3. „Lucrurile simple şi liniştite ale vieţii, pe care natura ni le oferă,
cu generozitate, sunt acele care ne dau adevărata bucurie şi pace
sufletească. Trebuie să învăţăm să le recunoaştem în jurul nostru
atât în rândul florilor, cât şi în rândul fiinţelor omeneşti.”
Flora Sabatino (Florenţa)
Cuvânt înainte
Din cea mai fragedă copilărie m-au fascinat frumuseţea sufletului şi
cea a corpului. De la părinţi am învăţat că există o legătură strânsă între Casa părintească –
frumuseţe şi dăruire, şi mi-am însuşit acest concept, şi el se află mereu în
centrul ocupaţiilor mele, atât a celor personale, cât şi a celor profesionale.
În ultimii doi ani am selectat pentru această plachetă materialele adu-
casa florilor,
nate şi create în decursul a mai mulţi ani. Toate aceste materiale şi-au gă-
sit aplicare şi în cadrul altor diverse activități de la Casa Părintească. Nu
am putut să nu includ aici informaţia despre colecţia de flori din grădina
a aromelor şi a
Casei Părinteşti, grădină plină de amintiri calde, triste, dar şi frumoase,
scumpe sufletului meu. Sper să conving cititorul de atmosfera binefăcă-
frumosului
toare exercitată de grădina cu flori asupra fiecărui vizitator, astfel ca ori-
cine să poată să meargă singur prin ea pe calea frumosului şi a dăruirii de
sine întru împlinirea sufletească.
Reţetele prezentate în compartimentul Din bucătăria cu delicii a mem-
brelor formaţiei folclorice DORULEŢ, ne vor readuce în casele noastre pă-
rinteşti, fiind un imbold de a căuta şi de a reveni la secretele culinare
rătăcite prin amintiri.
Iar compartimentul Covorul în bumbi ne va ajuta să ne reîntoarcem
şi să ne simţim calzi paşii copilăriei prin căsuţa părintească încălzită, în-
dreptându-ne spre stativele sfinţite de mâna măicuţei noastre.
4
4. Nodişor la băsmăluţă
funcţie de sezon sau de sărbători, evenimente de peste an, aducând casei
un aspect şi o stare de spirit naturală şi sănătoasă. Interiorul este conceput
în linia tradiţională, care marchează exteriorul, alcătuind un cadru plăcut
şi familiar, în care totul degajă calm şi seninătate.
Un farmec deosebit de atrăgător în această curte bătrânească revine
grădiniţei cu flori care sunt:
– „ţărăneşti”, căci îţi amintesc de grădina bunicuţei cu cărăruile încu-
nunate cu Vâzdoаge şi ţărăncuţe sau (ţigăncuşe, dragostele şi tufănele,cu
Grădina sănătăţii o aromă picantă şi tămâioasă, busuioc şi mintă rece sau mintă creaţă,
șofran, şi guriţa cucului, flori boiereşti sau cârciumărese şi muşcate la
din „Casa Părintească” fereşti, în spaţii special amenajate, ori în ghivece suspendate, aşa încât
grădina devine o oază de linişte şi culoare, odihnitoare şi relaxantă.
– curative, pentru că aici se cultivă plantele tradiţionale ale farmaciei
Dumnezeu vrând să-ncunune casei strămăşilor noştri...
De cununi această lume – frumoase, pentru că sunt flori vii şi crescute cu căldura sufletelor
Flori cu braţul său cel sfânt îngrijitorilor Casei Părinteşti, cu căjdura soarelui lui Dumnezeu, care le-a
A semănat pe pământ... crescut şi le-a mângâiat mii şi mii de ani pe acest pământ spre bucurarea
ochilor şi umplerea de bucurie a inimii moşilor şi strămoşilor noştri din
(Veronica Micle) veac în veac şi până în zilele noastre.
Această casă, situată într-o regiune rurală din împrejurimile comunei
Hârjauca, Călăraşi a fost iniţial achiziţionată pentru a servi drept centru Aromele curative ale grădinii
al meşteşugurilor populare şi atelier de instruire a copiilor şi tineretului
Toate acestea îşi trezesc în suflet stări divine care au fost trăite şi de în-
din păturile social-vulnerabile.
aintaşii noştri, precum ne mărturisesc cu încredere versurile lăsate de ei.
Pe parcurs, însă, pe măsura ce amenajările au căpătat amploare, ve-
chea casă din s. Palanca a devenit obiect turistic pentru vizitatori obişnu- Foicică din ponoare
iţi şi pentru meşterii populari. Peisajul superb, tihna locului în care este Suflă vântul, suflă tare,
amplasată casa, ataşamentul proprietarilor faţă de acest spaţiu au făcut ca Şi-mi aduce din câmpie
aceasta să devină un refugiu de vacanţă şi, în perspectivă apropiată, un Cimbrişor şi iasomie…
laborator de creaţie pentru meşteşugari şi oameni de artă.
În această casă au fost investite fantezie, imaginaţie, preocupare, pasi- Care floare-i mai frumoasă,
une, resurse financiare – toate direcţionate spre crearea unui locaş într-o Mai mândră,mai drăgăstoasă:
manieră unică, inconfundabilă, ce exprimă pe deplin personalitatea şi con- Vâzdoaga ori vioreaua,
cepţia proprietarului şi îl face pe fiecare vizitator să se simtă „La el acasă”. Ghiocelul ori laleaua,
Atât amenajările exterioare, cât şi cele interioare abundă de detalii Crinul alb, strălucitor,
care vorbesc despre preocuparea permanentă, susţinută, nu doar pentru Ori floarea de mărţişor.
a configura acest loc, ci şi pentru a-l întreţine mereu proaspăt. Interiorul Bujorul, că-i mai aprins,
şi exteriorul casei se modifică conform ciclurilor fireşti ale existenţei; în Ori macul ca focul stins...
6 7
5. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Numeroasele plante cu flori apucătoare de ochi, aromatice, alcătuiesc „ Streşină de mintă creaţă,
un decor luxuriant, prin multitudinea culorilor şi formelor în care îţi Dumnezeu vă deie viaţă”...
scalzi privirea şi sufletul.
Anual majoritatea sunt înlocuite sau schimbate cu locul, ca să benefi- La fel este folosită în componenţa ierburilor presărate în casă la Du-
cieze de aranjamente cât mai„avantajoase”. minica Mare....
