Primul razboi mondial
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Primul razboi mondial

on

  • 629 visualizações

 

Estatísticas

Visualizações

Visualizações totais
629
Visualizações no SlideShare
629
Visualizações incorporadas
0

Actions

Curtidas
0
Downloads
10
Comentários
0

0 Incorporações 0

No embeds

Categorias

Carregar detalhes

Uploaded via as Adobe PDF

Direitos de uso

© Todos os direitos reservados

Report content

Sinalizado como impróprio Sinalizar como impróprio
Sinalizar como impróprio

Selecione a razão para sinalizar essa apresentação como imprópria.

Cancelar
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Sua mensagem vai aqui
    Processing...
Publicar comentário
Editar seu comentário

Primul razboi mondial Primul razboi mondial Document Transcript

  • ~ ~ E~ El~ 11, ciii~:t Rusia, Franta, Marea Britanie, Imperiul O Gazul paralizant a fost utilizat ca gaz de Austro-Ungar, din centrul Europei ~i Imperiul lupta prima data de germani in 191 5. Numit pe vremea sa ""marele Otoman -in decadere. Tari mici, ca Belgia, Distrugea plamanii ~i orbea victimele. pana riizboi~ primul riizboi mon- nu au facut fata ~i s-au declarat neutre. cand nu au fost dota~i cu ma~ti de gaze, solda~ii incercau sa se protejeze de gazul dial a produs distrugeri Rivali ,i du,mani ucigator cu o carpa uda pusa pe fa~a. imense ~i a cerut un sacri- pana in 1914, marile puteri s-au concentrat in doua aliante opuse. Pe o parte a baricadei se cele dou~ t~ri. Imperiul Austro-Ungar era ficiu uman de nefnchipuit. La aflau Puterile Centrale, in frunte cuGermania caracterizat de nemultumirea ~i de agitatia ~i Imperiul Austro-Ungar. La inceput ~i Italia nationalit~tilor, tinute cu greu intr-un stat incheierea sa, imperii intregi se afla de aceasta parte, dar cu trecerea tim- unitar. se aflau in ruine, iar condi- pului legaturile s-au racit, insa s-au intarit Marea Britanie, industrializat~ cu mult relatiile de apropiere cu Bulgaria ~i cu Turcia. inaintea celorlalte state, domina un imperiu fiile de pace impuse au dus la De partea cealalta se aflau Franta ~i Rusia, de colonii. Porta sa de ap~rare nu se baza Marea Britanie nefiind angajata in totalitate in numai pe armata sa profesionist~ de 386000 conflicte istorice viitoare. acest conflict, fiind simpatizantullor. de militari, ci in primul rand pe excelenta sa c aUZele primului r~zboi mondial trebuie Punctele tari ~i slabe ale organizarii marin~ militar~. Rusia in schimb era cu mult c~utate In secolul al XIX-lea, cand din sociale, politice ~i militare ale tarilor aliate au dep~~it~ de celelalte t~ri in privinta industriei statele mici ce apartinuser~ Inainte avut un rol esential in desfa~urarea ~i a tehnicii militare, dar in caz de r~zboi unor t~ri, s-au format state noi. Cele mai conflictelor ulterioare. Germania devenise Insemnate din noile state nationale, ca cea mai mare putere militara a Europei. Germania ~i Italia, Incercau s~-~i Int~reasc~ Tendinta ei de a sparge suprematia navala a pozitiile cu toate mijloacele posibile, fat~ de Marii Britanii a produs tensiuni mari intre OPe imparatul Wilhelm al 11-leail legau rela~ii de rudenie cu majo- ritatea na~iilor europene, inclusiv cu dinastia britanica. Dorin~a lui de a demonstra superio- ritatea militara a Germaniei a avut ca rezultat un razboi cu "rudele dragi". O Studentul na~io- nalist sarb Gavrilo Princip i-a impu~cat @de aproape pe prin~ul :§ mostenitor Franz 8 i Ferdinand ~i pe so~ia ] .9 .c acestuia in orasul a; , & bosniac. Sarajevo. ~ 241
