SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 4
Baixar para ler offline
~




    Civilizatia greaca a fost                                                                  O Invadatori
                                                                                               persani au distrus
    creata de un mic numar de                                                                  Acropolisul original
                                                                                               in anul 480 i.Ch. A
    state nemultumite, printre                                                                 fost reconstruit la
    care Atena -5i Sparta. Faptele                                                             insisten~a lui Pericle
                                                                                               (jos) facand parte
    lor eroice, experientele                                                                   dintr-un uria~ pro-
    politice ciit -5i realizarile cul-                                                         gram de construc~ii.
                                                                                               Aceasta a creat
    turale au a-5ezat temelia                                                                   locuri de munca
                                                                                                pentru miile de
    traditiei occidentale.                                                                      oameni elibera~i din
                                                                                                marina dupa pacea
    G       recia              a ie(iit    din    lunga       periaada        a Anilor          cu Persia in anul
            intunecati                    ca un   teritariu      mic,    in    special          499 i.Ch.
                                                                                                Erecteumul, un altar     ,
            framat din comunitati de gaspadari in
    stare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitati                                          de pe Acropolis,
    au fast capabile sa sustina un ara(i care se1Vea                                           este aratat   in dreap-   9
                                                                                                  .~
    ca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiu                                           ta jos.                   ,i;
    pentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta,
    Carint (ii Teba au fast numele in jurnl' carara
    s-au format (ii micile ara(ie state ale lumii gre-
    ce(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici,
    ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admi-
    rate ca un lac in care multitudinea ideilor
    politice au fast incercate(ii testate de la inceput.

a             le~irea    din intuneric
    in timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(iti
    s-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lun-
    gul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin sec-
    alul al 18-lea inainte de Cristos, grecii au
    inceput sa-(ii reorganizeze legaturile comer-
    ciale C1,1alte popoare, exportand produse
    caracteristice ca uleiul de masline, vin, cera-
    mica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pier-
    duta in timpul Anilar intunecati,          a fast
    redescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatii
    feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (ii                                                                                                    Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia
    prasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~                                                                                                 Mare. in timpul celor doua secole de colo-
     papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3                                                                                               nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimpreju-
     fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~                                                                                                 tul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul Marii
    agncu
         .  I


                turn.
                        ..tj


                                                                                         I;:
                                                                                                                                                     Negre. Cu roate ca multi au fost asimilati de
       Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a                                    M                                                           vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga
    papulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau                                          ~                                                           influenta prin indemanarea ~i felullor de viata.
    calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe                                      9                                                               intre timp ora~ele-state cunosc o schimbare
    colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in                                   :f                                                          politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de
                                                                                                                                                     aristocratii care erau bazate pe domnia unor
                                                                                                                         O Cele mai importante       proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit
                                                                                                                         ora~e grece~ti in timpul    instabila odata cu cre~terealegaturilor comer-
                                                                                                                         perioadei clasice. in       ciale ~i introducerea sistemului monetar in
                                                                                                                         timpul celor doua secole    jurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea de
                                                                                                                         de colonizare. grecii au    la regatul Lidian unde fuseseinventat recent.
                                                                                                                         fondat ora~e de jur             Au existat multe conflicte intre ora~ele-state
                                                                                                                         imprejurul Marii            intimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea a
                                                                                                                          Mediterane ~i chlar pana   fost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat"
                                                                                                                         la Marea Neagra. Cu         sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara a
                                                                                                                         toate ca sunt descrise      spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un
                                                                                                                         drept ..colonii.. toate     om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea
                                                                                                                         erau independente fa1a      prin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~i
                                                                                                                         de ora~ele mama.            poate fi mult mai popular decat aristocratii pe
                                                                                                                                                     care i-a indepartar.
                                                                                                                                                         in ciuda reformelor introduse de un renu-
                                                                                                                                                     mit legiutor pe nume Solon, puterea a fost pre-
                                                                                                                                                     luata la Arena de un tiran capabil numir
                                                                                                                                                     Pisistrarus. Dar dupa Pisistratus, succesorulsau

