau ei, ii va
                                                                                        mantuirea.                    salva de mania Domnului. Acest lucru l-a

                                                                                                                                                                   lO()
REFORMA




Infuriat Intr-o asemenea masura pe Luther,          Roman, Carol v. Luther a facut o impresion-        O Un desen satiric, pro-protestant. Luther
Incat a batut In cuie, pe u~a bisericu din          anta declaratie de credinta, spunand "Aceasta      i~i prezinta doctrina (in partea stanga), in
Wittenberg, o petitie Impotriva vanzaru de          este pozitia mea!", dar a fost condamnat de        timp ce sfin~ii privesc ingrozi~i cum un
indulgente. Petitia continea 95 de teze (argu-      Carol $i de multi dintre membrii dietei.           calugar predica o salvare extrem de facila, iar .
mente) -modul traditional In care un Invatat            Scos in afara legii de Carol $i excomunicat    Papa vinde indulgen~e (in partea dreapta).      .
lua pozitie fata de un subiect de factum int-       de Biserica, Luther a fost adapostit de prieteni
electuala ~i provoca o discutie. Dar atacullui      $i $i-a petrecut iarna la un castel saxon din      devenit atilt de obi~nuitil, Incilt a influentat
Luther viza un mspuns mult mai larg, In afara       Wartburg. Acolo a tradus Noul Testament in         modul de gilndire ~i exprimare din viata de zi
cercurilor de carturari, iar ideile sale s-au       limba germana, creand o capodopera care a          cu zi.
raspandit cu o rapiditate de necrezut datorita      conferit limbii literare germane trasaturile           in urmiltorii ani Luther a pus bazele unei
unei inventu relativ recente -tiparnita.    Mule    specifice.                                         biserici (considerat:1 de el ~i adeptii lui o
de pamflete ~i carti ie~ite de sub tipar au dat         Efortul lui Luther $i al reformatorilor de a   rena~tere a bisericii primitive, necorupte) care
o noua dimensiune disputelor doctrinare din         traduce Scripturile in limbi nationale a avut      se opunea Bisericii Catolice. Serviciile Bisericii
secolul XVI, cu serioase repercusiuni.              efecte de -Iunga durata; in tarile protestante     Lutherane se desfil~urau In limba nationalil ~i
    Conducatoru Bisericu au interpretat pozitia     oamenii     obi$nuiti   aveau posibilitatea   sa   slujbele erau mult simplificate. De fapt, pe
lui Luther ca un atac la legitimitatea autoritatu   citeasca singuri "cuvantul lui Dumnezeu" $i        m:lsur:1 ce Luther ~i-a explicat ~i ~i-a dezvoltat
lor, dar nu au reu~it sa II reduca la tacere prin   timp de secole lectura regulata a Bibliei a        pozitia, a devenit tot mai cla.r cil Intreaga
amenintari. Beneficiind de o larga sustinere,
Luther ~i-a definit ideile mult mai detaliat ~i a
atacat pe un front mai larg. Ulterior a facut un
pas hotacltor, respingand autoritatea infaili-
bila a Papei ~i traditule instaurate de Biserica,
sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era sin-
gura autoritate adevarata In practica ~i cred-
inta cre~tina. Deoarece numeroase doctrine ~i
practici ale Bisericu Catolice fusesem dez-
voltate In perioada postbiblica (~i din acest
motiv, sustinea Luther, erau corupte) se
impunea o noua religie, radical reformata.

           Dieta   de la Worms
In 1.520 Luther era pe cale de a fi excomuni-
cat (Inlaturat din cadrul Bisericu de autoritati)
dac~ nu renunta la opinule sale. In 1.521.,la
Worms, a aparut In fata unei diete (consiliu)
imperiale, prezidata de 'imparatul Imperiului

O Omorarea ~nui cavaler in timpul Revoltei
~arane~ti din Germania (1524-25).     Ideile lui
Luther au starnit nemul~umirea    ~aranilor.
conducand la o revolta care a fost suprimata
cu cruzime.