  • PRIMUL RAzBOI MONDIALr~zboi ea putea mobiliza milioane de prime$te $i ea declaratia de r;lzboi aoameni. Franta suferea Inc~ datorit~ Germaniei in data de 3 august, ea fiind aliataInfrangerii ~i desp~gubirilor impuse In urma Rusiei.r~zboiului franco-prusac din 1870-1871. Conform planului Schlieffen, Franta R~zboiul a izbucnit Ins~ In Europa de Est, trebuia invadat;l lnainte ca Rusia s;l fie gataIn Balcani. Acest teritoriu apartinuse initial de r;lzboi, altfel Germania trebuia s;llupte peImperiului Otoman, dar retragerea turcilor a dou;l fronturl, atat in vest cat $i in est.cauzat un vid de putere, pentru acapararea Linia fortificat;l de pe granita francez;l sec~ruia concurau Italia ~i Imperiul Austro- putea ocoli prln Belgia. Dar cum ea seUngar. in 1908 Imperiul Austro-Ungar ocup~ declarase neutr;l $i nu permitea trecereaBosnia-Hertegovina. Aceast~ m~sur~ i-a iritat trupelor germane pe terltorlul s;lu, in 4In mod profund atat pe sarbii localnici, cat ~i august este invadat;l de Germania. DeoareceRegatul sarb Invecinat. Aliatul traditional al Marea Brltanie garanta heutralitatea Belgiei, ea declar;l r;lzboi in aceea$i zi Germaniei. Nu tretuser;l nici cinci s;lpt;lmani de la atentat $i toat;l Europa se afla in r;lzboi. in noiembrle lntf;l in r;lzboi $i Turcia de partea Puterllor Centrale. Razboiul de tran~ee Armata german;l, cu un efectiv de 1,5 milioane de oameni, p;lrea de nest;lvilit. l-a lnfrant pe francezi pe toat;llungimea frontului de vest, in 31 august la Mons f;lramiteaz;l corpul expeditionar brltanic, cu un efectiv de doar 70 de niii de oameni, in septembrle lns;l,.1n lupta de la Marne sunt oprlti de c;ltre francezi. Fiecare dintre p;lrtile beligerante se stabile$te pe pozitiile cucerlte $i construie$te cate o retea ~ de tran$ee, care sunt separate lntre ele doar de ~ o fa$ie lngust;l de p;lmant, "p;lmantul ~ nim;lnui". Tran$eele se lntind pe o lungime de 700 km in nordul Frantei, de la Canalul A Manecil pan;lln Elvetia. francezilor. In lupta dus~ pe raul Somme, In pan;lla unna:, lupta din tran$ee de pe fron- cursul atacului britanic, inc~ In prima zi au tul de vest, a durat patru ani. Luptele durau murit 60 de mii de oameni. Marile pierderi ~ luni lntregi, in cazul unor "marl bre$e" aproape c~ au l~sat f~r~ combatanti armata -combatantil mureau cu zecile de mil lntr-o voluntar:I englez~. singur;l zi. Rezultatul a fost cucerirea unei fa$il , de cativa metri de p;lmant. pan;l la sfaf$itul Frontul de Est r;lzboiului, pe acest front, nici una dintre p;lrti in acest timp se duceau lupte grele ~i pe Ca ~i in celelalte ~ari, ~i in Marea Britanie, nu a reu$it o lnaintare mai mare de 65 km. frontul de est. in lupta cu ru~ii, armata austro-vestea razboiului a fost primita cu entuziasm. Prln atacarea fort;lretei Verdun, de o ungar:I a sucombat ~i germanii au trebuit s~La chemarea Lordului Kitchener. mii de important;l strategic;l deosebit;l, In februarle transfere aici o armata mai mare decat ceaoameni s-au inrolat voluntar. pentru a se 1916, germanil vroiau s;l dea Frantei "lovitura planificata initial. Al doilea front, de care seachita de datoria patriotica "inainte de de gratie". Au murlt mii de soldati din ambele temeau atat de mult la inceputul r:Izboiului, asfar~itul razboiului la Craciun". tabere, dar Verdunul a r;lmas in mana devenit o realitate. Dar In 1914 cu victoriile deSerbiei, Rusia, a protestat, dar nu era pregatitpentru acordarea unui ajutor militar. Situatiadin regiune era supertensionata, cand In 28iunie 1914 studentul nationalist sarb GavriloPrincip l-a asasinat pe mo~tenitorul tronuluiaustriac Franz Ferdinand ~i pe sotia acestuia. Izbucnirea razboiulin urma asasinatului evenimentele se preci-pita. Monarhia lnver~unata acuza pentruasasinat Regatul sarb, pe care-l ataca In 28iulie. Peste doua zile Rusia mobilizeaza Inajutorul sarbilor o armata de 1,2 milioane demilitari. Germania someaza Rusia sa:-~iretraga fortele ln24 de ore, In caz contrar lideclara razboi. Rusia refuza ultimatumul ~iGermania se tine de promisiune. Franta ~ ] :0 " ~ ~ u ~242
