SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 4
Baixar para ler offline
O Primul stat rus,
Marele Voivodat al
Kievului, a inflorit
in secolele IX-XIII,
iar sub domnia lui
Vladimir cel Mare
(978-101 5 ), popu-
la~ia pagana a
Rusiei a trecut la
cre~tinism.
Cu peste o mie de ani in urmit,
exista deja un stat rus
puternic, cu o culturit
caracteristicit. Evenimentele
istorice de mai tiirziu l-au
izolat de Europa, situatie ce
s-a schimbat doar la venirea
fa putere a tarului Petru cel
Mare, care a transformat tara
intr-o putere importantit.
O in 1238 tatarii,
alia,i ai mongolilor,
au pradat ora~ul
Vladimir. Dupa
exact zece ani
Alexandr Nevschi,
marele prin, al
Vladimirului a
devenit eroul
ru~ilor prin
colaborarea cu
tatarii.
M ajoritat.ea popo~relo~ est-~uro.pene $i
balcarnce provm dIn tnbun slave,
care s-au stabilit aici in jurul sec.VI
e.n.. Slavii estici -str~roo$ii ru$ilor $i-au g~sit
loc de trai pe caropiile intinse (stepele) din
t nordul M~rii Negre. De-a lungul secolelor $i-
I au extins teritoriul pe suprafata european~ a
~ Rusiei de ast~zi: regiuni immensede tundr~
:ginghetata, p~duri dese $i stepe, traversatede
~ fluvii roari: Niprul, Donul $i Volga. caropiile
:§.intinse $i roarile fluvii reprezentau o cale
ASCENSIUNEA RUSIEI
favorabil~ pentru multe popoare in migralia
lor inainte ~i dup~ stabilirea slavilor pe acest
teritoriu, mare parte a istoriei ruse fiind mar-
catade astfel de migr:!ri ~i atacuri exteme.
Cuceritorii vikingi
Primul stat rus important nu a fost fondat de
slavi, ci de cuceritorii vikingi, numili varegi
sau rusi; ei au navigat din nord spre sud pe
marile fluvii, subjugand comunit~lile locale.
jn jurul anului 900 au fondat in sud-vest
putemicul ~i bogatul Voivodat Rus al
Kievului, cu capitala la Kiev.
Cuceritorii varegi probabil nu erau
numero~i, astfel incat pan~ la mijlocul sec. X
s-aucontopit complet cu populalia slav~.Dar,
dup~ obiceiul vikingilor, ei au continuat
O Moscova
in sec. XVI. Cronici-
le ruse o pomenesc
pentru prima data
in 1147, jar in
secolul XII devine
un important
centru commercial.
La sfar~itul sec. XV
devine centrul
politic ~i religios al
statului unificat rus.
O Kremlinul in
Moscova -o
fortificatie veche,
cu multe cupole de
aur specifice stilului
ortodox.
o autoritate aparenta asupra celorlalti printi. De
aceasta situatie s-a folosit un popor nomad,
s:llbatic, poporul chipceac, care a invadat mare
parte a stepei ruse, In urma c:lreia multi ru",i s-
au refugiat In p:ldurile din nord-est ",i In jurul
lacurilor regiunii. intre timp voivodatele din
nord-est au devenit mai putemice decat cel de
la Kiev, iar prin acest proces societatea rus:l s-
a Indep:lrtat de Europa.
Hoarda de aur
in secolul al XIII-lea statele ruse au fost
invadate de tatari, care erau aliatii mongolilor;
ei au fondat hanatul Hoardei de Aur, stabilin-
du-",i centrul la Sarai (Seraj), pe malul flu-
viului Volga. Ru",ii au fost nevoiti s:l recu-
noasc:l suveranitatea lor ",i s:lle pl:lteasc:l taxe
enorme timp de dou:l secole.
Dup:l preluarea puterii de c:ltre tatari, unul
din cei mai mari eroi ai ru",ilor, Alexandr
Nievschi, voievod al Vladimirului, a colaborat
cu tatarii, reu",ind s:llnving:l suedezii ",i trupe-
le Ordinului Cavalerilor Germani, devenind o
putere considerabil:l. ins:l rolul conduc:ltor alO Ivan cel
Groaznic -1arul
care ~i-a meritat pe
deplin numele.
Despotismul lui a
cauzat groaza ~i
suferin1a. Se zice ca
ar fi luat parte
personal -cu gura
spumeganda -la
torturarea ~i
executarea
prizonierilor.
~ incursiunile spre sud, unde prin relatii comer-
~ ciale, au stabilit leg~turi cu imperiul bizantin;
la acea vreme, capitala imperiului bizantin,
ConStantinopolul, era cel mai mare ora,5 al
cre~tin~t~tii. Cultura greco-bizantin~ ~i
cre~tina a avut o inf1uent~ enorrrul ~idurabil~
asupra Rusiei. Un moment de referint:l In
istoria poporului rus este domnia lui Vladimir
cel Mare (978-1015), sub care populatia a
trecut la cre~tinismul bizantin (ortodox), iar
scrisul rusesc a trecut la utilizarea unui nou
alfabet bazat pe cel grec, Influenta bizantin~ a
civilizat ru~ii, contribuind la diferenta mare
dintre modul de viat~ rus ~i cel vest-european
146
cu o cultura aflata sub influenta latina ~i
catolica.
Destramarea Marelui
Voivodat al Kievului
Marele Voivodat al Kievului, care se intindea
de-a lungul druillului coillercial ce f:lcea leg:l-
tura intre Marea Baltic:l ~i Marea Neagrn, ~i-a
Wit epoca de aur sub domnia lui Iaroslav
inteleptul (1019-1054), in aceast:l perioad:l
f1ind una din principalele puteri din Europa.
Dup:l rnoartea lui Iaroslav, voivodatul a fost
iillp:lrtit intre rno~tenitori, ceea ce i-a sc:lzut
puterea, l:lsandu-i domnitorului din Kiev doar
alienat mintal ,5i a murit f~rn mo,5tenitorin
1598-boierii ,5i-aurec~p~tatmare parte din
putere. Dup~ Feodor I pe tronul tarului a fost
alescumnatul acestuia,Boris Godunov, dar la
sfar,5itulscurtei sale domnii (1598-1605),in .
Rusiahaosul era des~var,5it.
Puterea central~ s-a destrnmat, populatia
suferea de foame din cauza recoltelor slabe,
t:1raniis-au revoltat, au ap~rut pretendenti la
tron, mai mult s-au amestecat,5ipolonezii ,5i
