1. NIT PM.
OFICIAL.
100DEANI
www.dacoromanica.ro

2. MOMTORUL OFICIAL
1332 1932
www.dacoromanica.ro

3. Serbeim o sutiä de ani dela infiintarea primei foi oficiale romeine.qti.
In existenfa unei institufiuni de Stat implinirea a o sutä de ani nu poate sei
constitue un eveniment atunci când Statul respectiv are, la rändul lui, o existenfd
multi-secularei. Dar intr'un Stat care nu are o Stare civilei prea veche, centenarul
unei institutiuni constitue un eveniment de primul ordin.
In Decemvrie 1832, ceind a fost creatif prima foaie de relatiuni oficiale, Romeinii
nu constituiau un singur Stat, ci numai o parte dintre ei erau intre hotarele celor cloud
Principate, Lar mai mult de jumettate erau sub steipeinire sträinii. Chiar i cele cloud
Principate: Tara Romeineascä si Moldova nu se bucurau de independentei, iar la 1832
ele se aflau sub protectoratul Rusiei, care era reprezentatä prin generalul adjutant
Kisseleff. Infiinfänd in acel an foaia oficiald, carmuirea din Tara Romeineascä a
trebuit sä °blind aprobarea reprezentantului Statului protector.
Iatä de ce la temelia institufiei Monitorului Oficial stä « Ofitul » semnat de
generalul Kisseleff.
Ca set al-edam cum a existat si s'a desvoltat ziarul Statului, in cei 100 de ani
incheiati, s'au intocmit studiile ce urmeazif in acest volum festiv. Din ele se poate
vedea cum dela o foaie in format de gazetä de provincie, tipäritä cu litere cirilice,
inteo siirmanä tiparnigi particularä, s'a ajuns la Monitorul Oficial de azi, cu cele
trei pärti distincte fi un apreciabil numeir de pagini tipärite in cele mai moderne
conditiuni inteuna dintre imprimeriile Statului si cu un mare respect de regulele
artei grafice.
. i, de unde la inceputul lui Monitorul Oficial era dat in concesiune pentru a
fi tipärit in schimbul unei subvenfiuni din bugetul Statului, azi produce tezaurului
public o redeventd de aproape 60.000.000 lei pe an.
Monografiile ce publiceim mai departe, aratii felul cum s'a desvoltat institufia
Monitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului. Din citirea lor se va vedea at'
aceastä institutie, in desvoltarea ei, n'a fost nici surprinsei, nici intrecutä de
progresul continua al tärii.
www.dacoromanica.ro

4. Asa se face cd Statul posedd astai un ziar oficial metodic organizat si un
complex de imprimerii dintre cele mai bine si modern utilate.
Pentru a se ajunge la aceste rezultate a trebuit sei fie desfäsuratei o muncei
intensei si continud.
Conducdtorii de asteizi ai Monitorului Oficial f i Imprimeriilor Statului cred
cei au o elementard datorie sd exprime recunostintei si admiratie tuturor acelora
cari prin intelepciunea, vointa, munca si cinstea lor au contribuit la infiintarea
Monitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului, cum si la inzestrarea si desvoltarea
acestor institutiuni de Stat.
In amintirea lor se inchinei acest volum si se face urarea sei le trdiascd si sei
le sporeascei opera!
Comitetul de directie
al Monitorului Oficial ,si Imprimeriilor Statului
www.dacoromanica.ro

5. CUPRINSUL
CUVANT INTRODUCTIV COMITETUL DE DIRECTIE
<<MONITORUL OFICIAL» de A. D. BUNESCU
1832-1932 Directorul General al M. O.
MONITORUL OFICIAL IN SERVICIUL ISTORIEI de A. D. BUNESCU
ROMANILOR Directorul General al M. O.
DIRECTIUNEA GENERALA A MONITORULUI de A. D. BUNESCU
OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI Directorul General al M. O.
IMPRIMERIA CENTRALA. de ALEXANDRU EREMIA
Directorul Impr. Centrale
IMPRIMERIA CHIINAU de Inginer A. SA.LA.GEANU
Directorul Impr. ChisiniM
FABRICA DE TIMBRE de Ing. G. A. IOACHIMESCU
Directorul Fabr. de Timbre
IMPRIMERIA NATIONALA de Inginer C. H. NICOLAU
Directorul Impr. Nationale
La alcatuirea acestui volum au mai colaborat:
d-nii ing. C. LAZU, directorul tehnic, I. IONESCU, fost director tehnic si P.
DIMITRIU, inspector, la adunarea materialului istoric .,si statistic;
d-1 ST. CONSTANTINESCU, pictorul Fabricii de Timbre, care a executat gra-
vurile si a supraveghiat partea artistica a lucrarii.
Materialul istoric a fost cules dupa documentele Academiei Romane, ale Arhivelor
Statului si ale Directiunii Generale M. O.
Plana reprezentand #Femei din Runcu» s'a tipeírit prima data pentru Arhiva
Institutului Social Roman», lar o parte din celelalte planse colorate pentru revista Boabp
de Grau».
www.dacoromanica.ro

6. MONITORUL OFICIAL»
1832-1932
actelor de guvernamant
Publicitatea
si administratie de Stat a inceput
in tar& romanesti in anul 1829, cand
oRomanii erau sa capete din chiar
nevoile armatei de ocupatie, care si
acum ca si pe vremea lui Potemchin,
avea de raspandit circularile ei, de
transmis vesti militare, de intretinut un
anumc spirit juridic, un ziar in adcvaratul
inteles al cuvantului». (N. Iorga, Istoria
Presei). i astfel la 8 Aprilie 1829,
I. Eliad Rcidulescu scoate la Bucuresti primul numar din o Curierul rorntinesc »
care avea sá publice i o cele din launtru si slobode savarsiri ale Statului nostru,
precum judecati insemnate, sfaturi i hotariri ale divanului pentru imbunatatirea
patriei, vointele divanului pentru publicarea vreunei pricini i celelalte *. De
asemenea notite despre vanzari i mezaturi deosebite i dispozitii despre curatenia
oraselor. o Albina Romclneascei , gazeta politica, i administrativ-literara scoasa
de Asachi la 1 Iunie 1829 la Iasi, va face acelas oficiu pentru Moldova.
Trecerea dela acest mod de informatie oficialä la organul de publicitate
propriu al Statului, se face in Tara Romaneasca la 8/20 Decemvrie 1832, iar in
Moldova la 22 Iunie/4 Iulie 1833, punandu-se in aplicare dispozitiile regulamentelor
organice, care prevedeau:
Pentru Tara Romaneasca :
Se va alAtura la Ministerul trebilor din läuntru o tipografie cu indatorire de
a publicui buletinurile prin care se vor da in cuno§tinta publicului acturile legiuitoare
innälfärile in slujbe, orânduiri q. c. 1; acturile din toate Departamenturile ministeriale
hotärärile Curii Judeatore§ti i cu un cuvânt once poate sä ajute ca sä se
www.dacoromanica.ro

7. incredinteze cei de supt obliduire cA stApinirea are o neincetati ingrijire spre indeplinirea
datoriilor sale ; pentru care si se hotArisc pentru tinerea unei tipografii a Statului D.
(Tabloul litera A al organizArii si cheltuielilor Ministerului trebilor din liuntru).
Pentru Moldova:
«Ministerul din 15untru va avea o tipografie orinduiti care va fi datoare pe
rand a publica buletine spre a instiinta pe public despre acturile guvernului precum
inaintirile i numirile la posturi si a celor a deosebite Departamenturi Ministeriale
precum i hotiririle Giudecitorilor » (art. 141, Cap. IV).
ConformAndu-se dispozitiunei Regulamentului organic, Consiliul (Sfatul)
administrativ extraordinar al Tara Române§ti, elaboreaza urmatorul jurnal, la
16 Noemvrie 1832:
«Astizi la 16 ale lunii lui Noemvrie anul
1832 in adunarea Sfatului administrativ extra-
4- ordinar luindu-si in bigare de seami trebuinta
-
ce este de a si intocmi un buletin pA seama
Statului prin care si si publicuiasci de dota
ori pe siptimini in cite o coalä toate cele din
parteaobláduirii acestui Printipat, puneri la
cale, misuri, orinduiri in slujbe, hotiriri de
judeciti, i porunci ce vor esi dela fiescare
ramuri de dregkorie care trebuesc a fi stiute de
obste precum i legiuirile ce si va face ca dupi
acele sA si povitueasci fiescare, s'au hotirit
ca acest buletin sA se pue in lucrare si si si
tipAreasci pi seama Statului trei sute trupuri,
pentru care si si pliteasci tipografiei cite doi
jumitate galbeni pentru fiescare trup rispun-
zindu-se acesti bani din suma de lei douizeci
4
patru mii ce prin organicescul Regulament
la tabla cheltuelilor a slujbelor publice insemnati
Marele ban Gheorghe-Iordache Filipescu
Primul Ministru al Pull RornimcIti din cu litera A. sint hotiriti pi tot anul pentru
1832 oi 1853 cheltueala unui asemenea buletin. Numirul acestor
eczamplare s'au socotit dupi intindere a trebuintii
spre a se putea impArti cite unul la toti suptocirmuitorii du prin plì4i, cite
cinci la fiestecare cipetenie de judet ca sA si dea la ocirmuire, la tribunal, la
polismaister si la potropopul judetului. Trei la Departamentul Mari Vornicii din
liuntru, trei la Visterie, dota la Secretariatul Statului, cincisprezece la Dumnealui eful
militii pimintenesti, douizeci la Marea Logofetie a dreptitii ca si si imparti atat la
Divanurile, i trebunalurile din Bucuresti precum si la Divanurile din Craiova, sase la
Logofetia pricinilor bisericesti cuprinzindu-si intr'aceste i Eforiile, sase la Agie, sase
la Vornicia temnitilor, cincisprezece la comitetul carantinclor i unu la Vornicia Politii,
ittr la intimplare de a cere trebuinta ca si si adaoge vreodati cite vreun supliment nu
si va mai cere de tipografie altA deosebiti platA pentru aceasta fusa' numai pini la un
numir de cincisprezece suplimenturi in curgere de un an si suplementul de cite o coali
aseminati cu a gazetei, iar pentru trupurile ce tipografia va putea scoate peste suma
9 de trei sute pe acelea le va vinde in folosul sin cu pretul ce insusi va chibzui pentru
particulari.
www.dacoromanica.ro

