1. ..
CIVI
O Domnia lui Carol'
(1625-1649) a fost o
perioada deconflicte
intre rege ~i par-
lament. Dupa execu'ia
acestuia, Anglia a
devenit republica,
cunoscuta sub numele
de Commonwealth.
O Aceasta harta a
Angliei indica
teritoriile pierdute
treptat de regali~ti.
O Sentin,a de con-
damnare la moarte a
lui Carol con,inea 59
de semnaturi,
inclusiv cea a lui
Cromwell (a treia in
partea dreapta).
Noua dintre persoa-
nele care au semnat
sentin,a au fost
executate pentru
tradare dupa
Restaura,ie.
Rebeliun~ riizboi civi~ tronuri ~
pierdute -5i cii-5tigate -secolul continuat sa fie separate (fiecare avea propriul sa ceara fonduri parlamentlilui (impozite), ceea
XVII s-a numiirat printre ce1e parlament ~i propriile legi), iar speranta lui ce 1nsemna ca membrii parlamentului puteau
James privind o unificare completa a fost spul- dezbate politica regala ~i cere "solutionarea
mai dramatice perioade din berata. James a fost cel care a folosit pentru pri- revendicarilor" lor (reforme sau concesii) In
ma data termenul "Marea Britanie" pentru a de- schimbul acordarii de fonduri. Dispute ~i mai
istoria Marii Britanii Mi-5ciiri1e semna regatele sale engleze, galeze ~i scotiene. severe s-au iscat 1n jurul stabilirii prerogativelor
politice -5i religioase au La Inceputul domniei lui James (1605), un regale -puterile ce li reveneau numai regelui -
grup de conspiratori catolici au Incercat sa ~i care puteau fi analizate sau criticate de
continuat piinii ciind Revolutia arunce In aer parlamentul ~i pe rege. Acesta a parlament.
Glorioasii din 1688 a adus o fost celebrul Complot al Prafului de pu~ca, care Asemenea dispute au 1nceput In ultimii ani
a culminat cu arestarea lui Guy Fawkes ~i a de domnie a reginei Elizabeta, cand razboiul de
solutie de lungii duratii. altora. Totu~i, In ciuda acestui inceput nefericit, lunga durata Impotriva Spaniei a secat resursele
catolicii nu aveau sa reprezinte un pericol major coroanei. Prestigiul reginei Elizabeta a ajutat-o
pentru James, de~i au ramas o minoritate cu sa mentina situa1;iasub control, Insa James a fost
U ltima din dinastia Tudorilor, regina greu acceptata ~i adeseori persecutata. mai ghinionist ~i lipsit de tactica. El a pretins ca
Elizabeta, a murit fara mo~tenitori in "dreptul divin al regilQr" le conferea monarhilor
1603. Tronul i-a revenit celei mai Conflicte o autoritate divina, dar era imposibil sa impuna
apropiate rude, James al VI-lea de Scotia, care a Mai amenintatoare Insa erau conflictele din ce In aceasta autoritate deoarece coroana era slabita,
primit numele de James I al Angliei ~i primul ce mai ample dintre rege ~i parlamentarii iar aceasta convingere nu facea altceva decat
monarh din dinastia Stuart. De vreme ce Scotia englezi. Membrii parlamentului puteau sa se sa-i irite pe parlamentari.