110
Biserica, atat ca institutie cat ~i din perspectiva             cand de o parte, cand de alta. in 1529, printii       Luteranismul ceda incet teren unei religii mai
    ceremoniilor desfa~urate, avea nevoie de o                      ~i ora~ele luterane au depus un protest              riguroase, mai militante decat Protestantismul.
    reforma. Numarul sacramentelor a fost redus                     Impotriva hotararilor Dietei din Speyer, care li     Aceasta religie era Calvinismul, ce se baza pe
    de la ~apte la trei, iar Liturghia a devenit o cer-             desemna "protestanti" pe sustinatorii religiei       Inva~aturile con~inute in cartea lui Jean Calvin,
    emonie predominant comemorativa. Preotii                        reformate. Aflata In mare pericol, e posibil ca      Institutiile  religiei cre$tine (1536). Calvin
    nu mai erau considerati o categorie aparte a                    Biserica Lutherana sa nu fi supravietuit fara        (1509-64) era un preot francez, devenit influ-
    populatiei ~i aveau voie sa se casatoreasca.                    guvernarea Impovaratoare a lui Carol v. Prin-        ent dupa 1541, cand s-a stabilit in ora~ul-stat
    Manastirile au fost desfiintate (Luther s-a                     tii germani, protestanti saucatolici, nu doreau      elve~ian Geneva, pe care l-a transformat
    casatorit In 1525 cu o fosta calugarita) ~i au                  ca puterea lui Carol sa creasca prea mult ~i         intr-un "ora~ allui Dumnezeu", considerat de
    disparut multe alte aspecte ale Cre~tinismului                  din acela~i motiv Franta catolica era dispusa        mul~i protestan~i ca o societate model.
    medieval: rugaciuni adresate sfintilor sau                      sa se alieze cu luteranii pentru a Impiedica un           Calvin sus~inea ca salvarea (sau condam-
    Fecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indul-                 triumf imperial.                                     narea) sufletului nu depindea de om, ci fusese
    gente ~i venerarea relicvelor sfinte.                                                                                decisa dinainte (predestinata) de Dumnezeu;
                                                                        Mo~tenirea        lasata     de Luther           cei pe care El ii alesese pentru a fi salva~i erau
              Sus~inatori        influen~i                          Luther a murit In 1546, dar razboaiele au con-       "ale~ii". Chiar daca aceasta doctrina a predes-
    In ciuda eforturilor mari facute de Biserica,                   tinuat In Germania pana cand ambele parti au         tinarii suna destul de sinistru, i-a determinat
    Luther a supravietuit excomunicarii datorita                    con~tientizat cat erau de epuizate ~i s-au decis     pe calvini~ti sa se comporte, cel pu~in in
    ajutorului primit de la cativa printi germani,                  sa semneze Pacea de la Ausburg, In 1555.             aparen~a, ca ~i cum ar fi facut parte dintre cei
    mai ales de la conducatorii din Saxonia ~i                      Principiul pe care se baza aceasta pace nu era       "ale~i" ~i deci erau nevoi~i sa pastreze un inalt
    Hesse. Pe de o parte convingerile religioase                    spiritual ~i dovedea ca europenii nu erau Inca       standard de disciplina ~i moralitate.
    au jucat un rol important In convertirea lor,                   dispu~i sa fie toleranti: principele fiecarui stat       O alta trasatura aparte a Calvinismului era
    dar pe de alta parte existau ~i numerose avan-                  avea puterea sa aleaga religia pe care o dorea       faptul ca nu permitea statului sa guverneze
    taje materiale. Principii luterani puteau sa-~i                 ~i sa o impuna ~i supu~ilor lui.                     bisericile, ci mai degraba oferea pastorilor ~i
    Insu~easca averea Bisericii ~i de asemenea                           pana In aceasta perioada, cea mai mare          congrega~iei putere religioasa, politica ~i so-
    puteau sa aduca sub controiul lor strict suc-                   parte a Germaniei de nord era luterana ~i, de        ciala. Aceasta insemna ca statuI calvinist ideal
    cesoarea Bisericii Catolice: Biserica Luterana.                 asemenea, statele scandinave. O versiune             era -asemenea Genevei -o teocra~ie, in care
    Neavand alti protectori Impotriva Imparatului                   u~or diferita a Religiei Reformate a fost intro-     Biserica conducea statuI ~i controla nume-
    ~i Bisericii Catolice, Luther nu a avut alta op-                dusa In 1522-23 In Zurich, Elvetia, de Ulrich        roase aspecte ale vie~ii de zi cu zi.
    tiune decat sa sustina suprematia autoritatii                   Zwingli (1484-1531); faptul ca Zwingli ~i
    statului.                                                       Luther nu au reu~it sa cada de acord asupra                      Militan,i     ai religiei
        Faptul ca Luther a fost nevoit sa faca un                   unor aspecte ale doctrinei, arata ca In Europa       Rigoarea ~i autodisciplina       calvini~tilor i-au
    compromis cu privire la pozitia sa a devenit                    diviziunile religioase se Inmulteau. in Anglia       facut pe ace~tia rezisten~i in fa~a persecu~iilor
    evident destul de curand, atunci cand entuzi-                   situatia era diferita, deoarece regele Henric        ~i luptatori hotara~i in conf1ictele religioase.
    asmul generat de sfidarea sa initiala a dus la                  VIII rupsese legaturile cu Papa ~i se autonu-        Din aceasta cauza ei au fost denumi~i "trupele
    mspandirea mai multor idei ~i mi~cari radi-                     mise In functia de conducator al bisericii           de ~oc ale Reformei". Cu toate acestea, pana
    ~ale. Anii 1524-25 au fost marcati de cre~terea                 nationale. Dupa o perioada de schimbari con-         la mijlocul secolului XVI ~i cealalta parte dis-
    numarului de revoke tarane~ti In Germania,                      tradictorii, regina Elizabeta I s-a urcat pe         punea de un numar tot mai mare de militan~i
    revoke care au fost denuntate de Luther, cu                     tronul Angliei In 1558 ~i a determinat sta-          la fel de dedica~i. Pentru Biserica Catolica,
    furia isterica a unui om care se temea sa nu                    bilirea unui Protestantism de lunga durata.          Protestantismul s-a transformat intr-o provo-
    fie Invinovatit pentru ele. In anii 1530, radi-                                                                      care, astfel incat s-a hotar:1t sa corecteze abu-
    calismul social ~i religios au fost duse la                          Raspindirea        Calvinismului                zurile ~i, intr-un exces de zel, a lansat o con-
    extreme de anabapti~ti, care respingeau idea                    Pe masura ce a devenit religie nationala In          tra-ofensiva,     cunoscuta    sub numele        de
    botezarii copiilor ~i In unele cazuri Imbrati~au                aceste state, pana la mijlocul secolului protes-
    idealuri colectiviste primitive. Asemenea cre-                  tantismul realizase progrese substantiale In
    dinte au fost pedepsite cu o cruzime aparte.                    Scotia, Franta, Olanda, Polonia ~i Boemia. in
        Intre timp catolicii ~i luteranii purtau raz-               aceste state precum ~i In regiunile In care
    boaie unii Impotriva celorlalti, dar norocul era                lupta nu fusese Inca dusa la bun sfar~it,