8. Asupra acestui buletin si va orindui pa lana Secretariatul Statului un redactor
carele va fi insärcinat a primi cite i si vor trimite din partea fiesteciruia departament
supt iscilitura sefului sau a directorului, adici porunci ce vor privi dc obste feluri de
puneri la cale sau misuri administrative, conditii, hotiriri de judeciti, orinduiri in feluri
de posturi i inaltiri in ranguri, carele va ingriji a inchipui intocmirea gazetii
In partide dupi firea pricinii la zilele hotirite pi siptilmini.
Acesta va avea leafi pe luna cite lei cincisute din paragraful cheltuelilor ecstra-
ordinare ».
La 18 Noemvrie Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor, Generalul adjutant
Kisseleff, aproba jurnalul gi autoriza Consiliul a-1 pune in executare:
Au Conseil administratif.
J'ai pris connaissance du rapport que le
Sécrétariat d'Etat m'a adressé en date du 18
novembre Nr. 2251 accompagnant le procès-
verbal du Conseil Administratif-Extraordinaire
rélatif à la création d'un bulletin, qui portera
a la connaissance de tous les habitants une
fois par semaine les différents actes législatifs
et administratifs du Gouvernement.
J'approuve le contenu des dispositions
arrétés dans le sus-dit procès-verbal; en con-
séquence le Conseil est autorisé à procéder
la mise a exécution.
Le Président Plénipotentiaire des Divans
Aide-de-Camps- Général
(ss) Kisseleff
No. 786 Bucharest le 18 Novembre 1832.
lata dar primul statut de organizare Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor,
Generalul-adjutant Kisseleff
al ziarului Statului, in Tara Româneasca. El
institue un redactor pentru alatuirea Buletinului, pe langà Secretariatul Statului.
Iar dispozitia Regulamentului organic de (( a se alätura » o tipografie la Ministerul
trebilor din läuntru, o interpreteazA in sensul de a se concesiona tipärirea ziarului
unei tipografii particulare, plOtind-o din fondul de 24.000 lei alocati prin Regula-
mentul organic la capitolul mentionat al Ministerului trebilor din lAuntru.
Conform jurnalului de organizare, Buletinul urma s'O aparä de doug ori pe
sOptiimânO. Dar la 30 Noemvrie 1832 Secretariatul Statului comunici Marei Vornicii
a trebilor din lOuntru dispozitia Generalului Kisseleff cum de altfel se vede gi
In aprobarea de mai sus« ca la inceput pAnO s'O va face cercare numai °data pe
sfiptiimanä, Joia sà iasà buletinul, i când la aceastä orAnduità zi, dupà intinderea
trebuintii va fi materie de tipirit, atunci sA pot tipäri douil gi trei coale deodatä
dupà trebuintO ».
In aceste conditii apare la 8/20 Decemvrie 1832 Nr. 1 din: « Buletin gazetet
administrativa » publicând un program semnat de ((I. Eliad Redactorul Buletinului
Statului » in prima pagina pe care o reproducem in facsimile 2. :3
www.dacoromanica.ro

9. Semngtura ni-1 indica deci pe I. Eliad ca ocupAnd postul de redactor
prevgzut de cgtre jurnalul Sfatului administrativ din 16 Noemvrie pe l'angg
Secretariatul Statului si plait cu 500 lei lunar.
Dar Eliad era de fapt editorul Buleti-
nului, cad il si tipgrea in tipografia pe care
impreung cu slugerul Nicolae Radulescu o
cumpgrase, inclusiv privilegiul, dela vgduva
Irina Caracas la 11 Octomvrie 1830. Pe
Buletin nu era insg mentionatg tipografia.
Caracterul oficial al Buletinului este
afirmat si mai precis in Nr. 3 din ziva de
22 Decemvrie, când se schimbg titlul in
« Buletin gazetif oficialci » i i se adaugg stema
tgrii (facsimile).
Apar astfel in 1832 patru numere
saptgmanale, cu un total de 14 pagini, pe
2 coloane, de formatul 19 x 24 cm. tipgrite
I. Eliade-Rfidulescu exclusiv cu litere cirilice de foarte inesteticg
Primul redactor al Buletinului Statului
tgeturg i cuprinzAnd numai acte oficiale.
Cu anul 1833 (care cuprinde 328 pagini in 60 numere), Buletinul devine mai
animat. El reflecteazg activitatea administrativg mai laborioasg imprimatg tgrii
de Regulamentul organic, filand in trei numere onorurile cuvenite cenzurii (1,
14 §i 47), publiciind Regulamentul scoalelor publice din principatul Tgrii Romfinesti
21i..01 22 ,A,EKMB
N° 3 832
E 11
FAZETZ OVIIIAAZ
-1
www.dacoromanica.ro

10. ALEXANDRU DIMITRIE GHICA, DOMNITORUL MUNTENIEI (1834-1842)
(Dupii un original in ulei dela Academia Romiinii)
www.dacoromanica.ro

11. (26-46), un tablou al taxelor de export ( Nr. 1 supliment), etc. Cu acest an incepe
gi inserarea gtirilor oficioase (referitoare la ajutorul dat de Rusia Turciei cu ocazia
rasvratirii vice-regelui Egiptului), iar Eliad (probabil) lanseazä un calduros apel
intitulat ((Bucurescio pentru o subscriptie in folosul sinistratilor marelui incendiu
dela 16 Mai 1833 (Nr. 20).
Anul 1 834 inaugureaza tabla de materii, pe care o denumegte Scarii gi o
publica evident la finele ultimului numar. Ea se mentine 60." vreme Buletinul
e editat de Eliade, adica 'Ana' la 1847.
Inteun capitol aparte vom desfasura filmul istmiei politice a Tarilor noastre
In cursul acestor 100 ani aga cum ea a fost inregistrata de #Monitorul Oficial».
In expunerea monografica de fata, vom releva numai rolul administrativ gi
cultural al acestui ziar.
Pentruca mai tarziu vom gasi pe Carcalechi ca tipograf al Statului este
interesant sá mentionam cä Nr. 34 din 1836 publica jurnalul Sfatului administrativ
din 25 August care acorda lui Zaharia Carcalechi invoirea de (( a statornici aici in
Capitala o casa de ingtiintari spre gtiinta lacuitorilor de once trebuinte casnice vor
avea cuprinzAnd la art. 4: (( foile de publicatie ce voegte a le tipari de douà ori
pe saptamana va fi dator a le tipari prin tipografia privilegiata din Bucuregti
precum §i insugi cere gi dupä ce mai intaiu aceste ingtiintari ale sale se va trece
prin cenzura Secretariatului Statului )).
Tipografia privilegiata era tipografia lui Eliade. Peste un an avea sa-i expire
acest privilegiu acordat la 3 Noemvrie 1817 de Ioan Gheorghe Caragea Voevod
tipografiei ce o cumparase dela Irina Caraca§.
Dealtfel faptul cà N-rele 2, 3, 4, 5 gi 20 din anul urmätor, 1837, apar
tiparite cu alte caractere gi in text gi in titlucuvantul Buletin regasim cu
caractere identice in Buletinul din 1847 ne face sa credem ca Zaharia Carcalechi
§i-a deschis tau tipografia in 1836 gi cä s'au tiparit la el gi nu la tipografia
Mitropoliei cele 5 numere mentionate, probabil din cauza unei intreruperi in
tipografia lui Eliad.
Anul 1837 publica in Nr. 7 (pag. 27) primul anunt particular, iar anul 1838
introduce gtirile din Tara, &And o importanta probabil proportionala, in N-rele
3-10, cutremurului general din 11 Ianuarie orele 9 seara, inserand rapoarte §i dari
de seama din toate judetele. Dar primele §tiri din tara (c diverse» le publica Nr. 13.
In 1 8 3 9, Buletinul Oficial participa cu Nr. 56 din 7 Septemvrie la ultima
migcare de emancipare culturala de sub influenta slavona, introducand in
pagina 243 primele litere latine, amestecate cu cirilice (facsimile 3).
El reflecta in acela§ timp rolul activ al lui Eliade Rädulescu in aceasta
mi§care, careia i-a pus la dispozitie tipografia lui: caracterele latine se inmultesc
din ce in ce. Anul 1 844 e foarte bogat in ele gi mult mai bine tiparit consecinta a
reinnoirii literii.
Din punct de vedere al rolului administrativ al Buletinului, anul 1844 se
caracterizeaza prin inmultirea publicatiilor judiciare, care vor ocupa de aci inainte
mult mai mult spatiu ca in trecut. 5
www.dacoromanica.ro