Colecţia de plante aromatice exotice, din diferite zone, au adus în
această grădină toate calităţile lor curative, iar aroma lor a transformat Rozmarinul (Rozmarinus officinalis)
grădina într-un mic paradis. Roză de mare, stimulează sistemul nervos, poate să determine o des-
Toate aceste plante aromatice păstrează în memorie menirea lor de a fi chidere a inimii şi să aducă înţelepciune interioară. Floarea aceasta care
folositoare: Noi cunoaştem că 2/3 din ele se folosesc drept condimente în creşte la noi numai în ghiveciuri şi e adorată prin fineţea şi aroma sa. În
alimentaţie, altele cu aroma lor sunt foarte eficiente în fitoterapie. cântecele populare e menţionată adesea mai ales pentru a accentua per-
Să ne amintim de bunicuţele noastre care păstrau mănunchiuri de fecţiunea corpului omenesc, comparându-l cu rozmarinul.
flori pe coardă, la paritare, la icoană, în lăzi cu haine…
Oamenii bătrâni ştiau că pentru fiecare boală creşte o buruiană şi într- „Faţa lui ca trandafirul,
un colţişor tăinuit din grădiniţă rămânea loc şi pentru buruiene de leac Trupul lui ca rozmarinul”...
(rostopască, muşeţel, pătlagină, pojarniţă, tătăneasa, odolean s.a.)
se cânta într-un cântec popular, Iar „jalea miresei” continuă:
Busuiocul (Ocimum basilicum)
Proprietăţi estetice, emoţionale, curative: stimulează circulaţia sangvi- „Rozmarin în capul mesei,
nă. Redă bucurie inimilor triste şi melancolice şi reduce temerile. Este un Măi dorule, măi,
relaxant muscular. Aroma demnă de casa regilor. Frumoşi plâng ochii miresei,
Este cea mai venerată şi mai cunoscută floare la creştini, floarea care îl Măi dorule, măi”.
însoţeşte pe om de la naştere până în ultimul drum din viaţă.
Floarea de busuioc este des cântată în versurile poeţilor şi în cântecele
populare. Grigore Vieru îi spune „floare năzdrăvană, floare busuioc, floare Isopul (Hyssopus)
dulce... floare de noroc... Că ţine curată casa, floare busuioc”... Are un efect calmant pentru cei ce simt o apăsare, reglementează func-
La Vasile Romanciuc busuiocul devine sacru: ţiile senzoriale, combate astmul, bronşita, emfizemul şi tusea, dar trebuie
luat în doze mici. Este o plantă magică, o plantă purificatoare. Cuvântul
Busuioc la naștere, Doamne, cum încape înseamnă ”miros de iarbă bună”. Această plantă era foarte utilizată în ve-
Busuioc la moarte, Viața noastră toată, chime. Este des menţionată chiar şi în Vechiul Testament, în ritualul de
Floare de tristețe, Între două fire Paşte al evreilor şi în ritualul de curăţire a leproşilor.
Floare de noroc… Mici de busuioc „Preotul să poruncească să se ia pe cel ce trebuie curăţit două păsări
curate, lemn de cedru, cârmâz şi isop. să-l stropească de şapte ori pe cel ce
Minta rece (Mentha piperita) trebuie curăţit, să înmoaie în apa curgătoare...” (Levetigul 14,4-5)
Este cunoscută din vechime, este aroma ce înviorează activitatea ce- „Luați un mănunchi de isop şi, muindu-l în sângele strâns de la miel
rebrală, reglementează probleme de digestie, alungă mânia şi crizele de într-un vas, să ungeți pragul de sus şi amândoi stâlpii ușii cu sângele cel din
isterie, calmează oboseala mintală, limpezeşte gândurile. vas, iar voi să nu ieșiți nici unul din casă până dimineața.” (Ieșirea 12, 22)
Minta rece şi minta creaţă este cea mai populară iarbă în ceaiurile „Va lua lemnul de cedru, ața, isopul şi pasarea vie şi le va muia în sân-
ţărăneşti şi cea mai cântată în colindele de Crăciun: gele pasării înjunghiate şi în apa de izvor şi va stropi casa de șapte ori. Şi va
8 9
6. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
curăți astfel casa cu sângele pasării, cu apa de izvor, cu pasărea cea vie, cu Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai
lemnul cel de cedru, cu ața roșie răsucită şi cu isop.” (Leveticul 14, 51-52) fi voit jertfa, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dum-
„Apoi să ia preotul lemn de cedru, isop şi ața de lână roșie şi să le nezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
arunce pe junca ce se arde.” (Numeri 19, 6) Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
„Un om curat să ia isop, să-l moaie în apa aceea şi să stropească din Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de
ea casa, lucrurile şi oamenii câți sunt acolo şi pe cel ce s-a atins de os de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
om.” (Numeri 19, 18)
„Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăți, spăla-mă-vei şi mai vârtos Melisa (Melissa officinalis)
decât zăpada mă voi albi.” (Psalmul 50, 7) Este o plantă meliferă cu aromă foarte fină, răcoritoare. În popor se
„Şi era acolo un vas plin cu oțet; iar cei care ÎL loviseră, punând în mai numeşte odoleanul albinelor. Prisăcarii uneori o folosesc pentru a
vârful unei trestii de isop un burete înmuiat în oțet, l-au dus la gura Lui.” împăca două familii de albini.
(Ioan 19, 29) Planta acesta ridică tonusul, dispoziţia, stimulează memoria.
Ramura de isop a constituit suportul buretelui şi amândouă au fost
ridicate în vârful unei trestii. Salvia (Sclarea)
„Într-adevăr Moise, după ce a rostit întregului popor toate poruncile I se mai zice „Ochiul Domnului” sau jaleşul – o plantă cu aromă pă-
din Lege, luând sângele cel de viţei şi de țapi, cu apa şi cu lâna roșie şi cu trunzătoare, tămăduitoare şi frumoasă pentru decor în grădină.
isop, a stropit şi cartea şi pe tot poporul.” (Evrei 9, 19) Echilibrează emoţiile externe, este tonică pentru sistemul nervos şi
Credința în puterea curățitoare a isopului nu a pierit nici după Moi- ajută femeile şi bărbaţii să-şi recapete frumuseşea, feminitatea.
se. Din contra, ea este exprimată şi dorită cu deosebită convingere şi de
David împăratul, în pocăința lui adâncă după păcatul săvârșit cu șotia lui Cimbru de grădină (Satureja hortensis)
sit în grădinile țărănești.
Urie Heteul. El zice așa cum am arătat in Psalmul 50, 7: „Stropi-mă-vei Care se foloseşte foarte des în culinăria ţărănească de post, este nelip-
cu isop şi mă voi curăți.”
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta Şi după mulţimea în-
Cimbrişor de câmpie (Thimus vulgaris)
durărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea
mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi Este ideal pentru combaterea oboselii mentale şi a stresului. Sporeşte
păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea memoria şi puterea de concentrate, ajută la combaterea infecţiilor, cal-
Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei mează spasmele musculare, durerea şi artrita.
judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut
Iasomie (Jasminum officinalis)
maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale în-
ţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; Plantă care este numită „Regina florilor”, ajută la împlinirea spirituală,
spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da elimină spaimele şi încălzeşte „inimile frânte”, întăreşte intuiţia, Afrodi-
bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa ziac recunoscut.
Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată
Levănţica (Lavandaula officinalis)
zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele din-
lăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l Ajută la combaterea insomniei, a durerilor de cap, stabilizează corpul
lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor fizic şi cel eteric (ar trebui să-l avem întotdeauna în casă).
mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi
la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeu-
le, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
10 11
7. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Muşeţel roman (Chamaemelum nobile) Magia în grădina ţărănească
Ceea ce în greceşte înseamnă „Măr de pământ” – consacrat zeului
Soare, combate depresia, se recomandă pentru tratarea problemelor de Un bucheţel mic cu foloase mari
digestie, desensibilizant. Un bucheţel din salvie, tmin, rozmarin şi ceapă verde este un cadou
excelent pentru gurmani.
Muşcate (Pelargonium graveolens) Crenguţele de muşcată puse în apă vă apără de muşte. Dacă vreţi să uitaţi
Plante aduse din Madagascar, fiind nepretenţioasă, se acomodează de molii, puneţi în dulap câteva crenguţe de muşcată uscată puse în dulap.
la condiţii extremale, îmbogăţind decorul căsuțelor ţărăneşti, cu timpul Într-o epocă în care oamenii se îndepărtează tot mai mult de modul
devine cea mai populară floare pentru cei săraci. Are efect purgativ, echi- de viaţă naturist şi sunt ameninţaţi de boli grave din cauza unei false
librează în stări de încordare emoţională, anti depresiv şi tonic uşor, favo- atitudini în faţa vieţii, ar trebui să regăsim drumul ce duce spre florile
rizează comunicarea, reducând stresul. noastre, plantele de leac pe care Dumnezeu ni le dăruieşte din timpuri
străvechi prin bunătatea Lui.
Laur (Laurus nobilis) Drept exemplu slujeşte şi CUVÎNTUL DIN PATERIC (găsit în carne-
Simbol de putere şi glorie (cuvântul înseamnă triumf). Este o mândrie tul maicii Alexandra Bortă (80 ani), de la mănăstirea Răciula.
pentru acei care au în casă copăcel de laur. Este folosit în culinărie, dar
nu toţi cunosc că pe timpuri frunzele se foloseau pentru a calma pielea Doftorie sufletească
capului, a elimina mătreaţa, că este un anti depresiv puternic, calmează Preasfinţii Părinţi spun că trecând oarecare monah prin Egipt a venit
psihoza şi inimile frânte, controlează spasmele cardiace. la casa de doftorii şi văzând acolo pre mulţi viind, care ave feluri de boale,
Se spune că e bine să creşti în casă o compoziţie din muşcate, rozma- iar doftorul da fieştecăruia doftorii de acelea, de care ştie că îi foloseşte.
rin, laur, mirt. Pentru a te calma e suficient să stropeşti această compo- Deci, întrebând şi el, şi cu alţii vorbind au întrebat pre el Doftorul,
ziţie cu apă călduţă, să te aşezi pe 15 minute la distanţa de o jumătate de zicându-i „Ava, care trebuinţă având ai venit pre la noi – Iar monahul
metru de flori şi să meditezi. răspunde zicând:
Eu voiesc să întreb. Oare este vreo buruiană,care să poată vindeca pre
Măghiran (Origanum maiorana) sufletul cel întru multe păcate boleşte?
Floarea ce calmează emoţiile în perioade de mare tensiune, întăreşte Iar Doftorul au zis : „Este”.
psihic în perioade de despărţire, doliu, tristeţe. La romani era considerată Monahul l-au întrebat: „Care”
„Iarba bucuriei”, iarba care asigură longevitatea, iarbă sacră. Doftorul a zis: Dacă voieşti a te vindeca şi sănătos să fii, mergând cale,
rădăcina Sărăciei Duhovniceşti şi frunza Răbdării, şi floarea Smereniei, şi se-
minţele Blândeţilor, şi ramurile Deseii Rugăciuni şi le usuci pre acelea prin În-
ABC-ul frumuseţii frânarea Postului şi amestecându-le în Sita Gândurilor celor bune, le Pune în
Duşmanul de moarte al microbilor este ceapa verde. Oala Ştiinţei şi, turnându-le Apa Lacrimilor, le acoperi cu Talgerul Dragostei,
Remediu pentru indispoziţie: ceai de sunătoare (pojarniţă), ceai cu şi înfăşurându-le, aţâţi dedesubt cu focul Dragostei cei către Dumnezeu cu
melisă, mentă. fierbinţeala din inimă şi le amesteci cu Mulţumiri, şi fierbându-le din Destul
Ceai anti-stres: 10 g de hamei + 10 g valeriană (odolean) +10 g mentă. cu Smerita Cugetare, le torni în Blidul Socotelii, şi le ia cu lingura Pricopselii
Sănătate multicoloră: varza, usturoiul, spanacul, ardeiul + fructe şi şi primeşte Umilinţa pentru întoarcere şi le curăţeşte cu deasa Mărturisire
alte legume. către Duhovnicescul tău Părinte şi pre acesta le păzeşte toate întru inima ta.
Fie ca armonia să domnească pe pământ. Şi aşa vei vindeca mulţimea păcatelor tale.
Şi sănătos vei fi, ca cum niciodată nu ai fi fost bolnav în veac.
AMIN.
12 13
8. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Iarba tinereţii, sau de ce păsările mănâncă buruieni Ochelarii Maicii Domnului (Lunaria)
Pe vremuri, ca şi acum, găinile şi raţele nu mâncau buruieni. Dar Este o plantă care se adaptează uşor în grădină, are florile de culoare
au auzit ele că este o buruiană care, dacă o mănânci, eşti veşnic tânăr. violetă ca la toporaşi, iar după ce se scutură, seminţele rămân în plăci
Într-o bună zi găinile şi raţele s-au hotărât să plece în căutarea acestei transparente, amintind ochelarii.
plante, care, se vorbea că era stăpânită de un vrăjitor hain. O raţă a găsit
buruiana ciudată şi a gustat din ea. Cum a luat-o în plisc s-a şi simţit Floarea Paştelui (Fritillaria imperialis)
mai vioaie. Şi hai să le spună suratelor despre acea plantă minunată. În Înfloreşte în perioada sărbătorilor de Paşti, clopoţei de culoare gălbu-
timpul cela vrăjitorul tocmai dormea. Însă cum a auzit gălăgie, s-a trezit ie, oranj, adunaţi într-un mănuchi, ce aminteşte coroana imperială.
buimac şi a ieşit să vadă ce se întâmplă. Raţa tocmai le măcăia suratelor
Crinii sau Crinii Precistei, sau floarea Sfântul Gavriil
despre buruiana ciudată. Vrăjitorul, auzind, aruncă peste ele un praf, nu-
mit praful uitării. După ce vrăjitorul alungă păsările, raţa ceea vioaie îşi Conform legendei anume cu crinul Sfântul Gavriil vine la Maica
aminti iarăşi de buruiană şi s-au hotărât să o caute. Şi până în ziua de azi Domnului, aducând vestea cea bună, că ea îl va naşte pe Hristos.