                                                                                               O Harta ce prezinta
                                                                                               diviziunile religioase
                                                                                              in Europa in 1 560.
                                                                                               Doar Spania, Italia ~i
                                                                                               Portugalia   raman in
                                                                                              intregime    catolice.

         I                                                                                    Calvinismul    a gasit
                                                                                              un adevarat punct
                                                                                              de sprijin in Fran~a,

                       I.A                                                                    Olanda, Sco,ia ~i
                                                                                              anumite pa~i ale
                -
                                                                                              Ungariei ~i Poloniei.

                        FRANTA



                                          .                                                   O Erasmus, un
                                              ITALIA
                                                                                              umanist cre~tin de
                                                                                              frunte. Din foarte
                                                       -
                                                                                              multe puncte de
                                                                                              vedere, umani~tii din
                                                                                              Rena~tere i-au
                                                                                              pregatit drumul lui
                                                                                              Luther, prin apli-
                                               Romano-catolici        .    Musulmani
                                                                                              carea eruditiei lor in
                                                       Calvini~ti           Ortodoc~i   .     Scripturi ~i prin criti-
                                                        luterani            Anglicani
                                                                                              carea Bisericii
                                                                                              Catolice.




~
REFORMA




                                                       O     Calvini~tii        dis-
                                                       trugand        statui,
                                                       ve~minte        biserice~ti
                                                       ~i vitralii.

