1. ) .
'.
ORDlNR;CRUCI �I -IEOAtI( ROIUE
'
, -
ISTORIC, L EGI'SI .REGULAMENTE
ÎNTOCMITE DE
VINTILĂ IV ĂNCEANU " , .' PETRE P. STERESCU
CONSUl GENERAL ŞI
C.TÂMPEANU
PETRE IONESCU SUBDIRECTORI GENERALI ÎN
CONSUl MINISTERUL DE INTERNE
/
---:- ��( ---
. .
. .
•
BUCUREŞTI ,
r "
IMPRIMERIA. ST.tTULUI
i927
www.dacoromanica.ro

2. ORDINE, MITI $1 MEDIU' ROilliNE
1STORIC, LEGI SI REGRAIIENTE
INTOCMITE DE
VINTILA IVANCEANU PETRE P. STERESCU
CONSUL GENERAL SI
C. TAMPEANU
PETRE IONESCU SUBDIRECTORI GENERALI IN
CONSUL MINISTERUL DE INTERNE
BUCTJEE$TI
IMPRIMERIA. STATULUI
1927
www.dacoromanica.ro

3. PREFATA
Sub numirea .decoratiuni» se intelege.o mare varietate de
insemne, constand in cruet si panglici, coliere, medalii, placi,
etc., decernate cu fatal de distinctiune sau recompense. Aproape
toate St, tele an Ordine de cavalerii.
Natiunile ain antichitate nu cunosteau aceste Ordine, dar din
timpurile cele mai vecht distinctianile au existat. Bonaparte, in
Consthul de Stat, la 4 Mai 1802, cam' se discuid proiectul de
lege relativ la creearea Legiunif de Onoare, ziced : ,,ciesfict sti
irti se orate un Stat vechiu ,sau nou in care set nu existe distinc-
tiunb). In alley& r, (-facet cercettim, de pilda istoria Ronzanilor si
Grecilor, vom afla ca dacii wean cetacean aducea vreun ser-
viciu important Patriei, era recompensat, fie ridicandu-L-se o
statue, fte pronuntandu-i-se elogiul dela tribune.
La Roma se decernau recompense earl ramaneau in familit
4: perpetuau amintirea serviciilor aduse Patriei, ca pilcki si
emulatiune pentru urma.Fi. Coroana de mid se da comandan-
Nor cari terminasera rasboaie faro important& mare ; coroana
de stejar era oferitci cetataenutui care salvase viata altui cetd-
Pan, iar coroana de laur incunutza fruntea generalului trtum-
fator.
Trecand la evtt media observeim ca tradttiunea recompen-
selor civice a fost complet ubata, dar gustul distinctiunilor a
continuat sa subsiste si, gratie acestut gust, vedem incepand
instituirca Ordinelor de cavalerie sau militare. Oriuina
acestor Ordine mili are pare neindoios ea dateazti din limpul
cruciadelor, epocei in care acei cart mergeau in numele anal
sprit ideal saelibereze mormantul ma ntuitoruhli Cristos dela
Icrusalim, isi plateau o cruce pe piept Dona zeci de Ordine mi-
litare s'au fondat atunci in vechea cetate orientate, care a ser-
vit de leagein creqtinismului_ Toate aceste Ordine aveau de
stop perpetuarea posesiunii acelori locari si neavand nici o alto
deosebire, se distingeatt prin felul cum isi atarnau crucik.
www.dacoromanica.ro

4. 4
Ordinele de cavalerie instituite la aceastei epocei cid viatei
si perpetueazd cruciada, nciscOnd asa zisele militii pa pale,
adica o armatei eclesiasticei permanents, ai carei slujitoritrifesc
pe campiile de beitae ale orientului sau in proprietatile Ordi-
nelor raspOndite in Europa.
Acesti cavaleri nu aveau o patrie care sei.poatei trage in cum-
pcinci atasamentul for Mel de interesele papale ; iar alto fa-
mille deceit fra(ii infra ideal nu exist() pentru ei. Toti, lard
deosebire de na(ionalitate, au o singurd Patrie : Roma. Astfel
an fost Cavalerli Sfantului Mormant, Ospitalierii, ai
Sfantului Ion al Ierusalimului, ai Sfantului Lazar, Tem-
plierii, etc., la cari se adaugau si Ordinele cari aveau de scop
cruciadele interne contra ereticilor, cum a fost Ordinul mili-
tiei lui 'sus Christos q. a.
Distrugerea Templierilor aduse o loviturci de moarte acestel
organizatiuni si aceasta distrugere (1312) marcheazci, de
fapt, tnceputul decadentei omnipoten(ei papilor, pe ruinile
ccireia incepe sei se ridice puterea regale sau monarhicei.
Atunci apare o noua clasci de Ordine de eavalerie: Ordi-
nele regale sl nobilitare de cari Regii se servesc adesea ca
de un fel de moneta onorifica si ca instrument politic ca sa-pi
incurajeze partizanii la luptd contra suveranilor vecini sau con-
tra vasalilor, duper' nevoie.
Primele Ordine din aceastei categorie au fost: al Stelei, in-
stituit in Franfa de ceitre Jean II cel Bun (1350-1364) ; at
Jaretierei, instituit in Anglia de ccitre Eduard III (1349).
Aceste distincfiuni nu erau conferite insei deceit la o infima
parte din societate si anume : clericilor si nobililor. Incetul cn
incetul insei societatea se organizeazei si se ajunge la convin-
gerea ea rugaciunile clerului si armele nobililor n'ar puted sa-
tisface toate nevoile Statului si ca burghezimea, in afara de
bani, dei si un concurs moral pretios si-si varsei seingele in va-
luri pe cdmpiile de lupta; ca 3-400.000 soldafi nu inseamnei
nimic pe Mriga milioanele de cetateni cari formeazei un popor.
Trebuid deci sei se gandeasca a recompensd pe tower lumea
dupei merit, I111 numai dupei nastere sau ierarhie bisericeascei.
Acest fel de a cugeter si mai cu seamy nevoia timpurilor a im-
pins la creearea Ordinelor moderne, al ceiror principal scop
este de a recompensd meritele.
In istoria tarii noastre gd sim deasemenea distincfiuni in so-
cietate; ele inset' in timpuri mai vechi nu aveau un caracter par
onorific, ci constau mai malt din rcisplatiri in nature
Abia la 1860 (24 Mai) un aecret domnesc sanctioneazci pro-
iectul de lege relatit, la recompensarea ostasilor cari au luat
parte la lupta din Dealul Spirei (13 Septemvrie 1848) prin
www.dacoromanica.ro

5. 5
acordarea unei medalii purtdnd inscriptianea: Pro virtute mi-
litari..
Dupci cum afirmei colonelul Nersturel, tot Voda Cuza ar fi
conceput plant!l creerii unui Ordin (cavalerie) romilnesc, dar
dorinta lui intompincind probabil piedici din afara, 1111 se rea-
lizei dead intr'un singur exemplar, care ar fi depus la muzeul
national. IVereuqita acestei conceptii s'ar puted inser atribul Si
evenimentelor cari au surprins pe Domn la 10 Fevruarie 1866.
De atunci qi patter azi insti s'au creeat peste doirdzeci V cinci
de Ordine qi Medalii.
Aceasta abundentei de distinctiuni ne-a dat ideea sa reunim
in aceastei broqurci toate Ordinele, Crucile, Medaliile de Onoare
.i cele comemorative cu cari se onoreazo azi de a le purtci
aproape 50.000 ceteiteni roman!.
Publicul, putin confuz din cauza multimei de panglici qi me-
,datii ce vede purtanc,u-se, va geisi aci mijloacele ra sa se leimu-
reascci asupra lor.
Strangand in aceasta broqurd toate textele oficiale privind
aceste distinctiuni onorifice, credem di am putut rezuma sub o
former practicer ci aproape completer tot ce ar puted interesu
pe cei al ceiror merit a fost deja recunoscut, precum qi pe cei
cari aqteaptd recompensa cuvenitci pentru serviciile aduse
(aril.
www.dacoromanica.ro

6. ORDINUL CAROL I
1906
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationala, Rege al Ro-
-maniei,
La top de fop qi viitori, &imitate:
Corpurile legiuitoare au adoptat §i Noi sanctionam ce ur-
meaza :
LEGE
PENTRU
INSTITUIREA ORDINULUI CAROL I
TITLUL I
Organizarea §i compunerea Ordinului
Art. 1. Pentru a perpetua amintirea anului al 40-lea al
Domniel M. S. Regelui Cal-ol I, se institue un Ordin sub de-
numirea de Ordinul Carol I. pe ziva de 10 Mai 1906.
Art 2. M. S. Regele este Mamie. Maestru al Ordinului, iar
Ministrul Afacerilor Straine, Cancelarul sau. Acesta are
singer calitatLa de a rezolva toate chestiunile atingatoare
de Ordin.
Art. 3. Ordinul Carol I cuprinde 4 grade: 1) Comandori;
2) Mari-Ofiteri; 3) Mari-Cruci, §i 4) Colane..
Cine prime§te Colanul are drept Si la Marea-Cruce a Or-
dinului.
Art. 4. Membrii Ordinului sunt numiti pe vieata; numarul
for este fixat la 80, astfel impartiti:Comandori, 40; Mari-Ofi-
teri, 25; MariCruci, 10 §i Colane 5.
www.dacoromanica.ro

7. 8
Depa§irea peste numdtul, de fiecare grad, constitue o vio-
lare de lege. Brevetele, prin cari se confera titlurile, vor fi
numerotate pe grade, in limitele cadrelor de mai sus. Verice
brevet va purta un numar superior este nul, si cel care-1
prime§te nu se poate bucura de dansul. Nulitatea este de
drept.
Art. 5 Principele Mostenitor Si Principii Familiei Regale,
la etatea de 18 ani, poarta de drept Colanul.
Colanul se poate conteri si Membrilor Familiei Regale.
El se mai confera: Suveranilor, Principilor de sange straini
§1 barbatilor de Stat straini, cari ar fi avut ocaziune a aduce
un serviciu Statului roman, sau acelor straini cari s'ar fi
ilustrat in mod exceptional intro ramura oarecare a activi-
tatii umane. 1
Pentru nationali, Colanul se confera barbatilor de Stat cari
au avut conducerea afacerilor Statului, ca Presedinti ai Con-
siliului, cel putin timp de un an. El se mai confera militarilor
ajunsi la cea mai inalta treapta ierarhica, in armata, cari au
comandat, ca §ef suprem, o armata in campanie. Se poate
Inca conferi Colanul §1 barbatilor cari s'au ilustrat, in mod
exceptional, prin opere folositoare Orli §i umanitatii, in ra-
mura §tiintelor §1 artelor. Aceasta inalta distinctiune nu se
poate insa acorda decat dupa dobandirea gradelor celor mai
marl in Ordinele Romane.
Art. 6. Suveranii, Principii de sange, precum si toti strainii
nu intra in cadrele determinate la art. 4.
TITLUL II
Admiterea §i inaintarea In Ordin
Art. 7. Nimeni nu poate fi admis in Ordin decat in primul
grad de Comandor.
Art. 8. Spre a fi numit in un grad superior, este indispen-
sabil sa fi trecut prin gradul inferior §1 sa fi implinit stagiul
ce se va determina, de fiecare grad, prin regulament.
Art 9.La crEearea Ordinului, M. S. Regele va putei sa con
fere, prin exceptiune §i pentru o singura data, oricare din
grade, in raport cu gradul ce titularul poseda in celelalte
Ordine Romane, dupa ierarhia si asimilarea dela art. 13.
Art. 10. Faptele meritorii §istralucite pot dispensa de con-
ditiunile cerute de art. 7 §i 8 pentru admitere si inaintare in
Ordin.
Art. 11. Propunerile pentru fapte meritorii si stralucite, in
www.dacoromanica.ro

8. 9
orice ramura a activitdtii umane, vor trebui sa arate explicit
si cu deamdnuntul. motivele pentru care se cere decoratiunea.
Ele vor fi individuale si transmise pe calea ierarhicA' Mini-
sterului respectiv, care le va inainta Ministrului Afacerilor
Straine, spre a le supune aprobarii M. S. Regelui.
Art. 12. Insemnele gradului conferit nu se pot purta decat
dupd implinirea tuturor formalitatilor prescrise, afard numai
daca M. S. Regele le-ar fi dat Insu§ cu mana Sa.
TITLUL III
Prerogative §i brevete
Art. 13. lerarhia si asimilarea noului (Min, in raport cu
Ordinele instituite, este urmdtcarea:
1) Gradul de Comandor este egal cu cel de Mare-Ofiter in
celelalte Ordine romane; insa, insemnele militare de rdsboi
ale Ordinului Steaua Romaniei in gradul de Mare-Ofiter au
precddere asupra celor de Comandor al Ordinului din nou
instituit; 2) Gradul de Mare-Ofiter al Ordinului Carol I este
superior celui de Mare-Cruce al Ordinului Coroana Romaniei
§i 3) Gradul de Mare-Cruce al Ordinului din nou instituit
este superior celui de Mare-Cruce al Ordinului Steaua Ro-
maniei; insemnele militare de rasboi ale Ordinului Steaua
Romaniei, in gradul de Mare-Cruce, au insa precadere asupra
celor de Mare-Cruce al Ordinului din nou instituit. Colanul
este superior tuturor ordinelor in gradul eel mai inalt.
Art. 14. Se vor elibera brevete tuturor membrilor Ordi-
nului, exceptandu-se insa Suveranii, precum si Principii de
sange, can primesc numai insemnele. Aceste brevete vor fi
toate in original, investite cu semnatura M. S. Regele si con-
trasemnate de Ministrul Afacerilor Straine, Cancelar al Or-
dinelor.
Fiecare brevet, osebit de numdrul decretului, va purta un
numar de ordine, circumscris in limitele efectivelor determi-
nate la art. 4, care numar de ordine, in caz de vacanta prin
inaintare, prin condamnatiune de o jurisclictiune oarecare la
o penalltate de un caracter infamant, sau prin deces, se re-
produce pe brevetul celui chemat de a lua locul vacant §i re-
petandu-se acela§ numar de ordine se va adauga la dansul
o literd, urmata la nevoe de altd cifra, aratand ca acela§ nu-
mar de ordine a fost repetat
Odata cu brevetul se vor procura si insemnele,in schimbul
unei taxe de cancelarie, ce se va determind prin regularnen-
www.dacoromanica.ro