12. Acel tempo imbucurAtor de latinizare a tiparului va inceta ins5 brusc in
pragul numrtrului 10 al anului 1847, ciind expira concesia lui Eliade. Caci eternul
si recele o financiar * nu va tine seama de activitatea culturala patriotica a lui Eliad
si nici de cheltuielile ce le fàcea cu introducerea literii latine, ci va constata
ea' pitarul Zaharia Carcalechi a fäcut un pret mai avautajos pentru tiparirea
Buletinului cleat paharnicul loan Eliad si deci o ofitul » domnesc publicat in Nr.94
al anului 1846 aprobä asupra lui Carcalechi concesionarea tip5ririi cu incepere
dela 4 Februarie 1847 in urmAtoarele conditii:
# 1-iu. SA dea pe toata säptamana eke 4 Numere de Buletinuri, in trebuincioasa
suma de ecsemplare cu toata ecsactitatea 0 inteun format mai bun.
2-lea. SA tipareasca pe fiecare an, dupa trebuinta 0 cererea Departamenturilor
respective, unasuta cincizeci mii coale de hartii, precum: Table de capitatie, patente,
diplome, bileturi de ecsportatie, table de socotelile cutiilor, pasporturi, podorojne, min-
ziluri, ravaqe de drum, bileturi pentru neguIatorii Turci, bileturi de lucrarea drumurilor,
table de preturile productelor, registruri 0 once alt va cere trebuinta, fail ecsepsie in
format eli chipul cenit.
3-lea. Pentru toate aceste tipariri vorbite la 1-iu 0 al 2-lea articole de mai sus
sa i se plateasca dela Visterie pe fiecare an suma de lei douazeci 0 patru de mii hotarati
prin Regulamentul Organic, raspunzanduisä pe fiecare trimestru inainte; avand a se
folosi 0 cu tacsa de lei dougzeci pentru fiecare vanzare 0 secfestru ce va publica pentru
Buletin, fail insfi sa pretinza vreo osebita plata 0 pentru ridicarea acelor secfestruri.
lar cerand trebuinfá a se tipari in vre'un an mai multa suma de hartii deck acea de
unasuta cincizeci mii coale, pentru acel prisos &A 'i se plateasca dela Vistierie numai cate
parale §ase de coalfi.
4-lea. Lucratorii ce se vor afla in fiinfa la tipografia numitului panä la numar
de §ase se vor scuti in cursul acestor qase ani de capitatie 0 de lucrarea drumurilor.
Probabil cil zelul noului editor era destul de mare si de grAbit, pentru ca cine
stie ce inadvertentà administrativA sA anticipeze asupra datei de 4 Februarie 1847
si astfel Nr. 1 din 1847 sa-1 gAsim tipArit la Carcalechi inteun format putin mai
mare (20 x 24 cm.), exclusiv cu litere cirilice §i cu titlul schimbat.
Se revine insa imediat la respectarea contractului lui Eliad §i astfel N-rele
2-9 sunt tipArite tot la Eliad, in aceleasi conditii ca anii trecuti. Cu num5rul 10,
Carcalechi intrà in satisfacerea contractului, Buletinul cApatând formatul si
caracterele numArului 1. Dei literele cirilice sunt mai bine taiate cleat ale lui
Eliade, totusi din punct de vedere al culturii nationale, tiparul lui Carcalechi
este un regres: au dispArut literele latine.
Carcalechi inaugureazA semnarea in josul ultimei pagini: o pitarul Zaharia
Carcalechi, Tipograful Curtii*.
Anul 1848 suferà câteva accidente din cauza revolutiei. Buletinul apare cu
intreruperi mari, numerele 29 s'i 30 lipsesc, iar la o Scarà » (tabla de materii) &fin
asupra lor mentiunea: o Decrete ale revolutiei. Acestea lipsesc netipgrindu-se
atunci*. La Nr. 33, ori editura, ori redactia, schimbA titlul Buletinului in Foaie
oficiald pentru sechestre f i licitatii, (facsimile 4), dei are publicatii de aceeasi
6 naturà ca mai inainte si ca mai pe urmA. Nu ne expliam aceastà schimbare de o zi.
www.dacoromanica.ro

13. Preocuparile pur negustoresti ale tipografului nu se desmint de loc in cursul
celor 6 ani de concesiune : niciun progres in Buletin, de nido naturä', afara de
introducerea unui corp mai mic de litera pentru parte din publicatiile mai putin
importante in.cepand cu Nr. 80 din 1851, si, In sfarsit cantec de lebada intre-
buintarea unei litere mai frumos taiate, dar tot cirilieä, incepand cu Nr. 15 din 1052.
Intre timp un curios accident de aprovizionare: Nr. 28 din 1851, tiparit pe o
hartie colorata albastru deschis.
Anul 1853 deschide o nouà epoeä, i-am putea zice glorioasa, a Buletinului
oficial. El apare, chiar cu Nr. 1, inteun format mai mare (30x44 cm.), tiparit cu multa
litera latina, si in foarte bune conditiuni, la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.
Saya). Incetase deci, 3.1
concesia lui Carcalechi,
iar ofitul» domnesc
catre secretariatul Sta- N1E7
Ifff
tului, din 19 Decemvrie
1852 (publ. in Nr. 1),
aproba jurnalul Sfatu-
lui administrativ extra-
5
ordinar din ziva de 18
Noemvrie 1852, prin
care se stabileste ur- o
matoarele:
Buletinul
nu mai publice
politice;
Sa se conto- t so
peasca cu Foaia Sa-
Desvoltarea Monitorului Oficial In 100 ani
teaseá sub denumirea (numärul anual al paginilor transformate la formatul actual)
Buletin. oficial >;
Pentru a se avea un jurnal politic se va subventiona tot <( Vestitorul
Tiparirea Buletinului sa se faca la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.
Saya), ca si celelalte tiparituri ale Statului;
Redactarea e data in grija mesii Buletinului *, dela Secretariatul Sta-
tului, la care se adauga i un corector » in persoana paharnicului Ghita Marcovici.
Crescand in importanta i necesitate, in raport cu desvoltarea administratiei,
acest decret reglementeazä deci i chestiunea alcatuirii ziarului, trecand cantitativ
dela redactorul prevazut in jurnalul dela 16 Noemvrie 1832 care se pare
taus ca a disparut intre timp la omassa» (astazi frantuzescul ((birou >>) Buleti-
nului, marita inch' i cu un corector (in locul redactorului?).
Aceasta organizare permite ca probabila intentiune a carmuitorilor de atunci
de a adauga Buletinului de informatii i un important caracter de foaie de cultura
educatie pentru popor, sä capete o fericita consistentà. Buletinul de 'Ana la 1853,
organul rece al singurei informatii oficiale, devine un organ viu. Anul 1853 este 7
www.dacoromanica.ro

14. foarte bogat in articole instructive despre cultura pämäntului, semnate de A.
Srätineanu si despre creqterea vitelor semnate de Dr. I. Baras, care se continua' in anii
viitori, complectate cu altele despre variate chestiuni interesand economia, sänätatea
si cultura publica', etc., publicate toate sub egida # Eforia coalelor )L De asemenea
se in multesc stirile din strainAtate: din räzboiul ruso-turc (Nr. 83), din razboiul
Crimeei (suplimentele Nr-lui 70 din 1854), din Constantinopol ( Nr. 85 din 1854).
In anul 1853 (Nr. 84) Buletinul publicA pentru prima °ail un text francez
(comunicat asupra audientelor generalului Budberg semnat de Secretarul Statului
Ioan Manu). Eliminarea literelor cirilice face progrese simtitoare: Nr. 95 din 1859
publia toatä panca oficiala a decretelor cu litere latine (facsimile 5), iar Nr. 97
scoate ultimele litere cirilice care mai rämasesera in maneta.
Aceasta activitate crescânda a Monitorului impune preocupgrilor de gospodarie
ale guvernantilor. In raportul &Au catre Domn, din 2 Iulie, publicat in Nr. 77,
referitor la organizarea Ministerului &Au, Ministrul Afacerilor Sträine si Secretar
al Statului (dublat deci astfel intre timp) S. Eilcoianu, prevede un birou insärcinat
Cu publicarea Monitorului Oficial si tinerea contabilitätii acestei foi, trecând In
statul de lefuri un redactor la Monitor. Este curioasä afirmatia din raportul
ministrului ca # postul de redactor al Monitorului Oficial, este o creatie nouä,
dupà trebuinta simtitä » and stim &A acest post fusese prevazut in jurnalul din 16
Noemvrie 1832 si cà el fusese ocupat de I. Eliade Radulescu 'Ana' In 1847. E
probabil ca ulterior, postul s'a demonetizat si a dispärut, pentru ca sa' gäsim in
decretul din 19 Decemvrie 1852, incercarea de reinviere a lui Fin crearea unui
post de corector.
Aceasta complecta reinviere datorita ministrului Falcoianu, e platità insä cu
ingratitudine: Biroul pentru redactia Monitorului Oficial este trecut la Ministerul
de Interne, cu decretul publicat in Nr.121 din 5 Octomvrie.
Tipografia continua' sa fie cea a colegiului Sf. Saya, dar numai pana la
sfärsitul anului 1859, cad Nr. 138 anuntä tinerea unei licitatii pentru tipArirea
Monitorului Oficial, iar Nr. 143 publica conditiile acestei licitatii.
Ele fixeaza formatul (43x28 cm), tirajul (6000 exemplare) si modul cum va
fi impartita materia: # parte oficiala » cu litere cicero ; # parte neoficiala », nuvele
straine, fapte diverse, varietati si foileton imprimate cu litere garmond, si
anunciuri imprimate cu litere dupci cererea interesatilor.
Anul 1859 inregistreaza o inexplicabilà croare: Exemplarele din 24 si 26
August au acelas numar (101) §i aceeasi paginatie (401-404), dei numärul din
28 August este 102 si incepe cu pag. 405.
Ca urmare la licitatia tinuta, Nr. 1 din 1860 apare inteun format ceva
mai mic, (28x40 cm.) cu titlul schimbat, tiparit la Romanov & Comp. din str.
Germanä' Nr. 27.
Partea oficiall e tipArità cu litere latine ; in cea neoficiala sunt amestecate
cu cirilice, 0115 la Nr. 122, cand dispar cirilicele Cu totul. Ministrul de interne se
grabeste sa dea o nouä organizare prin raportul, jurnalul (# diarul ») si proiectul din
8 4 Noemvrie 1859, publicate in acest niungr qi aprobate de Domn (Anexa 1).
www.dacoromanica.ro