şi raţele şi găinile mănâncă buruieni, adică caută iarba tinereţii. (autor,
Ruscuţa de primăvară (Adonis)
DianaTronciu, 1994)
Floarea zeilor din Olimp, floarea Sfântului Gheorghe, înfloreşte prin
aprilie-mai, de Sărbătoarea Sfântului Gheorghe. Ucrainenii o folosesc în
ritual de sărbătoare. Este plantă toxică, medicinală se foloseşte pentru
Tradiţiile florale creştineşti lecuirea inimii.
Flori ce poartă nume creştinesc (în colecţia „Casei Părinteşti”). Oa- Flori pentru orice sărbători
menii din cele mai străvechi timpuri şi-au îndreptat privirea şi sufle-
tul spre forţa supremă a creatorului, căutând mângâiere şi dirijare cu Mama spunea, că orice sărbătoare mare are florile sale, care înfloresc
gândul de a proteja florile rare, încât şi florile erau numite cu nume la acele sărbători şi sunt sfinţite la biserică: la Florii – salcia, la Sfântul
creştinesc: Gheorghe – liliacul, la Duminica Mare – crinul, trandafirul, minta, co-
rovatic, teiul; la Sânziene – sânzienele, sovârful, la slavi – romaniţa, la
Cununa lui Cristos Sfântul Macovei – macul şi toate florile înflorite în această perioadă, la
Plantă din colecţia cactuşilor, ghimpoasă cu floricele roşii ca picătura Sfântul Dumitru – dumitriţele (tufănelele).
de sânge între spini. Cele mai importante sărbători ortodoxe erau legate într-o cunună flo-
rală, care şi în zilele noastre ne amintesc de tainele şi nobleţea sufletelor
Crăciunelul (Rhipsalidopsis) strămoşilor noştri.
Plantă din specia cactuşilor, această floare înfloreşte anume de Crăciun, Nouă nu ne rămâne decât să ne atingem de aceste legende şi tradiţii,
în mijlocul iernii aducând bucurie în casele celor care cresc această floare. ca ele să ne deschidă larg uşile miracolelor florale.
Aceste file de miracol să le adunăm fir cu fir şi să le clădim frumos
Floarea Rugăciunii – sau „Buna dimineaţa” în memoria noastră, ca floarea tradiţiei să renască pentru acei care vin
Floare de cameră care spre seară îşi strânge frunzele ca la rugăciune. după noi. Vom stropi această cunună, buruiana o vom stârpi, şi vom avea
grijă ca nimeni altul să nu ne stârpească tradiţia neamului în vecii vecilor.
Mânuşiţa Maicii Domnului (caprifoi, Lonicera caprifolium) Sfântul Gheorghe deschide Pământul cu cheile de aur. De la Sfântul Du-
Liana veşnic verde cu flori cu un miros deosebit de fin, aromă pătrun- mitru până la Sfântul Gheorghe pământul doarme. În această zi, primă-
zătoare, floarea după forma ei seamănă cu o mânușiță. vara, oamenii pun bulgăr (brazdă) cu iarbă verde cu o crenguţă de salcie
14 15
9. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
înfiptă la poartă – semn pentru Sfântul Gheorghe, ca nu cumva să uite să bolnavului (i se spune numele bolnavului). Dă-mi şi mie o picătură din
treacă şi pe la poarta gospodarului şi să descuie rodul pământului. leacul tău pentru veacul lui, precum mângâierea ta.”
La ucraineni mamele adunau dis-de-dimineaţă primele flori de ruscu- După ce ia picătura, şopteşte: „Să te ajute Domnul, precum tu m-ai ajutat.”
ţă pentru copilaşi, şoptind:”Floare-dalbă, vino în casa mea şi umple casa
cu bucurie, putere şi frumuseţe, ca şi copiii mei să fie frumoşi, mintioși şi Rusalii
voinici ca Sfântul Gheorghe, precum sabia cu care el taie răul.” De Rusalii se cinsteşte vin cu pelin, ca să te apere de rusalii – duh rău.
Aceste flori se puneau la patul copiilor. În acestă zi nu se culeg flori de leac.
Floriile Sânzienele (la sud – Drăgaica)
Floriile sunt o adevărată simfonie florală de primăvară. Este una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe, sărbătoarea
Oamenii pleacă în această zi la biserică cu crenguţe de salcie, cu flori creştină Naşterea Sfântul Ion Botezătorul.
de primăvară şi se întorc acasă cu crenguţe sfinţite, pe care le păstrează la Crezând în sacra şi ademenitoarea lor putere, fetele şi băieţii împle-
icoane, le pun în grajduri la vite, la orătănii, să fie apărate toate timp de teau coroniţe de flori, în ajun de sânziene şi le aşezau în ţarcul vitelor şi
un an de cel rău. apoi pe pragul casei :
O frumoasă tradiţie am întâlnit la Câșlița-Prut, Cahul. Aici, de Florii, La pragul casei: vizitatorul intrînd trebuie să se atingă cu capul de
toată lumea adunată în biserică primeşte câte o crenguţă de salcie de la cunună, ca răul acumulat din afară să nu intre în casă. Ieşind la fel să
preot şi, ieşind din biserică, îşi fac o cunună, aranjând-o pe cap. Curtea atingă cu capul ca tot ce s-a vorbit în casă să rămînă în casă.
bisericii se umple cu o poiană de cununi. Apoi toată lumea cu cununi pe Cununa pe acoperiş: Numărul de cununi vorbeşte despre numărul fe-
cap merg la Prut. Aici, pe malul Prutului, toţi se înfrăţesc cu ajutorul cu- telor de măritat a gospodarului.
nunilor, schimbându-le, apoi le aruncă în apa râului. Acel a cărui cununa Sânziana este divinitatea protectoare a holdelor. Se spune că Drăgaica
se deplasează mai departe vine în ospeţie la fratele său de cruce. umblă ziua însoţită de alai de zâne, prin sate şi pluteşte peste ogoare, dând
Se spune că în această zi fiecare trebuie să poarte crenguţa sălciei pe bob spicului de grâu, alungând grindinaşi, vindecând bolile, dar pedep-
sind aspru pe cei care n-o respectă.
care a sădit-o singur, sau salcia măicuţei, că numai ea este plină de harul
Există o legendă care spune că Sânziana a fost o fată frumoasă care şi-a
bunătăţii pentru copii săi şi pentru neamul său. O crenguţă primită de la
făcut o cunună din flori galbene şi a aruncat-o pe casă, rostind:” Cunună,
un om rău sau sădită de un om rău îţi poate aduce necazuri.