suedezii. P~reac~ statuI rus va avea un sfar,5it
tragic, dar armata adunat~ in ora,5impreun~
cu cazacii au alungat polonezii. SoartaRusiei
s-a schimbat in 1613,odata cu alegereaca tar
a lui Mihail Romanov. Dinastia Romanov a
domnit in Rusia timp de trei secole, pan~ la
revolutia rus~ din 1917, care a pus cap~t
autocratiei tariste.
Pe vremea aparitiei dinastiei Romanov,
societatearus~ avea deja.cateva trns~turi ca- ~
racteriStice.Tarul a ra:masautocrat, pe care-l ~
_.~
nutrea credinta in menirea deosebit:Ia Rusiei.
Marea nobilime -boierimea -s-a opus
timp de un secol tendintelor autocrate ale
marilor voievozi de la Moscova. Conflictul a
atins apogeul sub domnia lui Ivan al N-lea,
care era un domnitor putemic, priceput, dar
nemilos, cateodat:Iatins de nebunie, denumit
~ilvan cel Groaznic. Ivan a ajuns pe tron din
copilarie, supus vointei familiilor de boieri
care domneau in numele lui, dar el ~i-aaratat
inten!;iile inca de la majorat. in 1547, a fost
incoronat, fiind primul dintre suveranii
Marelui Voievodat al Moscovei care s-a auto-
intitulat Tarul imperiului (corespondentul rus
al cuvantului Cezar).
in primii ani de domnie a ob!;inut succese
remarcabile. Reformele lui au slabit puterea
boierilor in guvemare. Prin razboaiele victo-
rioase duse in est ~i sud a ocupat hanatele
t:Itare ale Kazanului ~iAstrahanului, extinzan-
du-~i domnia pana la Mun!;ii Urali. Englezul
2:0Richard Chancellor a navigat de-a lungul
J, coastelor Scandinave,pe MareaA1ba~i Dvina
~ de Nord, apoi, calatorind pe uscat, a ajuns la
~ Moscova; prin aceastas-a stabilit o legatura
~ importanta, de~i limitata, intre Rusia ~i
~ Occident. Drumul era anevoios, dar s-a dove-
~ dit a fi indispensabil. Ru~ii au fondat la gura
~ fluviului Dvina de Nord ora~ulArhangelsk.
"'
~ Domina,ia terorii
Ivan ~i-a dat seamaca Rusia avea nevoie de
relatii mai stranse cu occidentul, a~a ca a
invadat cateva teritorii baltice disputate,
pomind astfel lungul razboi din Livonia
(1557-1582). Concomitent, conflictul lui cu
boierimea s-a accentuat ~i mai mult. infuriat
de fapte considerate de el drept tradare, a
recurs la teroare; s-ainconjurat de o garda de
criminali de elita imbraca!;i in negru,
macelarind sau deportand mii de du~mani
reali sau presupu~i. La inceput avea ca scop
ridicarea puterii tarului deasupra tuturor, ~i
umilirea boierimii, apoi, cople~it de o nebu-
nie paranoica, a distrus prosperul Novgorod,
i-a macelarit locuitorii, intr-un accesde furie
~i-a asasinatpropriul fiu mo~tenitor. Dupa ce
a scufundat tara in haos, nu a putut rezista
presiunii polonezilor ~i suedezilor, fiind
nevoit sa renunte la teritoriile noj din
regiunea baltica. in pofida terorii, sub domnia
mo~tenitorului lui Ivan, Feodor I -care era
O Catedrala Vasili Fericitul cu noua cupole,
ridicata in aproprierea Kremlinului, pe vre-
mea domniei lui Ivan cel Groaznic, in memo-
ria infrangerii definitive a tatarilor in 1552.
O Aceasta icoana
din biserica satului
Kureca (datand din
jurul anului 1460),
arata victoria nov-
gorodenilor asupra
suzdalienilor.
V1adimirului a fost de scurt~ durat~, treptat
dezvoltandu-se o nou~ putere: Moscova.
Ora~ul a fost fondat doar in secolul XII cu o
a~ezareexcelen~, la intalnirea drumurilor flu-
viale ruse. Moscova, cu ajutorul voievozilor
~ireti, a devenit centrul tot mai puternicului
voivodat: ace~ti voievozi mai intai au cules
doar taxele pentru t~tari, iar mai tarziu, cand
puterea acestoraera in sc~dere,i-au invins la
Kulikovo; a trebuit ins~ s~ treac~ Inc~ un
secol pan~ ce marele voievod de la Moscova
a obtinut independenta total~ fat~ de Hoarda
de Aur.
Aceastas-a realizat sub domnia lui Ivan al
III-lea (cel Mare sau Calita): prin combinarea
fortei cu diplomatia a devenit suveranul celor
mai multe voievodate ruse; a invadat
republica nordic~ Novgorod. A ca~tigatcateva
teritorii ~iIn vest de la statul polono-lituanian,
dar vechea capital~, Kievul, a ramasIn afara
granitelor. Centrul noului stat rus a r~masIn
nord-est, In interiorul continentului, f~rn s~
aib~ leg~turi directe cu Marea Baltic~ sau
MareaNeagra.
Marii voievozi al Moscovei
Subdomnia lui Ivan al III-lea Marele Voievo-
dat al Moscovei ~i-a restabilit relatiile diplo-
matice cu Europa, iar Ivan a fost atat de
apreciat, incat s-a c~s~toritcu Sofia, nepoata
ultimului Imp~rat bizantin, In anul 1472. La
vremea aceea imperiul bizantin se destra-
mase, Constantinopolul fiind ocupat de turci
In 1453; in aceste condi!;ii biserica rus~ a
devenit cel mai important centru independent
al credintei ortodoxe din est. Acest fapt a
sporit prestigiul ~i autoritateatarului, care era
capul bisericii desemnat de Dumnezeu, ~i
O Ilustratie din
secolul xv despre
cavaleria Moscovei.
Zalele imbl3nite
erau purtate iarna;
port preluat de la
mongoli.
147
48 ASCENSIUNEA RUSIEI
DATEIMPORTANTEinCI
yes
Un alt moment de rnscruce1nistoria Rusiei
a fost r~zboiul nordic cu Suedia.Aceastaera
forta dominant;I 1nspatiul baltic, cu o armat;I
bine antrenat;I, in fruntea c~reia se afla un
rnzboinic de temut, regele Carol al XII-lea.
ins~ Carol era rnai putin priceput in probleme