15. Acest jurnal al Consiliului Ministrilor reprezinta a treia faza in evolutia
statutului de organizare a Monitorului Oficial, spre a fi adaptat nevoilor noui ale
Principatelor Unite. Din punct de vedere administrativ progresul e marcat prin
transformarea mesii » din decretul dela 1852 in « sectie ». Din punct de vedere
editorial se pastreaza varietatea de publicatii de 'Ana acum, iar tiparul este
obligatoriu cu litere latine desi aceasta dispozitie nu este strict respectata, cum
am arätat mai sus.
De altfel introducerea literelor latine intampina dificultati inerente, ceca ce
a condus pe ministrul de interne Ion Ghica sa dea in Nr. 30 un ordin referitor la
corespondenta dintre literele cirilice si cele latine.
Cu Nr. 54 Monitorul iese putin din rigiditatea de tinuta impusä de caracterul
salt oficial, publican(' o notita polemica la adresa ziarului Romanul )). Mai tarziu
exagereazä chiar aceasta iesire din rezervi
polemizand in Nr. 65 cu « Reforma », in Nr. 79
Cu Conservatorul progresist ». Nr. 55 e primul
care insereaza desbaterile Adunarii Legislative.
Si era deci natural ca foarte curand dupä
aceea sa citim in Nr. 92 plangerea Printului
Chica, ca desbaterile apar cu intfirziere in
Monitor. 0 plangere care n'a incetat nici
azi dar care din pficate,si atunci ca i acum
nu se poate solutiona cleat tot in sanul
Adunarilor Legiuitoare.
Cu Nr. 79 Monitorul isi mai mareste
inca formatul (30x44 cm.) vi-si schimba titlul.
Dintre studiile publicate in anul 1860
Ion Chica
mentionam: O reproducere din Monitorul Ministrul de interne in 1860
Moldovei: «Drumurile de fier si influenta lor
asupra sporirei valoarei proprietatii rurale» ( Nr. 75), studiu menit a pregati spiritele
pentru legea ce avea sa urmeze si al carei proiect il gasim in Nr. 85; Agricultura
proprietarii ( Nr. 246) qi Apicultura sau educatiun.ea albinelor ( Nr. 259), ambele
semnate de P. S. Aurelian; o aruncatura de ochiu asupra industriei (Nr. 292).
Pentruca numele Aurelian a cinstit i aceasti institutie, mentionam ca el a
fost numit in 1860 (decret publicat in Nr. 243) §ef al biroului Monitorului Oficial,
In locul lui Grigorie Peretz, indepärtat din post cu avizul Consiliului de Ministri,
pentru nedestoinicie in indeplinirea datoriilor functiei sale, ca sef de birou
privizoriu la Monitorul Oficial, i pentru insubordonatie », ca a ocupat acest
post pana la 10 Iulie 1861, cand a fost trecut redactor la foaia sateasca.
Spre sarsitul anului 1860, administratia Monitorului sufera iaras o schim-
bare: decretul din 5 Septemvrie 1860 (publicat in Nr. 225) trece sectia Monitorului
Inapoi la Ministerul din afara, de unde abia fusese luata i trecuta la cel de interne
In anul expirat 1859, la 5 Octomvrie. Decretul nu arata motivele acestei subite
reveniri. In once caz un lucru de Mina gospodärie se castiga: Cu Nr. I din 1861 9
www.dacoromanica.ro

16. se rein,cepe tiparirea la Tipografia Statului (Sf. Saya ti Nifon.). Ca urmare la
schimbarea ministerului, Nr. 154 din 14 Iulie 1861 publicA referatul ministrului
de externe D. Bolintineanu, jurnalul Consiliului de Min4tri 0 decretul din 10
Iulie pentru reorganizarea Monitorului Oficial, numirea lui Al. Zane ca §ef al
cancelariei publicatiilor oficiale i a lui P. S. Aurelian ca redactor special pentru
foaia sateasa, infiintatà cu aceastà ocazie ca supliment al Monitorului Oficial,
In care sa se insereze chestiunile interesând pe sAteni. Aceastä organizare nu se
ocupà de partea editorial5 a ziarului Statului, ci are numai scopul unei imbunAtAtiri
administrative, caci, dupà cinn aratà ministrul in raportul sAu (( printeunu
altu jurnalu alu Consiliului dela 27 Augustu 1860, serviciulu Monitorului s'a
intorsu iar50 la Ministeriulu Trebiloru Sträine i Secretariatu alu Statului,
transformatu din nou 0 redusu la mijloacele cele mai restrânse, dela care färA
indoiala, nici cA se putea spera vre'o imbunàtatire pentru Monitoru*. i in acest
scop se desfiinteazà Monitorul francez, se creeazA acea foaie sAteascA, se centralizeazA
serviciile acestor publicatii sub un §ef al cancelariei publicatiunilor oficiale 0 se
reguleazg chestiunea alocatiilor bugetare. In aceea0 ordine de nevoi, ministrul dä o
circulará cAtre prefecti prin care le recomandà sä.' se citeascA Monitorul Oficial la
sate 0 sa se asigure distributia §i pAstrarea lui (Nr. 193).
In ateva numere din 1861 gAsim semnificative reproducen .' din (( Gazeta
Transilvaniei*: (( sil trimità românii deputati la parlamentul imperial?* (Nr. 99);
(( Pretentiunile Româniloru din Hinidora la restauratiunea din 1861» (Nr. 128).
Nr. 54 din 1863 reproduce o parte din discursul lui Ion Eliade Itädulescu
la moartea poetului national Ion VAcArescu.
In aceste conditiuni intervine o epocA de acalmie in viata Monitorului pang
la Nr. 164 din 24 Ellie (5 August) 1864, care insereazA un curios decret: des-
chiderea unui credit extraordinar pentru plata, intre altii, a lefii neprevAzute in
buget pentru #Redactorele pArtei militante a Monitorului Oficialu». Decretul era
contrasemnat de Ministrul de interne, ceeace inseamng ea' intre timp färà sa fi
putut stabili când Monitorul a trecut inapoi la Ministerul de interne. Si in timp
ce directorul Monitorului era St. Andronic, Nr. 197 din 3/15 Septemvrie publicA
decretul din 1 Septemvrie, cu numirea acestui redactor militant in persoana lui Nicu
Aslanu cu titulatura (( Redactore §efu pentru partea politia a Monitorului Oficial*.
i intr'adevAr redactorul militant nuli desminte chemarea: incepAnd cu Nr. 210
ea i in 1853 o nouà epoca se deschide pentru Monitor ; dar pe când pe aceea
am denumit-o glorioasà, pe cea de acum vom numi-o comerciali. Pagina 4-a a
Nr-lui 210 reprodusä in facsimile 7 ne explicA de ce.
Cu Nr. 220 se introduc variatii de literà in chiar corpul publicatiilor oficiale
0 se deschid rubrici noi: revista exterioarà (expozeu politic care mai tArziu se
schimba in buletin); rubrica (( anunciuri oficiale * pentru publicatiile comunelor i
cele judeatore§ti. Nr. 223 introduce (( Foiletonul Monitorului* cu critici dramatice,
unele iscaite de Heijdgu (in Nr. 246 §i 257). In Nr. 229 se introduc (< sciri din
intru* la partea neoficialà, iar Nr. 230 deschide un serviciu special al Monitorului
10 de depe0 telegrafice, care incepAnd cu Nr. 231 se intituleazà: (( Depege telegrafice
www.dacoromanica.ro

17. (serviciu particular al Monitorului Oficial Romfin)». Pentru a armoniza compunerea
tipografica cu diversitatea cuprinsului cu accentuarea caracterului comercial, o
bogata variatie de litera da Monitorului aspectul unui ziar particular, de format
mare (40x54 cm.).
Anul 1864 inregistreaza singurul caz de tipar colorat In textul Monitorului:
modelul unui bilet de legitimatie tiparit pe fon.d albastru in Nr. 254.
Activitatea omilitanta» a lui N. Ceaur Asian face intre timp progrese
interesante: cu Nr. 222, incepe &A fie semnat in josul ultimei pagini, in locul lui St.
Andronic, ca redactor 9ef al Monitorului: N. Ceaur Aslan, fara a gilsi in Monitor
explicatia acestei inlocuiri. Dar Nr. 180 din 17/29 August 1865 demasca mobilul
acestui zel militant al lui Asian: el publica actul de concesiune din 14 August
al editärii Monitorului catre N. Ceaur Asian.. Aceasta nefericita formula fusese apro-
bata in principiu cu
-,
jurnalul Consiliului de
Minktri din 4 August, s
`.
7. (,-c )11 ,
6
4
provocat de referatul E
7
-,2P-
-,%
... 2 I., :-
NqI .1 '
.
' % k...
I
s .i
din 15 Iulie al mi- F-
:-.
.. ,
.
k, , N N.4,..
N... '-
nistrului de interne, e. ?. E F. E.= C.- 1.3.716E'r,EiEiii'iiiEEEEEi.--iniii.,EEE
ambele publicate in
Variatia costului tipàririi Monitorului Oficial, dela 1863 la 1901
Nr. 173.
Acest referat reprezinta un moment critic in viata Monitorului Oficial: o
perioada de desorganizare, dei el credea ca reorganizeaza.
Bazat pe argumente care in 1865 erau deja tardive: crearea unui serios ziar
de informatiuni cfin.d presa romaneasca incepuse sa se afirme sau incapacitatea
comerciala 9i industriala a Statului, can.d el avea deja o tipografie importanta care
trebuia utilizata, sau pe afirmatiuni necontrolate (numarul redactorilor in raport
cu materia), el conduce la un act de concesie desavantajos pentru Stat (Anexa 2).
Un jurnal al Consiliului de Minktri din 11 August (publicat in Nr. 180)
tempereaza inteo mica masura excesul de avantaje pentru concesionar, modificand
dispozitia celui anterior referitor la obligativitatea abonamentelor, in sensul ca
abonamen.tele pentru fun.ctionari sunt facultative.
Imediat in.sa concesionarul capata o compensatie: i se prelunge9te con.cesia
pe inca 5 ani, asociindu-9i cu aceasta ocazie pe N. Catargiu ( Nr. 204 din 17/29
Septemvrie). Mai mult, gasim in Nr. 215 un decret care acorda concesionarilor o
despagubire de 17.058,34 lei #potrivit actului de concesiune», fara ca decretul sa
arate motivul.
A9a dar gratie jurnalului din 5 August, dispare pentru un timp din organizatia
Statului, serviciul Monitorului Oficial.
De sigur cá spiritul comercial al lui Aslan nu avea sa se opreasca aici. El
continua' punerea in aplicare a intregului sat' program. Deci incepand cu Nr. 237,
anunta pe ultima pagina Tipografia Monitorului Oficial angajeaza lucratori ».
Prin urmare 19i organizeaza o tipografie proprie, Tipografia Monitorului
Oficial», in care va tipari Monitorul cu incepere dela Nr. 267, care anunta in capul
www.dacoromanica.ro