de te vei opri pe casă voi avea viaţă lungă”. În altă legendă se vorbeşte – câte
Duminica Mare cununi sunt pe acoperiş, atâtea fete are stăpânul de măritat. Sânziana mai
are putere de alungat duhurile rele, în noaptea de 23-24 iunie fetele îşi pu-
Duminica Mare este ziua când Iisus a pogorât la Apostoli, s-a bucurat
neau sub pernă 12 în alte regiuni 9 (cifrele 3,7,9,12 au putere magică) flori
toată natura, soarele s-a bucurat, toate ierburile au înflorit şi s-au umplut
de sânziene pentru a-l visa pe cel sortit a le fi soţ, în dimineaţa zilei de sân-
cu rouă tămăduitoare.
ziene roua are putere magică şi toată lumea se spăla cu rouă. Toate mani-
Duhurilor rele nu le-a plăcut această explozie a frumuseţii.
festările de sărbătoare se petreceau pe ogor, seara la râu, ca să poată arunca
Dar oamenii, ca să se apere şi să apere darul DOMNULUI, pun la fân-
cununile de flori pe apă.” Du-te soare, vino lună, sânzienele îmbună”.
tâni, la porţi, la prag şi la grajduri crengi de tei, teiul fiind copacul cu puterea
ce alungă duhurile rele. În case se presoară flori aromatice, frunze care la fel Sfântul Macovei – (14 august)
au putere protectoare (corovatec, minta broaştei, minta rece, minta creaţă, Sărbătoarea celor şapte feciori a Solomiei, care şi-au jertfit viaţa întru
frunze de nuc, crenguţe de salcâm înflorit, cimbrişor, traista ciobanului). credinţa lui Cristos.
Şi fiindcă roua florilor în această zi este tămăduitoare, fetele, bolnavii Legenda vorbeşte, că acolo unde a căzut picătura de sânge a fraţilor,
vin la răsăritul soarelui cu ulcele de lut roşu să culeagă roua tămăduitore, acolo a răsărit floare roşie care a fost numită Mac, pentru că fraţii erau
şoptind la fiecare floare: „Am venit la tine nu de voia mea, ci din ruga din neamul Macoveilor.
16 17
10. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
În această zi macul se sfinţeşte în biserică. De Macovei oamenii se Legendele şi semnificaţiile, care mai triste, care mai vesele, poetice şi
schimbau cu măgăliile de mac ca în ziua de Paşti cu ou încondeiat vorbind: istorice au ajuns până în zilele noastre trezind uimire şi farmec sentimen-
„Ia de la mine, dă-mi de la tine, să trăim în pace şi credinţă şi bunătate.” tal la civilizaţia contemporană.
Fetele îşi făceau cununi din flori de mac. La biserică se aduc şi azi toate Fiecare floare din grădiniţă are semnificaţia ei, limbajul său, trebuie
florile de pe câmpii şi grădini pentru a fi sfinţite, apoi se face cruce din numai s-o vedeţi, s-o cunoaşteţi şi să o simţiţi:
flori. Această cruce se păstrează până la Ispas (Probajnele), apoi fiecare Casa Părintească are în colecţia sa peste 70 specii de flori.
îşi ia din acel bucheţel sfinţit şi le pune la icoane. Pe timpuri se folosea la Vă propunem doar câteva din ele, şi ferice de acel care măcar odată va
ultima scăldătoare şi se punea în pernuţă în sicriu. trece poarta, ca să-şi aline sufletul cu acest curcubeu al naturii la care ne
Într-o revistă am găsit rândurile:.. Măicuţa mea plângea: „ Sărmanii îndeamnă ultimul romantic din Europa Mihai Eminescu:
maci (în lanuri de grâu şi din grădini) îi vor ucide, să nu dea de ei acei
bolnavi de narcomanie. Bietele flori, au ajuns şi ele otravă.. ce prăbuşire a „De-aş avea şi eu o floare
sufletului, Doamne...” Mândră dulce răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Botez Fiice dulci a unui plai...
Florile obligatorii la botez – busuiocul, vâzdoagele, ţărăncuţele, flori
boiereşti. Trandafirul (Rozele) – regina reginelor.
Strigături la cinstirea moaşei: Garoafa – floarea însângerată.
Să trăiască moşica, că ni cinste cu dânsa Toporaşul (violele) – floarea imperatriţei Jozefin (emblema Napoleo-
Că moaşa cu neamul ei îi de cinste între femei nizilor).
Mederean în car cu fân. Lăcrimioara – floarea zeiţei Astara şi înlăcrimarea inimilor.
Cinste-i cu om bătrân Crinul – emblema feceorelniciei, Floarea Arhanghelului Gavriil şi a
Şi la coasă şi la fân. dinastiei Burbonilor.
Mederean în car iarbă, cinste-i cu omul de treabă, Margarete – floarea Cavalerilor dragostei şi vrăjitoriei.
Şi la otavă, să trăieşti, moşică dragă. Primula, ciuboţica cucului – amprenta cheilor Împărăţiei cereşti,
(revistă de cultură tradiţională a-II, nr. 2, Tezaur) floarea Lordului Bzconsveld.
Mirt – floarea izgonitului din rai Adam şi mireselor regale.
Laleaua – adorata Garemurilor şi floarea jocurilor de birjă.
Florile şi semnificaţia Ghiacint, zambele – floarea zeului Apollo şi pasiunii olandejilor.
Panseluţa (trei fraţi pătaţi) – floarea zeului Jupiter şi zilei sf. Valentin.
...„Atât de fragedă, te-asemeni
Nufărul – regina apelor.
Cu floarea albă de cireş,
Barvinoc – favoritul lui J.J. Russo.
Şi ca un înger dintre oameni
Crizantema – favorita Japoniei.
În calea vieţii mele ieşi...”
Mac – floarea viselor.
(M. Eminescu)
Albăstrica sau „nu–mă–uita” – floarea imperatorului Vilghelm I şi
Datorită semnificaţiei cunoscute din cele mai vechi timpuri florile au emblema regatului german.
fost folosite în războaie şi la ospăţuri mari, în ritualurile solemne, şi fu- Narcisul – favoritul lui Mahomed, emblema sine îndrăgostiţilor – .
nerare. Drept Păstrătoare de pace în casă, de leac şi vrajă, ocrotitoarele Bujorul – pasiunea chinejilor, emblema dragostei înflăcărate şi lon-
animalelor le întâlnim şi la induşi, şi la chineji, romani, şi greci, arabi şi gevităţii.
evrei, daci, la păgâni şi la creştini. Camelia – floarea neînfricată şi a Mariei Gotie.
18 19
11. Grădina sănătăţii
Nodişor la băsmăluţă din „Casa Părintească”
Nodişor la băsmăluţă
Floarea statorniciei şi fidelităţii, emblema Reginei Mai – Nu-mă-uita.
Liliacul – floarea dvorenilor ruşi şi vestitorul primăverii.