                                                                                                                                                                                                     15
CIVlLIZATIA   GREACA



     ArENA                                          1. Oracolul lui Zeus
                                                    2. Templullui Apollo
                                                    3. Boulenterionul
                                                    4. Tholos (cl3direa
                                                       administrativ3)
                                                    5. Oracolul de sud
                                                    6. Oracolul lui Attalos
                                                    7. Oracolul lui Hermes
                                                    B. Altarul celor 12 lei


                                              -,.~
                                                 q,(.q-




                                              4       'i
                                                                                                    O Locul de adunare atenian, folosit de
                                                                                                    obicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, un
                                          6                                                         amfiteatru in aer liber care se aseamana cu
                                                                                                    cel construit ~i aratat aici.
                                                    7 8

                                                                                                    O Via,a sociala ateniana se invartea in jurul
                                                                                                    Agorei. Acropolisului   ~i a Pnyxului. Jura'ii
                                                                                                    jucau un rol vital iar votul se exprima prin sim-
                                                                                                    boluri (aratate in stanga imagini) -cele gaurite
         ~(:                                                                  Eleusinion
                                                                                                    aratau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia.

                                              Aeropagus
                                                                                                    nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice prefe-
                                                                                                    rau un sistem politic In care autoritatea era
                                                                                                    detinuta de catre o clasa bogata.
                                ,""
                                                                                                                 Atena     ~i Sparta
                                ~                                                                    Daca Atena a fost cea mai mare campioana a
                                                                                                     democratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie de
                                                                                                    frunte In randul sistemelor controlate de oli-
                                                                                                    garhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi dis-
                                                                                                    tincte. in marea majoritate a statelor grece~ti
                                      r                                                             numarul sclavilor era mic raportat la numarul
                                                                                                    oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~
                                                                                                    fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pO-
                                              Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510          pulatie potential periculoasa, mult mai nu-
                                              I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutie       meroasa (e vorba de a~a numitii hiloti).
                                              democratica. Cuvantul grec democratie In-             Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani au
                                              seamna In original puterea exercitata de              fost transformati In razboinici, fiind antrenati
                                              popor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nu           din copilarie sa Indure durerea far:1 a se
                                              aveau drept de vot democratia 1n Grecia era           plange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modul
                                              limitata; datorita faptului ca ora~ele state erau     de viata ~i cultura spartanilor erau rigide, ei
                                              mici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, ci       erau admirati de multi greci care puneau lri
                                              fiecare cetatean se putea implica direct In           contrast devotamentul ~i morala austera a
                                              emiterea legilor sau In a critica anurnite decizii.   spartanilor cu individualismul cinic ~i distruc-
                                                  jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anu-        tiv al atenienilor.
                                              mite conflicte In rnai multe ora~e-state Intre            Grecii erau foarte loiali fata de propriile
                                              democrati ~i grupurile de interese ale oligar-        ora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineau
                                              hilor (adica ale oamenilor cu avutii Insem-           unui singur popor elen. Ei au avut In comun

                                              O Statueta din sec.
                                              VI i. Ch. reprezen-
                                              tand un luptator
                                              spartan. De la varsta
                                              de 7 ani baie~ii spar-
                                              tani erau crescu~i
                                              intr-o comunitate
                                              militara disciplinara
                                              ~i severa.

                                              O O disputa asupra
                                              comer1;ului ~i a
                                              drepturilor terito-
                                              riale cu Corintul. o
                                              alian~a importanta
                                              cu Sparta a cauzat
                                              razboiul penoponez-
                                              ian. Doua alian~e
                                              conduse de Atena ~i
                                              Sparta au luptat
                                              pentru suprematia
                                              lumii grece~ti.

    16

~
O Pacea din 421
i.Ch. nu a durat prea
mult. Syracusa, ara~ in
Sicilia, a fast atacata
de atenieni. in timp ce
acest atac a dus la un
dezastru, razbaiul
dintre atenieni ~i spar-
tani a izbucnit din nau
in 414 i.Ch.

O Razbainici greci
in lupta. Atenienii   au
fast cea mai mare
putere maritima     jar
spartanii au fast cei
mai celebri salda~i.