9. 10
tul legii §i care va servi la cumparare de insemne. De
aceasta taxa sunt insa scutiti stramii. In caz de deces, fami-
Idle strainilor decorati vor festitui insemnele Cancelariei Or-
dinelor.
Art. 15. Pentru toti membrii Ordinului purtand insemnele
in marime reglementara, se dau salutul §i onorurile militare.
Onorurile militare se dau si membrilor Ordinului incetati
din vieata, potrivit gradului si conform prescriptiunilor ce se
vor determine prin un regulament special, tinandu-se seama
de ierarhia §1 asimilarea dela art. 13. Darea acestor onoruri
se aduce din oficiu §i direct la cunostinta Cancelariei Ordi-
nului, de catre autoritatile militare respective, cu aratarea
numarului §i datei brevetului de conferire Cu aceste §tiinte
se comtutica decesul §i de circumscriptiile politiene§ti din co-
inunele urbane, resedinte §i nere§edinte de judet.
Radiarea din cadre a membrilor decedati tacandu- se numai
in baza extractelor mortuare, ofiterii de stare civila sunt obli-
gati a trimiteacele extracte din momentul inregistrarii cazului
de deces.
TITLUL IV
Disciplina membrilor Ordinului
Art. 16. Calitatea de membru al Ordinului se pierde
pentru acelea§i cauze cari fac a se pierde calitatea de cetacean
roman.
Art. 17. Drepturile §i prerogativele de membru al Ordi-
nului se suspenda pentru acelea§i cauze cari fac a se suspenda
drepturile de cetacean roman.
Art. 18. M. S. Regele, dupe raportul Ministrului Aface-
rilor Straine §i in baza unei hocariri judecatore§ti de un ca-
racter infamait, ramasa definitive, ordona prin Inalt decret
§tergerea din controale a membrulur devenit nedemn §1 su-
prima astfel exercitiui drepturilor §1 prerogativelor ce i se
conferise.
Pentru cazul cand un membru al Ordinului s'ar face cul-
pabil de o fapta care, fara a caded sub previziumle coduiui
penal, totu§ ar fi de nature a-i atinge onoarea, Ministrul Afa-
cerilor Sttaine, Cancelar al Ordinului, fie dupe o plangere a
unor membri ai Ordinului, fie din oficiu, poate constitui un
Consiliu de onoare, compus din 4 membri ai Ordinului,
cate unul din fiecare grad, care sa judece cazul §i sa dea
avizul sau.
www.dacoromanica.ro

10. 11
Dace Consiliul se va pronunta pentru stergerea membrului
recunoscut nedemn, Ministrul Afacerilor Straine va referi M.
S. Regelui ; si in caz de aprobare, stergetea din cadre se face
prin decret regal. *tergerea militarilor reformati pentru gre-
sell grave contra onoarei $i neprevazute de codul penal se face
in bail. hotaririi date da Consiliul tie reforma.
Art. 19 Prin ingrijirea Ministrului Afacerilor Straine se.
va publica, in fiecare an, un anuar al membrilor Ordinului.
Art. 20. Un regulament de administratiune publica va
determine toate regulele atingatoare de punerea in aplicatiune
a acestei legi.
Aceasta lege s'a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta
dela 8 Mai anul 1906 si s'a adoptat cu majoritate de qasezeci
§i mid voturi; contra trei.
Pre.edinte, Gr. Triandafil.
(L. S. A. D )
Secretar, Ccipitan N. Crupenski.
Aceasta lege s'a votat de Senat in sedinta dela 8 Mai 1906
si spa adoptat cu majoritate de captezeci §i unu voturi, contra
doaci.
Preedinte, C. Boerescu.
(L. S. S.)
Secretar, C. Niculescu-Dorobantu.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie inveslita
cu sigiliul Statului si publicara prin .11Onitorul Oficial.
Dat in Bucuresti, la 9 Mai 19(16.
CAROL
(L. S. St.)
Ministrul Afacerilor Straine
Cancelar at Ordinelor,
General de Divizie iac ob Lahovari.
Ministrul Justitiei,
A. A. Badareu.
No. 1.776.
www.dacoromanica.ro

11. CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa na(ionala, Rege al Ro-
maniei,
La loft de Mei, viitori, sanatate :
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor,
In baza art. 1 din legea pentru instituirea Ordinului Ca-
rol I,
Any decretat §i decretam :
Art. I. Aprobam :
REGULAMENT
PEN TRU
PUNEREA IN APLICARE A LEGII RELATIVA LA
INSTITUIREA ORDINULUI CAROL I
TITLUL I
Organizatia, compunerea Ordinului
Art. 1. Ordinul Carol I, instituit prin legea din 8 Mai
1906. are de scop de a recompense serviciile aduse Statului
Roman.
Art. 2. Regele este Marele Maestru al Ordinului, iar Mi-
nistrul Afacerilor Straine, Cancelarul San, care in aceasta ca-
Mate este singurul in drept de a rezolva toate chestiunile
atingatoare de Ordin. Ministrului Afacerilor Straine se trans-
mit toate .propunerile de conferire ; el le supune aprobarii
Regelui §i face a se execute lucrarile de acel serviciu din de-.
partamentul sau, sub denumirea de Cancelaria Ordinului.
Propunerile de conferire, inaintate numai prin mijlocirea de-
partamentului de resort, trebuie sä cuprinda : 1) numele (de
familje), pronumele (de botez), scrise de intreg , 2) locul §i
www.dacoromanica.ro

12. data (ziva, luna, anul) nasterii ; 3) domiciliul (orasul, strada
si No., sau comuna gi judetul) ; 4) calitatea (in momentul pro-
punerii) si 5) decoratiunea ce posedd (ordinul si gradul) in
urma conferit, cu data conferirii si calitatea in care s'a
conferit. Cancelarul Ordinului, insa, isi rezerva dreptul de
a ardta gradul pentru care se propune. Fiecate propunere
se face pe un tablou dupd un anurne formular intocmit cu in-
dicatiunile de mai sus. Dacd propunerile sunt colective, cei
propusi trebuie 01 fie trecuti pe tablouri in ordinea alfabe-
tied. Regele aproband prin Inaltd apostild tablourile, se no-
tificA fiecaruia in parte confertrea ; notificarea este insotita de
un buletin (adeverintd) de primire, care arata numele, pro-
numele, locul si data na§terii, calitatea, domiciliul si nationa-
litatea. Notificarea si buletinul sunt in limha franceza pentru
supusii straini.
Restituindu-se Cancelariei Ordinului buletinul adnotat si
semnat .de cel in drept, se supune semnaturii Regelut decretul
de conferire. Decretul semnat, se elibereaza o expeditie ti-
tularului, ast,fel cum prevede art. 33 din prezentul Regulament.
Art. 3. Administratiunea Ordinului este incredintata di-
rectorului Cancelariei, care lucreazd direct cu ministrul, aju-
tat find de un subdirector, de un tutor de registre, de un ca-
ligraf arhivar si de un copist.
Scriptele cancelariei se compun din : corespondenta Ordi-
nului, tine nominale intocmile in ordine alfabeticd, registre
de mutatiuni si nominale, pe grade, de vacante in Ordin, de
decese, condamnatiuni; de intrare si iesire, pentru insemnele
aflate in depozitul Cancelariei Ordinului ; de bonuri (cu
mated) pentru cumpArare de insetnne ; arhi va Ordinului.
Art. 4. Ordinul Carol I cuprinde Comandori, Mari-
Ofiteri, Mari-Cruci si Colane.
Cine primeste deadreptul Colanul, poarta si insemnele de
Mare-Cruce al Ordinului. Tot asemenea dacd a obtinut Co-
lanul pr in inaintare delk gradul de Mare-Cruce al Of dinului.
Membrii Ordinului sunt numiti pe vieatd ; numarul for este
fixat la 80, asttel impartiti Comandori 40; Mari-Ofiteri 25:
Mari-Cruci 10 si Colane 5.
Numdrul de membrii mai sus fixat nu poate fi depasit in
nice un caz si cel care it depaseste comite o violare vadita
de lege, care se pedepseste conform legii asupra responsabi-
Matti ministeriale.
Brevetele prin can se confer titlurile sunt numerotate pe
grade in limitele cif relor fixate de lege. Verice brevet ce poarta
un numar superior este nul si cel care it primeste nu se poate
bucura de dathul, devenind tot deodatd pasibd de art. 208
www.dacoromanica.ro

13. 15
din codul penal (port ilegal de insemne). Nulitatea este de
drept.
Art. 5. Principe le Mo$tenitor si Principii Familiei Re-
gale. la etatea de 18 ani, poarta de drept Colanul.
Colanul se poate conferi §i membrilor Familiei Regale.
El se mai conferd Suveranilor, Principilor de sange straini,
precum §i barbatilor de Stat stra ni, cari ar ti avut ocaziune
de a aduce un serviciu insemnat Statului Roman, sau acelor
straini cart s'ar ti ilustrat, in mod exceptional, in o ramura
oarecare a activitatii umane.
Suveranii, Principii de sange, precum §i toti ceilalti straini
nu intra in cadrele determinate la art. 4 $i nici nu sunt supu$i
conditiunilor de admitere $i inaintare in Ordin.
De regula, nu se conterd Ordinul strainilor decat dupa
prealabilul aviz al guvernelor respective, afard numai daca
Regele confers Ordinul motu proprio.
Relativ la decorar ea strainilor, membrii ai Corpului diplo-
matic $i consular in Romania, se core ca dan$ii sa alba un
stagiu de cel putin 2 ani in tars.
Art b. Pentru conationali, Colanul se confers barbatilor
de Slat cari au avut conducerea afacerilor Statului, ca pre-
$edinti ai Consiliului, cel putin timp de un an.
El se mai contera militarilor ajun$i la cea mai inaltd trea-
pta a ierarhier militate in cadrul de activitate al armatei §i
cari au condus, ca comandant-$ef o armata mobilizata pe
timp de rasboi. Se poate Inca conferi Colanul $i bdrbatilor
cari s'au distins in mod exceptional, prin opere folositoare
tariff $i umanitatii in ramura $tiintelor §i artelor Aceasta
inalta distinctiune nu se poate. insa, conteri, in nici un caz,
decat dupa dobandirea gradelor celoi mai marl, atat in Ordi-
nul Carol I, cat $i in celelalte Ordine romane.
TITLUL II
Forma §i dimensiunile insemnelor
Art. 7. Ordinul Carol I este o cruce de aur cu suprafe-
tele in relief. impodobaa, de o parte $i de alta, cu smalt ro$u
deschis $i inconjurata intre ramuri, de cate 9 raze de aur.
Are in f to (avers) un vultur, ale carui aripi sunt intinse.
Acel vultur are pe cap o coroand $i tine, oblic, in cioc, o
cruce $i in ghiare o sabie §i un sceptru.
Sub vultur se afla o hand. rota on& lard de aur cu inscrip-
tiunea : prin statornicie, la izbanclaa. In centrul vulturului
www.dacoromanica.ro