Благодарность цветам
– Благодарю ноготки за их сильное, доброе дыхание. Оно исцеля-
ет разум.
– Благодарю зоркие маттиолы и ночные фиалки за то,что в
безлюдных лесах и заснувших садах зажигают они благоухающие
свечи земных сновидений.
– Низко кланяюсь черемухе, она осыпает меня своей горькой
снежной чистотой.
– Содрогаясь от странного опасения и радости, я отдаюсь осле-
пительной страсти жасмина.
– Спасибо тебе, неистовая конопля! В тебе сливаются запахи
мяты и туи. Ты не позволяeшь мне быть слабой.
– Скошенная, увядающая трава, даже в последнем дыхании ты
прекрасна.
– Мне дорога твоя невыносимо жгучая, горькая, непреклонная
правдивость, серебристо-черная полынь.
– Я окунаюсь в радостную пену таволги и приникаю к тебе, по-
корная сладость клевера.
– Как зеленый меч, меня пронизывает аромат резкиx, стpoгих
листьев дуба: - Будь могучей!
– Самой чистой нежностью меня успокаивает березка.
– Говорящая ветвь можжевельника, душистые розги твоего
дыма прогоняют злые и терзающие думы.
– Но, завидев ель, я безмолвствую. Остроконечное темно-зеле-
ное пламя! От твоей хвои исходит святость смерти и жизни.
(Мирдза Кемпе – перевод с латышского)
20 21
16. Nodişor la băsmăluţă
Vera Caraman – Doruleţul e oglinda în care mă privesc, pulsul iden-
tităţii şi prieteniei. Cântecul îmi este dorul de viaţă şi izvorul tămăduirii
sufleteşti.
Larisa Cernomaz – Cântul ce m-a legănat eu acasă am lăsat şi din ţară
am plecat.
DORULEŢ – „Colectiv
artistic Model”,
anii 1998–2012
Membrii „Doruleţului”,
cu nostalgie
Elena Costin – Cântecele mele… Am crescut sub cerul lor, am râs şi
am plâns cu ele. „Doruleţul” este a doua familie. Aici ne bucurăm şi ne
împărţim durerea.
Eliza David – Între noi, femeile, vorbind, „Doruleţul” este prietenia
verificată şi cimentată de timp.
Elena Găină – În „Doruleţ” am găsit totul – şi dor, şi plâns, şi vis.
Raisa Rusnac – M-am cununat cu hora, cu sârba şi romanţa. Cântecul
îmi este leacul sufletesc.
Tatiana Popa – Cântecul e un joc ciudat, în hora căruia ne prindem
Primul rând din față din stânga: Elena Găină,
noi toţi, prinşi de nostalgia unei viori, ce ţi-a trecut odată pe la poartă. Tatiana Popa, Angela Melnic, Eliza David;
„Stau în pragul toamnelor cu cântecele mele…” Rândul doi din stânga: Galina Mariuța, Raisa Rusnac, Mihai Juncă, lexandru
A
Djela Melnic – „Doruleţ” pentru mine este un echilibru moral şi spiri- Gherghiligiu,Vera Caraman, Elena Costin.
tual. Cintecul a fost acela care ne-a unit: împreuna am cintat, am plins
şi am ris, ori mai scapăm câte o lacrimă peste-o amintire de ieri, peste o
durere de azi...În cintec ne exprimam viaţa cu toate bucuriile şi tristeţele
ei. „Doruleţ” este tendinţa noastră permanentă spre frumos, prietenie.
G. Meriuţă – Dorul mi-este miez de floare, inima priveghetoare.
30 31
17. Ansamblul „Doruleț”
Nodişor la băsmăluţă o viaţă închinată folclorului
Caracterul poporului poate fi studiat
în cuprinsul cântecelor sale,
căci ele cuprind toate pornirile inimii
şi toate razele geniului său.
(Vasile Alecsandri)
A nu-ţi spune până la capăt cântecul,
e ca şi cum nu ţi-ai legăna până
la capăt copilul, e ca şi cum n-ai trage
până la capăt brazda pământului.
(Grigore Vieru)
Conducător artistic din a. 1982 până în prezent – Tatiana Popa.
Conducător muzical, dirijor, a. 1982–1999 – Maria Enache.
Acompaniator vioară, a. 1982–2008 – Dumitru Haisan nu este în
viaţă din a. 2008.
Acompaniator acordeon, a. 2008 – Alexandru Ghergheligiu, profesor
la colegiul pedagogic Călăraşi.
Acompaniator, a. 1969 – Mihai Zdraguş, profesor colegiu pedagogic
Călăraşi
REPERTORIUL:
De-a lungul anilor… Programul spectacolelor:
„Cu dorul după dor” (culegere de cântece populare uitate);
„În lumea florilor şi a culorilor” (program de cântece despre flori);
„Cu liniştea romanţei în priviri” – seara de romanţe.
„Obiceiurile neamului – secvenţe de nuntă, cinstirea moaşei.
„Colindele şi cântecele luminii” (cuprinde colinde, cântece de stea,
oraţii de Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Sfintele Paşti, culese din diferite
regiuni folclorice).
32
20. Nodişor la băsmăluţă
Mici secrete din bucătăria
ţărănească tradiţională
Mă strigă amintirile,
Mă cheamă la Sauca, la Soroca înapoi,
Dar ştiu eu bine, îmi dau seama
Că ce-a trecut nu se repetă apoi.
„Doruleţ” în bucătărie Turte cu mac „Scutecele Domnului”
Ingrediente:
făină – 3 pahare,
În numele promovării bunelor tradiţii şi a continuităţii în perpetu- apă – 1 pahar,
area valorilor tradiţionale şi culturale de-a lungul veacurilor, vă ofer sare – 1 linguriţă de ceai
posibilitatea de a cunoaşte practicile populare în arta culinară, în spe- bicarbonat de sodiu – ½ linguriţă, oţet
cial la bucatele pregătite în satele Republicii Moldova. Reţetele culina- zahăr – ½ pahar
re sunt prezentate de către membrii ansamblului de cântece populare mac/miez de nuci pisat – 1/2 pahar.
„Doruleţ”. Se frământă un aluat moale din făină, apă,
Astăzi mulţi îşi deapănă amintirile şi anii fără a cunoaşte obiceiurile bicarbonat de sodiu (stins în oţet). Se lasă 10-
elementare. Scopul meu este de a vă informa despre un şir de tradiţii şi 15 min., apoi se fac turtele, se împung cu furculiţa, Gela Melnic, s. Sau-
obiceiuri practice din nordul, din sudul şi centrul Moldovei. se coc pe plită ţărănească sau pe tavă. ca, Donduşeni – soră
Aceste simple şi preţioase reţete, adunate şi prezentate cu multă dra- Macul se înmoaie în apă călduţă (fiartă), se scur- medicală, sanatoriul
goste de cântăreţele ansamblului folcloric „Doruleţ”, care prezentat, pe ge apa, iar macul se pisează bine cu un macagon. Codru
parcursul a 30 de ani de activitate, pe lângă frumoasele perle folclorice, şi În marcoteţ adăugăm zahărul, apa şi turtele mărunţite în bucăţi nu
reţete de bucate neobişnuite pentru societatea de azi. prea mari. Mestecăm, lăsăm să se îmbibe turtele, acoperind marcoteţul
cu un zolnicel.