                                                          10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a lui      s~-~ipun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1n
                                                      Darius, a pregatit un atac mult mai rnare, con-       r~zboi. in scurt timp, alianta a devenit un
                                                      struind un pod de ambarcatiuni de-a lungul            instrument politic radical. A1iatilor li s-a cerut
                                                      Hellespont-ului (stcimtoare care desparte Asia        s~ aib~ regimuri democratice In acela~i mod
                                                      Mica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:l         ca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.I
                                                      armata. Aceasta era desigur o amenintare pen-         care trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lor
                                                      tru toate ora~ele-state grece~ti care cel putin       comun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-a
                                                      de aceasta data s-au unit Impotriva inamicului.       terminat, In anul 449 l.ch., A1iantaa continuat
                                                      Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armata          s~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erau
                                                      formata din mai multe state grece~ti, s-a             sever pedepsite.
                                                      deplasat conducand o actiune eroica. Leonida
                                                      ~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru a                          Atena      clasica
                                                      pastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea            Al 5-lea secoll.Ch a fast deasemeneaun timp
                                                      Thermopylae.                                          al marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identi-
                                                          Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost   ficati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~
                                                      1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii au      aceast~ perioad~, alte ora~e-stategrece~ti au
                                                      ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate       avut contributii substantiale la cultura gre-
                                                      ca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQn-      ceasc~,de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul,
                                                      solidat armata 1n anii dinaintea razboiului,          sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~
                                                      flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fata         explice universulln termen fizici In locul pro-
                                                      numarului de ambarcatiuni persane ~i a sol-           ceselor magice ~i miraculoase.
                                                      datilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it sa            Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri au
                                                      ademeneasc;l flota persana 1n stramtoarea             fast de cele mai multe ori asociateatenienilor.
                                                      Sulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare al        Printre templele reconstituite de pe Acropolis
                                                      propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~i       cel mai frumos este Partenonul prin proporti-
                                                      confuzie, flota persan;l a fost complet distrusa.     ile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale.
                                                                                                            Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scut
                                                               Batalie     cu rol decisiv                   din ritualurile atenienilor In onoarea zeului
poezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei ai      Batalia de la Salamis a fost una dintre cele rnai     Dionysus. Filozofii care au pus temelia
Olimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fiz-    importante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltor    gandirii grece~ti, Socrate~i Platon au Incercat
ice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cu        armata persana a fost 1nfranta la Plataea, iar        s~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare la
alte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:l       grecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliate    moralitatea uman~ ~i idealuri politice.
tr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelor       au dus razboiul In campul de lupta inamic,            Herodot, deasemenea, provenea dintre ate-
erau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhii     eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica.      nieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ un
cat ~i democratii avea drepturi legale ~i nu              Atenienii erau acum, liderii necontestati ai      cercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~ri
puteau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat sau     cauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retras         de zvonuri ~i povestiri).
rege -spre deosebire, de exemplu de persani           din lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata Alianta        Un alt mare istoric, Thucydides, a fast un
pe care -grecii li considerau barbari. Acesta era     Delica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor    general care a avut comanda In r~zboiul pe
Inc:l un motiv pentru care grecii dispretuiau
cultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor.     O Grecii au facut
     Cu toate acestea, expansiunea persan:l din       din olaria obi~nuita
secolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l,   obiecte de arta. pe
printre victime incluzandu-se ~i ora~ele gre-         care desenau scene
ce~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat un        reprezentand
interes major pentru teritoriul grecesc -s:lrac       miturile lor sau
~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:l          imagini din via'a
cand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia         zilnica. Vaza cu
cand ace~tia s-au revoltat Impotriva domniei          ..figurine negre..
persane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul      reprezentand scene
490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis o          din lIiada dateaza
expeditie militar:l pentru a pedepsi Atena.           din sec. VI I.Ch.. iar
Atenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie la         cea ilustrand ospa,ul
Maraton care se afla la 26 mile de Atena; fapta       este tipica tehnicii
mesagerului care a alergat tot acest drum pen-        ..figurinelor ro~ii..
tru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noas-      din sec. V I.Ch.         ~
tre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o aler-                                $:
                                                                                ~
                                                                               .c
 gare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice.                                -2.