de strategiemilitar~; ~i dup~ ce a 1nvinsru~ii
la inceputul rnzboiului (1n 1700),a luptat ani
de zile 1n Polonia. Petru 1ntre timp ~i-a
reorganizat armata dup~ modul vestic,
stabilindu-~i pozitiile in regiunea baltica.
t;an<1t;arol s-anotarat tOtu~1sa-1atace,ru~ii s-
au retras, atr:lgand suedezii tot mai adanc In
teritoriul tarii, pana ce drumurile de
alimentare ale acestoraau devenit prea lun~i,
iar proviziile de alimente s-au terminat. In
final suedezii au fost Invi~i la Poltava In
1709.
slujea noua nobilime, mai supus~. In schim-
bui supunerii nobiiimea a primit puteri depii-
ne asupra tar;lnimii care a ajuns In randui
iobagilor: taranui nu avea dreptui de a p~r;lsi
p~mantui iucrat de ei ~i era cu totui ia
dispozitia boieruiui. Institutia iob~giei era
desfiintat~ deja In muite p~rti aie Europei de
Vest,ins~ in Rusiaabia s-a consoiidat.
Cazacii
In secoiui anterior zbuciumat,grupuri mari de
oameni-mai aiesiobagi fugari -s-au refugiat
dincoio de graniteie Rusiei.Din ei s-auformat
comunit:ltiie militare iibere ~i rebeie aie caza-
cilor, care de-a iungui secoieior s-au aflat In
reiatii schimb~toare cu statui rus. Cazacii
ucranieni i-au ajutat pe tarui Alexei (1645-
1676) in r;lzboiui Impotriva Poioniei: astfei
ru~ii au reca~tigatKievui istoric ~i au venit in
contactpentru prima oar;l cu viitorii du~mani,
turcii. Pe de alt:l parte cazacii din regiunea
Donuiui au iuptat In fruntea r~scoaiei
tar;lne~ticondus~ de StencaRazin (1670-71),
cu greu infrant:l de tar.
Expansiune teritorials
Tarui Rusiei ~i urma~ui iui, Feodor ai III-iea
(1676-.1682)au restabilit autocratia tarist:l,
Rusia s-a extins pe teritorii noi ~i a devenit
mai receptiv~fata de influenteie vest-europe-
ne. Acest proces s-a intensificat sub domnia
iui Petru cei Mare (1689-1725);Petru a recu-
noscut stareainapoiat:l a Rusiei~i a hot:lrat s~
invete de ia Occident. Ei a vizitat Franta,
Angiia ~i Oianda In 1697-98sub fais~ identi-
tate, ar;ltand interes,deosebit fata de proce-
seietehnoiogice ~i constructia naveior mariti-
me ~i mai putin interes pentru societatea
nobil~ ~i eiegant:la capitaieior.
Dup~ revenirea in Rusia ei a acceierat
procesui de apropriere de Occident, a
centraiizat administratia pubiic~ ~i biserica, a
creat ieg~turi mai stranse intre nobilime ~i
stat, a sprijinit Inv~tamantui ~i industria, a
Fereastra spre Vest
incheierea pilcii s-a amanat panil1n 1721, dar
a avut consecinte de o importanti1 hotiiratoare.
Rusia a preluat rolul Suediei, ca cea rnai rnare
putere nordicil, a obtinut teritorii importante 1n
regiunea balticil, ~i prin aceasta mult ravnita
"fereastr;1 spre vest". Pe malul MMii Baltice
Petru a construito nouil capitalil1n stil vestic,
Sankt Petersburg (denurnit Leningrad sub
dominatia comunistii). Eleganta europeanil a
acesteia era opusul cupolelor tipice ale vechii
Moscove.
Ca ~i Ivan cel Groaznic, Petru era nemilos
cind era vorba de realizarea telurilor
propuse; a impus taxe grele ~i a condamnat
multi oameni la muncii fortati1.Era inovatorI
dar In acela~itimp secomporta ca un autocrat
medieval, iar cei din antUrajullui aveau bune
motive sii se teamii pentru viata lor. in
schimb, a mcheiat perioaCla Cle izolare ;
Rusiei, care de la 1nceputul secolului XVIII ;
devenit o putere dernna: de luat in considerar{
in Europa pana: $i in zilele noastre.
O Domnia lui
Petru cel Mare
(1698-1725) a scos
Rusia din Evul
Mediu, transfor-
m&nd-o intr-un stat
mai modern. Petru
a fost un domnitor
nemilos, domnia lui
a fost marcata de
rascoale, dar a
facut din Rusia una
din principalele
puteri ale Europei.
"
i
~
~
862
Ruric fondeaza dinastia varega
in jurul anului 900
Voievodul Oleg une~te Novgorodul cu
Kiev
978-1015
Domnia lui Vladimir cel Mare
1019-54
Domnia lui laroslav celln,elept
1157
Vladimir este centrul Rusiei
1237-40
Cucerirea mongola (tatara)
Alexandr Nevschi invinge suedezii ~i
Ordinul Cavalerilor Germani
(Cavalerii Teutoni);
din 1252 voievod al Vladimirului
1325-41
Domnia lui Ivani, inflorirea Moscovei
1380
Dimitri Donscoi ii invinge pe tatari
1453
Turcii otomani ocupa Constantino-
polul; imperiul bizantin se prabu~e~te
1472
Marele Voivod al Moscovei, Ivan al
111-lea( 1462-1505), o ia de so,ie pe
nepoata ultimului imparat bizantin
1480
Sub Ivan al 111-IeaRusia devine
independenta de tatari; el ~i urma~ul
lui Vasilii al 111-Ieacuceresc mai multe
voivodate ruse
1552-56
Cucerirea Kazanului ~i Astrahanului
1557-82
Razboiul din Livonia se termina cu
infrangerea lui Ivan
1584
Fondarea ora~ului Arhangelsk
1604-13
Anarhie "timpurile tulburi"
1613
Mihail I ( 1613-45) devine primul 'ar
din familia Romanov
1645-76
Domnia lui Alexei I: se restaureaza
autocra,ia ,arista ~i institu,ia iobagiei
1667
Dupa reforma liturghiei bisericii ruse,
cei cu "credin,a veche" se despart de
biserica
1668-71
Rascoala lui Stenca Razin
1689
Petru cel Mare devine 'ar
1697-98
Petru cel Mare viziteaza Europa de Vest
1700
Incepe razboiul nordic
1703
Petru cel Mare fondeaza ora~ul
Sankt Petesburg
1709
Ru~ii inving suedezii la Poltava
1721
Cu pacea de la Nystad se incheie raz-
boiul nordic: Suedia cedeaza teritorii
1725
Moartea lui Petru cel Mare
48