18. primei coloane: o Tipografia Monitorului fiind desavarsit instalata, de astadi foaia
va apare cu caractere cu totul nouà >>. Iatä dar castigurile ziarului cedate de
Stat atat de usor creand o noua tipografie, iar Imprimeria Statului lipsita
de publicatia care in once timp constitue in definitiv aproape unica
justificare a existentei sale !
In privinta redactarii, Monitorul se mentine in forma si fondul de pana acum.
Nr. 241 (din 2/14 Noemvrie) anunta o reorganizare a pärtii neoficiale:
o Partea neoficiala a Monitorului Oficial, se va compune de mane, Miercuri,
inainte din:
o Un serviciu telegrafie dilnic din streinetate de ce! putin 100 cuvinte;
o O revista esterióra ;
o De doue ori pe septemana un articol de sciinte, litere sau comerciu si
industrie;
oDe trei ori pe septemana un foileton original sau o traducere a vreunei
productiuni insemnata streina.
o Monitorul va incepe foilet6nele seale cu traducerea renumitei scrieri a d-lui
V. Cherbuliez, intitulata: o Romanul unei femei oneste ».
Nr. 145 introduce sumarul, in capul primei coloane. Mentionam de asemenea
o curiozitate pentru vremea de azi : Nr. 35 publica un anunt mortuar
particular.
In 1865 ( Nr. 232) apare primul brevet de inventie (pentru un rezervor de
exploatarea si conservarea pacurii).
Schimbarea radicara' din 1866 a regimului politic in tara, se repercuteaza
favorabil asupra Monitorului; cu decretul din 10 Martie (publicat in Nr. 59)
Locotenenta Domneasca anuleaza concesiunea data lui N. Catargiu N. C. Aslan,
si
pe baza jurnalului Consiliului de Ministri din 8 Martie, motivat cu referatul
ministrului de interne, D. Ghica. (Anexele 3 si 4).
Un jurnal din 11 Martie, publicat in acelas Monitor, hotaraste tiparirea
Monitorului tot la Imprimeria Statului, iar un decret al Locotenentii numeste pe
tefan Andronic o sef redactor al lucrarilor din intru si administrator alu Cancelariei
Monitorului Oficial» si pe Grigore Lipoianu o al doilea redactor pentru revista
din afará ».
Asa dar incepand cu Nr. 59 din 15/27 Martie Monitorul este tiparit iaras
in Imprimeria Statului, qi intra in vechea organizatie si administratie ce a avut
pana la concesiune. Acest fapt il anunta Nr. 60 in capul primei coloane, cu litere
grase, astfel: o Consecuent voturilor Corpurilor Legiuitoare si a decisiunei Consiliului
de Ministri, Monitorul Oficial a trecut din nou sub administratiunea Guvernului.
<4 Se anuncia déra spre cunoscinta celor ce ar don i s'a se aboneze la acésta f6e
oficiara', ca localul Redactiunei se afla in coltul stradei ce serva de intrare la
Academia St. Saya, casa unde s'a tinut péne acum biblioteca nationala; éra pretul
abonamentului pe un an este de doui galbeni >>.
Dupa cuni indica' de altfel si referatul ministrului, anularea concesiunii a
12 facut obiectul unor discutiuni in Adunarea Electiva si Senat, discutii la care au luat
www.dacoromanica.ro

19. ííth
'.
110-
k14 .Je"
,14610
Pr
,11
1110,
i)
.
t,. r 4 .4
VVVINNWINVILIORIVINNANNIINALW1010 '
11
7:
GHEORGHE BIBESCU, DOMNITORUL MUNTENIEI (1842D348)'
(Originalul, cusaturfi de artii, la Academia Romfina)
www.dacoromanica.ro

20. parte atat N. Catargiu, care era deputat, cat si fostul ministru, care acordase
concesia, generalul I. Florescu. In raspunsul sau, ministrul de interne, D. Ghica
a spus intre altele:
o D. Catargiu voind s'A faca insa cestiunea mai interesanta, förte interesanta,
ne-a vorbit de acei trei deci lucratori cari lucréza la Monitor, dicénd ca au sa remae
pe din afara, l'Ara a mai avea cum sa-si castige 'Anea. Déra óre Monitorul trecênd
sub administratiunea Guvernului, acesti 6meni nu o sa lucreze tot ei Monitorul?
Tot ei o sa lucreze, fiti bine incredintati de acésta; eu nu cred ca acei 6meni
vor voi el impartasésca causa d-lui Catargiu si s'A dica: nu voimu sa lucram
sub administratiunea Guvernului; voimu mai bine s'A saracimu impreuna cu D.
Catargiu.
o In cestiunea Monitorului, déca se jignesce cine-va este n.umai o singura
persóna, si nu se isbesce nici cum in interesul Societatei intregi, si nici se aduce
vre-o perturbatiune in comerciul intregei Romanii!
o Mie, d-lor, imi pare fórte reu s'A nu ved pe unii pusi in positiune a se
imbogati cu miliónele precum putea fi pentru d. Catargiu acésta concesiune ; ara
nu-mi este permis mie sa fac pe generosul cand este vorba de banii Statului; si de
aceea, de si cu mahnire déra o sa infatisez Consiliului de Ministri referatul ce 1-am
pregatit intru acésta ».
Revenit asile! la Stat, Monitorul reduce mult partea comerciara', prin
dimin.uarea publicatiilor particulare. Mentine insa aproape toate celelalte rubrici.
Mentionam ca publicatii mai interesante in 1866: legea pentru publicarea in Monitor
a legilor promulgate (Nr.142); o scrisoare prin care Hasdeu se plange ministrului
de interne contra tipografiei Statului, care intarzie publicarea arhivei istorice
(Nr.92):
Anul 1866, Aprilie 25.
Domnule Ministru,
o Iatá sunt aproape doui luni, de cind Tipografia Statului se joaci cu tipArirea
arhivei istorice a Rominiei, cere manuscripte, apoi lucreazA cite douA siptAmini o
biatA jumitate de coalà, apoi se intrerupe §i nu lucreazA de loc, incito aceasti tacticA a
ajuns a fi o neregularitate regulati.
4 Cu toate acestea, domnule ministru, bazat pe contract, guvernul urmeazA a-mi
pläti retributiunea de redactor, §i insi§i d-voastri, chiar dela primele zile ale intrArii
In acest minister, apreciind importanta unei asemenea publicatiuni ce cuprinde in sine
monumentele cele mai pretioase ale istoriei nationale, ati bine-voit a cere dela mine
un proiect asupra modului de a da arhivei istorice, o publicitate cit mai intinsi.
o Proiectul s'a prezentat Ili s'a aprobat, salariul mi se plAte§te, portofoliul meu e
plin de documente inedite... tipografia Statului se opune ! Tipografia Statului care
crede pe semne, &A numai circulArile, budgetele gi etichetele hfirtiilor oficiale sunt
lucrar serioase 9i pot avea un interes pentru natiune !
o Aqadar, iau libertatea de a supune aceasta la deciziunea d-voastrA, rugindu-vä,
domnule ministru, de a mijloci sA se ordone tipografiei Statului de a acorda arhivei
istorice, micar un singur lucrAtor care s'A nu lucreze niciodati decit numai la arhiva
istoricA ; iar imbolnAvindu-se cumva acel lucritor, boalele sunt foarte dese in 13
www.dacoromanica.ro

21. personalul cel activ al tipografici Statului, sA fie inlocuit Ara amilnare prin un alt
lucrAtor.
# Binevoiti, domnule ministru, a primi incredintirile celei mai distinse si sincere
consideratiuni.
B. P. Hajdeu
stirea atentatului contra lui Bismarck (Nr. 92); studiu critic al razboiului din 1866
(Nr. 158 §i 159); compararea armatei lui Cuza cu cea actuali (Nr. 189). In sfarsit
Nr. 182 publica' chiar anecdote.
Anul 1867 inregistreazi un caz unic in analele Monitorului Oficial: num.&
dublu 102-103.
In parantezi, o pictura de moravuri.
Citim in Nr. 70 din 18689 la desbaterile
Adunirii Deputatilor, urmitorul dialog :
# D. D. Lupascu Ei bine, clack' e
vorba ca toti si interpretim regulamentul dupfi
capricii si fantesie. . . .
D. Presedinte : Fiti mai parlamentari,
vi rog ».
0 tempora, o mores !
In tot acest timp administratia Imprime-
riei Statului si Redactia Monitorului functionau
separat, desi in 1868 au fost intrunite in acelasi
local, la Academie, in curtea Sf. Saya (Nr. 195).
Probabil insä ci aceasta a produs miele confu-
ziuni cici Nr. 81 din 1869 se vede silit sa
anunte ca Redactia Monitorului e separati de
Imprimerie.
Lascir Ca targi Nr. 100 anuntä ca desbaterile Corpurilor
Ministrul de interne in 1873
Legiuitoare se vor publica in fascicole deosebite
aliturate pe Magi Monitor. Totusi se mai publici din and in and s'i in corpul
Monitorului, in special in rezumat.
Am aritat mai sus el in 1866 Monitorul a publicat, voit, si anecdote.
Urmitoarea informatie din Nr. 107 al anului 1872 nu a voit insä si fie
anecdoti :
# Telegrama d-lui prefect de Olt cu Nr. 2.020 &Are D. ministru al agriculturei,
comerciului si lucririlor publice:
Domnule Ministru,
Respund telegramei cu Nr. 4.681, am luat dispozitii pentru semenarea meiului;
s'au ficut continuu rugiciuni pentru pledà si s'a adus chiar santa Filofteia dela
Curtea de Arges.
Prefect Gr. Fälcoianu ».
Stransa legituri dintre Monitor si Imprimeriea Statului, accentuate prin
14 convietuirea Cancelariilor in acelasi local, s'i considerata de bunul simt public drept
www.dacoromanica.ro