~i Anglia erau arum conduse de acela~i rege, opuna vointei regelui, deoarece Coroana Mai mult, atat James cat ~i fiul sau Carol I
vechiul antagonism dintre acestea parea sa saracise ~i nu se mai putea baza doar pe sursele (1625-1649) l~i Intaratau supu~ii, 1n special prin
dispara incetul ru incetul. Insa, cele doua J;ariau de venit traditionale. Aceasta era adesea nevoita faptul ca se bazau pe favoriti Instariti, dar
139

2. RAzBOIUL CIVIL ENGLEZ
piciunile au fost In~rite ~i de faptul cl sotia de
nationalitate france~ a lui Carol, pe nume
Henrietta Maria, era catolica. Numero~i
protestanti doreau sa adopte Intocmai calea
opusa, pentru a "purifica" Biserica (de aici
denumirea de puritani). "Purificarea" Insemna
de obicei simplificarea formelor de cult ~i adop-
tarea doctrinelor strict calviniste; dar existau ~i
grupuri mai radicale de protestanti, atat In
cadrul bisericii engleze cat ~i In afara acesteia:
Conflictele dintre rege ~i parlament au atins
prima da~ apogeul In 1629, cand membrii
Camerei Comunelor au imobilizat pe speaker
(pentru a nu se suspenda ~edinta) In timp ce Sir
John Eliot a tinut un discurs anti-regal. Carol a
dizolvat imediat parlamentul, l-a Intemnitat pe
Eliot ~i a decis sa guvemeze In viitor fara parla-
ment. Acest lucru era perfect legal, cu conditia
ca regele sa poa~ supravietui fara subventiile
pe care doar parlamentul i le putea acorda.
11 ani de tiranie
Carol a reu~it sa faca acest lucru, in perioada pe
care d~manii sai au numit-o Tirania de 11 ani
(1629-1640), sfatuit de Contele de Strafford ~i
arhiepiscopul Laud. in ciuda faptului ca facea
economii, coroana a reu~it sa supravietuiasca
doar prin punerea in aplicare a vechilor drepturi
O Procesullui regale ~i prin Incalcarea legii In diverse moduri.
Carol 1, ilustrat in Cea mai celebra a fost colectarea taxelor navale,
aceasta imagine, a destinate sprijinului marinei. Suportata la
inceput la Londra la Inceput doar de locuitorii tinuturilor invecinate
20 ianuarie 1649, in cu marea, aceas~ taxa a fost ulterior colecta~
fa,a a 70 de de la Intreaga populatie din regat. Unul dintre
comisari -o liderii parlamentului, John Hampden, s-a facut
combina,ie intre cunoscut datori~ procesului care i s-a intentat
membri ai pentru ca a refuzat sa plateasca aceas~ taxa,
parlamentului, multi altii urmandu-i exemplul.
solda,i ~i avoca,i, Totu~i, se parea ca in lipsa rezistentei opusa
convoca,i pentru de parlament Carol putea sa-~i cladeasca cu
acest eveniment. timpul o autoritate absolu~. Ulterior, acesta a
Regele a fost gasit gre~it implicandu-se intr-un razboi care a
vinovat de inalta generat cheltuieli enorme pe care coroana nu ~i
tradare pentru ca a le putea permite. incurajat de Laud, Carol a
luptat impotriva Incercat sa impuna episcopatul (conducerea
parlamentului. Carol bisericii sa fie exercita~ de episcopi) asupra
a refuzat sa se Scotiei, unde sistemul prezbiterian avea radacini
apere, pretinz§nd ca adanci. (Membrii mai in vars~ ai congregatiei
"un rege nu poate ti conduceau biserica, ~i nu preotii sau episcopii.)
judecat de nici o Scotienii s-au unit infocati de sentimentul
jurisdic~ie superioara national, semnand un document denumit Liga ~i
din lume". Pactul Solemn ~i au opus rezistent:l arrna~.
Parlamentul cel lung
E
in timpul Razboiului Episcopilor din 1639-40,
~
~
~ Carol nu a reu~it sa-~i atinga telurile ~i ~i-a
t O Bustul epuizat resursele. Falit flind, el a fost nevoit sa
]
~ remarcabilului ceara ajutorul parlamentului. Profitand de
] general ~i lider situatia In care se afla regele, Parlamentul cel
~ parlamentar Oliver lung din 1640 i-a eliminat pe Strafford ~i pe
9
Cromwell, care in Laud (ambii au fost executati) ~i a Intocmit o
~
~ 1653 a devenit serie de legi pentru anularea taxelor arbitrare ~i
O conducatorul statului limitarea puterii regelui. Carol a acceptat cu
I
o
"0) englez in calitate de greu aceste masuri, care eliminau posibilitatea
'J; lord protector. absolutismului regal; aceste legi s-au pastrat In
timpul tulburarilor secolului XVII, fiind cele mai
antipatici, ca de exemplu ducele de mat noi lideri din ce In ce mai intransigenti, ca de seama realizari ale Parlamentului cellung.