                                                       O Jean Calvin, lumi-
                                                       na calauzitoare a
                                                       protestantismului,
                                                       care a urmat
                                                       luteranismul in anu-
                                                       mite par1i ale
                                                       Europei. Doctrina lui
                                                       Calvin, o doctrina ce
                                                       nu admitea compro-
                                                       misurile, a fost pen-
Contra-reforma. Consiliul din Trent (1545-63)          tru prima data
a redefinit doctrina catolica, nelasand loc pen-       expusa in cartea sa
tru nici un compromis cu Protestantismul.              Institufiile religiei
Iezuitii, sau Societatea Il,1i Iisus, constituita de   cre~tine.fn 1541 s-a
fostul soldat spaniol St. Ignatius Loyola ~i ofi-      stabilit in Geneva ~i
cial recunoscuta 1n 1540, au devenit "trupele          a transformat acest
de ~oc" ale Contra-reformei.           Iar puterea     ora~-stat elve1ian
Spaniei, slb conducerea devotatului Phillip II,       intr-un ..ora~ al lui
a sustinut cauza catolica In Europa.                   Dumnezeu". Puterea
                                                       organiza1iei ~i
              Europa     in razboi                     devotamentul mem-
Razboaiele religioase au continuat aproape             brilor au constituit
un secol, pana In 1648. in Franta ele au               elemente definitorii
Imbracat forma cont1ictelor dintre catolici ~i         intr-o serie de con-
hughenoti      (protestanti), trupele   spaniole       flicte importante de
intervenind uneori de partea catolicilor. Pe           la sfar~itul secolului
langa luptele purtate cu Olanda razvratita ~i          XVI ~i in secolul XVII
razboaiele pe mare Impotriva Angliei, Spania           -mai ales in con-
se confrunta ~i cu ereticii. Apoi, cu izbucnirea       flictele religioase
razboiului     de treizeci de ani (1618-48),           franceze, in revolta
Germania a devenit din nou arena principa-             din Olanda, Razboiul                                                                               "'
                                                                                                                                                        ]
lelor operatiuni, de~i aceasta lupta a atras           de treizeci de ani ~i                                                                            ~

Danemarca, Suedia, Spania, Franta ~i alte state         Razboiul Civil din                                                                              :B

Intr-o competitie In care loialitatile religioase      Anglia.
erau tot mai mult umbrite de necesitatea unei
politici care sa garanteze puterea. Razboaiele         parte din pierderi (mai ales In ceea ce prive~te     minoritati aflate Intre propriile lor granite nu
civile din Anglia (1642-48) au inclus ~i con-          Europa de Est), dar puterea Spaniei era In           era o solutie. Pasiunile istovite ~i vistieriile
t1icte religioase Incrancenate (de data aceasta        declin   ~i ideea unui puternic        Imperiu       goale, oboseala care se facea resimtita ~i mai
Intre diferite forme de protestantism) dar au          Romano-catolic nu mai parea posibila.                ales divizarea Europei In grupari religioase
avut la baza ~i alte motive de divergente.                Divergentele religioase din Occident tre-         diferite au dus practic la promovarea tole-
    in 1648, cand s-a terminat razboiului de           buiau acceptate ~i, mai mult de nevoie, statele      rantei religioase -O     consecinta extrem de
treizeci de ani, catolicismul recuperase o             au Inceput sa recunoasca ca eradicarea unor          importanta, de~i neintentionata, a Reformei.

112                                        Istorie universal~ 43 -CONFLICTELE          RELIGIOASE   Istorie universal~ 46 -RAZBOIUL    CIVIL DIN ANGLIA

