1. ~
Civilizatia greaca a fost O Invadatori
persani au distrus
creata de un mic numar de Acropolisul original
in anul 480 i.Ch. A
state nemultumite, printre fost reconstruit la
care Atena -5i Sparta. Faptele insisten~a lui Pericle
(jos) facand parte
lor eroice, experientele dintr-un uria~ pro-
politice ciit -5i realizarile cul- gram de construc~ii.
Aceasta a creat
turale au a-5ezat temelia locuri de munca
pentru miile de
traditiei occidentale. oameni elibera~i din
marina dupa pacea
G recia a ie(iit din lunga periaada a Anilor cu Persia in anul
intunecati ca un teritariu mic, in special 499 i.Ch.
Erecteumul, un altar ,
framat din comunitati de gaspadari in
stare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitati de pe Acropolis,
au fast capabile sa sustina un ara(i care se1Vea este aratat in dreap- 9
.~
ca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiu ta jos. ,i;
pentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta,
Carint (ii Teba au fast numele in jurnl' carara
s-au format (ii micile ara(ie state ale lumii gre-
ce(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici,
ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admi-
rate ca un lac in care multitudinea ideilor
politice au fast incercate(ii testate de la inceput.
a le~irea din intuneric
in timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(iti
s-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lun-
gul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin sec-
alul al 18-lea inainte de Cristos, grecii au
inceput sa-(ii reorganizeze legaturile comer-
ciale C1,1alte popoare, exportand produse
caracteristice ca uleiul de masline, vin, cera-
mica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pier-
duta in timpul Anilar intunecati, a fast
redescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatii
feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (ii Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia
prasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~ Mare. in timpul celor doua secole de colo-
papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3 nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimpreju-
fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~ tul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul Marii
agncu
. I
turn.
..tj
I;:
Negre. Cu roate ca multi au fost asimilati de
Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a M vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga
papulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau ~ influenta prin indemanarea ~i felullor de viata.
calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe 9 intre timp ora~ele-state cunosc o schimbare
colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in :f politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de
aristocratii care erau bazate pe domnia unor
O Cele mai importante proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit
ora~e grece~ti in timpul instabila odata cu cre~terealegaturilor comer-
perioadei clasice. in ciale ~i introducerea sistemului monetar in
timpul celor doua secole jurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea de
de colonizare. grecii au la regatul Lidian unde fuseseinventat recent.
fondat ora~e de jur Au existat multe conflicte intre ora~ele-state
imprejurul Marii intimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea a
Mediterane ~i chlar pana fost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat"
la Marea Neagra. Cu sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara a
toate ca sunt descrise spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un
drept ..colonii.. toate om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea
erau independente fa1a prin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~i
de ora~ele mama. poate fi mult mai popular decat aristocratii pe
care i-a indepartar.
in ciuda reformelor introduse de un renu-
mit legiutor pe nume Solon, puterea a fost pre-
luata la Arena de un tiran capabil numir
Pisistrarus. Dar dupa Pisistratus, succesorulsau
15
2. CIVlLIZATIA GREACA
ArENA 1. Oracolul lui Zeus
2. Templullui Apollo
3. Boulenterionul
4. Tholos (cl3direa
administrativ3)
5. Oracolul de sud
6. Oracolul lui Attalos
7. Oracolul lui Hermes
B. Altarul celor 12 lei
-,.~
q,(.q-
4 'i
O Locul de adunare atenian, folosit de
obicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, un
6 amfiteatru in aer liber care se aseamana cu
cel construit ~i aratat aici.
7 8
O Via,a sociala ateniana se invartea in jurul
Agorei. Acropolisului ~i a Pnyxului. Jura'ii
jucau un rol vital iar votul se exprima prin sim-
boluri (aratate in stanga imagini) -cele gaurite
~(: Eleusinion
aratau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia.
Aeropagus
nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice prefe-
rau un sistem politic In care autoritatea era
detinuta de catre o clasa bogata.