                                                                                                                                                            17
O Teatrul grecesc
                                                                                   s-a dezvoltat din
                                                                                   ritualurile religioase
                                                                                   aduse in onoarea
                                                                                   zeului Dionisus,                                     776    i.e.n.
                                                                                   datatorul vinului                 Data      traditionala      a primelor        Jocuri
                                                                                   (aratat aici).                                       Olimpice.
                                                                                   Aproape toate                                      660 i.e.n.
                                                                                   piesele grece~ti care                 sparta     devine un stat militar.
                                                                                   au supravie~uit
                                                                                   au fost compuse                               594           i.e.n.
                                                                                   pentru sarbatoarea              Solon reformeaza           constitutia         ateniana.
                                                                                   Dionisia. tinuta in                              499-94   i.e.n.
                                                                                   fiecare an in luna                   Grecii     din Asia Mica se revolta
                                                                                   aprilie in Atena.
                                                                                                                                fmpotriva      spartanilor.
                                                                                   avand inclina~ie spre
                                                                                                                                      490 i.e.n.
                                                                                   tragedie.
                                                                                                                   Expeditia      persana fnfranta          de atenieni
                                                                                                                                      la Maraton.
.0
                                                                                                                                     480 i.e.n.
~                                                                                                                  Invazia     persana; victoria         flotei        grece~ti
~                                                                                                                                     la Salamis.

                                                                                                                                  479 i.e.n.
     care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziac     fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i dis-
                                                                                                                    Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea)                     ~i
     din anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~terea         trusa in timp ce vasele erau ancarate, iar in
                                                                                                                         pe mare (la Capul Mycale).
     puterii ateniene, spartani au format a AlianJ;il    anul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~i
     peloponeziac:l ai carei membri proveneu din         lncanjurat.                                                               478 i.e.n.
     marea peninsula (Peloponesia) la sud de                                                                            Alianta  Deliaca fntemeiata                    sub
     J;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele                      Sparta      ~i T eba                                   conducerea  ateniana.
     doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pen-      Spartanii ~i-au atins obiectivul: puterea ate-
                                                                                                                                       431 i.e.n.
     tru a perioada Indelungata lucrurile au raffias     nienilor nu a mai fost niciodata aceea~i.Dar,               Izbucnirea       razboiului  Peloponezian.
     nedecise. Atenienii au suferit a pierdere mare      tinand cont de puterea armata limitata, nu
     cand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pe            putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea                                  404 i.e.n.
     Pericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate ca       Greciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oli-             Predarea       atenienilor  sfar~e~te               razboiul
     spartanii au putut distruge teritoriul care         garhi prieteni in conducerea multor ora~eput-               peloponeziac.          suprematia        spartana.
     Inconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;il    emice. Dar nici superioritatea Spartei nu a                                   371 i.e.n.
     In spatele Marilor Ziduri care acopereau dru-       durat prea mult din momentul in care Atena,               Spartan;;     fnvin~i de tebanieni             la Leuctra.
                                                         Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371                                                                           ~
     mul pana In port, Pireu, de unde puteau fi
     aduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au       i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui                             338 i.e.n.
                                                         Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana,a                 Biltalia de la Chaeronaea     a dus la
     pastrat suprematia pemare.
                                                         carei reputatie militara nu a mai fost niciodata            suprematia   'ui Filip al Macedoniei   fn
            intelegerile       se schimbi                restabilita.                                                                       Grecia.
     Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit          Suprematia tebanilor a fost de scurta
     cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un     durata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch.
     puternic     ora~ grecesc din Sicilia. cand          era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-au    lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-state
     Intelegerile au fast schimbate iar fortele de        pierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau in      grece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i de
     asediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate,          schimb sa angajezemercenari care sa lupte in        ora~ele-state vecine lacome de prada. in 338
     Intreaga forta expeditionala a fast distrusa.        locul lor. in schimb, Macedonia, in nordul          l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armata
     Pierderea multor vase maritime ~i a multor           Greciei era O societateinapoiata ~i tribala, dar    macedoneana a zdrobit fortele unite ale
     oameni a fast deasemenea un punct de coti-           condusa de un rege capabil cu soldati bine          Atenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singur
     t~ra In razboiullmpotriva   Spartei. Atenienii au    pregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a       stapan. Era inceputul unei noi ere.
                                                                                                              00        Modele grece~ti                           -.