Dulceaţă din petale de trandafir ca la Sauca
Ingrediente:
petale de trandafir – 250 g
zahar – 250 g
sare de lămâie – ½ linguriţă de ceai.
Petalele culese şi curăţite de impurităţi se amestecă bine în mâini cu
zahărul şi sarea de lămâie, se pun în borcane, se acoperă cu căpăcel sau cu
hârtie şi se păstrează la rece.
38 39
21. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Covrigei de casă Minunea colivei
Se ia un litru de apă fiartă răcită la tempe- Ce înseamnă colivă? De unde provine coliva?
ratura camerei şi se adaugă două ouă, 100 ml Pe vremea împăratului Iulian Apostatul (a.361-363), care a trecut de
de ulei, 50 g de drojdie, sare după gust şi făină. la credinţa în Hristos înapoi la cea păgână, s-a încercat să-i atragă cu for-
Aluatul trebuie să fie destul de vârtos. ţa sau prin vicleşug pe creștini înapoi la idolatrie. Se ştia că ei, mai cu
Pe aragaz se pune o cratiţă cu apă care trebu- seamă în prima săptămână a Postului Mare, caută să se curăţească şi să
ie să fiarbă. Aluatul nu se lasă să se odihnească, se apropie mai mult de Dumnezeu, de aceea împăratul a chemat pe pre-
ci imediat începem să pregătim covrigeii. Co- fectul oraşului, poruncindu-i să se strângă din piaţă toate legumele, pâi-
vrigeii făcuţi se pun în cratiţa cu apa care fierbe. nea, fructele şi în locul lor să pună altele, care au fost stropite cu sângele
Ei se lasă la fund, dar avem grijă să-i dezlipim jertfelor idoleşti.
cu ajutorul unei furculiţe. Ei imediat se ridică la Elena Costin-Olăneşti
Ştefan-Vodă – medic Dar ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu n-a îngăduit să săvârşească
suprafaţă. Scoatem covrigeii din apă şi-i punem aceste lucruri josnice. El a trimis la arhiereul Eudoxie pe mucenicul Său
sanatoriul Codru
pe un prosop curat, pregătit din timp. Lăsăm Teodor Tiron (care deja era trecut în Sionul cel Ceresc), care a descoperit
puţin să se zvânteze şi-i aranjăm pe tava din rolă. Când tava este com- planul diabolic al împăratului.
plectată, o punem în rola încinsă. Atunci arhiereul a întrebat: „Cu ce să-i hrănim, dar?”„Cu colivă!” – a
Se coc până când se rumenesc. urmat răspunsul. „Dar ce-i aceasta colivă?” – l-a întrebat din nou Eu-
doxie, iar mucenicul lui Hristos i-a răspuns: „Grâu fiert cu miere... Dă
Babă de post ca la Făleşti
norodului ca să le potoleşti nevoia!”
Se pun într-un vas: Astfel, prin minune, turma lui Hristos a fost salvată de la întinare.
Un pahar de zahăr, un pahar de fructe (vişi- În amintirea acestei minuni credincioşii Bisericii în fiecare an, în vi-
ne sau cireşe, mere – din compoturi conservate nerea din Săptămâna întîi din postul mare sfinţesc colivă, aşa cum se în-
sau în suc propriu), un pahar suc sau compot de tâmplă şi în biserica noastră din Călăraşi: coliva cea mare şi gustoasă,
fructe, un pahar de nuci pisate nu prea mărunt, cu multe fructe şi miez de nucă, ajunge pentru toţi locuitorii oraşului!
mirodenii. Mulţumim creştinelor gospodine care au lucrat cu sârg la pregătirea ei,
Se adaugă făină atât cât să se facă consisten- iar acei creştini care n-au avut posibilitate să guste din marea colivă, îi
ţa de smântână groasă. Se adaugă o lingură de invităm să vină la anul viitor, dacă Dumnezeu ne va mai binecuvânta cu
Elena Găină – soră
ulei, o linguriţă de sodă stinsă în oţet, se ames- sănătate şi darurile Sale cele bogate.
medicală
tecă bine.
Fundul şi pereţii tigăii se ung bine cu ulei (se toarnă în ea 3-4 linguri Diacon Dumitru Rusu,
biserica Sfânta Treime, Călăraşi
de ulei), se presoară cu făină sau cu pesmeţi mărunţiţi, se toarnă aluatul
în tigaie şi se pune în rola bine încinsă sau la cuptor.
În 25-30 min. budinca este gata.
40 41
22. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Reţetele măicuţei mele Agripina Secretul dulceţei din nuci verzi
Nuca verde, curăţită de coajă, se ţine în apă rece două zile, schimbând
Tradiţia de a servi oaspeţii cu dulceaţă exis- din când în când apa. Ultima dată se înmoaie în borş de casă sau în zeamă
tă la ţară din cele mai vechi vremuri şi este de- de lămâie.
scrisă de cronicarii noştri. Acest obicei atestat Peste 2 zile nucile curăţite se scot din această soluţie rece şi se strecoa-
în valea Hârjauca este descris şi cu pregnanţă ră, se pun la foc pentru 10 minute, (în ce se fierb????), se strecoară prin
de oaspetele acestor locuri prin a.1835, profe- sită şi se pun în siropul fierbinte, adăugând puţină vanilie, suc de lămâie.
sorul universităţii de Stat din Moscova, catedra După prima fierbere se răcesc, repetând operaţia de trei ori.
arte frumoase, Nicolai Nadejdin, un prieten În acest caz nucile nu-şi schimbă culoarea şi se păstrează întregi.
din tinereţe al întemeietorului mănăstirii Hâr- La 100 de nuci – 1 kg zahăr, vanilie după gust (nu exageraţi pentru a-i
jauca, Arhimandritul Spiridon Filipovici. El păstra fineţea), o lămâie, 2 pahare de apă.
scrie: ”Meня по местному обычаю угощали Deliciul gutuielor
холодной колодезной водой с дулчецами”
Mama Popa Agripina Ca dulceaţa de gutuie să-şi păstreze aroma, cojiţa şi rămăşiţele se fierb
(M-au cinstit, după obiceiul locului, cu apă rece
scan in virsta s.Palanca în prealabil. Apoi peste gutuia pregătită se toarnă zeama strecurată şi fiar-
de la fântână, şi cu dulceaţă.) şi cuvântul dulcea-
tă atât cât să cuprindă fructele. Se pune la foc slab, repetând operaţia de
ţă nu-l traduce în limba rusă.