Mais conteúdo relacionado

Mais de gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 

Mais de gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 

Reforma

  • 1. Aparenta unitate a bisericii legale sau de alta naturn ale clerului, precum ~i fata de pozitia dominanta in cadrul slujbe- medievale a fost distrusii lor, astfel incat laicii (cei care nu faceau parte atunci cdnd Martin Luther din cler) devenisera aproape ni~te spectatori. Cu timpul, laicii au devenit mai instariti ~i s-a opus autoritiitii Papei mai educati ~i s-au decis sa joace un rol mai activ in viata religioasa. Folosirea exclusiva a ~i a declan~at Reforma limbii latine limita intelegerea Bibliei pentru Protestantii. Aceastii scindare multe persoane, dar, evident, exista nevoia unui mod mai simplu ~i mai putin ostentativ a dus la riizboaie religioase de manifestare a religiei, a~a cum se sdngeroase in Europa - intamplase in cazul primilor apostoli ai Cre~tinismului. Luand in considerare circum- riizboaie care au durat stantele, era de la sine inteles ca declan~area unei crize religioase era inevitabila. 150 de ani. Primul care ~i-a exprimat public nemultu- mirile a fost Martin Luther (1483-1546), un ~ 1500 Biserica Catolic~ detinea suprematia calugar augustin ~i profesor la universitatea I in Europa central~ ~i de vest, supravietuind din Wittenberg, Saxonia. in ciuda cuno~t- opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilor intelor sale, Luther se lovise de anumite lip- boemieni precum ~i a altor dizidenti religio~i. suri in .viata sa spirituala, fapt ce l-a determi- Cu toate acestea, revoltele erau semnalele nat sa creada ca salvarea este posibila doar O Un portret a! !ui Martin Luther. Atacuri!e unei nemultumiri crescande, care in cele din prin credinta, care este un dar harnzit de !ui Luther asupra Bisericii Cato!ice au fost urm~ s-a dovedit imposibil de suprimat. Dumnezeu, ce nu poate fi cumparat. Aceste primite cu osti!itate, provocandu-! pe acesta Criticile aduse Bisericii se refereau la imen- idei inofensive erau de fapt eretice (blasfemii sa avanseze idei ~i mai inacceptabi!e. sa sa avere ~i la coruptia pe care aceast~ bo- impotriva credintelor religioase acceptate).. g~tie o incuraja. O serie de scandaluri sl~bise deoarece duceau la concluzia ca toate cere- O Pagina de titlu a unuia dintre pamfletele autoritatea Bisericii ~i nenum~rati preoti ai moniile ~i practicile prescrise de Biserica pen- -lui Luther impotriva Romei, prezentandu-1 Rena~terii erau mai preocupati de avere sau tru a servi mantuirii credincio~ilor erau inutile. .pe Papa ~i pe inso~itorii lui inghi~i~i de putere, decat de o viat~ sfant~. Toate acestea falcile ladului. au alimentat resentimentele fat~ de privilegiile Cumpararea mantuirii 'Justificarea prin credinta" a devenit un ele- ment central al crezului lui Luther, dar acest lucru nu ar fi dus neaparat la un conflict cu Biserica. Luther era un calugar relativ obscur, fara prea mare inf1uenta. Atitudinea sa fata de mantuire putea fi privita ca o varianta mai severn, dar totu~i permisa, printre multiplele variante tolerate de Roma. Conflictul cu autoritatile depindea de modul in care Luther intelegea sa-~i exprime ideile: daca i~i va pro- mova doctrina intr-un mod discret, farn a atrage atentia asupra sa, sau va evidentia in mod public toate implicatiile negative pe care aceasta doctrina le avea pentru Biserica. i Prima disputa initiata de Luther a avut ca : subiect o alta problema, cea a indulgentelor - ~ acestea erau documente care, in anumite situ- O atii, puteiu fi cumparate de catre credincio~ii care preferau mai degraba sa plateasca suma O johann Frederick respectiva decat sa indeplineasca penitentele al Saxoniei, unul din- date pentru ispa~irea pacatelor lor. Aceasta tre principii care a practica oferea conducatorilor bisericii o sursa sus~inut cauza lui importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or Luther. La stanga se la abuz. in vremea lui Luther, oamenilor li se afl3 Luther iar la spunea ca daca vor cumpara o indulgenta, dreapta Zwingli ~i vor putea pune capat suferintelor prietenilor Melancthon, care ~i rudelor care se af1au in purgatoriu (locul era probabil cel mai unde suf1etele mol1ilor i~i ispa~eau pedeapsa, ardent asociat al lui inainte de a merge in ceruri). in anu11517, un Luther. calugar dominican facea o afacere buna din vanzarea indulgentelor ~i farn pic de ru~ine O Calugarul Tetzel informa audienta ca: ..Imediat ce banul de aur vanzand indulgen,e, a fost dat, suf1etul in ceruri s-a ridicat!". despre care pretin- in Octombrie 1517, Luther a vazut oameni dea ca garanteaza carand bucati de hartie care, sustineau ei, ii va mantuirea. salva de mania Domnului. Acest lucru l-a lO()