Buckingham (care a fost asasinat In 1628). Prin Sir John Eliot. Diferentele religioase ;)Ci-au
spus in 1640, Carol, fara alt sprijin decat cel
urmare, Carol $i liderii parlamentului erau cuvantul, existand numeroase grupari ostile In acordat de propriii sai curter1i, era aproape
suspiciO$i unii fa!;ade ceilalti Inca de la inceput. cadrul Bisericii engleze. Caroll favoriza anumite neajutorat. insa radicalismul unor lideri
Acest lucru a fost evident Inca de la ince- doctrine ;)Ci fom1il relativ complexa de adoratie
o parlamentari a inceput sa provoace o schimbare
putul donmiei, cand parlamentul i-a acordat (denumita uneori laudism dupa numele In opinia modera~. Aceasta a dever1it ~i mai
regelui dreptul de a colecta taxe vamale timp de consilierului sau William Laud, arhiepiscop de pronuntata cand partidul "Celor de rand"
un singur an, in loc de toata viata cum era Canterbury), pe care criticii sai o considerau o condus de John pym a decis impunerea unui
obiceiul. Conflictele s-au intensificat $i s-au afir- lndreptare sinistra spre catolicismul roman; sts- sistem prezbiterian asupra Bisericii Engleze. Un
140

3. ISTORIE UNIVERSALA 46
num:lr mare de sustinatori ai episcopatului s-au
aliat cu Carol, fonnandu-se un paltid regalist de
mari propoI1ii.
Conflictul s-a Intetit cand o revolta catolica a
izbucnit In Irlanda. De~i doreau fmantarea unei
armate care sa Inabu~e revolta, pym ~i adeptii
sai s-au temut ca regele va folosi o asemenea
forta militar:I 1mpotriva lor -o team:l perfect
justificabila, caci regele, lipsit de scrupule, avea
astfel ocazia sa-~i apere propriile drepturi.
Insistentele lui Pym ca parlamentul sa detina
controlul asupra armatei violau dreptul ~
traditional aI regelui de ada ordine; ca reactie, ~
Carol a Incercat far:I succes sa aresteze cinci ~
dintre cei mai Inve~unati oponenti ai sai din ~
Camera Comunelor. Aceasta era o chemare ~
deschisa la forta, iar r:Izboiul a izbucnit cucind. ~
o
Razboiul civil ~
La Inceputul Razboiului civil din Anglia (1642- 8
46), victoria regala parea posibila. Norocul a fost
Insa de partea parlamentului, care controla tinu-
turile cele mai prospere ~i mai populate din tar:I. O Carol I a fost executat pe 30 ianuarie
in 1643, scotienii au intrat In r:Izboi de partea 1649, in afara Palatului Whitehall, eveniment
parlamentului. .)i, pe m:lsur:I ce influentele ilustrat in aceasta imagine.
moderate slabeau, o noua armata putemica,
Annata de tip nou, a fost formata din radicali O Dup3 moartea lui Oliver Cromwell, parla-
religio~i englezi. Printre ace~tia se afla un lider mentul era considerat singura autoritate legi
incontestabil, Oliver Cromwell, ale carui tim3 din regat. ins3 11 ani de experien~e
aptitudini militare se facuser:I remarcate, Inainte politice au "r3corit" fervoarea republicanilor ,
ca Razboiul civil sa se Incheie cu victoria parla- iar lumea era dornic3 s3-1 aduc3 inapoi pe
mentului. Carol al II-Iea, care se afla in exil in Fran~a.