,""
Atena ~i Sparta
~ Daca Atena a fost cea mai mare campioana a
democratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie de
frunte In randul sistemelor controlate de oli-
garhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi dis-
tincte. in marea majoritate a statelor grece~ti
r numarul sclavilor era mic raportat la numarul
oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~
fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pO-
Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510 pulatie potential periculoasa, mult mai nu-
I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutie meroasa (e vorba de a~a numitii hiloti).
democratica. Cuvantul grec democratie In- Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani au
seamna In original puterea exercitata de fost transformati In razboinici, fiind antrenati
popor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nu din copilarie sa Indure durerea far:1 a se
aveau drept de vot democratia 1n Grecia era plange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modul
limitata; datorita faptului ca ora~ele state erau de viata ~i cultura spartanilor erau rigide, ei
mici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, ci erau admirati de multi greci care puneau lri
fiecare cetatean se putea implica direct In contrast devotamentul ~i morala austera a
emiterea legilor sau In a critica anurnite decizii. spartanilor cu individualismul cinic ~i distruc-
jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anu- tiv al atenienilor.
mite conflicte In rnai multe ora~e-state Intre Grecii erau foarte loiali fata de propriile
democrati ~i grupurile de interese ale oligar- ora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineau
hilor (adica ale oamenilor cu avutii Insem- unui singur popor elen. Ei au avut In comun
O Statueta din sec.
VI i. Ch. reprezen-
tand un luptator
spartan. De la varsta
de 7 ani baie~ii spar-
tani erau crescu~i
intr-o comunitate
militara disciplinara
~i severa.
O O disputa asupra
comer1;ului ~i a
drepturilor terito-
riale cu Corintul. o
alian~a importanta
cu Sparta a cauzat
razboiul penoponez-
ian. Doua alian~e
conduse de Atena ~i
Sparta au luptat
pentru suprematia
lumii grece~ti.
16
~
3. O Pacea din 421
i.Ch. nu a durat prea
mult. Syracusa, ara~ in
Sicilia, a fast atacata
de atenieni. in timp ce
acest atac a dus la un
dezastru, razbaiul
dintre atenieni ~i spar-
tani a izbucnit din nau
in 414 i.Ch.
O Razbainici greci
in lupta. Atenienii au
fast cea mai mare
putere maritima jar
spartanii au fast cei
mai celebri salda~i.
10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a lui s~-~ipun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1n
Darius, a pregatit un atac mult mai rnare, con- r~zboi. in scurt timp, alianta a devenit un
struind un pod de ambarcatiuni de-a lungul instrument politic radical. A1iatilor li s-a cerut
Hellespont-ului (stcimtoare care desparte Asia s~ aib~ regimuri democratice In acela~i mod
Mica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:l ca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.I
armata. Aceasta era desigur o amenintare pen- care trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lor
tru toate ora~ele-state grece~ti care cel putin comun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-a
de aceasta data s-au unit Impotriva inamicului. terminat, In anul 449 l.ch., A1iantaa continuat
Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armata s~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erau
formata din mai multe state grece~ti, s-a sever pedepsite.
deplasat conducand o actiune eroica. Leonida
~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru a Atena clasica
pastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea Al 5-lea secoll.Ch a fast deasemeneaun timp
Thermopylae. al marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identi-
Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost ficati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~
1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii au aceast~ perioad~, alte ora~e-stategrece~ti au
ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate avut contributii substantiale la cultura gre-
ca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQn- ceasc~,de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul,
solidat armata 1n anii dinaintea razboiului, sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~
flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fata explice universulln termen fizici In locul pro-
numarului de ambarcatiuni persane ~i a sol- ceselor magice ~i miraculoase.
datilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it sa Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri au
ademeneasc;l flota persana 1n stramtoarea fast de cele mai multe ori asociateatenienilor.
Sulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare al Printre templele reconstituite de pe Acropolis
propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~i cel mai frumos este Partenonul prin proporti-
confuzie, flota persan;l a fost complet distrusa. ile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale.
Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scut
Batalie cu rol decisiv din ritualurile atenienilor In onoarea zeului
poezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei ai Batalia de la Salamis a fost una dintre cele rnai Dionysus. Filozofii care au pus temelia
Olimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fiz- importante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltor gandirii grece~ti, Socrate~i Platon au Incercat
ice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cu armata persana a fost 1nfranta la Plataea, iar s~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare la
alte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:l grecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliate moralitatea uman~ ~i idealuri politice.
tr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelor au dus razboiul In campul de lupta inamic, Herodot, deasemenea, provenea dintre ate-
erau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhii eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica. nieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ un
cat ~i democratii avea drepturi legale ~i nu Atenienii erau acum, liderii necontestati ai cercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~ri
puteau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat sau cauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retras de zvonuri ~i povestiri).