  • 2. REFORMA Infuriat Intr-o asemenea masura pe Luther, Roman, Carol v. Luther a facut o impresion- O Un desen satiric, pro-protestant. Luther Incat a batut In cuie, pe u~a bisericu din anta declaratie de credinta, spunand "Aceasta i~i prezinta doctrina (in partea stanga), in Wittenberg, o petitie Impotriva vanzaru de este pozitia mea!", dar a fost condamnat de timp ce sfin~ii privesc ingrozi~i cum un indulgente. Petitia continea 95 de teze (argu- Carol $i de multi dintre membrii dietei. calugar predica o salvare extrem de facila, iar . mente) -modul traditional In care un Invatat Scos in afara legii de Carol $i excomunicat Papa vinde indulgen~e (in partea dreapta). . lua pozitie fata de un subiect de factum int- de Biserica, Luther a fost adapostit de prieteni electuala ~i provoca o discutie. Dar atacullui $i $i-a petrecut iarna la un castel saxon din devenit atilt de obi~nuitil, Incilt a influentat Luther viza un mspuns mult mai larg, In afara Wartburg. Acolo a tradus Noul Testament in modul de gilndire ~i exprimare din viata de zi cercurilor de carturari, iar ideile sale s-au limba germana, creand o capodopera care a cu zi. raspandit cu o rapiditate de necrezut datorita conferit limbii literare germane trasaturile in urmiltorii ani Luther a pus bazele unei unei inventu relativ recente -tiparnita. Mule specifice. biserici (considerat:1 de el ~i adeptii lui o de pamflete ~i carti ie~ite de sub tipar au dat Efortul lui Luther $i al reformatorilor de a rena~tere a bisericii primitive, necorupte) care o noua dimensiune disputelor doctrinare din traduce Scripturile in limbi nationale a avut se opunea Bisericii Catolice. Serviciile Bisericii secolul XVI, cu serioase repercusiuni. efecte de -Iunga durata; in tarile protestante Lutherane se desfil~urau In limba nationalil ~i Conducatoru Bisericu au interpretat pozitia oamenii obi$nuiti aveau posibilitatea sa slujbele erau mult simplificate. De fapt, pe lui Luther ca un atac la legitimitatea autoritatu citeasca singuri "cuvantul lui Dumnezeu" $i m:lsur:1 ce Luther ~i-a explicat ~i ~i-a dezvoltat lor, dar nu au reu~it sa II reduca la tacere prin timp de secole lectura regulata a Bibliei a pozitia, a devenit tot mai cla.r cil Intreaga amenintari. Beneficiind de o larga sustinere, Luther ~i-a definit ideile mult mai detaliat ~i a atacat pe un front mai larg. Ulterior a facut un pas hotacltor, respingand autoritatea infaili- bila a Papei ~i traditule instaurate de Biserica, sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era sin- gura autoritate adevarata In practica ~i cred- inta cre~tina. Deoarece numeroase doctrine ~i practici ale Bisericu Catolice fusesem dez- voltate In perioada postbiblica (~i din acest motiv, sustinea Luther, erau corupte) se impunea o noua religie, radical reformata. Dieta de la Worms In 1.520 Luther era pe cale de a fi excomuni- cat (Inlaturat din cadrul Bisericu de autoritati) dac~ nu renunta la opinule sale. In 1.521.,la Worms, a aparut In fata unei diete (consiliu) imperiale, prezidata de 'imparatul Imperiului O Omorarea ~nui cavaler in timpul Revoltei ~arane~ti din Germania (1524-25). Ideile lui Luther au starnit nemul~umirea ~aranilor. conducand la o revolta care a fost suprimata cu cruzime. 110
  • 3. Biserica, atat ca institutie cat ~i din perspectiva cand de o parte, cand de alta. in 1529, printii Luteranismul ceda incet teren unei religii mai ceremoniilor desfa~urate, avea nevoie de o ~i ora~ele luterane au depus un protest riguroase, mai militante decat Protestantismul. reforma. Numarul sacramentelor a fost redus Impotriva hotararilor Dietei din Speyer, care li Aceasta religie era Calvinismul, ce se baza pe de la ~apte la trei, iar Liturghia a devenit o cer- desemna "protestanti" pe sustinatorii religiei Inva~aturile con~inute in cartea lui Jean Calvin, emonie predominant comemorativa. Preotii reformate. Aflata In mare pericol, e posibil ca Institutiile religiei