14. 16
este un medalion de aur, pe care este reprodusd, In relief,
efigia Regelui, avand de o parte §i de alta cate o ramurd de
laur. In dosul crucei (revers), tot de smalt ro§u deschis, este
un cerc. cu inscriptiunea : v1866-10 Mai-1906, avand, la
mijloc, Cifra Regald.
Crucea, in gradul de Comandor, este atarnata de o pan-
glicA (cordea), moaratd, albastru deschis, cu cate o dunga
de aur, pe marginele sale, dunga tesutd cu fire de mdtase
ro§ie, crucea cu un diametru de 64 mm. §i panglica lath. de
46 mm. §i de lungime eg-ald cu periferia gatului.
Crucea, in gradul de Mare-Ofiter, este ca cea de Coman-
d3r, atarnata de o panglica moarata albastru deschis ca mai
sus; pe langa truce mai este §i o placd, sau stea, in patru
colturi, cu un diametru de 85 mm.
Crucea, ca cea de Comandor, formeazd, impreundsu placa,
gradul de Mare-Ofiter.
Crucea, in gradul de Mare-Cruce, este de asemenea ca cea
de Comandor, insd cu un diametru de 77 mm. §i este atarnata
de varful unei lente (cordon) moaratd, albastru deschis ca
mai sus, lentd WA de 102 mm. Si de o lungime egald cu pe-
riferia bustului corpului.
Pe langd lentd (cordon) mai este §1 o placd, sau stea cu
opt raze, avand un diametru de 90 mm.
Lenta cu crucea din varful lentei formeazd, impreund cu
placa, gradul de Mare-Cruce.
Colanul, de o lungime totald de 73 cm., este un lant de
aur, ale cdrui diferite bucati se compun din 12 cartu§e, legate
intre dansele prin Cifra Regala, lant de care este atarnata, la
mijloc, in fatd, crucea mai sus descrisd, cu un diametru de 61
mm., deasupra cdruia este Coroana Regald de otel, din argint
oxidat, aplicatd pe small ro§u deschis. Fiecare din aceste
cartu§e cuprinde pat-tile singuratice ale emblemei romane,
precum : a) pajerea Valachiei, pajerea Moldovei, c) armele
tarii, d) pajerea Olteniei Si e) pajerea Dobrogei.
Lantul impreund cu insemnele de Mare-Cruce formeazd
gradul zis Colanul `.
Pentru militari, forma Si dimensiunile insemnelor sunt cele
descrise mai sus; pentru civili, fard nici o deosebire.
Ecranul (cutia) care con:ine insemnele, este de lemn, im-
bracatd pe din afara cu piele mat Odra lustru §i lard sapaturi).
de culoare albastra deschis, iar pe dinduntru cu plu§ cenuOu
deschis; pe deasupra ecranului (cutia) sunt sapate in aur Co-
roana §i Cifra Regald conform modelului tip aflat la Can-
celaria Ordinului.
www.dacoromanica.ro

15. 17
TITLUL III
Chipul de a purta insemnele. Contraventiuni
la portul for
Art. 8. -
De regula, un grad mai mare exclude gradul in-
rzerior si, prin urmare, nu se poarta decal insemnele gradului
in urma conferit, cu exceptiune, insa, pentru Colanul, care
se poarta in totdeauna cu insemnele de Mare-Cruce a1
Ordinului.
Comandorii poarta insemnele cu panglica in forma si di-
mensiunile aratate mai sus (art. 7), la gat (en sentoir), in
rnijlocul pieptului, panglica imprejurul gatului; civilii
-tinuta de ceremonie, panglica sub cravata, insemnele numar
iesite atara de sub tunda cravatei, sau in uniforms civila,
panglica sub gulerul uniformei, insemnele numai iesind afara
din gulerul uniformei, peste prlmul nasture cand undorma
-
este tncheiata (de aitmintrelea ca la frac); - militarii con-
-
form regulamentelor militare; magistratii in toga, pan-
deasupra capataielor cravatei (baveta); si
odajdii,
-
glica sub cravata (baveta), insemnele numai resind afara
- clericii in
panglica intre crucea arhiereasca si engolpion.
Marii-Ofiteri poarta pe langa Crucea de Comandor, ca mai
sus, si o placa in forma si dimensiunile aratate (art. 7) pe
piept si sub sanul sting: civllli in tinuta de ceremonie,
-
deasupra fracului, sau, in uniforms civilA, deasupra uniformei;
milrtarii,
-
conform regulamentelor militare;magistratri
in toga,--deasupra rubei si clericri in odajdii, deasupra
vest mintelo r sacerdotale.
Marii-Cruci poarta, osebit de placa de Mare-Ofiter, ca mai
sus, in forma si dimensiunile aratate (art. 7), panglica in
stanga: civilir - in tinuta de ceremonie, deasupra vestei
forma de lenta (cordon), treL and dela umar ul drept spre coapsa
(gilet) dela frac (la solemintati Para caracter oficial, sub vesta
litarii, -
dela frac), sau in uniforms civila, deasupra uni'ormei; mi-
conform regulamentelor militare; magistratii in
toga, in esarpa, deasupra 1°1)0 §i - clericii, dupa gat,
pe piept (nu peste umar), in esarpa., panglica neacoperind en-
golpionul, care, acesta, trebuie sa apara intre crucea arhie-
reasca (la dreapta) si intre insemnele Ordinului (la stanga).
Colanul, in forma si dimensiunile aratate (art. 7) se poarta
imprejurul gatului, crucea atarnand, pe piept, la mijloc, ori-
care ar fi vestmintele persoanei care 11 poarta.
Doamnele decorate poarta insemnele pe umarul sting ; de
asemenea poarta lenta (cordonul), in esarpa, dela umarul
Decorallunile Roinane
www.dacoromanica.ro

16. 18
drept, spe coapsa stanga, si se prinde pe omit prin o agiafa,
(juvaer); tot astfel se prinde si la tal e.
Insemnele Ordinului hind eminamente de gala, se poarta
in forma si dimensiunile aratate, numai in tinuta de cere-
monie.
Insemnele gradutui conferit nu se pot purta decat dupa im-
plinirea tuturor foimalitatlor prescrise, atara numai de cazul
cand Regele le dä Insus cu mana Sa.
Art. 9. Membru Ordinului (civil) in tinuta zilei, sau chiar
la solemnitati fara caracter oficial, sunt autoriza(i a purta
panglica, tarn insemne, in forma de rozeta, la prima butoniera
(gaura de nasture) dela reverul din stanga de sub gu erul
hainei, rozeta avand un diametru de 10 mm. Numai membrii
Ordinului (civil) pot purta rozeta la btu oniera.
Este dar riguros interzis persoanelor decorate cu o me-
dalie, sau altadistinctiune onorifica, neavand denumirea ex-
presa de Ordin, de a purta panglica despartita de medalie,
sau de insemnele distinctiunii onorifice neavand denumirea
expresa de Ordin.
Contravenientii sunt pasibili de art. 208 din codul penal
(port Dept de insemne).
Art. 10. Nalionalit, membrii ai Ordinului, cari poseda si
decoratiuni straine, poarta de regula, in tara, Ordinul na-
tional, fie in tinuta de ceremonie, tie in tinuta zilei.
Se excepteaza, insa, cazul .cand solemnitatea are loc in
onoarea unui Stat strain si atunci sunt datori a purta deco-
ratiunea acelut Stat strain si dace nu au o decoratiune dela
acel Stat strain, ei poarta Ordinul national.
Contravenientii la dispozitiunile de mai sus sunt tradusi
inaintea Consiliului de onoare, instituit prin art. 18 din lege.
Art 11. Lie regula, cel decorat solicita onoarea de a ,fi
primit in audienta de Suveran, pentru a multumi, purtand si
Ordinul conferit.
Art. 12. La solemnitatile Curtilor Regale si la orice alte
solemnitati onorate cu prezenta Suveralor si a Familiei
Regale, este riguros interzis de a purta alte insemne de
decoratiuni decat cele in forma st dimensiunile reglemen-
tare.
Decoratiunile reduse (in miniature) cu sau fare panglica si
atarnate de un lantisor, sunt tolerate numai la solemnitati fara
caracter otical. Tot asemenea se poate purta in aceste impre--
jurari numai placa de Mare-Of ter sau de Mare-Cruce. Mari-
Cr uci nu poarta lei to (cordonul) in saptamana patimilor, la
slujbt le biser icesti.
Art. 13. Pentru insemnele ce se poarta la gat ordinea
www.dacoromanica.ro

17. 19
de precadere este de sus (dela gat) in jos (sere mijlocul piep-
tuluil, insemnele punandu-se perpendicular, uncle sub allele
(in uniforma, cand act asta este incheiata, dealunguInastu-
rilor, rnsemnele numal fiind aparente).
Ordinea de precadere pentru placi este sau in forma de
triunghiu, cu varful in jos §i adica placa No. 1 si No. 2 pe
aceea linie orizontald Si placa No. 3, dedesubt, la mill c,sau
in forma de romb, cand sunt 4 piaci, sau pe 2 firth orizontale
and piddle sunt mai mult de 4.
Pentru lenta (cordon) nu exists ordine de precadere. de
oarece nu se poarta nicaieri decat o smgur a lenta (cordon).
Art. 14. FurnIzorii (comerciantil) ce insenine. de decora-
tiunt cari procurd aceste insenine fara o prealabild autorizare
a Cancelariei Ordinului, sau cari le confec(ioneaza §i le pro-
cura in alte forme §1 dimensiuni decat cele stabilite prin legi,
regulamente, or donante ministeriale, sunt pasioili de art. 368
din codul penal.
TITLUL IV
Admiterea si inaintarea in Ordin
Art. 15. Spre a fi cineva admis in Ordinul Carol 1, tre-
buie sa fi implinit cu distinctiune 20 ani de funcpuni chile
sau militare.
Art. 16. Nimeni nu poate fi admis in Ordin decat in in-
taiul grad de Comandor.
Pentru a fi inaintat la un grad superior este indispensabil
sli fi trecut prin gradul inferior, adica: 1) dela gradul de Co-
mandor, la cel de Mare - Other, cel pu(in 5 am ; 2) dela gra-
dul de Mare-Ofiter, la cel de Mare-Cruce, cel p Tit 10 ani
Colanul conferindu-se in mod exceptional Ia anume persona-.
litati, nu se determina dar stagiul pentru a obtine a. est grad.
Implinirea stagiului nu tonstitue un drept la o inainlare i lie-
diata, aceasta hind mai tuult la aprecierea ministtulu) aface-
rilor straine, Cancelar al Ordinuiui.
Nu se fac numiri sau inaintari in Ordin decal In marginele
sacantelor ce exists.
Art. 17. Prin derogare la articolele precedente §i numai
pentru o singura data, la crearea Ordinului, se va putea coa-
ted oricare din grade, tinandu-se Insa seama de gradul ce per-
soana 1)Ga in ce elalte Ordine romane, dup.A ieral lila si
asimilarea dela art. 20
Art. 18. Fapiele strAlucite si meritorii, ca §i ranile grave,
in timp de fasboi, pot dispensa de conditiunile cerute de
www.dacoromanica.ro

18. 20
art. 15 §1 16, pentru admitere §i inaintare in Ordin. Tot ase-
menea cand RegeJe conferd Ordinul motu-proprio.
Art. 19. Propunerile pentru faptele strdlucite §1 meritori',
in orice ramura a activitatii umane, ca Si pentru ranile do-
bandite, in timp de rdsboi, trebuie neaparat sa arate in mod
explicit §i cu deamanuntul motivele pentru cari se cere deco-
ratiunea.
Ele sunt individuale si transmise pe tale ierarhica, data cel
propu§i se and in serviciul Statului, ministrului respectiv, care
le inainteazd Ministrului Afacerilor Straine, ca acesta sa 1e
supund aprobarii Regelui.
Art. 20. lerarhia si asimilarea Ordinului in raport cu
Ordinele mai inainte instituite este urmatoarea : 1) Ordinut
Carol I are precadere asupra tuturor decotatiunilor romane
ca §1 straine, in randthala de a le pune pe piept ; 2) Gradul
de Comandor este egal cu eel de Mare Ofiter, in celelalte Or-
dine romane ; insemnele militare de rdsboi ale Ordinului
Steaua Romaniei, in gradul de Mare-Of iter, au insd preca-
dere asupra celor de Comandor in Ordinul Carol 1 ; 3) Gra-
dul de Mare-0 titer al Ordinului Carol I este superior celui de
Mare-Cruce al Ordinului Coroana Romaniei §i 4) Gradul de
Mare-Cruce al Ordinului Carol I este superior celui de Mare-
Cruce al Ordinului Steaua Romaniei ; insemnele militare de
rdsboi ale Ordinului Steaua Romaniei in gradul de Mare-Cruce
au, insd, precadere asupra celor de Mare-Cruce al Ordinului
Carol I.
Colanul este superior tuturor Ordinelor in gradul cel mat
malt.
Art. 21. Pentru to(i membrii Ordinului, purtand pe piept
insemnele in forma §i dimensiunile reglementare, militarii, de
mice grad, dau salutul, sau onorul militar, la care decoratul
este dator a rdspunde
Tot asemenea, membri Ordinului (civilii) isi datoresc intre
clan§ii salutul, dela un grad mai mic la un grad mai mare.
Contravenientii la aceste dispozitiuni stint tradusi inaintea
Consiliului de onoate, instituit prin art. 18 din lege.
Art. 22. Onorurile militare se dau de asemenea membri-
lor decedati ai Ordinului potrivit gradului, astfel : 1) Pentru
gradul de Comandor, onorurile militare funebre ce se cuvin
gradului de colonel ; 2) Pentru gradul de Mare-Ofiter, cele de
general de brigadd ; 3) Pentru gradul de Mare-Cuce, cele de
general de divizie si 4) Pentru Colanul, cele de general
comandant de corp de armata.
Aceote unitati se pot reduce in garnizoanele uncle trupele
nu stint suficiente.
www.dacoromanica.ro