rege -spre deosebire, de exemplu de persani din lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata Alianta Un alt mare istoric, Thucydides, a fast un
pe care -grecii li considerau barbari. Acesta era Delica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor general care a avut comanda In r~zboiul pe
Inc:l un motiv pentru care grecii dispretuiau
cultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor. O Grecii au facut
Cu toate acestea, expansiunea persan:l din din olaria obi~nuita
secolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l, obiecte de arta. pe
printre victime incluzandu-se ~i ora~ele gre- care desenau scene
ce~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat un reprezentand
interes major pentru teritoriul grecesc -s:lrac miturile lor sau
~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:l imagini din via'a
cand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia zilnica. Vaza cu
cand ace~tia s-au revoltat Impotriva domniei ..figurine negre..
persane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul reprezentand scene
490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis o din lIiada dateaza
expeditie militar:l pentru a pedepsi Atena. din sec. VI I.Ch.. iar
Atenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie la cea ilustrand ospa,ul
Maraton care se afla la 26 mile de Atena; fapta este tipica tehnicii
mesagerului care a alergat tot acest drum pen- ..figurinelor ro~ii..
tru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noas- din sec. V I.Ch. ~
tre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o aler- $:
~
.c
gare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice. -2.
17
4. O Teatrul grecesc
s-a dezvoltat din
ritualurile religioase
aduse in onoarea
zeului Dionisus, 776 i.e.n.
datatorul vinului Data traditionala a primelor Jocuri
(aratat aici). Olimpice.
Aproape toate 660 i.e.n.
piesele grece~ti care sparta devine un stat militar.
au supravie~uit
au fost compuse 594 i.e.n.
pentru sarbatoarea Solon reformeaza constitutia ateniana.
Dionisia. tinuta in 499-94 i.e.n.
fiecare an in luna Grecii din Asia Mica se revolta
aprilie in Atena.
fmpotriva spartanilor.
avand inclina~ie spre
490 i.e.n.
tragedie.
Expeditia persana fnfranta de atenieni
la Maraton.
.0
480 i.e.n.
~ Invazia persana; victoria flotei grece~ti
~ la Salamis.
479 i.e.n.
care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziac fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i dis-
Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea) ~i
din anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~terea trusa in timp ce vasele erau ancarate, iar in
pe mare (la Capul Mycale).
puterii ateniene, spartani au format a AlianJ;il anul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~i
peloponeziac:l ai carei membri proveneu din lncanjurat. 478 i.e.n.
marea peninsula (Peloponesia) la sud de Alianta Deliaca fntemeiata sub
J;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele Sparta ~i T eba conducerea ateniana.
doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pen- Spartanii ~i-au atins obiectivul: puterea ate-
431 i.e.n.
tru a perioada Indelungata lucrurile au raffias nienilor nu a mai fost niciodata aceea~i.Dar, Izbucnirea razboiului Peloponezian.
nedecise. Atenienii au suferit a pierdere mare tinand cont de puterea armata limitata, nu
cand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pe putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea 404 i.e.n.
Pericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate ca Greciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oli- Predarea atenienilor sfar~e~te razboiul
spartanii au putut distruge teritoriul care garhi prieteni in conducerea multor ora~eput- peloponeziac. suprematia spartana.
Inconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;il emice. Dar nici superioritatea Spartei nu a 371 i.e.n.
In spatele Marilor Ziduri care acopereau dru- durat prea mult din momentul in care Atena, Spartan;; fnvin~i de tebanieni la Leuctra.
Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371 ~
mul pana In port, Pireu, de unde puteau fi
aduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui 338 i.e.n.
Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana,a Biltalia de la Chaeronaea a dus la
pastrat suprematia pemare.
carei reputatie militara nu a mai fost niciodata suprematia 'ui Filip al Macedoniei fn
intelegerile se schimbi restabilita. Grecia.
Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit Suprematia tebanilor a fost de scurta
cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un durata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch.
puternic ora~ grecesc din Sicilia. cand era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-au lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-state
Intelegerile au fast schimbate iar fortele de pierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau in grece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i de
asediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate, schimb sa angajezemercenari care sa lupte in ora~ele-state vecine lacome de prada. in 338
Intreaga forta expeditionala a fast distrusa. locul lor. in schimb, Macedonia, in nordul l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armata
Pierderea multor vase maritime ~i a multor Greciei era O societateinapoiata ~i tribala, dar macedoneana a zdrobit fortele unite ale
oameni a fast deasemenea un punct de coti- condusa de un rege capabil cu soldati bine Atenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singur
t~ra In razboiullmpotriva Spartei. Atenienii au pregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a stapan. Era inceputul unei noi ere.
00 Modele grece~ti -.
mici de lut aratand
modul de via1a in
Atena. in dreapta un
tamplar taind lemn,
jar in stanga femei
care joaca un joc de
indemanare.
I
18