  • O Momentul extrem in care solda~ii se O Tran~ee germaneca~arau afara din tran~ee spre campul de ocupate. Langa solda-lupta. Erau sacrifica~i cu sutele in bataia 1ii britanici obosi1i zacmitralierelor. mort,i neingropa1i. De- seori solda1ii stateau ?:- ~ in apa pana la glezna,la Tannenberg ~i de la lacurile Mazur, apoi :3 sufereau in urmainvadarea Poloniei, aflat:l sub suveranitatea ~ durerilor reumatice.Rusiei, au dobandit pe nea~teptate mari victorii ~ sau din cauza bolilorasupra Rusiei. in acela~i an Bulgaria inW In j de piele abia puteaurnzboi de partea Germaniei ~i armata format:l ?:- sa umble, cu atat maidin trupe bulgare~ti ~i germane ocupa cu i pu1in sa mai ~i lupte...rapiditate Serbia. Trupele austriece nu au avutprea mult succes pe frontul balcanic ~i cel de Manecii. Cele mai mari pierderi au fost cauzate jntre timp situatia era "nirnic nou pe frontulest, dar fata de Italia, care In 1915 a trecut de de mitraliere ~i de gazele de lupta. Gazul de de vest". Comandantii britanici, In frunte cupartea Antantei, au repurtat o serie de succese. lupta, sufocant ~i orbitor facea victime ~i din generalul Sir Douglas Haig erau convin~i c~In 1916 ~i Romania a intrat In rnzboi de partea randurile lansatorilor, odata cu schimbarea soarta razboiului va fi decis~ prin rnarileAntantei, dar germanii, Intr-o campanie scurta directiei vantului. Vehicolul de razboi britanic ofensive, cu mari sacrificii umane ~i au~i executat:l impecabil, au invadat o mare parte -tancul -a fost introdus In lupta pentru prip1a comb~tut orice alta solutie propus~. Exceptie aa tarii obtinand o sursa important:l de titei. oara In ofensiva britanica de pe raul Somme. f~cut doar planul lui Sir Winston Churchill - Atunci a fost considerata "ma~ina lnvingatoare" rninistrul fortelor navale rnilitare. Churchill era Razboiul cuprinde lumea a razboiului. Ulterior s-a dovedit ca convins c~ viCtoria se putea obtine doar prinLa data de 22 august 1915 Japonia declarn introducerea lui a fost prematura, deoarece au scoaterea Turciei din razboi. jn 1915 rnarinarazboi Germaniei ~i l~i indreapta atacul fost prea putine exemplare pentru un succes regal~ a 1ntreprins o expeditie spre MareaImpotriva coloniei germane Tsingtao. Aceasta rapid, ~i astfel s-a pierdut mult din efectul Neagra In Dardanele, dar nu a reu~it s~ ocupee cucerit:l dupa 11 sapt:lmani, In urma unei surpriza scontat. capitala turc~ Constantinopol (Istambulul deofensive alaturi de trupe britanice. Navele azi). Turcii au respins ~i atacurile trupelormilitare germane sunt urmarite prin Oceanul Atac din aer britanice.. australiene ~i neo-zelandeze,Indian, prin sudul Atlanticului ~i lupte navale Toti beligeran1;ii au utilizat aparatele de "Zbor debarcate pe t11rmurile de lang~ Gallipoli.grele se 1nregistreaza langa insulele Maldive ~i nou descoperite, ~i pentru prima data 1n istoriepe .Janga portul cilian Coronel. Coloniile a fost bombardata ~i populatia civil~. Anglia a Noua conducere militaragermane din sud-vestJ.ll Africii au fost atacate fost atacat~ deseori de marile dirijabile jn 1916, ambele p~rti aflate 1n conflagratie ~i-de forte sud-africane, iar c~le din estul Africii Zeppelin. Pilotii noilor avioane biplane, au m~rit productia industriei militare. jnde forte britanice. 1narma1;icu armament de infanterie sau doar Anglia, Lloyd George a devenit prim ministru, Niciodat:l nu existase un asemenea rnzboi cu c~ramizi, duceau In aer o lupta pe via~ ~i ~i a fost introdus serviciul rnilitar obligatoriu. jn1n istoria mondiala. Pe tot parcursul lui s-au pe moarte. Cu toat~ dezvoltarea tehnicii Gerrnania, conducerea militara s-a concentratintrodus tehnici noi ~i inventii ucigatoare tot militare, conduc~torii ~rilor aflate 1n conflict In mainile generalilor Hindenburg ~imai eficiente. Germanii au folosit pentru prima erau convin~i c~ victoria se va ob1;ine .prin Ludendorff. Franta, abia 1n 1917 ~i-a g~sit unoarn artileria grea. Loviturile tunului denumit trirniterea pe c1mpul de lupt~ a unui num~r conduc~tor cu voint~ de fier, In persoana lui"Berta cea Grasa" se auzeau ~i peste Canalul imens de oameni. Georges Clemenceau, supranumit ~i Tigrul. 243