19. 21
Daca membrul decedat avea un grad militar superior ce-
llui pentru care in Ordin se cere darea onorurilor militare
tunebre, atunci se da preferinta onorurilor ce se cuvin gra-
dului militar.
Pentru membrul Ordinului care nu a yea nici un grad mill-
tar, onorurile militare funebre se dau numai la domiciliul de-
functului sau la biserica unde se savarseste serviciul religios.
Pentru darea acestor onoruri, trupa este asezata -n fata casei
sau a bisericii, conformandu-se regulamentelor militare, si
reintra in cazarma dupa trecerea cortegiului.
Darea onorurilor militare funebre se cere, prezentandu-se
brevetul, comandantului pietei sau sefului garnizoanei, acolo
unde nu se afla comandant de piata §i care, dupa ce pune viza
sa pe brevet, perforandu-:l, da ordinele cuvenite. In lipsa de
brevet, el refera telegrafic directorului Cancelariei Ordinului,
care este dator a raspunde in data.
Dupa e area onorurilor militare funebre, comandantul de
piata, sau seful garnizoanei, comunica indata directorului
Cancelariei Ordinului, data la care s'au dat aceste onoruri, cu
aratarea numelui si pronumelui decedatului, a calitatii, a do-
miciliului, a gradului in Ordin, precum si a numarului si da-
lei brevetului.
TITLUL V
Brevete §i taxe
Art. 23. Fiecare membru al Ordinului are drept la un
brevet.
Se excepteaza Suveranii si Principii de sange, cari primesc
numai insemnele. Regele, insa, ordond prin inalt decret in-
scrierea in controale.
Toate brevetele vor fi in expeditii originale dupa decrete.
Aceste expeditii sunt semnate de Rege si contrasemnate de
Ministrul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinului. Fiecare
rxpedi tie, osebit de numarul decretului, poarta si un numar
de ordine, circurnscris in limitele efectivelor determinate de
..tge, care numar de ordine, in caz de vacanta, prin inaintare,
prin condamnatiune, de ic lurisdictiune oarecare. sau dupa
avizul Consiliului de onoare, instituit prin art. 18 din lege,
sau prin deces, se reproduce pe brevetul celui chemat de a
lua locul vacant, si repetandu-se acelas numar de ordine, se
adauga la dansul o litera, urmata la nevoie de o alta tifra,
aratand ca acela§ numar de ordine a fost repetat.
www.dacoromanica.ro

20. G.H
Art. 24. ()data cu brevetul se procure titularului si in-
semnele Ordinului. Nu se vor libera ins nici brevetul, nici
insemnele, mai inainte ca cel in drept sd achite taxa cuvenitd;
ast el : Comandorii lei 125 ; Mari-Ofiteri lei 195 ; Mad-Cruci
lei 360 ; Colanul impreuna cu insemnele de Mare-Cruce lei
1.040 si fare aceste insemne, lei 680. ()data cu notificarea de
conferire se oune in vedere achitarea taxei.
Pentru achitarea taxei cei in drept prezintd. directorului
Cancelariei Ordinului, pe langa adeverinta de primire a noti-
ficArii de conterire si recepisa, constatand ca s'a consemnat
la cassa unei administratiuni financiare costul insemnelor in
contul Ministerului Afacerilor Straine, Cancelaria Ordinului.
De aceste taxe sunt scutiti supusii straini ; insemnele sunt
insa restituite Cancelariei Ordinului de familiile strainilor de-
cedati exceptanau-se Suveranii si Principii de sange straini.
Despre aceasta restituire se face mentiune si in buletinul
(adeverinta de primire) ce insoteste notificarea de conferire
ca, in caz de deces, sd se restitue insemnele Cancelariei Or-
dinului.
TITLUL VI
Excluderea din Ordin
Art. 25. Calitatea de membru at Ordinului se pierde
pentru aceleasi cauze cari fac a se pierde calitatea de ceta-
lean roman.
Radierea din controalele Ordinului, pentrwcauzele mai sus
aratate, se face prin decret regal.
Art. 26. R.gele, dupe taportul Ministrului Afacerilor
Strame si in baza unei hotdriri prontintatd de o jurisdictiune
oareca re si rarnasa definitive, sau in baza avizului Consiliului
de onoare; instituit prin art. 18 din lege, ordona prin Inalt
decret excluderea din controale a membrului devenit nedemn
§i suprima asttel exercitiul drepturilor si prerogativelor ce i
se conferire. Procurorul si judecatorul de instructiune sau co-
misarul regal si substitutul de comisar real, pentru instan-
tele judecatoresti militare, sunt tinrrti, indata ce se pane ac-
tiunea publics in miscare, pentru delicte de un catacter infa-
mant (abuz de incredere, Pals, escrocherie, bancruta frau-
duloasd, tuft, viol, dezertare, port ilegal de insemne, etc.), sau
pentru crime (tentative de omor, omor, etc.) a cerceta dace
inculpatul poseda, sau nu, un grad in Ordin, si in caz afir-
mativ, a consemna aceasta in procesele-verbale ale instruc-
tiunii
www.dacoromanica.ro

21. 43
Pre§edintele instantei judecdtoresti, in caz de condamna-
liune ramasa definitive, pronunta, odata cu hotarirea, for-
mula urmatoare : vai lipsit de onoare, declar ca ai devenit
nedemn de a mai purta Ordinul", §i dispune apoi trimiterea
de urgema, din oficiu, a unei expeditiuni de pe hotarirea iude-
catoreasca Cancelariei Ordinului care, in baza acelei huta-
riri,supune semnaturei Regelui decretul de excludere dintre
membri Ordinului.
Odata cu trimiterea hotaririi se inainteazd si brevetul de
conferire, de care condamnatul este deposedat.
Pentru mai multd siguranta ca s'au implinit de justitie in-
datoririle ce ii incumba, Inchisorile civile $i militare vor cer-
ceta, intotcleauna, prin Cancelaria Ordinului, dace cel in
contra caruia s'a emis un mandat definitiv de depunere, pentru
una din cauzele mai sus aratate. poseda, sau nu, Ordinul si
vor trimite de urgenta si din oficiu, Cancelariei Ordinului, o
expeditie de pe mandatul definitiv de depunere cu Mate sem-
nalmentele si cu aratarea gradului in Ordin.
Neobservarea obligatiunilor de mai sus, atat din partea
autoritatilor judiciare, cat §i din a inchisorilor civile §i mili-
tare, atrage dupe sine pedepse disciplinare si chiar revocarea
sau destituirea din functiune.
Art. 27. Pentru cazul cand un membru al Ordinului s'ar
face culpabil de o fapta, care tare a cadea sub previziunile
codului penal, totus ar ti de nature a-i atinge onoarea, Mi-
nistrul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinului, fie dupd o
plangere a unui membru al Ordinului, fie din oficiu, poate
constitui un Consfliu de onoare care sa judece cazul si sa dea
avizul sau.
Acest Consiliu de onoare se institue prin decret regal si se
compune din 4 membri ai Ordinului, cate unul din fiecare
grad. Until din membri Consiliului sustine acuzarea. Pree-
dintia revine de di ept celui n ai mare in grad.
Acel comiliu mai judece si infractiunile la prezentul regu-
lament cu privire la portul decoratiunii (T tlul Ill).
Daca consilipt se pronunta pentru excluderea membrului
recunoscut vinovat, Ministrul Atacerilor Straine, in baza ho-
taririi pronuntate de Consiliu, raporld in scris Regelui.
Aprobandu -se prin inalta apostila raportul, se ordona ex-
cluderea prin decret regal.
In cazul cand membrul citat ref uza a se prezenta inaintea
Consiliului, hotarirea se da atunci in lipsd.
tergerea din controale a militariior, membri ai Ordi-
nului, reformati pentru gre§eli grave contra onoarei, ca
tom §i ca militar, neprevazute de codul penal, se ordona
www.dacoromanica.ro

22. de asemenea prin decret regal, in baza hotaririi date de-
consiliul de reforma, cari sunt linute de a transmite, de
indata si din oficiu, Cancelariei Ordinului, o expeditiune de
pe hotarire.
Art. 28. Radierea din cadre a membrilor decedati, fa-
candu-se numai in baza extractului mortuar, ofiterii de stare-
civila din comunele urbane, resedinte si neresedinte de judet,
stint obligati a trimite, din momentul inregistrarii cazului de-
deces si direct Cancelariei Ordinului, extiacte depe actele
de deces cu arAtarea gradului in ordin si a numarului si
datei brevetului de conferire. In lipsa de brevet ei refera le-
legrafic directorului Cancelariei Ordinului, care este dator
a raspunde indata. Relativ la membri decedati in comunele-
rurale, extractele de pe actele de deces se transmit Cance-
lariei Ordinului, prin mijlocirea prefectilor de judete respec-
tivi, ofiterii de stare civila din comunele rurale conforman
du-se regulelor de mai sus, pentru ofiterii de stare civila din
comunele urbane.
Pentru mai mita siguranta ca ofiterii de stare civila ob-
serva cu stricteta indatoririle de mai sus circumscriptiunile
politienesti in comunele urbane, resedinte si neresedinte de
judet, sunt linute a comunica de urgenta si din oficiu direc
torului Cancelariei Ordinuluilincetarea din vieara a membrului-
Ordinului, cu aratare a numarului si datei brevetului de con-
ferire.
In lipsa de brevet, circumscriptiile politienesti refera tele-
grafic directorului Cancelariei Ordinului, care este tinut a ras-
punde indata.
Verice abatere dela regulele de mai sus atrage dupa sine-
pedepse disciplinare si chiar revocarea sau destituirea din
tunctiune.
Art. 29. Toate dispozitiunile contrare regulamentului
de fata sunt si raman abrogate.
Art. ILMinistrul Nostru Secretar de Slat la Departamen-
tul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, este insarcinat
cu executarea acestui decret.
Dat in BuCuresti, la 9 Mai 1906.
CAROL
Ministrul Afacerilor Straine
Cancelar al Ordinelor,
General de divizie lacob Lahovari.
No. 1.77
www.dacoromanica.ro

23. ORDINUL -STEAUA ROMANIEI
1877
CAROL I,
Prin grata lui Dumnezau si vointa Nationala, Domn a;
Romani lor,
La toti de fata viitori, scindtate :
Corpurile legiuitoare au adoptat si Noi sanctionam ce
urmeaza :
LEGE
TITLUL I
Organizarea §i compunerea Ordinului
Art. 1. Ordinul ,Steaua RotOnieia este instituit pentrt .
a recompensa serviciile militare civile facute Statului
Roman.
Art. 2. Inaltimea Sa Domnitorul este Capul Suveran §i
Marele Maestru al Ordinului.
Art. 3. Ordinul .Steaua Romaniei. cuprinde Cavaleri,
Ofiteri, Comandori, Mari-Ofiteri of Mari-Cruci.
Art. 4. Membrii Ordinului sunt numiti pe viata; numarul-
lor este fixat la 1.000, astfel impartiti :
Cavaleri 500
Ofiteri 300
Comandori . 120
Mari-Ofiteri 60
Mari-Cruci . . 20
www.dacoromanica.ro

24. 21)
Art. 5. -- Strainii vor fi admisi a purta decoratiunea, dar
nu fac juramantul, nici nu sunt cuprinsi in cadrele determi-
nate la art. 4
Art. 6. Forma decoratiunei si chipul de a o purta se vor
kletermina prin un regulament special.
TITLUL II
Admiterea si inaintarea In Ordin
Att. 7. Nimeni nu poate fi admis in Ordin, decat in
1-iul grad de Cavaler.
Art. 8. Spre a fi numit la un grad superior este indis-
pensabil sa fi trecut prin gradul inferior.
Art. 9. La crearea Ordinului Inaltimea Sa Domnitorul va
putea numi indata, Vara a se supune prescriptinnilar art. 7
si 8, un numar de membri ai Ordinului, reprezentand a 4-a
parte a tiecarei categorii.
Art. 10. Ranile grave §i faptele mei itorii, in Coate ramu-
rile activitatii umane, pot dispensa de conditiuntle cerute
prin art. 7 pentru admiterea sau inaintarea in Ordin.
Art. 11. Propunerile vor trebui sa explice cu amanuntul
lapta pentru care se cere decoratiunea. Ele vor fi transmise
pe cale ierarhica ministrului competinte, care le va prezinta
Capului Statului.
Art. 12. Nimeni nu va putea purta decoratiunea graiului
la care a fost numit sau inaintat decat dupd indeplinirea tu-
turor formelor prescrise de regulament, afara numai daca
Domnitorul i-ar h dat singur decoratiunea.
TITLUL Ill
Pensiuni, Brevete si Prerogative
Art. 13. Militarii Cavaleri ai Ordinului vor primi o pen-
siune. precum urmeaza :
Subohteri 240 let pe an
Caporalii lb° 7, PI RP
Soldatii . . 144
Art. 14. Breveteie investite cu semnatura Domnitorului
si contrasemnate de Ministni respectivi se vor elibera tu-
turor membrilor Ordinului numiti sau tnaintati.
Art. 15 Pentru toti Cavalerii Si Ofttern Ordinului purtand
decoratiunea in mod aparinte, soldatii sub arme vor lua la
umar. Pentru celelalte grade superioare se va prezinta arena.
www.dacoromanica.ro