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianIulian Marius
 
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebusFormarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebussimonachihaia
 
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"ralenneblack
 
Capitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanestiCapitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanestiDaniela Stanica
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel MareAngesha
 
Autonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleAutonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleIonut Defta
 
Relatiile internationale
Relatiile internationaleRelatiile internationale
Relatiile internationaleralenneblack
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile salesimonachihaia
 
Ntemeietorii tarilor romane
Ntemeietorii tarilor romaneNtemeietorii tarilor romane
Ntemeietorii tarilor romaneVictoria Stratan
 
Moldova în timpul lui stefan cel mare grupa 4
Moldova în timpul lui stefan cel mare  grupa 4Moldova în timpul lui stefan cel mare  grupa 4
Moldova în timpul lui stefan cel mare grupa 4adrianagabriela1999
 
Vlad Tepes si Stefan cel Mare
Vlad Tepes si Stefan cel MareVlad Tepes si Stefan cel Mare
Vlad Tepes si Stefan cel Maredorinstolearenco
 
Razboiuldeindependenta
RazboiuldeindependentaRazboiuldeindependenta
Razboiuldeindependentaadasada2
 
Razboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romanieiRazboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romanieiFlorin Bohter
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localesimonachihaia
 
Ppt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului armean
Ppt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului  armeanPpt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului  armean
Ppt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului armeanMircea Tivadar
 

Mais procurados (20)

Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
 
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebusFormarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
Formarea statelor medievale româneşti.doc.rebus
 
Stefan cel mare
Stefan cel mareStefan cel mare
Stefan cel mare
 
Vlad Tepeş
Vlad TepeşVlad Tepeş
Vlad Tepeş
 
8 proiect
8 proiect8 proiect
8 proiect
 
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
Prezentare powerpoint - "Relatiile internationale"
 
Capitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanestiCapitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanesti
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 
Autonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centraleAutonomii locale si institutii centrale
Autonomii locale si institutii centrale
 
Relatiile internationale
Relatiile internationaleRelatiile internationale
Relatiile internationale
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel Mare
 
Ntemeietorii tarilor romane
Ntemeietorii tarilor romaneNtemeietorii tarilor romane
Ntemeietorii tarilor romane
 
Moldova în timpul lui stefan cel mare grupa 4
Moldova în timpul lui stefan cel mare  grupa 4Moldova în timpul lui stefan cel mare  grupa 4
Moldova în timpul lui stefan cel mare grupa 4
 
Vlad Tepes si Stefan cel Mare
Vlad Tepes si Stefan cel MareVlad Tepes si Stefan cel Mare
Vlad Tepes si Stefan cel Mare
 
Razboiuldeindependenta
RazboiuldeindependentaRazboiuldeindependenta
Razboiuldeindependenta
 
Razboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romanieiRazboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romaniei
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
 
Ppt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului armean
Ppt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului  armeanPpt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului  armean
Ppt.10. ani, capitala medievalä‚ a regatului armean
 

Destaque

Lemko Ukrainian Genealogy
Lemko Ukrainian GenealogyLemko Ukrainian Genealogy
Lemko Ukrainian GenealogyMike Buryk
 
燃料電池シミュレーションの事例
燃料電池シミュレーションの事例燃料電池シミュレーションの事例
燃料電池シミュレーションの事例Tsuyoshi Horigome
 
An fharraige: Tonnta
An fharraige: TonntaAn fharraige: Tonnta
An fharraige: Tonntaoideaaron
 
Talent release form
Talent release form Talent release form
Talent release form amberbush
 
World religions ch_09_zoroastrianism
World religions ch_09_zoroastrianismWorld religions ch_09_zoroastrianism
World religions ch_09_zoroastrianismOctavio Rivadeneira
 
2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland
2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland
2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore MarylandJerry's Toyota
 
Игра "Спаси, львенка!"
Игра "Спаси, львенка!"Игра "Спаси, львенка!"
Игра "Спаси, львенка!"lavrenteva
 
I2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-min
I2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-minI2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-min
I2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-minevaminerva
 
Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-
Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-
Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-claracampoamor_alpedrete
 
Lecture Introglobalization Pn
Lecture   Introglobalization PnLecture   Introglobalization Pn
Lecture Introglobalization PnP N
 
Understanding photomask data
Understanding photomask dataUnderstanding photomask data
Understanding photomask dataJim Carroll
 
Israelian forrest fire current event
Israelian forrest fire current eventIsraelian forrest fire current event
Israelian forrest fire current eventSpencerport Schools
 
Indians Weekly #2
Indians Weekly #2Indians Weekly #2
Indians Weekly #2Rick Curtis
 