22. o singurà administratie, duce fatal la regulamentul din 1/13 Iunie 1073 publicat
in Nr. 119, privitor la organizarea i administrarea Imprimeriei Statului si
Monitorului Oficial. Acest regulament, de o constiincioasä desvoltare (190 articole),
In special in ce priveste partea administrativà, intruneste Imprimeria Statului
Monitorul intr'o singurä Directiune pe data de 1 Ianuarie 1873.
Art. 133 si 148 trateaza destul de rezumat despre redactarea i alatuirea
Monitorului 1) .
Incepänd cu anul 1875 Monitorul trece dela formatul unui ziar la formatul
pe care 11 are si astäzi (24x32 cm.), tipärit cu caracterele pe care le-a pästrat 'Ana
acum.
1) Art. 133. Redactorele Monitorului are urmilteirele indétoriri:
A primi si a da curs, prin resolutiuni, la tiite chârtiile intrate privit6re la serviciul Monitorului,
precum si a semna esirea sau corespondenta atribuiti acestui serviciu;
A traduce depesele primite din striiinitate 10 a le supune aprobarii ministrului, décA va crede
cesariu;
A face revisia paginelor Monitorului si a le semna: a bun de imprimat », färi care autorisatiune nu
se vor putea pune sub presä.
A redacta un buletin politic dupä gazetele sträine, care nu se va insera in Monitor de ctd dupä ce va
fi dobéndit aprobarea ministrului;
A ceti toSte ziarele romfine i a nota pfirtile privitbre la administratiunea terei pe cari le va supune
ministrului spre observare;
A face escursiunile esigiate de serviciul Monitorului cánd asemenea escursiuni ar fi reclamate de
ministerie, sau din propria séa initiativä;
A asista la serbirile nationali, oficiali i altele asemenea a da sémil in Monitor de dênsele;
A priveghia ca corectorii Monitorului, ajutorul seu serviciul expeditiunii Monitorului sä-si
i
implinéscii deatoria;
A priveghia la incheiarea socotelelor Monitorului i inaintarea lor la curtea de compturi pentru tot
trecutul pena la 1 Ianuariu 1873, &A de ad inainte serviciele hind contopite, asemenea insäreinare rAmine asupra
directiunii;
A nu autorisa inserarea publicatiunilor trämise de autoritäti, déch ele nu vor fi separate de adrese
sau nu vor fi insocite de taxa legiuità;
1) A ceti anunciurile particulare si a nu autorisa publicarea lor dédi vor continea: polemice, ofense sau
lucruri nedemne de a figura in f6ia °fickle.
Art. 148. Clasificarea i arangiarea pe pagini a materiei Monitorului.
I. Partea oficiale:
Mesagiele i decretele Domnesci;
Raporturile la M. S. Domnitorul;
Diurnalele consiliului ministrilor;
Referatele Ministrilor;
Circularele ministerielor i autoritätile superi6re, i alte asemenea lucriri oficiali;
II. Partea neoficiale:
Comunicatele ministerielor, däri de sémfi despre ceremoniale si alte asemenea;
edintele Corpurilor
Depesele telegrafice;
Buletinul politic;
Diverse.
III. Publicaflunile oficiali:
Anundurile ministerielor i autoritätilor superiére;
Anunciurile administrative;
Anunciurile judecatoresci;
Publicatiuni diverse, oficiali i ofici6se.
IV. Publicafiunile particulare:
P) Insertiuni i reelamatiuni;
r) Anunciuri diverse. 15
www.dacoromanica.ro

23. Inteleapta si gospodareasca organizare a regulamentului din 1873, nu va avea
insa multa vieata. In Nr.174 din 8 August 1876 apare legea din 4 August care
infiinteaza data posturi la Imprimeria Statului, unul de director al Imprimeriei
altul de redactor al Monitorului Oficial, faz-a a vorbi nimio de organizarea separata
a celor douà institutii, ceca ce tracia caracterul personal al legii.
'ata' insa ea' la 21 Septemvrie se promulga regulamentul pentru organizarea
administrarea separata a Monitorului Oficial (Nr.214). Deci sciziunea conducerii
e urmata de sciziunea administratiei. Caracterul personal e tradat si de acest
regulament, care infiinteaza o Directiune a Monitorului Oficial, desi legea sciziunii
vorbea numai de un redactor.
Regulamen.tul imparte Directiunea nouà in urmatoarele servicii i birouri:
a) directiunea ; b) contabilitatea ; c) serviciul corectorilor Monitorului; servicial
special de zetarie al Monitorului; e) serviciul expeditiunii Monitorului; f) registra-
tara ; g) arhiva. In privinta redactarii i alcatuirii ziarului el pastreaza normele
regulamentului din 1873 cu unele complectari.
De sigur ea' judecat separat acest regulament este, in ce priveste ziarul Statului,
cel mai complect statut din toate cate s'au organizat pana la el. Dar stransa legatura
intre Imprimerie si Monitor va arata destul de repede neajunsurile despartirii,
pentru ca la 1 Martie 1877 o nouà lege (Nr. 48) sg reintruneasca cele 2 posturi create
de legea dela 4 August 1876 si astfel Institutia sa-si recapete naturala ei unitate.
astfel Monitorul Oficial intra inteo perioadä de stabilitate i Uniste
administrativa care avea s'A dureze 16 ani. Aceasta perioada se caracterizeaza de
altfel i printr'o stabilitate redactionala. Totusi caracterul informativ In afara
de administratia Statului s'a restrans din ce in ce, limitandu-se la serviciul
privat de telegrame al Monitorului, la redarea solemnitatilor din tara si la putine
anunturi comerciale particulare. Mult mai rar ca in trecut apar publicatii cu
caracter cultural. Mentionäm in 1878: Raportul lui Gr. Tocilescu, insotit de
clisee, asupra cercetarilor dela Verbila, Prahova (Nr. 146) §i asupra unor studii
facute in Rusia (Nr. 193).
In 1881 Nr. 15 publica procese-verbale ale Academiei. Incepand cu sesiunea
1881.-1882 Desbaterile parlamentare se separa complect de Monitor, aparand in
fascicole separate.
Inca o caracteristieä a acestui an: numerotatia incepe cu Nr. 1 si la 1 Ianuarie
si la 1 Aprilie, de aci inainte anul Monitorului Oficial socotindu-se dela 1 Aprilie
la 31 Martie al anului calendaristic urmator. Aceasta m'Asura dureaza pana in
1923 inclusiv, cu 1924 reluandu-se numerotatia dela 1 Ianuarie.
Cu Nr. 164 din 1884, hártia Monitorului trece la o calitate putin inferioara,
situatie compensata de satisfactia nationala pe care ne-o m'unta in capul primei
coloane: cu incepere de astadi, 26 Octombrie 1884, Monitorul Oficial se tipilresce
pe hartie din fabrica romana dela Letea, judetul Bacau
In anul 1885 gasim o reeditare a manifestarilor polemice din 1860. Dar tocmai
cand ziarul de informatie aproape exclusiv oficial a capatat un caracter mai grav,
16 aceste note polemice sunt mai agresive. Astfel Nr. 109, publica un comunicat-
www.dacoromanica.ro

24. BARBU DIMITRIE TIRBE1, DOMNITORUL MUNTENIEI (1849-1856)
(Dupà un original In ulei dela Academia Romani')
www.dacoromanica.ro

25. desmintire care incepe cu expresiile diarul intereselor straine, ce se numesce
L'indépendance roumaine *. Probabil ca aceste adjective n'au fost destul de
racoritoare, caci Nr. 141 11 nume9te cu ocazia altei desmintiri felia intereselor
straine 9i a scandalurilor». Evident, un neobi9nuit contrast cu tinuta ziarului,
care de mult nu mai era 9i ziarul de propaganda politico-culturala din trecut.
In 1887 o croare de paginatie: Nr. 226 trece dela pagina 5099 direct la 6000
In loc de 5100. Eroarea ramfine necorectata, fal9ificAnd paginatia Orla la finele
anului cu 900 pagini.
Din punct de vedere administrativ anul 1887 joaca un rol important in viata
Monitorului Ofi- _
Esanplore
cial, caci la 20 t7.000-
Aprilie se muta 16.000-
In noul local pro- 13.000 4
L agenda -
priu din bulevar- 14.000 - Porteo
dul Elisabeta,29. 13000 - 14../
D4bo4n
(Nr. 15). Acea- 12.000
ata fixare de do- 11' C>00
oo,1
miciliu, unita cu ic>"°- MI.
9.000
noue nevoi admi-
LOCO
nistrative, con-
7.000
duce pe harnicul
6.000
director care a 3.000
fost A. Pencovici 4.000
si procedeze la 3.000
o reorganizare a
Directiunii Mo-
nitorului Oficial
1.000 --40.ou
- ...... rl.
1 1 1 1 . I 1 1
= f.° VS
1 1 1
gt 9 7.EG.7.P.An
1 1 1
g
Ton', en ano
Imprimeriilor Variatia tirajului anual al Monitorului Oficial dela 1900-1932
Statului. D eci ve-
chiului regulament Ii ia locul regulamentul din 9 Septemvrie 1889 publicat in
Nr. 130,. El ridica institutia la rangul de directiune generara', Monitorul Oficial
constituind partea II-a din ea. Mentine insa eroarea de conceptie a regulamentului
din 1876 atenuata de faptul comunitatii de conducere cu imprimeria de a
separa de restul atelierelor, 9i deci de sub autoritatea 9efului general de ateliere,
serviciul special de culegere, corectorii i serviciul expeditiei Monitorului Oficial.
In privinta alcatuirii ziarului se mentin aproape neschimbate normele din
1873 9.1 1876. Se da insa mai multa desvoltare capitolului referitor la corectura
Monitorului0 desbaterilor parlamentare, iar redactorul este desfiintat, atributiunile
lui trecând asupra directorului general ajutat de subdirector 9i paginator.
Sub regimul acestui regulament Monitorul Oficial tráete 30 ani, 'Ana in
1919. Desvoltarea crescânda a nevoilor administratiei Statului, conduce la paralela
desvoltare a volumului Monitorului, dupi cum ne arata diagrama respectiva'.
Deci publicatiile particulare, benevole, adica a caror in.serare nu era ceruta de legi, 17
www.dacoromanica.ro