25. 27
TITLUL IV
Disciplina membrilor Ordinului
Art. 16. Calitatea de membru at Ordinului se pierde pentru
.aceleasi cauze cari fac a se pierde calitatea de cetatean
roman.
Art. 17.Drepturile si prerogativele de membru al Ordi-
nului se suspenda si pentru aceleasi cauze cari fac a se sus-
penda si drepturile de cetatean roman.
Art. 18. Cipul Statului, dupa raportul Ministrului res-
pectiv, poate suspenda in tot sau in parte exercitiul dreptu-
rilor si prero4ativelor, precum si peniiunea ce le este acor-
data si chiar a exclude din randurile Ordinulut pe membrii
condamnati de o lurisdictiune oarecare, cand natura delictului
si gravitatea pedepsei pronuntate contra for cer aplicarea
acestei masuri.
Dispozifiuni generale
Art. 19. Se va publica in toti anii, prin inzrijirea si sub
directiunea ministrilor respectivi, un Anuar al Ordinului.
Art. 20. Toate chestiunile atingatoare de punere in apli-
satiune a acestei lei vor face obiectul unui regulament de
administratiune publica.
Aceasta lege s'a votat de Senat in sedinta sa de seara din
9 Mai anul 1877 si s'a adoptat cu majoritate de 24 voturi,
contra a 12.
Vice-pmedinte, M. Kostaki.
(L. S. S.)
Secretar, N. Keimeird$escu.
Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor in sedinta
dela 10 Mai anul 1877 si s'a adoptat cu majoritate de 50
voturi, contra a 20.
Preqedinte, C. A. Rosetti.
(L. S. A. D.)
Secretar, M. Ghelmegeanu.
www.dacoromanica.ro

26. os
Promulgam aceasta lege §i ordonarn ca ea sa fie investith.
Cu sigilul Statului §i publicata prin Monitorul Oficial.
Dat In Bueure§ti, la 10 Mai 1877.
(L. S. St.) CAROL
Ministrul Secretar de Stat la De- Ministrul Secretar de Stat
partamentul Afacerilor Strdine, la_Departamentul Justine',
M. KogaIniceanu. I. Campineanu.
No. 1.108.
www.dacoromanica.ro

27. ORDINUL STEAUA ROMANIEI
1906
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa Nationala, Rege al
Romaniei
La toti de fatez qi viitori, siinatate:
Corpurile legiuitoare au adoptat Si Noi sanctionam ce
urmeaza :
LEGE
Articol unic Articolele 2, 4, 5, 9, 11, 12, 13, 14, 15,
18 §i 19 din legea dela 10 Mai 1877 pentru infiintarea Or-
dinului Steaua Romaniei se molifica astfel:
Art. 1 nemodificat. Ordinul Steaua Romaniei este instituit
pentru a recompense serviciile militare §1 civile facute Statuiui
Roman
Art. 2. M. S. Regele este Marele Maestru al Ordinului,
iar Ministrul Afacerilor Straine, Cancelarul Sau. Acesta are
singur calitatea de a rezolva toate chestiunile atingatoare
de Ordin.
Art. 3 nemodificat. Ordinal Steaua Romaniei cuprinde:
Cavaleri, Ofiteri, Comandori, Mari- Ofiteri qi Mari-Cruci,
Art. 4. -- Membrii Ordinului sunt numiti pe vieata; nu-
marul for este fixat la 2.000, astfel impartiti : Cavaleri 1.000,
Ofiteri 720, Comandori 200, Mari-Ofiteri 60'§i Mari-Cruci 20.
DeMirea peste numarul de fiecare grad constitue o vio-
lare de lege. Brevetele prin care se confera titlurile vor fi
numerotate pe grade, in hmitele cifrelor indicate in lege.
Orice brevet ce va purta un numar superior acelor cifre este
www.dacoromanica.ro

28. BO
nul si cel care it primeste nu se poate bucura de dansul. Nu-
litatea este de drept.
Art. 5 StrAinii admisi a puha decoratiunea nu sunt
cuprin§i in cadrele determinate la art. 4.
Art. 6 nemodificat. Forma decoropunii qi chipul de a o
purta se va determine prin un regulament special
Art. 7 nemodif cat. Nimeni nu poate T admis in Ordin de-
cat in tatili.,41 grad de Cava ler.
Art. 8 nemodificat. S re a fi numit la un grad superior este
indispensabil sa fi trecut prin gradui inferior.
Art 9. La crearea Ordinului, prin deroilare la prescrip-
tiunile art. 7 §i 8, se va putea numi in gradele superioare,
-MA a fi trecut in gradele inferioare un numar de membri
reprezentand a patra parte a fiecarei categorii
Art. 10 nemodificat. Reinile grave .i faptele meritorii, irr
toate ramurile activitopi umane, pot dispensed de conditiunile
cerute prin art. 7 pentru admiterea sau inainturea in Ordin.
Art. 11. Propunerile pentru rani grave §i fapte meri-
torii, in orice ramurd a activitatii umane, vor trebui sa arate
explic t Si cu deamanuntul motivele pentru cari se cere de-
coratiunea Ele vor fi individuale §i vor fi transmise pe ca le
ierarhita Ministrului respec+iv, care le va inainta Ministrului
Afacerilor Straine spre a le supune aprobarii M. S. Regelui.
Art. 12. Insemnele gradului conferit nu se pot purta
deck dupe implinired tuturor formalitatilor presciise de re-
gulament, afara numai dace M. S. Regele k-ar ti dat insus.
cu maim. Sa.
Art. 13. Militarii, grade inferioare, Cavaleri ai Ordi-
nului cu instmnele de rasboi, vor primi o pensiune precum
urmeazd: subofiterii 240 lei pe an, caporalii sau brigadierii
180 lei pe are §1 soldatii 144 lei pe an.
Aceasta pensiune nu este reversibila asupra utmasilor Si
inceteaza din momemul inregistrdrii cazului de deces. Ea in-
ceteaza inca atunci cand militarul, grad inferior Cavaler al
Ord nuitii, este condamnat de o juridictiune oarecare la o
penalitate de un caracter infamant.
Militarul, grad inferior, care a dobandit gradul de Cavaler
al Ord nului in campanie, va pastry pensia chiar dace este
lnaintat la un grad o iteresc. Aceasta dispozitie nu are efect
retroactiv.
Art. 14. Se vor elibera brevete tuturor membrilor Ordi-
nului astfel : In gladele de Mare-Ofiter §i de Mare-Cruce
In original ilivestite cu insu§ semnatura M. S. Regelui st
contrasemnote de Ministrul Afacerilor Strdine, Cancelar al Or-
www.dacoromanica.ro

29. 31
dinului, iar in celelalte grade in copii depe decrete, cer-
tificate conforme de directorul Cancelariei Ordinului.
Fiecare brevet, osebit de numdrul decretului, va purfa un
numar de ordine circonscris, in limitele efectivelor determi-
nate la art. 4, care numar de ordine, in caz de vacanta, print
inaintare, prin condamnatiune, prin deces, se va reproduce pe
brevetul celui chemat a lua locul vacant si repetandu-se ace-
la§ numar de ordine, se va adatiga la dansul o iitera urmatd_
la nevoie de o alta cifra, ardtand ca acela§ numar de ordine
a fost repetat.
Art. 15. Pentru toti membrii Ordinului, purtand pe piept
insemnele Ordinului in marime reglementard, trupa sub arme
va da onorurile militare.
In caz de deces al unui membru se vor da de asemenea
onoruri militare, potrivit gradului si dupd prescriptiunile re-
glementare. Comandantii de piata sau de garnizona in comu-
nele urbane sunt tinuti a comunica, direct pi dal oficiu, Can-
celariei Ordinului ca s'au dat aceste onoruri, cu aratare a nu-
mdrului §i datei brevetului de conferire. Cu aceste §tiinte se
comunica decesul si de circumscriptiile politiene§ti din comu-
nele urbane, resedinte si neresedinte de judet.
Radiarea din cadre a membrului decedat facandu-se nu-
mai in baza extractului mortuar, ofi erii de stare civild sunt
obligati a trimite Cancelariei Ordinului extractele mortuare-
ale membrilor decedati, din momentul inregistrdrii cazului
de deces
Art. 16 nemodificat. Calitatea de membru at Ordinului se
pierde pentru aceleaqi cauze can fac a se pierde caldatea de
cettitean roman.
Art. 17 nemodificat. Drepturile qi preroqativele de membru
al Ordinulut se suspenda pentru aceleaqi cauze cart fac a se
suspendd qi drepturile de cetatean roman.
Art. 18. M. S. Regele, dupd raportul Ministrului Afaceri-
lor Straine si in urma unei hotdrii i judecatore4ti, rdmasa defi-
nitive, prin care un membru al Ordinului este usandit la a
pedeapsa cu un caracter infamant, ordond prin lualt decret
stergerea membrului devenit nedemn si suprima astfei exer-
citiul drepturilor si prerogativelor ce i se conferise.
Pentru cazul cand un membru al Ordinului s'ar face cul-
pabil de o fapta care, fiird a caded sub previziunile codului
penal, tutus ar fi de nature a-i atinge onoarea, Ministrul A a-
cerilor Straine, Cancelar al Ordinului, fie dupd o plangele
a unor membrii ai Ordinului fie din oficiu, poate constit.it un
Consiliu de onoare, compus din cinci membri ai Ordinului
cate unul din fiecare grad care sd judece cazul si sa dek
www.dacoromanica.ro

30. n.
avizul sau. Daca consiliul se va pronunta pentru stergerea
membrului recunoscut nedemn, Ministrul Afacerilor Straine
va referi M. S. Regelui; si in caz de aprobare, stergerea din
cadre se face prin Ina It decret.
Art. 19 Se va publica in fiecare an, prin inglijirea Mi-
nistrului Afacerilor Straine, un Anuar al Ordinului.
Art. 20 nemodificat. Tonte chestiunile atuigatoare de pu-
aerea in aplicare a acestei legi vor face obiectul unui regula-
ment de adminstral e publica.
Aceasta lege s'a votat de Senat in sedinta dela 9 Fe-
vruarie anul 1906 si s'a adoptat cu majoritate de 53 voturi,
-contra 4.
Presedinte, C. Boerescu.
(L. S. S.) Secretar, Grigore Goilay.
Aceasta lege s'a votat de A lunarea deputatilor in sedinta
dela 21 Fevruarie anul 1906 si s'a adoptat cu unanimitate de
67 voturi.
Prqedinte Gr. Triandafil.
(L. S. A D.) Secretar, St. Gheorghiu.
Promulgam aceasta lege si ordonarn ca ea sa fie investita
cu sigiliul Statului si publicatA prin Monitorul Oficial.
Dat in Bucuresti, la 2 Martie 190d.
(L. S St.) CAROL
Ministrul Afacerilor Straine,
Cancelar al Ordinelor,
Ceneral de divizie lacob Lahovari.
Ministru de Justitle,
A. A. Badareu
No. 954.
www.dacoromanica.ro

31. CAROL I,
Prin g-ratia lui Dumnezeu §i vointa Nationale, Rege at
Romaniei,
La toti de tap qi viitori, scincitate:
Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, sub
No. 21.949 ;
In baza art. 20 din legea pentru instituirea Ordinului
Steaua Romaniei,
Am decietat Si decretam :
Art. 1. Aprobam :
REGULAMENT
PFNTRU
PUNEREA IN APLICARE A LEGII RELATIVA. LA INSTITUIREA
ORDINULUI STEAUA ROMANIEI
TITLUL I
Organizatia, compunerea Ordinului, propuneri in Ordin
Art. 1. Ordinul Steaua Romaniei, instituit prin legea
.din 10 Mai 1877, are de scop de a recompense serviciile ci-
vile §i militare aduse Statului roman.
Art. 2. Regele este Marele-Maestru al Ordinului ; iar
Ministrul Afacerilor Straine Cancelarul Sau, care, in aceasta
calitate, este singurul in drept de a rezolva toate chestiunile
atingatoare de Ordin. Ministrului Afacerilor Straine se trans-
mit toate propunerile de conferire ; el le supune aprobarii
Regelui §i face a se execute lucrarile de acel serviciu din
departamentul sau, sub denumirea de .Cancelaria Ordinului .
Propunerile de conferire, inaintate numai prin mijlucirea
Aepartamentului de resort, trebuie sa cuprinda : 1) numele
Decoratiunile Romane.
www.dacoromanica.ro

32. 3t
(de familie), pronumele (de botez), sense de intreg ; 2) locul
si data (ziva, luna, anus) na5terii ; 3) domiciliul (orasul, strada
si No ,comuna si judetul) ; 4) calitatea (in momentul propu-
nerii), si 5) decoratiunea ce poseca. (Ordinul din urma
conferit si gradul, cu data con erirn). Cancelarul Ordinului,
insa, 1st rezervei drep.ul de a areita gradul pentru care se pro-
pune. Fiecare propunere se face pe un tablou, dupa un anume
tormular cu indicatiunile de mai sus. Dacd propunerile sunt
colective, cei propusi trebuie sa fie trecuti pe tablou in or-
dinea alfabetica.
Propunerile fara indicatiunile de mai sus complete nu sunt
admise. Regele aproband, prin Inalta apostild, tablourile, se
nottfica fiecaruia in parte conferirea ; notificarea este insotita
de un buletin (tot titular de adeverinta de primire, avand la-
sate in alb : numcle, pronumele, locul si data nasterii, calitatea,
domiciliul si nationalitatea, precum si decoratiunea ce poseda
(Ordinul in urma conferit si gradul). Notiticarea si buletinul
sunt in limba franceza pentru supusii straini. Tablourile
odata investite cu Inalta apostild a Regelui, nu li se mai pot
aduce nici o modificare.
Restituindu-se Cancelariei Ordinului buletinele anotate si
semnate de cei in drept, se supune semnaturii Regelui decre-
tele de conferire. Decretele semnate, se libereazd o expeditie
titularului, asttel cum se prevede la art. 24 din prezentul re-
gulament. Acei cari nu restitue precum se cere Cancelariei
Ordinului buletinele anotate si semnate sunt considerati ca.
neprimind decoratiunea si nu sunt prin urmare trecuti in de-
cretele de conferire, anulandu-se si notiticarea de conferire.
Afard de cazuri exceptionale, nu se fac nnniri sau inain-
tail in Ordin decat la 10 Mai si numai daca sunt vacante in
Ordin. Propunerile trebuie sa fie inaintate cel mai tarziu pana
la 1 Aprilie. Dupa aceasta data nu mai sunt admise propu-
nerile de conferire de 10 Mai. Cancelaria Ordinului comunica
de mai inainte impartirea a se face intre ceielalte Departa-
mente potrivit vacantelor in Ordin.
Art. 3. Adminisbatiunea Oi'linului este incredintata di-
rectorului Cancelar ei, care lucreaza direct cu ministrul si
este ajutat de un subdirector, un tiitor de registt e, un caligraf,
arhivar si doi copisti
Scriptele Cancelariei se compun din : corespondenta Ordi-
nului, ttse nominate intocmite in ordine alfabetica ; rr gistre
de mutatiuni §i non finale pe grade (vacante in Ordin, numiri,
inaimari, decese, condamnatiuni) ; de intrare si iesire, pentru
insemnele aflate in depozitul Cancelariei Ordinulut ; de
www.dacoromanica.ro