Destaque (20)

Lemko Ukrainian Genealogy
Lemko Ukrainian GenealogyLemko Ukrainian Genealogy
Lemko Ukrainian Genealogy
 
Balys sruoga
Balys sruogaBalys sruoga
Balys sruoga
 
After de draft
After de draftAfter de draft
After de draft
 
燃料電池シミュレーションの事例
燃料電池シミュレーションの事例燃料電池シミュレーションの事例
燃料電池シミュレーションの事例
 
PREDICATES
PREDICATESPREDICATES
PREDICATES
 
s4m1
s4m1s4m1
s4m1
 
An fharraige: Tonnta
An fharraige: TonntaAn fharraige: Tonnta
An fharraige: Tonnta
 
Talent release form
Talent release form Talent release form
Talent release form
 
World religions ch_09_zoroastrianism
World religions ch_09_zoroastrianismWorld religions ch_09_zoroastrianism
World religions ch_09_zoroastrianism
 
2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland
2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland
2011 Toyota 4Runner at Jerry's Toyota in Baltimore Maryland
 
Shorbet
ShorbetShorbet
Shorbet
 
Игра "Спаси, львенка!"
Игра "Спаси, львенка!"Игра "Спаси, львенка!"
Игра "Спаси, львенка!"
 
I2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-min
I2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-minI2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-min
I2 raanan kislev_antiquitiesauthorityconservation-min
 
Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-
Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-
Colegio Clara Campoamor Alpedrete -Madrid-
 
Lecture Introglobalization Pn
Lecture   Introglobalization PnLecture   Introglobalization Pn
Lecture Introglobalization Pn
 
Rome Republic
Rome RepublicRome Republic
Rome Republic
 
Understanding photomask data
Understanding photomask dataUnderstanding photomask data
Understanding photomask data
 
Israelian forrest fire current event
Israelian forrest fire current eventIsraelian forrest fire current event
Israelian forrest fire current event
 
Jack the ripper
Jack the ripperJack the ripper
Jack the ripper
 
Indians Weekly #2
Indians Weekly #2Indians Weekly #2
Indians Weekly #2
 

Semelhante a Ascensiunea rusiei

Revista siamanto final ff
Revista siamanto final ffRevista siamanto final ff
Revista siamanto final ffMircea Tivadar
 
ŞTEFAN CEL MARE MARE STRATEG MILITAR ȘI GÂNDITOR MILITAR
ŞTEFAN  CEL  MARE  MARE  STRATEG  MILITAR    ȘI  GÂNDITOR  MILITAR ŞTEFAN  CEL  MARE  MARE  STRATEG  MILITAR    ȘI  GÂNDITOR  MILITAR
ŞTEFAN CEL MARE MARE STRATEG MILITAR ȘI GÂNDITOR MILITAR private
 
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictMariana Dobre
 
Instituţii medievale in rom
Instituţii medievale in romInstituţii medievale in rom
Instituţii medievale in romLucia Butnariuc
 
Popoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de aziPopoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de aziNicoleta Cristea
 
Lumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixLumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixCIUREA VIORICA
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescStănescu Cătălin
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Printesa de mangop
Printesa de mangopPrintesa de mangop
Printesa de mangopBargan Ivan
 
Razboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romanieiRazboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romanieiIoan Kifa
 
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdfNicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdfEmily Constance
 
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Nicoleta Cristea
 
Rusia partea europeana
Rusia partea europeanaRusia partea europeana
Rusia partea europeanaCorpodeanVlad2
 
Cimpoeru daniel xii b
Cimpoeru daniel xii bCimpoeru daniel xii b
Cimpoeru daniel xii bdcimpoeru
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel MareLucian
 
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Averio Veronica Ionescu
 

Semelhante a Ascensiunea rusiei (20)

Istoria bizantului Sem II
Istoria bizantului Sem IIIstoria bizantului Sem II
Istoria bizantului Sem II
 
Revista siamanto final ff
Revista siamanto final ffRevista siamanto final ff
Revista siamanto final ff
 
ŞTEFAN CEL MARE MARE STRATEG MILITAR ȘI GÂNDITOR MILITAR
ŞTEFAN  CEL  MARE  MARE  STRATEG  MILITAR    ȘI  GÂNDITOR  MILITAR ŞTEFAN  CEL  MARE  MARE  STRATEG  MILITAR    ȘI  GÂNDITOR  MILITAR
ŞTEFAN CEL MARE MARE STRATEG MILITAR ȘI GÂNDITOR MILITAR
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflictSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict
Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict
 
Instituţii medievale in rom
Instituţii medievale in romInstituţii medievale in rom
Instituţii medievale in rom
 
Presentation pop slave
Presentation pop slavePresentation pop slave
Presentation pop slave
 
Popoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de aziPopoare de ieri,popoare de azi
Popoare de ieri,popoare de azi
 
Lumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixLumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viix
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Printesa de mangop
Printesa de mangopPrintesa de mangop
Printesa de mangop
 
Razboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romanieiRazboiul de independenta a romaniei
Razboiul de independenta a romaniei
 
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdfNicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
 
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
 
Rusia partea europeana
Rusia partea europeanaRusia partea europeana
Rusia partea europeana
 
Cimpoeru daniel xii b
Cimpoeru daniel xii bCimpoeru daniel xii b
Cimpoeru daniel xii b
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel Mare
 