26. se reduc din ce in ce, disparand. Deasemenea se reduc telegramele externe, Nr. 107
din 1914 fiind ultimul care le mai confine.
Au disparut deci tocmai and erau mai importante. Locul avea sa-1 ja in
1916 comunicatele Marelui Cartier General.
Fidel inregistrator al zilelor de restriste ca si al celor de bucurie, dupa ce s'a
indoliat cu tara intreaga la moartea marelui Rege Carol I, Reginei Elisabeta
si Principelui Mircea, Monitorul Oficial se retrage provizoriu in Iasii resemnarii
si increderii. Deci Nr. 190 din 22 Noemvrie 1916, tiparit in Tipografia Dacia,
P. & D. Iliescu din Iasi, anunta in capul primei coloane: «Se publica spre
cunostinta generala ca, 'Ana la noui dispozitii, Monitorul Oficial va apare la Iasi,
strada Lapusneanu, la Tipografia «Dacia ».
Asa dar 'Ana la acele noui dispozitii se scoate din pagina I adresa dela Bucuresti.
0 lipsa de coordonare face insa ca N-rele
190 i 191 El mai apara s'i in Bucuresti,
cu aceleasi date (22 si 23 Noemvrie), con-
tinuand bineinteles paginatia dela 7329
(Nr. 189), dar cu alt cuprins s't alta des-
voltare. Deci Nr. 190 §i Nr. 191 sunt in
dublu exemplar in 1916. Nr. 190 tiparit
la Iasi continua paginatia tot dela 7329.
Grelele imprejurari de atunci se re-
percuteaza, evident, asupra starii tehnice
a Monitorului Oficial: cuprinsul foarte redus
citava vreme ( N-rele 190, 191, 192, 197 in
ate 2 pagini), hArtia cu totul inferioara,
tiparul sub once tolerantg.
Incepand cu Nr. 197, se tipareste la
« Tipografia Nationala », care da un tipar
ceva mai ingrijit, pfina and se va putea
I. I. C. BrAtianu instala partea din Imprimeria Statului ce
Primul Ministru in 1919 se organiza la Iasi. Si astfel cu Nr. 249
din 26 Ianuarie / 8 Februarie 1917 Monitorul apare din nou la Imprimeria
Statului, dar la Iasi. Dificultatile de aprovizionare nu numai scoboara calitatea
hartiei si cernelurilor la un nivel greu de imaginat, dar sileste directiunea sa
anunte in Nr. 197 suspendarea abonamentelor din cauza lipsei de hartie.
Si totusi aceste file atat de urate la aspect, atat de greu de citit, s't care
tradeaz1 tot atata suferinta si durere, sunt filele cele mai glorioase ale istoriei
neamului romanesc ! InregistrAnd pagini de victorii si pagini de infrangeri, dar
totdeauna separate de alte zeci de pagini purtand numele sutelor de mil de eroi,
Monitorul anilor 1916-1919 este cartea de aur a tarii!
o Nouile dispozitii * ale anuntului din Nr. 190 al anului 1916, s'au produs !
Nr. 189 din 14 Noemvrie 1918 anunta ca dela 15 Noemvrie corespondenta sit se
18 adreseze la Bucuresti. Si astfel Nr. 191 din 16 Noemvrie este ultimul care apare la
www.dacoromanica.ro

27. Iasi. Nr. 192 din 17 Noemvrie reintroduce pe coperti adresa din Bucuresti si publici
programa intririi triumfale a Regelui in Capitala Sa.
Anul 1919, introducind calendarul Gregorian pe ziva de 1 Aprilie (decret
publicat in Nr. 274), Nr. 1 apare la 15 Aprilie, astfel ca luna Aprilie are numai
11 numere.
Decretul lege pentru organizarea Directiunii Generale a Monitorului Oficial
s'i Imprimeriei Statului si regulamentul respectiv, publicate in Monitorul Oficial
Nr.. 60 din 2 Iulie 1919, nu schimbi nimic in redactarea, alcituirea sau tehnica
de pini atunci a ziarului oficial. 0 singuri imbunititire in organizare: trecerea
atelierelor speciale ale Monitorului in sectiunea respectivi tehnici a Directiunii.
Ele omit &A aibi prevederi pentru ceea ce avea al insemne ziarul oficial
inteun Stat de 2, 3 ori mai mare ca pini atunci, si Monitorul avea si sufere.
Treptat el nu mai corespundea nevoilor cirora
trebuia al faci fall. Intim legat de viata ad-
ministrativi si comercialä a tärii prin exigenta
de publicitate in Monitor ca efect al legilor din
ce in ce mai numeroase si mai desvoltate, el
pierdea cu fiecare an promptitudinea la care
era imperios dator. Pe de alti parte vitregia
propriei sale administratii 1-a impiedicat de
a se ridica din inferioritatea tehnici tipogra-
flea in care il adusese privatiunile rizboiului.
Epoca de refacere care a inceput cu 1920, nu
a trecut pe la Monitor. i in aceste conditii
de decildere tipografici si redactionali pu-
blicatiile erau in intirziere cu 2 ani el
ajunge in anul 1927.
0 noui lege de organizare care se da
Directiunii Generale a Monitorului Oficial si
Mareplul Al. Averescu
Imprimeriilor Statului la 20 Aprilie 1927 Primul Ministru in 1927
(Nr. 91), recunoaste insfirsit desvoltarea pe
care trebue si o aibi Monitorul Oficial fati de nouile imprejuräri, in urmito-
rul articol:
«Art. 9. Monitorul Oficial va apare in trei parti:
Partea intiia, intitulati: # Monitorul Oficial )), parte oficialcl, cuprinzind:
legile, decretele, jurnalele Consiliului de Ministri, deciziunile si once alte publicatiuni
oficiale de ordin public;
Partea doua, intitulati: o Monitorul Oficial)), Desbateri Parlamentare (Senat,
Camera), cuprinzind desbaterile Corpurilor Legiuitoare;
Partea treia, intitulati: # Monitorul Oficial », partea inserfiunilor adminis-
trative, judiciare, comerciale, particulare §i Buletinul birourilor de presd ale Statului,
cuprinzind publicatiunile autorititilor administrative, judecitoresti, publicatiile
cu caracter comercial sau particular, comunicate, stiri, desmintirile oficiale ale 19
www.dacoromanica.ro

28. evenimentelor de ordin general, precum gi once alte publicatiuni cerute de diverse
legi i regulamente *.
Celelalte chestiuni privitoare la Monitor urmau sa fie prevazute in regulament.
Degi aceasta impartire a Monitorului Oficial
nu era destul de logica, totug un progres
s'a facia. Numai in teorie, cad punerea
In aplicare era prevazuta de ultimul articol
al legii la 1 Ianuarie 1928.
In cursul anului 1927 se descopera
insa ca mai putin legea gi regulamentul, cat
alte imprejurari de natura administrativa
gestionara de resortul parchetului, au tinut
in loe progresul Monitorului Oficial.
Urmarea este trecerea intregei institutii
dela Ministerul de Interne la cel de Finante,
sub administratia Regiei Monopolurilor Sta-
tului, pe ziva de 1 Ianuarie 1928, prin legea
publicatä in Nr. 287.
Inca inainte chiar de aceasta datà,
VintilA
se institue o comisie compusa din delegati
Primul Ministru in 1928 si Ministrul Finanjelor ai diferitelor ministere, spre a stabili o
dela 22/6 1927 10/11 1928 impartire mai logicä a materiei Monitorului.
Comisiunea stabilegte urmatoarele criterii:
« Materia Monitorului Oficial se va imparti in trei parti i anume:
Partea I, va cuprinde toate publica-
tiunile de interes general cari trebuesc aduse
la cunogtinta intregei populatii gi autori-
tätilor ;
Partea II, va cuprinde toate publi-
catiunile de interes particular care trebuesc
publicate in Monitorul Oficial, dar de cari
partile interesate urmeaza a cauta singure
sa ia cunogtinta ;
Partea III, va cuprinde Desbaterile
Parlamentare.
Primele doua pärçi vor avea acelag titlu
numar, precum gi data zilei in care apar,
insä paginatia separata i vor purta un moto.
Desbaterile vor avea numerele lor
separate gi paginatia separata pentru Camera I. G. Duca
Ministrul de Interne in 1927-1928
gi pentru Senat.
Partea I, va cuprinde imediat dupa titlu un sumar al continutului ei in
20 ordinea capitolelor, indicand in dreptul fiecarui capitol paginile unde se aflä
www.dacoromanica.ro

29. FO$T1I DIRECTOR! AI MONITORULUI OFICIAL
www.dacoromanica.ro

30. publicatiile respective. La sarsit se va face un sumar al partii II, indicând toate
publicatiile din acea parte.
La finele anului se va publica o tabla de materii a tuturor publicatiunilor
aparute in cursul anului ».
Comisiunea indica deasemenea detailat
in procesul-verbal incheiat, ordinea in care
se va publica materia in fiecare din cele
trei parti. In incheiere, comisiunea face si
urmatoarele judicioase propuneri:
# Directiunea Monitorului Oficial va
intocmi ca anexa a acestui regulament o
brosurä cu modelele de redactiuni prescurtate
pentru publicatiile specificate a se publica
sub aceasta forma, care dupa aprobarea
autorititii superioare competinte, se va
trimite tuturor ministerelor.
Cu aceasta ocaziune se vor face si
propuneri pentru modificarea acelor legi cari
cer publicarea in extenso a unor acte, ca
citatiile, mandatele si rapoartele ministrilor,
cari insotesc anume decrete in vederea Iuliu Maniu
publicarii prescurtate a unora sau imprimärii Prim-Ministru in 1929 si la data serb. centenarului
altora. O a doua editie a brosurii anexa la regulament va arata redactiunea
stabilita pentru acele publicatii in urma modificarii legilor respective.
Comisiunea este de parere ca toate
publicatiunile autoritatilor si Parlamentului
&A fie platite Monitorului, inscriindu-se in
bugetele ministerelor respective, sumele
necesare, care sume sa fie prevazute si in
bugetul de venituri al Monitorului Oficial.
Aceasta in scopul de a nu se mai abuza
de publicatiuni prea lungi, ci si fie pe cat
posibil mai prescurtate si renunttmdu-se
chiar la cele cari nu sunt absolut neces are
a fi publicate ».
Aceste norme se publica pe prima
pagina a Monitorului, pentru informarea
cititorilor, incepind cu Nr. 284 §i se pun in
G. G. Mironescu
aplicare la 1 Ianuarie 1928 cand Monitorul
Ministrul Finantelor dela 6/6 1932 20/10 1932 si incepe a apana in trei parti separate.
Vicepreg. al Cons. de Min, la data serb. centenar. Ele sunt in vigoare si astazi, cu o unica
modificare de nuanta incepind cu Nr. 1 din 1930: publicatiile din partea II sunt
caracterizate # de interes limitat » in loc # de interes particular ». 9]
www.dacoromanica.ro