cre$tine (1536). Calvin nu mai erau considerati o categorie aparte a Biserica Lutherana sa nu fi supravietuit fara (1509-64) era un preot francez, devenit influ- populatiei ~i aveau voie sa se casatoreasca. guvernarea Impovaratoare a lui Carol v. Prin- ent dupa 1541, cand s-a stabilit in ora~ul-stat Manastirile au fost desfiintate (Luther s-a tii germani, protestanti saucatolici, nu doreau elve~ian Geneva, pe care l-a transformat casatorit In 1525 cu o fosta calugarita) ~i au ca puterea lui Carol sa creasca prea mult ~i intr-un "ora~ allui Dumnezeu", considerat de disparut multe alte aspecte ale Cre~tinismului din acela~i motiv Franta catolica era dispusa mul~i protestan~i ca o societate model. medieval: rugaciuni adresate sfintilor sau sa se alieze cu luteranii pentru a Impiedica un Calvin sus~inea ca salvarea (sau condam- Fecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indul- triumf imperial. narea) sufletului nu depindea de om, ci fusese gente ~i venerarea relicvelor sfinte. decisa dinainte (predestinata) de Dumnezeu; Mo~tenirea lasata de Luther cei pe care El ii alesese pentru a fi salva~i erau Sus~inatori influen~i Luther a murit In 1546, dar razboaiele au con- "ale~ii". Chiar daca aceasta doctrina a predes- In ciuda eforturilor mari facute de Biserica, tinuat In Germania pana cand ambele parti au tinarii suna destul de sinistru, i-a determinat Luther a supravietuit excomunicarii datorita con~tientizat cat erau de epuizate ~i s-au decis pe calvini~ti sa se comporte, cel pu~in in ajutorului primit de la cativa printi germani, sa semneze Pacea de la Ausburg, In 1555. aparen~a, ca ~i cum ar fi facut parte dintre cei mai ales de la conducatorii din Saxonia ~i Principiul pe care se baza aceasta pace nu era "ale~i" ~i deci erau nevoi~i sa pastreze un inalt Hesse. Pe de o parte convingerile religioase spiritual ~i dovedea ca europenii nu erau Inca standard de disciplina ~i moralitate. au jucat un rol important In convertirea lor, dispu~i sa fie toleranti: principele fiecarui stat O alta trasatura aparte a Calvinismului era dar pe de alta parte existau ~i numerose avan- avea puterea sa aleaga religia pe care o dorea faptul ca nu permitea statului sa guverneze taje materiale. Principii luterani puteau sa-~i ~i sa o impuna ~i supu~ilor lui. bisericile, ci mai degraba oferea pastorilor ~i Insu~easca averea Bisericii ~i de asemenea pana In aceasta perioada, cea mai mare congrega~iei putere religioasa, politica ~i so- puteau sa aduca sub controiul lor strict suc- parte a Germaniei de nord era luterana ~i, de ciala. Aceasta insemna ca statuI calvinist ideal cesoarea Bisericii Catolice: Biserica Luterana. asemenea, statele scandinave. O versiune era -asemenea Genevei -o teocra~ie, in care Neavand alti protectori Impotriva Imparatului u~or diferita a Religiei Reformate a fost intro- Biserica conducea statuI ~i controla nume- ~i Bisericii Catolice, Luther nu a avut alta op- dusa In 1522-23 In Zurich, Elvetia, de Ulrich roase aspecte ale vie~ii de zi cu zi. tiune decat sa sustina suprematia autoritatii Zwingli (1484-1531); faptul ca Zwingli ~i statului. Luther nu au reu~it sa cada de acord asupra Militan,i ai religiei Faptul ca Luther a fost nevoit sa faca un unor aspecte ale doctrinei, arata ca In Europa Rigoarea ~i autodisciplina calvini~tilor i-au compromis cu privire la pozitia sa a devenit diviziunile religioase se Inmulteau. in Anglia facut pe ace~tia rezisten~i in fa~a persecu~iilor evident destul de curand, atunci cand entuzi- situatia era diferita, deoarece regele Henric ~i luptatori hotara~i in conf1ictele religioase. asmul generat de sfidarea sa initiala a dus la VIII rupsese legaturile cu Papa ~i se autonu- Din aceasta cauza ei au fost denumi~i "trupele mspandirea mai multor idei ~i mi~cari radi- mise In functia de conducator al bisericii de ~oc ale Reformei". Cu toate acestea, pana ~ale. Anii 1524-25 au fost marcati de cre~terea nationale. Dupa o perioada de schimbari con- la mijlocul secolului XVI ~i cealalta parte dis- numarului de revoke tarane~ti In Germania, tradictorii, regina Elizabeta I s-a urcat pe punea de un numar tot mai mare de militan~i revoke care au fost denuntate de Luther, cu tronul Angliei In 1558 ~i a determinat sta- la fel de dedica~i. Pentru Biserica Catolica, furia isterica a unui om care se temea sa