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
 
Bizant
BizantBizant
Bizant
 

Mais de gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 

Mais de gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 

Ascensiunea rusiei

  • 1. O Primul stat rus, Marele Voivodat al Kievului, a inflorit in secolele IX-XIII, iar sub domnia lui Vladimir cel Mare (978-101 5 ), popu- la~ia pagana a Rusiei a trecut la cre~tinism. Cu peste o mie de ani in urmit, exista deja un stat rus puternic, cu o culturit caracteristicit. Evenimentele istorice de mai tiirziu l-au izolat de Europa, situatie ce s-a schimbat doar la venirea fa putere a tarului Petru cel Mare, care a transformat tara intr-o putere importantit. O in 1238 tatarii, alia,i ai mongolilor, au pradat ora~ul Vladimir. Dupa exact zece ani Alexandr Nevschi, marele prin, al Vladimirului a devenit eroul ru~ilor prin colaborarea cu tatarii. M ajoritat.ea popo~relo~ est-~uro.pene $i balcarnce provm dIn tnbun slave, care s-au stabilit aici in jurul sec.VI e.n.. Slavii estici -str~roo$ii ru$ilor $i-au g~sit loc de trai pe caropiile intinse (stepele) din t nordul M~rii Negre. De-a lungul secolelor $i- I au extins teritoriul pe suprafata european~ a ~ Rusiei de ast~zi: regiuni immensede tundr~ :ginghetata, p~duri dese $i stepe, traversatede ~ fluvii roari: Niprul, Donul $i Volga. caropiile :§.intinse $i roarile fluvii reprezentau o cale
  • 2. ASCENSIUNEA RUSIEI favorabil~ pentru multe popoare in migralia lor inainte ~i dup~ stabilirea slavilor pe acest teritoriu, mare parte a istoriei ruse fiind mar- catade astfel de migr:!ri ~i atacuri exteme. Cuceritorii vikingi Primul stat rus important nu a fost fondat de slavi, ci de cuceritorii vikingi, numili varegi sau rusi; ei au navigat din nord spre sud pe marile fluvii, subjugand comunit~lile locale. jn jurul anului 900 au fondat in sud-vest putemicul ~i bogatul Voivodat Rus al Kievului, cu capitala la Kiev. Cuceritorii varegi probabil nu erau numero~i, astfel incat pan~ la mijlocul sec. X s-aucontopit complet cu populalia slav~.Dar, dup~ obiceiul vikingilor, ei au continuat O Moscova in sec. XVI. Cronici- le ruse o pomenesc pentru prima data in 1147, jar in secolul XII devine un important centru commercial. La sfar~itul sec. XV devine centrul politic ~i religios al statului unificat rus. O Kremlinul in Moscova -o fortificatie veche, cu multe cupole de aur specifice stilului ortodox. o autoritate aparenta asupra celorlalti printi. De aceasta situatie s-a folosit un popor nomad, s:llbatic, poporul chipceac, care a invadat mare parte a stepei ruse, In urma c:lreia multi ru",i s- au refugiat In p:ldurile din nord-est ",i In jurul lacurilor regiunii. intre timp voivodatele din nord-est au devenit mai putemice decat cel de la Kiev, iar prin acest proces societatea rus:l s- a Indep:lrtat de Europa. Hoarda de aur in secolul al XIII-lea statele ruse au fost invadate de tatari, care erau aliatii mongolilor; ei au fondat hanatul Hoardei de Aur, stabilin- du-",i centrul la Sarai (Seraj), pe malul flu- viului Volga. Ru",ii au fost nevoiti s:l recu- noasc:l suveranitatea lor ",i s:lle pl:lteasc:l taxe enorme timp de dou:l secole. Dup:l preluarea puterii de c:ltre tatari, unul din cei mai mari eroi ai ru",ilor, Alexandr Nievschi, voievod al Vladimirului, a colaborat cu tatarii, reu",ind s:llnving:l suedezii ",i trupe- le Ordinului Cavalerilor Germani, devenind o putere considerabil:l. ins:l rolul conduc:ltor alO Ivan cel Groaznic -1arul care ~i-a meritat pe deplin numele. Despotismul lui a cauzat groaza ~i suferin1a. Se zice ca ar fi luat parte personal -cu gura spumeganda -la torturarea ~i executarea prizonierilor. ~ incursiunile spre sud, unde prin relatii comer- ~ ciale, au stabilit leg~turi cu imperiul bizantin; la acea vreme, capitala imperiului bizantin, ConStantinopolul, era cel mai mare ora,5 al cre~tin~t~tii. Cultura greco-bizantin~ ~i cre~tina a avut o inf1uent~ enorrrul ~idurabil~ asupra Rusiei. Un moment de referint:l In istoria poporului rus este domnia lui Vladimir cel Mare (978-1015), sub care populatia a trecut la cre~tinismul bizantin (ortodox), iar scrisul rusesc a trecut la utilizarea unui nou alfabet bazat pe cel grec, Influenta bizantin~ a civilizat ru~ii, contribuind la diferenta mare dintre modul de viat~ rus ~i cel vest-european 146 cu o cultura aflata sub influenta latina ~i catolica. Destramarea Marelui Voivodat al Kievului Marele Voivodat al Kievului, care se intindea de-a lungul druillului coillercial ce f:lcea leg:l- tura intre Marea Baltic:l ~i Marea Neagrn, ~i-a Wit epoca de aur sub domnia lui Iaroslav inteleptul (1019-1054), in aceast:l perioad:l f1ind una din principalele puteri din Europa. Dup:l rnoartea lui Iaroslav, voivodatul a fost iillp:lrtit intre rno~tenitori, ceea ce i-a sc:lzut puterea, l:lsandu-i domnitorului din Kiev doar