33. 35
bonuri (Cu matcA), pentru cumpararea de insemne ; arhiva
Ordinului.
Art. 4. Ordinul Steaua Romaniei cuprinde : Cavaleri,
Ofiteri, Comandori, Mari-Ofiteri si Mari- Cruci.,
Membrii Ordinului sunt numiti pe vi(ata ; numarul lor este
fiixat la 2.000 astfel impartiti : Cavaleri 1 COO ; Ofiteri 720 ;
Comardori 200 ; Mari-Oiiteri 60 si Mari-Cruci 10.
Numarul de membri mai sus fixat nu poate ft depasit in
nici un caz, 5i tel care il depaseste comite o violate vadita
de lege, care se pedepseste conform legit asupra responsabi-
Rath ministeriale.
Brevetele prin can se confera titlurile sunt nurnerotate, pe
grade, in limitele cifrelor fixate de lege. Verice brevet poarta
un numar superior este nul si cel cafe it prirneste nu se poate
bucura de dansul, devenind totodata pasibil de at t. 208 din
codul penal (port ilegal de insemne).
Nulitatea este de drept.
Art. 5. Principele Mostenitor ri Principii Familiei Re-
gale, la etatea de 18 ani, ooarta de drept Marea-Cruce a
Ordinului, care se mai confera membrilor Familiei Regale,
Suveranilor si Principilor de sange straini.
Suveranii, indpii de sange precum si toti ceilalti straini,
nu intra in cadrele determinate la art. 4 si nici nu sunt su-
pust condittunilor de admitere si inaintare in Ordin ; decretele
de conferire nu se publica.
Art. 6. In conformrtate cu legea din 17 Aprilie 1880, mi-
litarii de orice grad, Cavaleri ai Ordinului. cu Insemnele de
rasboi, nu intra de asemenea in cadrelei dela art. 4.
De regula nu se confera Ordinul strain lor, oricare ar fi
nationalitatea lor, decal dupa prealabilul aviz al guver-
nelor respective, afara numai daca Regele- confera Ordinul
amotu oprio..
Relativ la decorarea strainilor, membrii ai Corpului diplo-
matic si consular in Romania, se cere ca dansii sa aiba un
stagiu de cel putin dot ani in tail.
TITLUL II
Forma §1 dimensiunft insemnelor
Art. 7. Ordinul Steaua Romaniei este o Cruce de smalt
albastru-inchis, Inc( njutata de raze puitand deasupra Co-
roana Regala. Centiut Crucei in forma de medalion, e'te de
strait roku, avand in fata vulturul si in dos Coroana si Cifra
Regale. Imprejurul medalionului de smart TO§U, in MO, este
www.dacoromanica.ro

34. 31i
un cerc de small albastru-inchis, ca mai sus, pe care ,sta
scrisa deviza (zicatoarea) : »In fide salus. (salvarea in cre-
dinta). Cercul de smalt albastru-inchis este inconjurat st el
de o ghirlanda de ramuri de stejar verde, care de asemenea
este si imprejurul medalionului de smalt rosu, in dos.
Insemnele Ordinului sunt de argint pentru Cavaleri §i de
our pentru celelalte grade.
a) Cavalerii poarta Crucea, cu un diametru de 40m"1, atar-
nata de o pa. glica moarata rosie cu cate cloud dungi albastre
inchis pe fiecare margine, dungile interioare late, fiecare
de 3mm §i cele exter oare (depe marginea panglicei) 2m.m.;
b) Ofiterii mai poarta o rozeta deasupra acelei panglicI,
la centru si Crucea, cu acela§ diametru. Panglica este lath. de
35mm si lunga, in partea aparenta, de 50m-m. si se fjxeaza pe
piept, in toata latimea ei, adica fard alte indoituri deck
cele dela extremitati, de care, pe de o parte, se aiarna Crucea
de pangiicA, iar pe de alta parte, panglica de piept, capataele
panglicit prinzandu-se cu copci dedesubt. Este riguros inter-
zis de a purta panglica in alt mod. Rozeta pentru ofiteri are
un diametru de 251n'nt ;
c) Comandorii poarta de asemenea Crucea atarnata de
aceeas panglica moarata rosie cu dungile albastre-inchis, ca
mai sus, Crucea insa de un diametru de 60m m. si panglica
rata de 45m"1- si de o lungime egala cu periferia gatului ;
d) Marii-Ofiteri poarta, osebit de Crucea ca cea de Coman-
dor, o placa sau Q stea cu opt raze indoite, diamantate, peste
tot de argint, cu un diametru de 90"1m.. Pe placa, la mijloc,
se afla reprodusa in relief intocmai Crucea ca cea de Coman-
dor, insa cu un diametru de 50m.m, cu vulturul la centru si
cu deviza : In fide salus». Crucea, ca acea de Comandor,
formeaza, impreund cu placa, gradul de Mare-Ofiier ;
ei MariiCruci poarta o Cruce ca cea de Comandor, insa
cu tin diametru de 70mm si care este atarnata, sub o funds
in forma de cravats, de varful unei lente (cordon) moarata
rqe cu dungi albastre-,inchis pe fiecare margine, lenta (cor-
don) lata de 100mm. si de o lungime egala cu periferia bustu-
Iui corpului, iar dungile albastre-inchis late, cele interioare
de 8m.m- si cele exterioare de 5mm. Ei mai poarta o placa ca
cea de ,Mare-Oliter, insa cu un diametru de 95mm §i pe care
se afla reprodusa in relief, la mijloc, o Cruce intocmai ca cea
de Comandor. Crucea dela varful lentei (cordon) formeaza
impreund cu placa si cu lenta gradul de Mare-Cruce.
Pentru militari, forma decoratiunii este ca acea des-
crisd mai sus pentru civili, cu diferenta numai ca fiecare
grad are, sub Coroana Regala si deasupra Crucii, doua
www.dacoromanica.ro

35. 37
spade incrucisate cu varfurile in sus si de acelas metal
ca insas Crucea. Militarii, insa, numiti membrii ai Ordi-
nului pentru fapte meritorii, timp savarsite in
de ras-
boi, poarta pe Cruce insas acele doua spade incrucisate,
avand numai manerele si varfurile aparente intre raze, si
care (spade) la Cavaleri si Ofiteri figu eaza si pe panglica,
dar numai cand mrlitarul poarta brosa (placa) de campanie,
adica brosa numai cu panglicele si lard insemnele respective,
potrivit regulamentelor militare. Insemnul de rasboi se poarta
alaturi cu insemnele civile sau militare de pace ale oricaru
grad, considerandu-se insemnul de rasboi ca o distinctiune
onorifica deosebita de insemnele civile si militare de pace.
Ecrenul (cutia) care confine decoratiunea este de lemn,
imbracat pe din afard cu piele mats (Fara lustru si fard sä-
paturi), de culoare rosie-inchis, iar pe dinduntr u cu plus ce-
nusiu-deschis; pe deasupra capacului cutiei sunt sapate in
our Coroana si Citra Regala; pentru modul de confecitonare
intocmai a insemnelor, a panglicei si a ecrenului (cutia),
a se veded modelul-tip aflat la Cancelaria Oldinelor.
TITLUL III
Chipul de a purta insemnele. C
Art. 8. De regula, un grad mai mare exclude gradul
inferior si, prin urmare, nu se poarta decat insemnele gra-
dului in urma conferit, cu excep(iunea, insa, pentru insemnul
de rasboi, care se poarta alaturi cu insemnele civile si mili-
tare de pace ale oricarui grad.
a) Cavalerii si Ofiterii Ordinuluf poarta insemnele cu pan-
glica, in forma si dimensiunile stabilite (art. 7) pe piept, si
deasupra sanului slang : civilii in tinuta de ceremonie
frac, cravata alba si manusi albe, sau cravata alba si ma-
nusi negre in caz de doliu oficial), deasupra fracului sau in
uniforms civild, la inaltimea intaiului nasture de sub gulerul
uniformei; militarii conform regulamentelor militare,
magistratii in toga deasupra robei, si clericii dea-
supra vestmintelor sacerdotale ;
b) Comandorii poarta insemnele cu panglica in forma si
dimensiunile aratate mai sus (art. 7), la gat (en sautoir), in
mijlocul pieptului, panglica imprejurul gatului: civilii
in tinuta de ceremonie, panglica sub cravata sau in uniforma
civila, panglica sub gulerul uniformei, insemnele numai iesind
afara din cravata sau din gulerul uniformei peste primul nas-
www.dacoromanica.ro

36. 38
ture, cand uniforma este incheiata (de altmintrelea ca la frac);
militarii, conform regulamentelor militare ; mtgis-
tratii in toga, -- panglica sub cravata (baveta), insemnele
numai iesind afara deasupra capataelor cravatei (baveta), §i
clericii in odajdii, panglica intre crucea archiereasca §i
engolpiouul ;
c) Marii-Ofiteri poarta pe langd Crucea de Comandor ca
mai sus si o placa in forma si dimensiunile aratate (art. 7), pe
piept si sub sanul stang : civilii In tinuta de ceremonie,
deasupra fracu ui, sau, in uniforma civila, deasupra unifor-
mei ; mil tarii conform regulamentelor militare ; ma-
gistratii in toga deasupra robei, sr clericii in oda."idii
deasupra vestmintelor sacerdotale ;
d) Marii-Cruci poarta, osebit de placa in forma §i dimen-
siunile aratate (art. 7), panglica in forma de lenta (cordon),
trecand dela umarul drept spre co rpsa stanga : Livilii
in tinuta de cer emonie, deasupra vestei (gilet) dela frac (la so-
lemnitati fdra caracter oficial, sub vesta dela frac), sari, in
uniforma civila, deasupra uniformei : conform
regulamentelor militare ; nagistcatii In toga in e§arpd
deasupra robei, §i, clericii , dupd gat, pe piept (nu peste
urnar, in esarpa), panglica neacoperind engolpionul, care,
acesta, trebuie sa apara intre crucea arhiereascd (la dreapta)
§i intre insemnele Ordinului (la stanga).
Doamnele decorate poarta insemnele pe umarul stang ; de
asemenea poarta lenta (cordonul) in e§arpa, dela umarul drept
spre coapsa stanga ; lenta se prinde pe umar prin o agrafa
(juvaer); tot astfel se prinde §i la Mlle.
Insemnele Ordinului in gradele de Comandor, Mare-
Ofiter Si Mare-Cruce, fiind eminamente de gala, se poarta,
in forma Si dimensiunile aratate, numai in tinuta de cere-
monie.
Insemnele gradului conferit nu se pot purta decat dupd
implinirea tuturor formalifatilor prescrise, afar% numai daca
Regele le cid insu§ cu mana sa.
Art. 9. Membrii Ordinului (civili), in tinuta zilei sau
chiar la solemnitati far% caracter official, sunt autorizati a
purta panglica Vara insemne, in forma de fund& in gradul
de cavaler §i in forma de rozeta in celelalte grade, la
prima butonierd (gaura de nasture) dela reverul din stanga,
de sub gulerul hainei, funda in forma de cravatd, lata de
5'nui§i lunga de 15auu §i rozeta avand un diametru de lOwu .
Numai membrii Ordinului (civili) pot purta funda sau rozeta
la butoniera.
www.dacoromanica.ro