                                                                                                              mici de lut aratand
                                                                                                              modul de via1a in
                                                                                                              Atena. in dreapta un
                                                                                                              tamplar taind lemn,
                                                                                                              jar in stanga femei
                                                                                                              care joaca un joc de
                                                                                                              indemanare.




                                                                                                              I




     18

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a Civilizatia greaca

Cele 7 minuni ala lumii
Cele 7 minuni ala lumiiCele 7 minuni ala lumii
Cele 7 minuni ala lumiiAndrei238
 
Noi nu suntem urmasii romei dr.napoleon savescu
Noi nu suntem urmasii romei   dr.napoleon savescuNoi nu suntem urmasii romei   dr.napoleon savescu
Noi nu suntem urmasii romei dr.napoleon savescuCisser-Trandafir Gheorghe
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice scoala_lapusnicumare
 
18274812 misterele-egiptului-antic
18274812 misterele-egiptului-antic18274812 misterele-egiptului-antic
18274812 misterele-egiptului-anticAtodiresei Eugen
 
Europeni in lumea noua
Europeni in lumea nouaEuropeni in lumea noua
Europeni in lumea nouagruianul
 
ORIENTUL ANTIC.docx
ORIENTUL ANTIC.docxORIENTUL ANTIC.docx
ORIENTUL ANTIC.docxDARIANACOSMA
 
Imperiul persan
Imperiul persanImperiul persan
Imperiul persangruianul
 
Explorarea africii
Explorarea africiiExplorarea africii
Explorarea africiigruianul
 
Revolutia franceza
Revolutia francezaRevolutia franceza
Revolutia francezagruianul
 
Magazin istoric ian 1968
Magazin istoric ian 1968Magazin istoric ian 1968
Magazin istoric ian 1968lucianivascu3
 
Civilizatia chineza rezistenta istorica
Civilizatia chineza rezistenta istoricaCivilizatia chineza rezistenta istorica
Civilizatia chineza rezistenta istoricagruianul
 
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Robin Cruise Jr.
 

Semelhante a Civilizatia greaca (15)

Cele 7 minuni ala lumii
Cele 7 minuni ala lumiiCele 7 minuni ala lumii
Cele 7 minuni ala lumii
 
Noi nu suntem urmasii romei dr.napoleon savescu
Noi nu suntem urmasii romei   dr.napoleon savescuNoi nu suntem urmasii romei   dr.napoleon savescu
Noi nu suntem urmasii romei dr.napoleon savescu
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
 
18274812 misterele-egiptului-antic
18274812 misterele-egiptului-antic18274812 misterele-egiptului-antic
18274812 misterele-egiptului-antic
 
Europeni in lumea noua
Europeni in lumea nouaEuropeni in lumea noua
Europeni in lumea noua
 
ORIENTUL ANTIC.docx
ORIENTUL ANTIC.docxORIENTUL ANTIC.docx
ORIENTUL ANTIC.docx
 
Iliada, Homer
Iliada, HomerIliada, Homer
Iliada, Homer
 
Imperiul persan
Imperiul persanImperiul persan
Imperiul persan
 
Explorarea africii
Explorarea africiiExplorarea africii
Explorarea africii
 
Revolutia franceza
Revolutia francezaRevolutia franceza
Revolutia franceza
 
Orientulantic(1)
Orientulantic(1)Orientulantic(1)
Orientulantic(1)
 
Orientulantic
OrientulanticOrientulantic
Orientulantic
 
Magazin istoric ian 1968
Magazin istoric ian 1968Magazin istoric ian 1968
Magazin istoric ian 1968
 
Civilizatia chineza rezistenta istorica
Civilizatia chineza rezistenta istoricaCivilizatia chineza rezistenta istorica
Civilizatia chineza rezistenta istorica
 