31. 1928 inaugureaza o era de sanatoasä gospodarie i prosperitate pentru
Monitor. Printr'o imediata rationalizare a functionarii imprimeriei, se obtine ca
publicatiile sa apara in cel mult trei zile dela
primirea lor. Se da curs deasemenea tuturor
publicatiilor restante.
In acelag an Imprimeria este utilata cu
12 magini de cules, majorate in 1929 la 16,
destinate special pentru Monitor, spre a-i
asigura promptitudinea indispensabila. Tiparul
face progrese sensibile, ()data' prin intrebuin-
-
tarea unei cerneli de calitatea corespunzatoare,
a doua °ark* prin inlocuirea literii vechi de
mana cu litera noua a maginilor de cules.
Monitorul ia infitigarea demna a ziarului
V
de Stat.
0 caracteristica a spiritului nou care
Virgil Madgearu anima activitatea ziarului: Nr. 288 din 1929
Ministrul Finantelor dela 15/11 1929 7/6 1930
qi la data aerbärii centenarului
apare la 25 Decemvrie, prima zi de Craciun.
Regulamentul din 30 Noemvrie 1929
(publicat in Nr. 2701I) al regiei publice comerciale o Monitorul Oficial gi Imprimeriile
Statului » noua forma de organizare a Directiunii Generale incredinteaza
redactarea alcatuirea ziarului unui serviciu
special o Redactia Monitorului Oficial ».
Degi, raportata la caracterul ziarului, ..4
reinvierea acestei notiuni nu mai corespundea
in sensul pe care-1 avea in trecut gi pe care
are la ziarele particulare, totugi ea avea rostul
de a clarifica organizarea institutiei, prin
separarea preocuparilor administrative de cele
de exploatare. In accasta noua organizare
Monitorul Oficial are personalitatea lui admi-
nistrativa gi comerciala, determinata prin acest
serviciu al Redactiei gi prin contul san special
din noua contabilitate in.dustriala. Nu numai
noua organizare comerciala, dar gi necesitatea
unei bune ordine de Stat, provoaca un jurnal
al Consiliului de Minigtri (Nr. 193) (Anexa 6), Mihail Popovici
care reglementeaza exclusivitatea titlului de ministrui Finantelor dela 10/11 1928 15/11 1929
Monitor Oficial. gi 13/6 1930-18/4 1931
Ultima lege din 31 Iulie 1931 (Nr. 1751I) cu regulamentul ei din 28 Noemvrie
(Nr. 2801I), nu a schimbat nimic in fiinta functionarea ziarului. Masura luatä
de guvern cu jurnalul publicat in Nr. 991I din 7 Mai 1931 (Anexa 7), de a se crea
22 0 parte a IV-a cu subtitlul Informatorul Oficial» cu scopul de a fi un rezumator
www.dacoromanica.ro

32. informativ al celorlalte, nu a avut o lunga viata. anformatorul Oficial» aparut
la 30 Aprilie 1931, inceteaza la 15 Noemvrie acelag an, cu jurnalul publicat
in Nr. 268II din 15 Noemvrie.
Ajuns la o organizare clara gi adaptata nevoilor, ziarul #Monitorul Oficial»
se gasegte astazi la o epoca de stabilizare redactionala gi tehnica. Preocuparle din
ultimul timp ale administratiei s'au redus la micgorarea costului prin concentrarea
materiei gi rezumarea publicatiilor, gi la inlesnirea cercetarii prin imbunatatirea
subtitlurilor gi sublinierilor.
Nicolae Iorga Constantin Argetoianu
Primul Ministru in 1931 Ministrul Finantelor dela 18/4 1931 6/6 1932
Anul 1932 pune in practica' un ultim deziderat, care a fost gi al Comisiei
de organizare din 1927: apare tabla de materii, trimestriala, a pártilor I gi II.
*
* *
Imprejurarile au vrut deci ca anul 1932, reintroducand scara lui I. Eliade
Radulescu, s'a indice cei 100 ani de viata ai Monitorului Oficial, cu confirmarea
ca spiritul acestui mare Roman pus la baza ziarului Statului, 1-a urmarit in toate
glorioasele imprejurki pe care le-a inregistrat, dela cele doua principate vasale
din 1832, gi a pecetluit gi acest prim centenar.
A. D. BUNESCU
Directoral General al Monitorului Oficial
§i Imprimeriilor Statului
23
www.dacoromanica.ro

33. ANEXA 1
JURNALUL CONSILIULUI MINWIMILOR DIN 1859
Se aprobeaza alaturatul Project:
ALE SANDRU IOAN
DIAR
Astazi la 4 Noembre anul 1859, Consiliul Ministrilor din Teara Romaneasca,
adunandu-se in sedintia, a luat in cercitare urmatorul « Project asupra reorganisarei
Monitorului Oficial », presentat de D. ministru din intru:
PROIECT:
asupra
Reorganisarei Monitorului Oficial
Monitorul se va imprima in intreg cu litere latine si cu ortografia ce se va ficsa de
Comisia insarcinata pentru aceasta. Va avea formatul cel pucin de 42 centimetre lungul
si de 28 centimetre latul, si va fi imptirtit in trei coloane de eke 82 linii coloana, socotite
pe litere garmond.
Monitorul va esi pe toata diva afaril de dumenici, trei dile a le Pascilor, trei ale
Craciunului si 12 serbatori mari.
Monitorul va fi impfirtit in « Partea oficiala » imprimata cu litere cicero ; « Partea
neoficiala » imprimata cu litere garmond; « Nuvele sträine »; o Fapte diverse * si
« Varietati » imprimate idem ; « Foileton » imprimat idem, si « Anunciuri * imprimate cu
litere dupo cerirea interesatilor.
In « Partea oficiall » vor figura decreturile princiare, legile sanctiunate si actele
oficiale ale diferitelor ramuri a le Statului, care se vor trimite de catre fie care Minister
la Monitor in diva chiar and se vor subscrie de ministrul respectif.
In « Partea neoficiali » vor figura desbaterele Camerelor ; proiectele Guvernului;
circulare ; relatii despre calatoriele Domnitorului, despre solemnitatile publice si despre
ceremoniele oficiale, cum si articuli esplicfitori a politicei si proiectelor Guvernului.
In « Nuvelele Straine » se vor reproduce articuli si sciri din Monitorul Oficial al
Franciei si din cele mai serioase diare a le Europei, si corespondinta esterioara a Monitorului.
In « Fapte diverse » vor figura evenimente din intru Terilor-unite adeverite de
Guvern prin raporturi oficiale, scrisori si raporturi catre Minister si corespondinta din
intru a Monitorului.
In « Varietati » vor figura studiuri si disertatii sciintifice si istorice.
In o Foileton » vor figura numai articuli de teatru si de literatura' romani.
In partea « Anunciuri » se vor insera anunciuri de tot felul, dupo acelea ce decurg
din contractele Guvernului.
Monitorul formeasa o Sectie in Ministerul din intru, cu un Cap de Sectie, duoi
publicisti, un cap de mask un ajutor insarcinat si cu registratura, un contabil, cinci
copisti traducetori, duoi alergatori intre redactie si imprimerie, un impfirtitor calare
pentru Bucuresci si duoi ampachetori.
Capul Sectiei dirige tot Monitorul in administratia, redactia si contabilitatea lui.
Cetesce diarele romane si straine ; pune articuli in « partea neoficialä » si tine contabilitatea
Monitorului Cu imprimeria, cu abonati si Cu Ministeriul de Financie.
94 Publicisti vor da articuli in diferitele rubrici a le Monitorului.
www.dacoromanica.ro

34. h'arunile
j5a4..
: /2-2,4,o eassoiar-lc-ov.z...e..6.e., 6)... .2.yr,a,- "9,-..e.
44g-- 4:e sx,r)re,44ze.: 40.4 42v- 24- 44 sea c,t9~11,z.e. e-.7" ' 2 2.r., _
Coar.-", % rzzoes-; z-G/ 4.,- .4)44 424c---3e-e-C /1.,:-74-4,4.-.44-z
E.r. e.z4... ,seZ27 Z Zr- e 17 .r14,. d:' .G."4-G444- ,,,.,-,
,, /8.(8748... rat -4- -<._,
,y-Z,
1 e...Z" ..e__. -
Pze-s--e/ C,0,74-e'e.r..e.-- e,26.4
....,----
r z-Z" az.e-47,4-44,e-' ve; /42,t4,4-4)e,E. a: .4 rers.c.0, e, oc.' ,e-xec,,,,-,,-
444-e2e - e7e -
'Zt
G szyty 414-- i4 140 -4-4_
e1/44-1Zuotp,':: eat"- 814,3'. P7,018" 8G C.-
at/e 6' 1.4,
c'754 7f6'
/1
1PM/13111E1 ESEDIVITIA I 131,1., IP(JTENTI111 Al, DIN AM IiII.OR. GENE1141.1 1.- 11).11_ T tvr
1ISSELEFF: PEVI'llt I TARIFA Bt LEH I OI'L('RJ ti TA1111 11011i ESTI
(Originabil la Arhix ele Statulni)
www.dacoromanica.ro