37. 3)
Este dar riguros interzis persoanelor decorate cu o me-
dalie sau cu orice dlta distinciiune onorifica, neavand de-
numirea expresa de Ordin, de 'a purta panglica despartila
de medalie sau de insemnele d stinctiunii onorifice, neavand
denumirea expresa de Ordin.
Contravenlentii sunt pasibili de art. 208 din codul penal
(port ilegil de insemne).
Vericine. observand o contraventiune la portul decora-
tiunii, poate depune o plangere in scris Cancelariei Ordi-
nului. Agentii fortei publice sunt in tot momentul autorizati
de a cerceta st de a se asigura daca cineva are drept sau
nu la portul decoratiunii, cerand prezentarea brevetului, §1
constatand o abatere, sunt datori a pune actiunea publica
in miscare pentru darea in judecata a delicuentului, rapor-
tand st Cancelari i Ordinului.
Art. 10 Nationalii, membrii ai Ordinului, cari po-
sed si decoratiuni strame, poarta de regula, in tare, Ordi-
nul national, fie in tinuta de ceremonie (insemnele in ma-
rime reglementara), fie in tinuta zilei (funda sau rozeta).
Se excepteaza, insd, cazul cand solemnitatea are loc in
unoarea unui Stat strain si atunci sunt datori a purta deco-
ratiunea acelui Stat strain, si dacd nu an o decoratiune dela
acel Stat strain ei poarta Ordinul national.
Contravenientii la dispozitiunile de mai sus sunt tradu§i
inaintea Consiliului de discipline, institut prin art. 18 din
lege.
Art. I I. Eticheta cere ca cel decorat sa solicite onoarea
de a fi primit in audienta de Suveran, pentru a multumi par-
tand §i Ordinul conferit, sau sa multumeasca in scris.
Art. 12. La solemnitatile Curtilor Regale si la orice alte
olemnitati onorate cu prezenta Suveranilor §1 a Familiei Re-
gale, este riguros interzis de a purta alte insemne de decora-
tiuni decat cele in forma si dimensiunile regulamentare.
Decoratiunile reduse (in miniatura) cu sau fare panglica si
atarnate de un lanti§or, sunt tolerate numai la solemnitati
fare caracter oficial. Tot asemenea se poate purta, in aceste
imprejurari, numai placa de Mare-Of iter sau de Mare-Cruce.
Marii Cruci nu poarta lenta (cordonul) in Saptamana Pa-
timilor, la slujbele biserice§ti.
Art. 13. De regula decoratiunile ce se poarta pe partea
stanga a pieptului nu se pot aseza pe dou5. randuri ; insem-
nele punandu-se in linie orizontala pe piept in uniforma, la
inaltimea intaiului nasture de sub gulerul uniformei ; iar In
rac, - dacd sunt mai multe de trei, in directiunea reveru-
im hainei ; in primul caz, ordinea de precadere se socote§te
www.dacoromanica.ro

38. Iii
cu incepere dela mijlocul pieptului spre unlarul stang ; iar in
cel de al eoilea caz, dela prima butonitra (gaura de nasture)
a reverului din stanga de sub gulerul fracului in dir ectiunea
reverului, in jos.
Pentru insemnele ce se poarta la gat, ordinea de pre-
adere este de sus (dela gat) in jos (spre minuet.' pieptului),
insemnele punandu-se perpendicular, unele sub altele, (in
uniforms, cand ateasta este incheiata, dealungul nasturilor,
insemnele numai tiind aparente).
Ordinea de precadere pentru placi este sau in forma de
triunghiu cu varful in jos, 3i ached : pl,ca No. 1 si No. 2 pe
aceeas linie orizontald sr placa No. 3 dedesubt la mijloc ; sau
in forma de romb, cand sunt patru placi, sau pe dot. a iinii
othontale, cand placile sunt mai mite de patru.
Pentru lenta (cordon) nu exists ordine de p ecadere,
de oarece nu se poarta ni..aieri decat u singura lenta
(cordon).
Art. 14. Sub nici un cuvant, nimeni nu poate confections
§i procura insemnele Ordinului fara o prealabild autor zare
a Ministerului Afacerilor Streine. Contravenientii sunt da:i
judecatii Si pedepsiti con'orm legii. Tot asernenea cand con-
fectioneaza si procura insemne in alte forme §i dimensiuni
decat Lele stabilite prin legi, regulamente sau ordonante mi-
nisteriale, char daca purtatorii de insemne ar pretinde dela
comercianti sa li Se procure insen ne sau panglici de decor a-
liuni Lonfeetionate in alt mod.
TITLUL IV
Admiterea gi Inaintarea in Ordin. lerarhia asimilarea
Ordinului. Prerogative (onoruri, pensiuni)
Art. 15. Spre a fi cineva admis in Ordinul Steaua Ro
maniei, trebuie sa fi impiinit cu distinctiune 10 ani de func-
tiuni civile sau militare.
Art. 16. Nimeni nu poate fi admis in Ordin decat in in-
taiul grid de Cavaler, °mare din grade ar avea in Ordinul
Coroana Romaniei.
Pentru a fi inaintat la un grad superior, este
pensabil sa fi trect,t prin gradul imediat inferior, adica
1) dela gradul de Cavaler la cel de Ofiter cel putin 3
ani ; 2) dela gradul de Ofiter la cel de Comandor cek
putin 4 ani ; 3) dela gradul de Comandor la cel de Mare-
Ofiter cel putin 5 ani, si 4) dela gradul de Mare-Ofiter ;a
www.dacoromanica.ro

39. it
cel de Mare-Cruce cel putin 6 ani. Implinirea stagiului nu,
constitue un drept la o inaintare imediata, aceasta -hind mai
mutt la aprecierea Minis'irului Afacerilor Straine, Cancelar
at Ordinului.
Art. 17. De regula trebuie sä treaca un interval de cel putin
4 ani dela o conferire de decoratiune la alta, chiar daca cineva
ar avea stagiul implinit in grad, fie in once Ordin.
Art. 18 Faptele stralucite si rneritorii, ca si ramie grave
in timp de rasboi, pot dispensa de conditiunile cerute de art.
15, 16 si 17 pentru admitere si inaintare in Ordin.
Tot asemenea, sand Regele confcra Ordinul «motuproprio
Art. 19. Propunerile pentru faptele straluci:e si meri-
torii, in orice ramu a a activitatii umane, ca si pentru ra-
nile dobandiie in limp de rasboi, trebuie neaparat sa arate
in mod explicit si cu deamanuntul motivele pentru care se
cere decoratiunea. Molivele sunt afatate de insasi autoritatea
care face propunerea Cancelariei Ordinului; aceasta la ran-
dul ei, le expune in raportul sail la Rege. Propunerile, in
acest caz, sunt individuate si transmise pe cale ierathica,
daca cei propusi se atla in servidul Siatului, Ministrului res-
pectiv, cari le inainteaza Ministrului Afacerilor Straine, ca
acesta sä le supund aprobarii Regelui.
Art. 20. lerarhia si asimilarea Ordinului, in raport
cu Ordinele in fiinta, sunt precum urtmaza : 1) Ordinul
Steaua Romaniei este inferior Ordinului Carol I, dar su-
perior Ordinului Coroana Romaniei ; insemnele mili-
tare de rasboi ale Ordinului Steaua Romaniei au pi e-
cadere asupra celor civile si militare de pace ale aces-
tui Ordin; 2) Gradul de Cavaler at Ordinului Steaua Ro-
maniei este superior celui de Cavaler al Ordinului Co-
roana Ron aniei si este egal cu cel de °filer at acestui
din urma Ordin ; 3) Gradul de (Miter at Ordinului Steaua
Romaniei este superior celui de Ofiter al Ordinului Coroana
Romaniei si egal cu cel de Comandor al acestui din urma Or-
din ; 4) Gradul de Comandor al Ordinului Steaua Romaniei
este superior celui de Comandor at Ordinului Coroana Ro-
maniei si egal cu cel de Mare-Ofiter al acestui din urma Or-
din ; 5) Gradul de Mare-Ofiter al Ordinului Steaua Romaniei
este egal cu cel de Comandor at Orc4inuad Carol I; insemnele
militare de rasboi ale Ordinului Steaua Romaniei, in gradul
de Mare- Ofiter, au insa precadere asupra celor de Coman-
dor at Ordinului Carol I; Gradul de Mare-Ofiter al Ordinului
Steaua Romaniei este superior celui de Mare-Ofiter al Ordi-
nului Coroana Romaniei si egal cu cel de Mare-Cruce al
acestui din urma Ordin; 6) Gradul de Mare-Cruce al Ordi-
www.dacoromanica.ro

40. 42
nului Steaua Romaniei este inferior celui de Mare-Cruce al
Ordinului Carol I; insemnele militare de rdsboi ale Ordi-
nului Steaua Romaniei, in gradul de.Mare-Cruce, au insa pre-
cadere asupra celor de Mare-Cru e ale Ordinului Carol I.
Art. .21.Pentru toti membrii Ordinului, purtand pe piept
insemnele in forma si dimensiunile reglementare, militarii, de
orice grad, dau salutul sau onirul militar, la care decoratul
-este dator a raspunde.
Tot asemenea, membrii Ordinului (civili) isi datoresc intre
ddnsii salutul dela un grad mai mic la un grad mai mare,
cAnd poarta insemnele in forma si dimensiunile reglementare.
Contravenientii la aceste dispozitiuni sunt tradusi inaintea
-Consiliului de disciplind, instituit prin art. 18 din lege.
Art. 22.Onorurile militare se dau de asemenea membrilor
decedati ai Ordinului, potrivit gradului, astfel: 1) pentru
gradul de Cavaler, onorurile militare funebre ce se cuvin
gradului de Locotenent; 2) pentru gradul de Ofiter, cele de
,Cdpitan ; 3) pentru gradul de Comandor, cele de Maior;
4) pentru gradul de Mare-Ofiter, cele de Colonel si 5) pentru
gradul de Mare-Cruce, cele de General de brigade. Pentru
darea acestor onoruri funebre, irupa sub arme se confornd,
Vara deosebire, regulamentelor militare. Aceste unitati se pot
reduce in garnizoanele unde trupele nu sunt suficiente.
Dace membrul decedat aved un grad militar superior ce-
lui pentru care, in Ordin, se cere darea onorurilor militare
funebre, atunci se dd preferinta onorurilor ce se cuvin gra-
Aului militar.
Pentru membrul Ordinului, care nu aved nici un grad mi-
Dar, onorurile militare funebre se dau numat la domiciliul
defun.ztului sau la biserica uncle se savarseste serviciul reli-
gion. La darea acestor onoruri trupa este asezata in fata ca-
sei sau a bisericii §1 reintra in cazarma dupd trecerea corte-
giului.
Darea onorurilor militare funebre se cere prezentandu-se
brevetul comandantului pietei sau sefului garnizoanei, acolo
unde nu se and' comandant de piata si care, dupd ce pune
viza sa pe brevet, perforandu-I, da ordinele cuvenite. In
lipsd de brevet, el referd telegratic directorului Cancelariei
Ordinului, care este dator a raspunde indatd.
Dupd darea onorurilor militare funebre, comandantul de
pieta sau §eful garnizoanei comunicd imediat directorului
Cancelariei Ordinului data la care s'au oranduit aceste ono-
ruri, cu ardtarea numelui §i pronumelui decedatului, a call-
tAtii, a domiciliului, a gradului in Ordin, precum §i a ntima-
xului si datei brevetuli.
www.dacoromanica.ro

41. at
Art. 23. Militarii grade inferioare, Cavaleri ai Ordinului
-Cu insemnele de rasboi, primesc o pensiune anuala astfel :
subofiterh 240 lei; caporalii sau btigadierii 180 si soldatli
144 lei.
Odata cu conferirea gradului, ei sunt inscrisi intre pen-
sionarii Ordinului.
Aceasta pensiune nu este reversibila asupra urmasilor si
inceteaza dar dirk momentul inregistrarii cazului de deces.
Aceasta pensiune inceteaza Inca atunci cand cei care a do-
bandit-o este condamnat de o juridictiune oarecare la o pe-
nalitate de un caracter infamant.
Militarii, grade inferioare, Cavaleri ai Ordinului cu insem-
nele de rasboi, continua a primi pensiunea tor, chiar Baca
sunt inaintati is un grad ofiteresc in armata. Aceasta dispo-
zitie neavand efect retroactiv, nu se pot folosi de dansa mi-
litarii, grade inferioare, Cavaleri ai Ordinului din ultimul
rasboi, cari, la inaintarea for la un grad ofiteresc, au incetat
de a primi pensiunea sau cari, din o cauza sau alta, nu au
primit de Joe pensiunea.
TITLUL V
Brevet e
Art. 24. Fiecare membru at Ordinului are drept la utt
brevet, care ramane proprietatea familiei decoratului, dupa
incetarea sa din viata.
Numai in caz de condamnatiune, potrivit art. 26 si 27, ti-
tularul este deposedat de acel brevet.
Nu se libereeza brevete Suveranilor si Principilor de sange,
cari primesc numai insemnele. Regele, insa, ordond, prig
malt decret inscrierea in controale.
Brevetele sunt in expeditii originate depe decrete, investite
cu semnatura Regelui si contrasemnate de Ministrul Aface-
rilor Straine. Cancelar al Ordinului, pentru gradele de Mare-
Ofiter si de Mare-Cruce; iar in celelalte grade in copii depe
decrete,copii certificate confurme de directorul Cancelariei
Ordinului.
Fiecare expeditiune, osebit de munarul decretului, poarta
si un numar de ordine, circonscris in limitele efectivelor de-
terminate de lege, care numar de ordine, in caz de vacanti
prin inaimare, prin condamnntiune de o juridictiune oarecare
sau dupd avizul consiliului de disciplina, instituit prin art. 18
din lege, sau prin deces, se reproduce pe brevetul celui che-
www.dacoromanica.ro