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
 

Mais de gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 

Mais de gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 

Civilizatia greaca

  • 1. ~ Civilizatia greaca a fost O Invadatori persani au distrus creata de un mic numar de Acropolisul original in anul 480 i.Ch. A state nemultumite, printre fost reconstruit la care Atena -5i Sparta. Faptele insisten~a lui Pericle (jos) facand parte lor eroice, experientele dintr-un uria~ pro- politice ciit -5i realizarile cul- gram de construc~ii. Aceasta a creat turale au a-5ezat temelia locuri de munca pentru miile de traditiei occidentale. oameni elibera~i din marina dupa pacea G recia a ie(iit din lunga periaada a Anilor cu Persia in anul intunecati ca un teritariu mic, in special 499 i.Ch. Erecteumul, un altar , framat din comunitati de gaspadari in stare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitati de pe Acropolis, au fast capabile sa sustina un ara(i care se1Vea este aratat in dreap- 9 .~ ca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiu ta jos. ,i; pentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta, Carint (ii Teba au fast numele in jurnl' carara s-au format (ii micile ara(ie state ale lumii gre- ce(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici, ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admi- rate ca un lac in care multitudinea ideilor politice au fast incercate(ii testate de la inceput. a le~irea din intuneric in timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(iti s-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lun- gul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin sec- alul al 18-lea inainte de Cristos, grecii au inceput sa-(ii reorganizeze legaturile comer- ciale C1,1alte popoare, exportand produse caracteristice ca uleiul de masline, vin, cera- mica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pier- duta in timpul Anilar intunecati, a fast redescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatii feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (ii Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia prasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~ Mare. in timpul celor doua secole de colo- papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3 nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimpreju- fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~ tul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul Marii agncu . I turn. ..tj I;: Negre. Cu roate ca multi au fost asimilati de Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a M vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga papulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau ~ influenta prin indemanarea ~i felullor de viata. calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe 9 intre timp ora~ele-state cunosc o schimbare colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in :f politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de aristocratii care erau bazate pe domnia unor O Cele mai importante proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit ora~e grece~ti in timpul instabila odata cu cre~terealegaturilor comer- perioadei clasice. in ciale ~i introducerea sistemului monetar in timpul celor doua secole jurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea de de colonizare. grecii au la regatul Lidian unde fuseseinventat recent. fondat ora~e de jur Au existat multe conflicte intre ora~ele-state imprejurul Marii intimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea a Mediterane ~i chlar pana fost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat" la Marea Neagra. Cu sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara a toate ca sunt descrise spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un drept ..colonii.. toate om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea erau independente fa1a prin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~i de ora~ele mama. poate fi mult mai popular decat aristocratii pe care i-a indepartar. in ciuda reformelor introduse de un renu- mit legiutor pe nume Solon, puterea a fost pre- luata la Arena de un tiran capabil numir Pisistrarus. Dar dupa Pisistratus, succesorulsau 15
  • 2. CIVlLIZATIA GREACA ArENA 1. Oracolul lui Zeus 2. Templullui Apollo 3. Boulenterionul 4. Tholos (cl3direa administrativ3) 5. Oracolul de sud 6. Oracolul lui Attalos 7. Oracolul lui Hermes B. Altarul celor 12 lei -,.~ q,(.q- 4 'i O Locul de adunare atenian, folosit de obicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, un 6 amfiteatru in aer liber care se aseamana cu cel construit ~i aratat aici. 7 8 O Via,a sociala ateniana se invartea in jurul Agorei. Acropolisului ~i a Pnyxului. Jura'ii jucau un rol vital iar votul se exprima prin sim- boluri (aratate in stanga imagini) -cele gaurite ~(: Eleusinion aratau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia. Aeropagus nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice prefe- rau un sistem politic In care autoritatea era detinuta de catre o clasa bogata. ,"" Atena ~i Sparta ~ Daca Atena a fost cea mai mare campioana a democratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie de frunte In randul sistemelor controlate de oli- garhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi dis- tincte. in marea majoritate a statelor grece~ti r numarul sclavilor era mic raportat la numarul oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~ fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pO- Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510 pulatie potential periculoasa, mult mai nu- I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutie meroasa (e vorba de a~a numitii hiloti). democratica. Cuvantul grec democratie In- Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani au seamna In original puterea exercitata de fost transformati In razboinici, fiind antrenati popor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nu din copilarie sa Indure durerea far:1 a se aveau drept de vot democratia 1n Grecia era plange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modul limitata; datorita faptului ca ora~ele state erau de viata ~i cultura spartanilor erau rigide, ei mici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, ci erau admirati de multi greci care puneau lri fiecare cetatean se putea implica direct In contrast devotamentul ~i morala austera a emiterea legilor sau In a critica anurnite decizii. spartanilor cu individualismul cinic ~i distruc- jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anu- tiv al atenienilor. mite conflicte In rnai multe ora~e-state Intre Grecii erau foarte loiali fata de propriile democrati ~i grupurile de interese ale oligar- ora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineau hilor (adica ale oamenilor cu avutii Insem- unui singur popor elen. Ei au avut In comun O Statueta din sec. VI i. Ch. reprezen- tand un luptator spartan. De la varsta de 7 ani baie~ii spar- tani erau crescu~i intr-o comunitate militara disciplinara ~i severa. O O disputa asupra comer1;ului ~i a drepturilor terito- riale cu Corintul. o alian~a importanta cu Sparta a cauzat razboiul penoponez- ian. Doua alian~e conduse de Atena ~i Sparta au luptat pentru suprematia lumii grece~ti. 16 ~
  • 3. O Pacea din 421 i.Ch. nu a durat prea mult. Syracusa, ara~ in Sicilia, a fast atacata de atenieni. in timp ce acest atac a dus la un dezastru, razbaiul dintre atenieni ~i spar- tani a izbucnit din nau in 414 i.Ch. O Razbainici greci in lupta. Atenienii au fast cea mai mare putere maritima jar spartanii au fast cei mai celebri salda~i. 10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a lui s~-~ipun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1n Darius, a pregatit un atac mult mai rnare, con- r~zboi. in scurt timp, alianta a devenit un struind un pod de ambarcatiuni de-a lungul instrument politic radical. A1iatilor li s-a cerut Hellespont-ului (stcimtoare care desparte Asia s~ aib~ regimuri democratice In acela~i mod Mica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:l ca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.I armata. Aceasta era desigur o amenintare pen- care trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lor tru toate ora~ele-state grece~ti care cel putin comun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-a de aceasta data s-au unit Impotriva inamicului. terminat, In anul 449 l.ch., A1iantaa continuat Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armata s~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erau formata din mai multe state grece~ti, s-a sever pedepsite. deplasat conducand o actiune eroica. Leonida ~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru a Atena clasica pastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea Al 5-lea secoll.Ch a fast deasemeneaun timp Thermopylae. al marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identi- Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost ficati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~ 1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii au aceast~ perioad~, alte ora~e-stategrece~ti au ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate avut contributii substantiale la cultura gre- ca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQn- ceasc~,de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul, solidat armata 1n anii dinaintea razboiului, sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~ flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fata explice universulln termen fizici In locul pro- numarului de ambarcatiuni persane ~i a sol- ceselor magice ~i miraculoase. datilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it sa Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri au ademeneasc;l flota persana 1n stramtoarea fast de cele mai multe ori asociateatenienilor. Sulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare al Printre templele reconstituite de pe Acropolis propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~i cel mai frumos este Partenonul prin proporti- confuzie, flota persan;l a fost complet distrusa. ile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale. Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scut Batalie cu rol decisiv din ritualurile atenienilor In onoarea zeului poezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei ai Batalia de la Salamis a fost una dintre cele rnai Dionysus. Filozofii care au pus temelia Olimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fiz- importante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltor gandirii grece~ti, Socrate~i Platon au Incercat ice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cu armata persana a fost 1nfranta la Plataea, iar s~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare la alte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:l grecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliate moralitatea uman~ ~i idealuri politice. tr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelor au dus razboiul In campul de lupta inamic, Herodot, deasemenea, provenea dintre ate- erau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhii eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica. nieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ un cat ~i democratii avea drepturi legale ~i nu Atenienii erau acum, liderii necontestati ai cercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~ri puteau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat sau cauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retras de zvonuri ~i povestiri). rege -spre deosebire, de