Parlamentul nu luptase pentru a-l detrona pe Carol a prom is st3panire de sine, toleran~3
monarh, ci pentru a-llmpiedica sa faca abuz de religioas3 ~i ~i-a cerut scuze.
putere. Dupa terminarea r:Izboiului, au Inceput
negocieii1e cu regele aflat In captivitate. Carol pentru a-i expulza pe membrii suspecti
Insa a jucat un joc periculos, amestecand (Sp;llarea Mandriei); cei rama(;i fonnau rama(;ita
prornisiuni ~i sustrageri In timp ce Incerca sa Parlamentului cellung.
exploateze diferendele dintre du~manii sai. in in ianuarie 1649, Carol a fost judecat de un
cele din unn:I, In decembrie 1647, a Incheiat un tribunal special, condamnat pentru tradare (;i
tratat secret cu scotienii, care se pregateau sa decapitat. Anglia a devenit republica cunoscuta
atace Anglia. Regal~tii englezi au profitat de sub numele de Commonwealth (1649-1660).
ocazie pentru a se r:Iscula, dar au fost 1nfcinti Cromwell i-a infcint atat pe irlandezi cat (;i pe
din nou. Cromwel! i-a Invins pescotieni In lupta scotieni, impunand pentru prima data o singura
de la Preston, In august 1648, punand capat autoritate asupra tuturor insulelor britanice. Mai
astfel celui de-al doilea Razboi civil. tarziu, in anti 1650, armata (;i marina republicti
Armata detinea acum controlul asupra au obtinut victorii pe uscat (;i pe mare Impotriva
situatiei ~i era hotacita sa-l pedepseasca pe olandezilor (;i spaniolilor.
Carol. cand parlamentul parea domic sa reia insa, Commonwealth-ul nu a reu(;it sa creeze
negocierile cu regele, au fost trimise trupe o fonru1 stabil;l de guvemamant indeob(;te
O James a! 1I-!ea, in
calitate de duce de
York. Datorita
faptului ca s-a
convertit la
catolicism, a devenit
suspect in fa~a
multor protestan~i.
Comportamentul sau
nesabuit l-a facut sa-
~i piarda tronul.
O Dupa numai cinci
ani de la restaurarea
lui Carol al II-Iea,
Anglia a fost bantui-
E
~ ta de ciuma. Un an
s
~ mai tarziu, in 1666,
~
marele incendiu din
~ Londra a lasat peste
] 100.000 de oameni
"
fara case -dar a
9
> distrus ~i zonele
afectate de ciuma.
41

4. RAzBOIUL CIVIL ENGLEZ
C Sosirea regelui Wilhelm de Orania la
Torbay cu 13.000 de solda'i. in noiembrie
1688. Pe 23 februarie 1689. Wilhelm ~i Maria
au fost proclama'i conducatori comuni ~i au
acceptat Declara,ia Drepturilor. intocmita de
Parlamentul care a redactat noi documente
legale fundamentale. Declari1'ia Drepturilor
stabilea ..religia. legile ~i liberta,ile regatului...
"
gj
"
O
"
£
acceptata. Dup~ Spalarea Mandriei, puterea se O Parlamentul in sesiune la Capela St
afla 1:nmainile arn1atei, iar 1:n1653, comandantul Stephen, Westminster, in timpul domniei
acesteia, Oliver Cromwell, a devenit reginei Ana (1702-1714).
conducatorul statului englez, In calitate de lord
protector. De~i a numit cateva parlamente, ai partidul poporului, sustinut de magnati
caror membri i-a ales cu grija, Cromwell nu a aristocrati ambitio~i, de ora~ul Londra ~i de
putut colabora cu acestea, ajungand s~ neconform~ti.