42. mat de a lua locul vacant, si, repetandu-se acelas numar de
ordine, se adauga la dansul o liters, urmata la nevoie de a
alts cifra, aratand ca acela§ numar de ordine a fost repetat.
Nationalli, la conferirea Ordinului, prirriesc numai bre-
vetele.
Strainilor, insa, se procure de Cancelaria Ordinului, odata
cu notificarea de conferire, si insemnele, cari, la incetarea lor
din viata, sunt restituite de familiile strainilor decedati, ex-
ceptandu-se Suveranii §i Principii de singe straini. Despie
aceasta restituire se face menliune si in buletinul (adeverinta
de primire) ce insote§te notificarea de conferire ca, in caz de
deces, sa se restitue insemnele Cancelariei Ordinului.
TITLUL VI
Excluderea din Ordin prin condamnatiune de o
juridictiune oarecare, dupa avizul Consiliultii de onoare
instituit prin art. 18 din lege, prin deces
Art. 25. Calttatea de membru al Ordinului se pierde
pentru aceleasi cauze cart fac a se pierde calitatea de ceta-
lean roman.
Drepturiie si prerogativeie de membru al Ordinului se-
suspenda pentru aceleasi cauze can fac a se suspends drep-
turile de cetacean roman.
Radiarea din controalele Ordinului, pentru cauze:e mai sus
aratate, se face prin decret regal.
Art. 26. Regele, dupa raportul Ministrului Afacerilor
Straine §i in baza unei hotaliri pronuntate de o juridictiune
oarecare, si ramose definitive, F au in bin avizuiui Consi-
liului de onoare, instituit prin art. 18 din lege, ordona, prin
Malt decret. excluderea din controale a membrului de% enit-
nedemn si suprima astfel exercitiul drepturilor §i preroga-
tivelor ce i se conferire.
Procurorul si judecatorul de instructie sau comisarul regal
§i sutstitutul ae comisar regal. pentru instantele judeCJoresti
militare, sunt tinuti, indata ce se pune actiunea publics in
miscare pentru delicte de un caracter infamantl (abuz de in-
credere, fall, excrocherie, bancruta frauduloasa. furt, viol
dezertare, port ilegal de insemne, etc.) sau pentru crime-
(tentative de omor, omor, etc.), a cerceta prin Cancelaria Or-
dinului dace inculpatul poseda, sau nu, un grad in Ord n; si,
in caz afirmativ, a consemna aceasta in procesele-verbale
ale insti uctiunii.
www.dacoromanica.ro

43. "5
Presedintele instantei j.tclecatoresti, in caz de condamna-
tune ramasa definitive pronunta ()data cu hotarirea, for-
mula urmatoare .at lipsit la onoare declar ca ai devenit
)
-«nedemn de a mai purta Ordinul si dispune apoi trimiterea,
de urge*, din oficiu, a unei expeditiuni depe hotarirea ju-
{lecatoreasca Cancelariei Ordinului, care in baza acelei ho-
tariri supune semnaturii Regelui decretul de excludere dintre
membrit Ordinului.
Ottata cu trimiterea hotaririi se inainteaza si brevetul de
conferire, de care condamriatul este depusedat.
Pentru mai multa siguranta ca s'au implinit de justitie in-
datoririle ce-i incumba, inchisorile civile si militare vor cer-
cetit in totdeauna prin Cancelaria Ordinului, dace cel in
contra caruia s a einis un mandat definitiv de depunere, pen-
tru una din cauzele mai sus aratate poseda sau nu Ordinul
si vor trimite de urgeniii ,si din oficiu Cancelariei Ordinului,
o expeditie depe mandatul definiiiv de depunere, cu toate
semnalmentele si u aratare a gradului in Ordin.
Neobseivarea obligatiumtor de mai sus, atat din partea
autoritatilor judiciare, cat si din a inchisopilor civile si mi-
litare, atrage dupa sine pedepse disciplinare si char revo-
carea sau distituirea din functiune.
Art. 27. Pentru cazul cand un membru al Ordinului s'ar
face culpabil de o fapta care fara a caded sub previziunile
codului penal, tutus ar fi de natura a-i atinge onoarea, Mi-
nistrul Afacerilor Strame Cancelar al Ordinului, fie dupe o
plangere a unui membru al Ordinului, fie din o iciu, poate
constitui un Consiliu de onoare care. sa judece cazul si sa dea
avizul sau.
Acest Consiliu de onoare se institue prin decret regal
si se compune din 5 membri ai Ordinului, cate unul de
fiecare grad. Unul din membrii consiliului sustine acuzarea.
Acel Consiliu, cu atributiuni disciplinare, mai judeca. si
infractiunile ia 'prezentul regulament cu prtvire la portul de-
coratiunii. (Titlul III, art. 10 ; titlul IV, art. 21).
Dace Consiliu] se pronunta pentru excluderea membrului
recunoscut vinovat, Ministrul Afacerilor Straine, in baza ho-
tarirti pronuntate de Consiliu, raporta in scris Regelui.
Aprobandu-se prin Inaita apostila raportul, se ordona ex-
cluderea prin decret regal.
In cazul cand membrul citat refuza a se prezeita inaintea
Consiliului hotarirea se cid atunci in lipsa.
,Stergerea din controale a militarilor, membri ai Ordinului,
reformati pentru greseli grave contra onoaret ca om si ca mi-
litar, neprevazute de codul penal, se ordona de asemenea
www.dacoromanica.ro

44. ec
prin decret regal in baza hotaririi date de Consiliile de re-
forma, cari sunt tinute de a transmite, de indatci $i din oficiu,
Cancelariei Crdinului o expeditiune depe hotarire.
Art. 28. Radierea din cadre a membriior decedati, facan-
du-se numai in baza extractelor mortuare, ofitern de stare
civild din comunele urbane, resedinte si neresedinte de judet,
sunt obligati a trimite, din mornentul inregistrarii cazului de
deces si direct Cancelariei Ordinului, extracte depe actul de
deces, cu ardtare a gradului in Ordin si a numarului si datei
brevetului de conferire.
Acel care mijloceste inregistrarea decesului, este tinut a
pi% zenta brevetul. In lipsa de brevet, ofiterul de stare civila
refers telegrafic Cancelariei Ordinului. care este datuare a
raspunde indata. Relativ la membrii decedati in cot unele
rurale, extractele depe actele de deces se transmit Cancelariei
Ordinului prin prefecturile de judete respective, ofiterii de
stare civild din comunele rurale fiind obligati a le inainta din
oficiu prelecturii judetului din care face parte comuna. Ca si
ofiterii de stare ci vita. din comunele urbane, ei pot pretinde
prezentarea brevetelor si, in lipsd de brevete, ei reterd tele-
grafic prefecturii, care is avizul Cancelariei Ord 'milli.
Pentru mai multa siguranta ca ofiterii de stare civild in
comunele urbane obseiva cu strictete indatoririle de mai sus,
circumscriptiunile politiene;,ti io comunele urbane, resedinte
neresedinte de judet, sunt tinute a comunica de urge* Si
din oficiu, directorului Cancelariei Ordinului incetarea din
vieata a membrului Ordinului, cu aratare a numarului si datei
brevetului de conterire.
In lipsd de brevet, circumscriptiunile politienesti referd te-
legrafic Cancelariei Ordinului.
Verice abatere dela regulele de mai sus, atrage dupd
sine pedepse disciplinare si chiar revocarea sau destituirea
din functiune.
Art. 29 - Regulamentul din 6 August 1835, pentru punerea
in aplicare a legii relativa la instituirea Ordinului Steaua Ro-
maniei precum si toate dispozitiunile contrarii regulamen-
tului de fa a. sunt §i raman desfiintate.
Art. IL- Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamen-
tul Afacerilor Straine, Cancelar al Crd,nului, este insarcinat
cu executarea a esiui decret.
Dat in Castelul Peles, la 11 Octomvrie 1906.
CAROL
Ministrul Afacerilor Straine,
Cancelar at Ordinelor,
',General de divizie lacob Lahovari, No. 3.505.
www.dacoromanica.ro

45. ORDINUL COROANA ROMANIEI
1881
CAROL 1,
Prin gratia lui Dumnezeu pi vointa Nationala, Rege al Ro
maniei,
La tofi de Ma gi viitori, seindtate :
Corpurile legiuitoare au adoptat §i Noi sanctionam ce
urmeaza :
LEGE
Art. I. Se institue o decoratiune nationals, numitA
Coroana Romaniei.
Art. 2. Conditiunile si modalitatea conferirii acestei de--
coratiuni se vor stabili printi'un anume regulament.
Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor in §edinta
din 9 Mai 1881 Si s'a adoptat cu majoritate de 54 voturi,
contra 22.
Preqedinte, C. A. Rosetti.
(L. S. A. D.).
Secretar, S. Guritd.
Aceasta lege s'a votat de Senat in §edinta din 9 Mai 1881
§i s'a adoptat cu n ajoritate de 32 voturi, contra 7.
Vice-pregdinte, G. Lecca.
(L. S. S.).
Secretar, General A. Angelesca.
www.dacoromanica.ro

46. iS
Prornulgant aceasta lege si ordonim ca ea sd fie investita
c 1 sigiliul Statului Si publicatd prin Moulton!! Oficial.
Dat in Bucuresti, la 10 Mai 1881.
(L S. St.)
CAROL
4Cuistru secretar de Stat la Departamentul
Afacerilor Strdine,
Cancelar a! Ordinelor,
D. Bratianu.
Ministru secretar de Stat la Departamentul
de Justitie,
M. Pherekyde.
No. 1.244.
www.dacoromanica.ro

47. CAROL I,
Pr'n gratia lui Dumnezeu §i vointa Nationale, Rege al
Romaniei,
La tori de /ate Si viitori, sanatate :
Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, sub
No. 21.950 ;
In baza art. 2 din legea pentru instituirea Ordinului Co-
roana Romaniei,
Am decretat si decretam :
Art. 1. Aprobam :
REGULAMENT
PENTRU
PUNEREA IN APLICARE A LEGII RELATIVA LA INSTITUIREA
ORDINULUI COROANA ROMANIEI
TITLUL I
Organizatia, compunerea Ordinului, propuneri In Ordin
Art. 1. Ordinul Coroana Romaniei, instituit prin legea
din 10 Mai 1881, are de scop de a recompense serviciile
aduse Statului.
Art. 2. Regele este Marele-Maestru al Ordinului, iar
Ministrui Afacerilor Straine Cancelarul Sau, care, in a-
ceasta calitate, este singurul in drept de a rezolva toate
chestiunile atingatoare de Ordin. Ministrului Afac
Straine se transmit toate propunerile de conferire; el le su-
pune aprobarii Regelui si face a se execute lucrarile de acel
serviciu din departamentul sau, sub denumirea de .Cancelaria
Ordinului..
Decoratiutille Romane. i
www.dacoromanica.ro

48. SO
Propunerile de conferire, inaintate numai prin mijlocirea
departamentului de resort, trebuie sä cuprinda : 1) numele (de
familie), pronumele (de botez), scrise de intreg; 2) local si
data (ziva, luna, anul) nasterii ; 3) domiciliul (orasul, strada
§i No., comuna si judetul); 4) calitatea, in momenta! propu-
nerii, si 5) decoratiunea ce poseda. (Ordinal in urma conferit
si gradul, cu data conferirit). Cancelarul Ordinului, insa, isi
rezerva dreptul de a arata gradul pentru care se propune.
Fiecare propunere se face pe un tablou, cu indicatiunile de
mai sus. Dacd propunerile sunt colective, cei propusi tre-
buie sd fie trecuti pe tablouri in ordinea alfabetica. Propu-
nerile fara indicatiunile de mai sus complete nu sunt admise.
Regele aproband, prin Malta apostild, tablourile, se notifica
fiecaruia in parte conferirea; notificarea este insotita de un bu-
letin rformular de adeverinta de primire), avand lasate in alb :
numele, pronumele, local si data nasterii, calitatea domici-
liul §i nationalitatea, precum si decoratiunea ce poseda Or-
dinal in urma conferit si gradul). Notificarea si buletinul sunt
in limba francezd pentru supusii straini. Tablourile °data in-
vestite cu Malta apostila a Regelui, nu li se mai pot aduce
nici o modificare.
Restituindu-se Cancelariei Ordinului buletinele adnotate si
semnate de cei in drept, se supune semnaturii Regelui decre-
tele de conferire. Decretele semnate, se libereaza o expeditie
titularului, astfel cum se prevede la art. 23 din prezentul re-
gulament. Acei cari nu restituie precum se cere Cance-
lariei Ordinului buletinele adnotate si semnate, sunt conside-
rati ca neprimind decoratiunea si nu sunt prin urmare trecuti
in decretele de conferire, anulandu-se si notificarea de
conf eri re.
Afara de cazuri exceptionale, nu se fac numiri sau indin-
tad in Ordin decat la 10 Mai. Propunerile trebuie sd fie ina-
intate cel mai tarziu pang la 1 Aprilie ; dupa aceasta data nu
mai sunt admise propunerile de conferire de 10 Mai.
Art. 3. Administratiunea Ordinului este incredintata di-
rectorului Cancelariei, care lucreaza direct cu ministrul si
este ajuta t de un subdirector, un tiitor de registre, un call-
graf, arhivar §i doi copisti.
SLriptele Cancelariei se compun din : Corespondenta Or-
dinului, file nominale intocmite in ordine alfabetica, regIstre
de mutatiuni (numiri si inaintari, decese, condamnatium), de
intrare si ie§ire pentru insemnele aflate in depozitul Cancela-
riei Ordinului, de bonuri (cu matca) pentru curnparare de in-
semne, arhiva Ordinului.
www.dacoromanica.ro