  • 3. alienat mintal ,5i a murit f~rn mo,5tenitorin 1598-boierii ,5i-aurec~p~tatmare parte din putere. Dup~ Feodor I pe tronul tarului a fost alescumnatul acestuia,Boris Godunov, dar la sfar,5itulscurtei sale domnii (1598-1605),in . Rusiahaosul era des~var,5it. Puterea central~ s-a destrnmat, populatia suferea de foame din cauza recoltelor slabe, t:1raniis-au revoltat, au ap~rut pretendenti la tron, mai mult s-au amestecat,5ipolonezii ,5i suedezii. P~reac~ statuI rus va avea un sfar,5it tragic, dar armata adunat~ in ora,5impreun~ cu cazacii au alungat polonezii. SoartaRusiei s-a schimbat in 1613,odata cu alegereaca tar a lui Mihail Romanov. Dinastia Romanov a domnit in Rusia timp de trei secole, pan~ la revolutia rus~ din 1917, care a pus cap~t autocratiei tariste. Pe vremea aparitiei dinastiei Romanov, societatearus~ avea deja.cateva trns~turi ca- ~ racteriStice.Tarul a ra:masautocrat, pe care-l ~ _.~ nutrea credinta in menirea deosebit:Ia Rusiei. Marea nobilime -boierimea -s-a opus timp de un secol tendintelor autocrate ale marilor voievozi de la Moscova. Conflictul a atins apogeul sub domnia lui Ivan al N-lea, care era un domnitor putemic, priceput, dar nemilos, cateodat:Iatins de nebunie, denumit ~ilvan cel Groaznic. Ivan a ajuns pe tron din copilarie, supus vointei familiilor de boieri care domneau in numele lui, dar el ~i-aaratat inten!;iile inca de la majorat. in 1547, a fost incoronat, fiind primul dintre suveranii Marelui Voievodat al Moscovei care s-a auto- intitulat Tarul imperiului (corespondentul rus al cuvantului Cezar). in primii ani de domnie a ob!;inut succese remarcabile. Reformele lui au slabit puterea boierilor in guvemare. Prin razboaiele victo- rioase duse in est ~i sud a ocupat hanatele t:Itare ale Kazanului ~iAstrahanului, extinzan- du-~i domnia pana la Mun!;ii Urali. Englezul 2:0Richard Chancellor a navigat de-a lungul J, coastelor Scandinave,pe MareaA1ba~i Dvina ~ de Nord, apoi, calatorind pe uscat, a ajuns la ~ Moscova; prin aceastas-a stabilit o legatura ~ importanta, de~i limitata, intre Rusia ~i ~ Occident. Drumul era anevoios, dar s-a dove- ~ dit a fi indispensabil. Ru~ii au fondat la gura ~ fluviului Dvina de Nord ora~ulArhangelsk. "' ~ Domina,ia terorii Ivan ~i-a dat seamaca Rusia avea nevoie de relatii mai stranse cu occidentul, a~a ca a invadat cateva teritorii baltice disputate, pomind astfel lungul razboi din Livonia (1557-1582). Concomitent, conflictul lui cu boierimea s-a accentuat ~i mai mult. infuriat de fapte considerate de el drept tradare, a recurs la teroare; s-ainconjurat de o garda de criminali de elita imbraca!;i in negru, macelarind sau deportand mii de du~mani reali sau presupu~i. La inceput avea ca scop ridicarea puterii tarului deasupra tuturor, ~i umilirea boierimii, apoi, cople~it de o nebu- nie paranoica, a distrus prosperul Novgorod, i-a macelarit locuitorii, intr-un accesde furie ~i-a asasinatpropriul fiu mo~tenitor. Dupa ce a scufundat tara in haos, nu a putut rezista presiunii polonezilor ~i suedezilor, fiind nevoit sa renunte la teritoriile noj din regiunea baltica. in pofida terorii, sub domnia mo~tenitorului lui Ivan, Feodor I -care era O Catedrala Vasili Fericitul cu noua cupole, ridicata in aproprierea Kremlinului, pe vre- mea domniei lui Ivan cel Groaznic, in memo- ria infrangerii definitive a tatarilor in 1552. O Aceasta icoana din biserica satului Kureca (datand din jurul anului 1460), arata victoria nov- gorodenilor asupra suzdalienilor. V1adimirului a fost de scurt~ durat~, treptat dezvoltandu-se o nou~ putere: Moscova. Ora~ul a fost fondat doar in secolul XII cu o a~ezareexcelen~, la intalnirea drumurilor flu- viale ruse. Moscova, cu ajutorul voievozilor ~ireti, a devenit centrul tot mai puternicului voivodat: ace~ti voievozi mai intai au cules doar taxele pentru t~tari, iar mai tarziu, cand puterea acestoraera in sc~dere,i-au invins la Kulikovo; a trebuit ins~ s~ treac~ Inc~ un secol pan~ ce marele voievod de la Moscova a obtinut independenta total~ fat~ de Hoarda de Aur. Aceastas-a realizat sub domnia lui Ivan al III-lea (cel Mare sau Calita): prin combinarea fortei cu diplomatia a devenit suveranul celor mai multe voievodate ruse; a invadat republica nordic~ Novgorod. A ca~tigatcateva teritorii ~iIn vest de la statul polono-lituanian, dar vechea capital~, Kievul, a ramasIn afara granitelor. Centrul noului stat rus a r~masIn nord-est, In interiorul continentului, f~rn s~ aib~ leg~turi directe cu Marea Baltic~ sau MareaNeagra. Marii voievozi al Moscovei Subdomnia lui Ivan al III-lea Marele Voievo- dat al Moscovei ~i-a restabilit relatiile diplo- matice cu Europa, iar Ivan a fost atat de apreciat, incat s-a c~s~toritcu Sofia, nepoata ultimului Imp~rat bizantin, In anul 1472. La vremea aceea imperiul bizantin se destra- mase, Constantinopolul fiind ocupat de turci In 1453; in aceste condi!;ii biserica rus~ a devenit cel mai important centru independent al credintei ortodoxe din est. Acest fapt a sporit prestigiul ~i autoritateatarului, care era capul bisericii desemnat de Dumnezeu, ~i O Ilustratie din secolul xv despre cavaleria Moscovei. Zalele imbl3nite erau purtate iarna; port preluat de la mongoli. 147