nu bilirea unui Protestantism de lunga durata. Protestantismul s-a transformat intr-o provo- fie Invinovatit pentru ele. In anii 1530, radi- care, astfel incat s-a hotar:1t sa corecteze abu- calismul social ~i religios au fost duse la Raspindirea Calvinismului zurile ~i, intr-un exces de zel, a lansat o con- extreme de anabapti~ti, care respingeau idea Pe masura ce a devenit religie nationala In tra-ofensiva, cunoscuta sub numele de botezarii copiilor ~i In unele cazuri Imbrati~au aceste state, pana la mijlocul secolului protes- idealuri colectiviste primitive. Asemenea cre- tantismul realizase progrese substantiale In dinte au fost pedepsite cu o cruzime aparte. Scotia, Franta, Olanda, Polonia ~i Boemia. in Intre timp catolicii ~i luteranii purtau raz- aceste state precum ~i In regiunile In care boaie unii Impotriva celorlalti, dar norocul era lupta nu fusese Inca dusa la bun sfar~it, O Harta ce prezinta diviziunile religioase in Europa in 1 560. Doar Spania, Italia ~i Portugalia raman in intregime catolice. I Calvinismul a gasit un adevarat punct de sprijin in Fran~a, I.A Olanda, Sco,ia ~i anumite pa~i ale - Ungariei ~i Poloniei. FRANTA . O Erasmus, un ITALIA umanist cre~tin de frunte. Din foarte - multe puncte de vedere, umani~tii din Rena~tere i-au pregatit drumul lui Luther, prin apli- Romano-catolici . Musulmani carea eruditiei lor in Calvini~ti Ortodoc~i . Scripturi ~i prin criti- luterani Anglicani carea Bisericii Catolice. ~
  • 4. REFORMA O Calvini~tii dis- trugand statui, ve~minte biserice~ti ~i vitralii. O Jean Calvin, lumi- na calauzitoare a protestantismului, care a urmat luteranismul in anu- mite par1i ale Europei. Doctrina lui Calvin, o doctrina ce nu admitea compro- misurile, a fost pen- Contra-reforma. Consiliul din Trent (1545-63) tru prima data a redefinit doctrina catolica, nelasand loc pen- expusa in cartea sa tru nici un compromis cu Protestantismul. Institufiile religiei Iezuitii, sau Societatea Il,1i Iisus, constituita de cre~tine.fn 1541 s-a fostul soldat spaniol St. Ignatius Loyola ~i ofi- stabilit in Geneva ~i cial recunoscuta 1n 1540, au devenit "trupele a transformat acest de ~oc" ale Contra-reformei. Iar puterea ora~-stat elve1ian Spaniei, slb conducerea devotatului Phillip II, intr-un ..ora~ al lui a sustinut cauza catolica In Europa. Dumnezeu". Puterea organiza1iei ~i Europa in razboi devotamentul mem- Razboaiele religioase au continuat aproape brilor au constituit un secol, pana In 1648. in Franta ele au elemente definitorii Imbracat forma cont1ictelor dintre catolici ~i intr-o serie de con- hughenoti (protestanti), trupele spaniole flicte importante de intervenind uneori de partea catolicilor. Pe la sfar~itul secolului langa luptele purtate cu Olanda razvratita ~i XVI ~i in secolul XVII razboaiele pe mare Impotriva Angliei, Spania -mai ales in con- se confrunta ~i cu ereticii. Apoi, cu izbucnirea flictele religioase razboiului de treizeci de ani (1618-48), franceze, in revolta Germania a devenit din nou arena principa- din Olanda, Razboiul "' ] lelor operatiuni, de~i aceasta lupta a atras de treizeci de ani ~i ~ Danemarca, Suedia, Spania, Franta ~i alte state Razboiul Civil din :B Intr-o competitie In care loialitatile religioase Anglia. erau tot mai mult umbrite de necesitatea unei politici care sa garanteze puterea. Razboaiele parte din pierderi (mai ales In ceea ce prive~te minoritati aflate Intre propriile lor granite nu civile din Anglia (1642-48) au inclus ~i con- Europa de Est), dar puterea Spaniei era In era o solutie. Pasiunile istovite ~i vistieriile t1icte religioase Incrancenate (de data aceasta declin ~i ideea unui puternic Imperiu goale, oboseala care se facea resimtita ~i mai Intre diferite forme de protestantism) dar au Romano-catolic nu mai parea posibila. ales divizarea Europei In grupari religioase avut la baza ~i alte motive de divergente. Divergentele religioase din Occident tre- diferite au dus practic la promovarea tole- in 1648, cand s-a terminat razboiului de buiau acceptate ~i, mai mult de nevoie, statele rantei religioase -O consecinta extrem de treizeci de ani, catolicismul recuperase o au Inceput sa recunoasca ca eradicarea unor importanta, de~i neintentionata, a Reformei. 112 Istorie universal~ 43 -CONFLICTELE RELIGIOASE Istorie universal~ 46 -RAZBOIUL CIVIL DIN ANGLIA