exemplu de persani din lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata Alianta Un alt mare istoric, Thucydides, a fast un pe care -grecii li considerau barbari. Acesta era Delica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor general care a avut comanda In r~zboiul pe Inc:l un motiv pentru care grecii dispretuiau cultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor. O Grecii au facut Cu toate acestea, expansiunea persan:l din din olaria obi~nuita secolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l, obiecte de arta. pe printre victime incluzandu-se ~i ora~ele gre- care desenau scene ce~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat un reprezentand interes major pentru teritoriul grecesc -s:lrac miturile lor sau ~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:l imagini din via'a cand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia zilnica. Vaza cu cand ace~tia s-au revoltat Impotriva domniei ..figurine negre.. persane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul reprezentand scene 490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis o din lIiada dateaza expeditie militar:l pentru a pedepsi Atena. din sec. VI I.Ch.. iar Atenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie la cea ilustrand ospa,ul Maraton care se afla la 26 mile de Atena; fapta este tipica tehnicii mesagerului care a alergat tot acest drum pen- ..figurinelor ro~ii.. tru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noas- din sec. V I.Ch. ~ tre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o aler- $: ~ .c gare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice. -2. 17
  • 4. O Teatrul grecesc s-a dezvoltat din ritualurile religioase aduse in onoarea zeului Dionisus, 776 i.e.n. datatorul vinului Data traditionala a primelor Jocuri (aratat aici). Olimpice. Aproape toate 660 i.e.n. piesele grece~ti care sparta devine un stat militar. au supravie~uit au fost compuse 594 i.e.n. pentru sarbatoarea Solon reformeaza constitutia ateniana. Dionisia. tinuta in 499-94 i.e.n. fiecare an in luna Grecii din Asia Mica se revolta aprilie in Atena. fmpotriva spartanilor. avand inclina~ie spre 490 i.e.n. tragedie. Expeditia persana fnfranta de atenieni la Maraton. .0 480 i.e.n. ~ Invazia persana; victoria flotei grece~ti ~ la Salamis. 479 i.e.n. care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziac fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i dis- Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea) ~i din anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~terea trusa in timp ce vasele erau ancarate, iar in pe mare (la Capul Mycale). puterii ateniene, spartani au format a AlianJ;il anul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~i peloponeziac:l ai carei membri proveneu din lncanjurat. 478 i.e.n. marea peninsula (Peloponesia) la sud de Alianta Deliaca fntemeiata sub J;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele Sparta ~i T eba conducerea ateniana. doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pen- Spartanii ~i-au atins obiectivul: puterea ate- 431 i.e.n. tru a perioada Indelungata lucrurile au raffias nienilor nu a mai fost niciodata aceea~i.Dar, Izbucnirea razboiului Peloponezian. nedecise. Atenienii au suferit a pierdere mare tinand cont de puterea armata limitata, nu cand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pe putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea 404 i.e.n. Pericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate ca Greciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oli- Predarea atenienilor sfar~e~te razboiul spartanii au putut distruge teritoriul care garhi prieteni in conducerea multor ora~eput- peloponeziac. suprematia spartana. Inconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;il emice. Dar nici superioritatea Spartei nu a 371 i.e.n. In spatele Marilor Ziduri care acopereau dru- durat prea mult din momentul in care Atena, Spartan;; fnvin~i de tebanieni la Leuctra. Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371 ~ mul pana In port, Pireu, de unde puteau fi aduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui 338 i.e.n. Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana,a Biltalia de la Chaeronaea a dus la pastrat suprematia pemare. carei reputatie militara nu a mai fost niciodata suprematia 'ui Filip al Macedoniei fn intelegerile se schimbi restabilita. Grecia. Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit Suprematia tebanilor a fost de scurta cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un durata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch. puternic ora~ grecesc din Sicilia. cand era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-au lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-state Intelegerile au fast schimbate iar fortele de pierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau in grece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i de asediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate, schimb sa angajezemercenari care sa lupte in ora~ele-state vecine lacome de prada. in 338 Intreaga forta expeditionala a fast distrusa. locul lor. in schimb, Macedonia, in nordul l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armata Pierderea multor vase maritime ~i a multor Greciei era O societateinapoiata ~i tribala, dar macedoneana a zdrobit fortele unite ale oameni a fast deasemenea un punct de coti- condusa de un rege capabil cu soldati bine Atenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singur t~ra In razboiullmpotriva Spartei. Atenienii au pregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a stapan. Era inceputul unei noi ere. 00 Modele grece~ti -. mici de lut aratand modul de via1a in Atena. in dreapta un tamplar taind lemn, jar in stanga femei care joaca un joc de indemanare. I 18