  • 4. 48 ASCENSIUNEA RUSIEI DATEIMPORTANTEinCI yes Un alt moment de rnscruce1nistoria Rusiei a fost r~zboiul nordic cu Suedia.Aceastaera forta dominant;I 1nspatiul baltic, cu o armat;I bine antrenat;I, in fruntea c~reia se afla un rnzboinic de temut, regele Carol al XII-lea. ins~ Carol era rnai putin priceput in probleme de strategiemilitar~; ~i dup~ ce a 1nvinsru~ii la inceputul rnzboiului (1n 1700),a luptat ani de zile 1n Polonia. Petru 1ntre timp ~i-a reorganizat armata dup~ modul vestic, stabilindu-~i pozitiile in regiunea baltica. t;an<1t;arol s-anotarat tOtu~1sa-1atace,ru~ii s- au retras, atr:lgand suedezii tot mai adanc In teritoriul tarii, pana ce drumurile de alimentare ale acestoraau devenit prea lun~i, iar proviziile de alimente s-au terminat. In final suedezii au fost Invi~i la Poltava In 1709. slujea noua nobilime, mai supus~. In schim- bui supunerii nobiiimea a primit puteri depii- ne asupra tar;lnimii care a ajuns In randui iobagilor: taranui nu avea dreptui de a p~r;lsi p~mantui iucrat de ei ~i era cu totui ia dispozitia boieruiui. Institutia iob~giei era desfiintat~ deja In muite p~rti aie Europei de Vest,ins~ in Rusiaabia s-a consoiidat. Cazacii In secoiui anterior zbuciumat,grupuri mari de oameni-mai aiesiobagi fugari -s-au refugiat dincoio de graniteie Rusiei.Din ei s-auformat comunit:ltiie militare iibere ~i rebeie aie caza- cilor, care de-a iungui secoieior s-au aflat In reiatii schimb~toare cu statui rus. Cazacii ucranieni i-au ajutat pe tarui Alexei (1645- 1676) in r;lzboiui Impotriva Poioniei: astfei ru~ii au reca~tigatKievui istoric ~i au venit in contactpentru prima oar;l cu viitorii du~mani, turcii. Pe de alt:l parte cazacii din regiunea Donuiui au iuptat In fruntea r~scoaiei tar;lne~ticondus~ de StencaRazin (1670-71), cu greu infrant:l de tar. Expansiune teritorials Tarui Rusiei ~i urma~ui iui, Feodor ai III-iea (1676-.1682)au restabilit autocratia tarist:l, Rusia s-a extins pe teritorii noi ~i a devenit mai receptiv~fata de influenteie vest-europe- ne. Acest proces s-a intensificat sub domnia iui Petru cei Mare (1689-1725);Petru a recu- noscut stareainapoiat:l a Rusiei~i a hot:lrat s~ invete de ia Occident. Ei a vizitat Franta, Angiia ~i Oianda In 1697-98sub fais~ identi- tate, ar;ltand interes,deosebit fata de proce- seietehnoiogice ~i constructia naveior mariti- me ~i mai putin interes pentru societatea nobil~ ~i eiegant:la capitaieior. Dup~ revenirea in Rusia ei a acceierat procesui de apropriere de Occident, a centraiizat administratia pubiic~ ~i biserica, a creat ieg~turi mai stranse intre nobilime ~i stat, a sprijinit Inv~tamantui ~i industria, a Fereastra spre Vest incheierea pilcii s-a amanat panil1n 1721, dar a avut consecinte de o importanti1 hotiiratoare. Rusia a preluat rolul Suediei, ca cea rnai rnare putere nordicil, a obtinut teritorii importante 1n regiunea balticil, ~i prin aceasta mult ravnita "fereastr;1 spre vest". Pe malul MMii Baltice Petru a construito nouil capitalil1n stil vestic, Sankt Petersburg (denurnit Leningrad sub dominatia comunistii). Eleganta europeanil a acesteia era opusul cupolelor tipice ale vechii Moscove. Ca ~i Ivan cel Groaznic, Petru era nemilos cind era vorba de realizarea telurilor propuse; a impus taxe grele ~i a condamnat multi oameni la muncii fortati1.Era inovatorI dar In acela~itimp secomporta ca un autocrat medieval, iar cei din antUrajullui aveau bune motive sii se teamii pentru viata lor. in schimb, a mcheiat perioaCla Cle izolare ; Rusiei, care de la 1nceputul secolului XVIII ; devenit o putere dernna: de luat in considerar{ in Europa pana: $i in zilele noastre. O Domnia lui Petru cel Mare (1698-1725) a scos Rusia din Evul Mediu, transfor- m&nd-o intr-un stat mai modern. Petru a fost un domnitor nemilos, domnia lui a fost marcata de rascoale, dar a facut din Rusia una din principalele puteri ale Europei. " i ~ ~ 862 Ruric fondeaza dinastia varega in jurul anului 900 Voievodul Oleg une~te Novgorodul cu Kiev 978-1015 Domnia lui Vladimir cel Mare 1019-54 Domnia lui laroslav celln,elept 1157 Vladimir este centrul Rusiei 1237-40 Cucerirea mongola (tatara) Alexandr Nevschi invinge suedezii ~i Ordinul Cavalerilor Germani (Cavalerii Teutoni); din 1252 voievod al Vladimirului 1325-41 Domnia lui Ivani, inflorirea Moscovei 1380 Dimitri Donscoi ii invinge pe tatari 1453 Turcii otomani ocupa Constantino- polul; imperiul bizantin se prabu~e~te 1472 Marele Voivod al Moscovei, Ivan al 111-lea( 1462-1505), o ia de so,ie pe nepoata ultimului imparat bizantin 1480 Sub Ivan al 111-IeaRusia devine independenta de tatari; el ~i urma~ul lui Vasilii al 111-Ieacuceresc mai multe voivodate ruse 1552-56 Cucerirea Kazanului ~i Astrahanului 1557-82 Razboiul din Livonia se termina cu infrangerea lui Ivan 1584 Fondarea ora~ului Arhangelsk 1604-13 Anarhie "timpurile tulburi" 1613 Mihail I ( 1613-45) devine primul 'ar din familia Romanov 1645-76 Domnia lui Alexei I: se restaureaza autocra,ia ,arista ~i institu,ia iobagiei 1667 Dupa reforma liturghiei bisericii ruse, cei cu "credin,a veche" se despart de biserica 1668-71 Rascoala lui Stenca Razin 1689 Petru cel Mare devine 'ar 1697-98 Petru cel Mare viziteaza Europa de Vest 1700 Incepe razboiul nordic 1703 Petru cel Mare fondeaza ora~ul Sankt Petesburg 1709 Ru~ii inving suedezii la Poltava 1721 Cu pacea de la Nystad se incheie raz- boiul nordic: Suedia cedeaza teritorii 1725 Moartea lui Petru cel Mare 48