guvemeze cu ajutorul arn1atei. Atat din punct de Carol al ll-lea, rnai iscusit decat tatal sau, a
vedere religios cat ~i politic, guvemul s~u era facut fat:l situatiei, lasand tronul aparent in
reprezentat de o minoritate (sectele radicale) ~i, sigurant:l fratelui sau. insa, James alll-lea (1685-
de~i Cromwell era o persoana relativ toleranta, 1688), lipsit de tact ~i incapatilnat, parea hotacit
austeritatea puritana a regimului sau a fost sa impuruI supu~ilor sai absolutismul regal ~i
Indelung pomenita ~i detestata. catolicismul. Nici Toryi ~i nici Whigti nu au fost
de acord, fapt ce a dus la izbucnirea Revolutiei
Restaurarea regelui Glorioase din 1688, cand James a fost respins in
Cromwell a reu~it s~ mentina Commonwealth- favoarea flicei sale protestante, Maria, ~i a
ul unit, Ins~, dupa moartea sa 1:n1658, acesta s- sotului sau olandez, Wilhelm de Orania.
a dezintegrat sub conducerea fiului sau Richard.
Dupa ce conducerea militara a luat sfa~it, fiul O monarhie protestanta
lui Carol la fost a~ezat pe tron In 1660, sub Declaratia Drepturilor (1689) prevedea o
numele de Carol alll-lea. monarhie protestanta ~i un parteneriat intre
Parlamentul a cap~tat de asemenea pozitia regalitate ~i parlament, care s-a dovedit a fi de
pe care o ocupase 1:n 1641, de~i acum era lunga durata.
regalist ~i ostil fata de radicalismul religios. James, sustinut de francezi ~i benefictind de
Bapti~tii, prezbiterienii, independentii ~i alte un sprijin substantial in Irlanda ~i Scotia,
secte care refuzau s~ se conformeze Bisericii rilmanea o amenintare. Urma~ti sai, cunoscuti
engleze erau aspru pedepsiti. Printre altele, sub numele de iacobiti (de la Iacob,
ace~i neconfo~ti nu puteau deveni membri echivalentul in latinil allui James), au declan~at
ai parlamentului sau detine posturi pe langa rebeliuni de marl proportii in 1689-90, 1715 ~i
rege. La fel ca ~i catolicii, ace~tia au fost 1745.
marginalizati fata de restul societatii. Wilhelm ~i Maria (1688-1702) au fost urrnati
la tron de cea de-a doua fiica a luiJames, regina
"Complotul papal" Ana (1702-1714). Ambele domnti au fost
Conflictele dintre rege ~i parlament au izbucnit dominate de rilzboaie lungi impotriva regelui
din nou In anii 1670. in cel mai grav conflict era Ludovic al XIV -lea al Frantei; unele dintre
implicat James, duce de York, fratele ~i victoriile militare britanice celebre au fost
mo~tenitorul regelui Carol alll-lea, care nu avea obtinute in anti 1700 de ducele de Marlborough.
copii. James s-a convertit la catolicism -care La fel de important a fost ~i Actul Uniunii din
continua sa fie un subiect detestat de 1707, care prevedea unirea Angliei cu Scotia.
majoritatea protestantilor -iar acest fapt a dus la Monopolul Whigilor in parlament s-a destrarnat
1:ncerc:lriale parlamentului de a-l exclude de la spre sfar~itul domniei reginei Ana, pentru a fi
tron. De asemenea, acest lucru a generat o apoi conftnnat la moartea ei, cilnd tronul a
credinta 1:ntr-un "complot papal" fictiv, In urma revenit unui mo~tenitor protestant. in 1714,
caruia oameni nevinovati erau Intemnitati sau stranepotul de nationalitate gerrnana al lui
executati. in timpul acestor crize, au aparut James I, George, elector de Hanovra, a fost
partide politice rudimentare -Toryi care proclarnat monarh ~i a fondat noua dinastie de
reprezentau Biserica ~i pe rege ~i Whigii sau Hanovra.
142