  • PRIMUL RAzBOI MONDIAL Credeau ca vor reu~i sa lnfometeze Anglia, s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. FoI1ele pana ce trupele americane vor fi gata de britanice ~i arabe, sub conducerea lui T. E. lupta. Au scufundat sute de nave comerciale, Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia pana ce Anglia le-a organizat in convoaie ~i ~i Turcia a capitulat. Flota germana s-a le-a escortat cu distrugatoare, carora rasculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La submarinele germane nu le puteau face fata. 31 octombrie 1918 Germania a cerut un in aprilie 1917, pre~edintele american armistitiu, care a intrat In vigoare In data de Woodrow Wilson a declarat razboi 11 noiembrie 1918. La tratativele de pace din Germaniei. Pe frontul de vest continua lupta. iunie 1919, puterile Invingatoare au impus Germanil au fast respin~i, dar nurnai pana la conditii aspre Invin~ilor. Razboiul menit sa linia Hindenburg, bine fortificata. La "puna capat oricarui razboi" -luase sfa~it. Passchendaele, britanicil s-at;! lmpotmolit in mla~tina. Germanii au ca~tigat mai multe batalil ~i pe frontul de est, unde bol~evicil, ajunsesera la putere, in urma revolutiei ruse din octombrie 1917. Epuiza1i in urma razboiului Cu toate ca armatele germane ~i austriece au obtinut a victorie nimicitoare lmpotriva armatei italiene, cu lncetul aliatil Germaniei au ajuns la capatul puterilor. imparatul austriac a lncercat sa lncheie a pace separata, iar turcil, in urma pierderii Ierusalimului ~i a Bagdadull,li au batut in retragere. .Si soldatil germani prezentau semne de oboseala, aveau Razboiul pe mare moralul tot mai scazut ~i americanii seM~rile, pe toat~ perioada conflagratiei au fost apropiau. Primele trupe, sub conducereadominate de britanici. in 1916 flota naval~ generalului maior Pershing, au debarcat ingerman~ a intrat in lupt~ direct~ cu marina Europa la 27 iunie 1917.regal~. Lang~ peninsulele Iutlanda, britanicii Ludendorff a fortat ultima ~ansa a victoriei,au suferit pierderi mai mari, dar au fortat cand in 3 martie 1918 a incheiat paceanavele germane s~ se retrag~; acestea au separata cu guvemul bol~evic sovietic lar~ma~ in porturi pan~ la sfar~itul r~zboiului. Brest-Litovsk, ~i astfel a putut transfera pesteMarina regal~ a instituit blocada porturilor un milion de oameni pe frontul de vest.germane, privand astfel Germania de Marea ofensiva Ludendorff, lnceputa la 31aprovizionarea cu m~rfuri de important~ rnartie a respins temporar trupele Antantei invital~.. Franta. Pierderile umane au fast uria~e pe Germanii se preg~teau ~i ei s~ realizeze o ambele parti, dar in iulie,. a suta de mil deblocad~, telullor fiind scufundarea cu ajutorul militari americani au venit in ajutorul trupelorsubmarinelor a tuturor navelor de transport Antantei.care navigau spre Marea Britanie. La 8 mai 1915, un submarin german a scufundat Finalultransatlanticul Lusitania, avand la bord 128 de Paporul german era Infametat ~i realizand pasageri 1nfluenti americani. Cu aceast~ inevitabilitatea Infrangerii armata s-a scufundare devenea foarte probabil~ intrarea demaralizat. in 8 august 1918 armatele~ unite S.U.A. In r~zboi de partea Antantei. ale Antantei sub camanda generalului Fach pan~ In 1917, germanii au renuntat la r~z- au Intreprins un atac, lang~ Amiens, care a boiul cu submarine, dar l-au relnceput cu cod dus In fine la a impartant~ bre~~. Nemtii au "scufundabilla observare", o operatie a c~rei fast respin~i pe teritariul Belgiei, dar au luptat tint~ o constituia orice nav~ ce naviga pe cu Indarjire, ~i la terminarea r~zbaiului apele teritQriale ale Puterilor Antantei. st~paneau Inc~ teritarii strnine. in actambrie O Momentul pacii. Mare~alul Foch, Co- mandantul tor~elor Antantei semneaza armisti~iul la 11 noiembrie 1918, in padurea de langa Compeigne din nord-vestul Fran~ei, intr-un vagon de cale terata. O in primul razboi mondial au cazut in lupta mai mul~i oa- meni decat oricand i- nainte. Numai englezii au pierdut 761 de mii de oameni, de trei ori mai mul~i decat in a! doi!ea razboi mondia! (258 mii de oameni). 244