2-3 ori până gutuia devine transparentă.
Prin aceasta se arată respect faţă de acest obicei dulce, se accentuează
La 1 kg de gutuie se ia 0,5 kg zahăr şi 1 ½ pahare apă.
inteligenţa ţărăncuţei noastre. Într-adevăr, în casele de la ţară ţărăncuţa
noastră de altă dată păstra pe masă un ulcior cu apă rece şi vas pentru Marmelada
dulceaţă, ca atunci când venea cineva pe neaşteptate să poată servi oas-
0.5 kg gutui; 0.8 kg mere; 1 kg zahăr.
petele cu dulceaţă. Gospodina, între timp, la bucătărie, prepară ceva mai
Fructele pregătite se coc în rolă până se înmoaie, apoi se trec prin sită,
serios şi gospodarul aducea din beci un vin scânteietor.
se adauge zahărul şi se fierbe la foc potrivit, amestecând mereu, până
Prepararea dulceţurilor e o mare taină în bucătăria ţărănească. Înce-
masa capătă consistenţă, se întăreşte (aproximativ 15 min.)
pând de primăvara şi până toamna târziu pe policioarele din beci apar
borcane cu tot felul de dulceţuri. Peltea din coacăză roşie
Reţetele dulceţurilor sunt descrise în diferite surse. Eu voi prezenta
Coacăza curăţită şi spălată, se pune la foc, turnându-i apă rece ca s-o
numai câteva elemente preluate de la mămica mea, Agripina, o gospodi-
acopere.
nă excepţională şi o femeie delicată.
După ce se fierbe bine, se strecoară prin sită, storcând toată consisten-
◆ Pentru fructele dulci zahărul se foloseşte în jumătate (la o porţie de
ţa, se adaugă la această zeamă zahărul şi se pune la foc slab să se evapore.
fructe – ½ din greutate).
Când picătura de gem nu se prelinge pe tălgerel, pelteaua este gata.
◆ Ca dulceaţa să nu să se zăhărească, se adaugă la 1 kg de zahăr ¼ lin-
Se toarnă în borcane fierbinte şi se conservează răcită, când apare poj-
guriţă sare de lămâie dizolvată într-o linguriţă cu apă.
ghiţa la suprafaţă.
◆ Ca să se păstreze întregi în dulceaţă, dulceaţa de fructele fine se fier-
be în rate, la un foc potrivit, fără a se da în clocot. (de 2-3 ori.) Lichior din mintă rece
◆ Dulceaţa se toarnă în borcane. În acest caz se păstrează mai bine. 1 ceaşcă de ceai de mintă uscată sau 2 ceşti de frunze proaspete,
◆ Dacă picătura de sirop se încheagă pe tălgerel curat sau pe unghie – 3 ceşti de rachiu,
dulceaţa este gata. 1 ceaşcă de zahăr tos,
½ ceaşcă apă.
42 43
23. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Peste minta pusă în borcan se toarnă rachiul, se astupă ermetic şi se Reţete de post de la „Casa Părintească”
pune pe două săptămâni la întuneric. din când în când se amestecă bine.
După două săptămâni masa obţinută se strecoară şi în soluţie se toarnă Arta culinară rămâne una dintre cele mai rafinate deprinderi ale
siropul de zahăr răcit (zahărul se topeşte la foc în jumătate de cană de apă). omului. Şi dacă privim în trecut, putem observa că fiecare popor, zonă,
Lichiorul se toarnă în sticlă frumoasă şi se pune la întuneric. Cu cât sătuc au în bucătărie dintotdeauna reflexul timpului.
mai mult timp se păstrează, cu atât devine mai delicios (se pot folosi şi Arta culinară s-a dezvoltat odată cu civilizaţia şi a cunoscut de-a
frunze de mintă creaţă, petale de trandafir ş.a.) lungul timpului perioade de strălucire. Dar nu i-au lipsit şi momente
drastice, care nu i-au netezit drumurile.
Lichior din gutuie Evenimentele politice care i-au stimulat virtuţile, timpurile de sece-
2/3 din vas se umple cu terciul din gutui curăţate şi date prin maşina tă, cu molime care i-au umilit existenţa. Războaie aduceau pentru unii
de tocat. bunăstare, dar pentru cei mai mulţi – foamete şi deznădejde.
Se toarnă rachiul ca să acopere consistenţa şi se pune pe 1-2 luni la Pare ciudat, dar anume aceste momente de neajunsuri n-au ţinut
temperatura camerei la întuneric. gastronomia pe loc, ci au stimulat creativitatea culinară ţărănească.
După ce terciul se aşează, lichidul se stoarce şi se filtrează. La 400 ml Până azi simt eu gustul borşului de primăvară cu toate verdeţurile
de soluţie se adaugă 400 ml de sirop de zahăr răcit, preparat în prpoprţia: posibile şi imposibile, cu bulgur, pregătit cu ingeniozitate de măicuţa
1 pahar de zahăr la 1 pahar de apă. mea; sau pâinea coaptă cu ghindă de stejar măcinată în maşina de tocat
carnea – cu gustul şi culoarea ciocolatei; sarmale cu bulgur şi păsat,
Must din gugiulie – ca la mama coapte la cuptor; chiseliţa (prune uscate sau proaspete, fierte fără za-
Gugiuliile spalate se toarnă într-un vas ceva mai mult de jumătate, cel hăr); cu mămăliguţa, mălaiul, prăjiturele care se numeau minciunele
mai potrivit este gavanosul de lut. Peste gugiulii se toarnă apă fiartă, cât (din aluat nedospit, dar cu drojdie sau cu bicarbonat, se tăiau felioare şi
să acopere de două degete suprafaţa fructelor şi se pune la cald pe două se răsuceau şi se prăjeau în ulei mult într-un ceaun).
zile. Se servește ca băutură răcoritoare aromatică, ecologică si gustoasă. în post aceste prăjiturele se aduceau la biserică la pomenirea mor-
ţilor. Astfel, turtele noastre simple, din aluat din făină şi apă, coapte pe
plită, astăzi sunt cunoscute ca pizza (lavaş), ale noastre sunt date uitării.
Cocoșei (astăzi li se zice popcorn) copţi în ceaun pe pirostrii în
Reţete de la lume adunate curtea mătuşii maicii mele, căreia noi îi spuneam bunica, pentru că a
noastră bunică nu s-a mai întors, fiind dusă pe drumurile deportărilor
comuniste.
Sirop din flori de păpădie (după A. Treben) Duminicile, primăvara, în Postul Mare, bucuria noastră era enormă,
8 pumni de flori când toţi nepoţii, vreo 15 copii, ne adunam la „Bunica Maria din Palan-
1 kg zahăr ca”, să mâncăm cocoșei. Cine prindea mai mulţi cocoșei care săreau din
1 lămâie ceaune, se declara cel mai harnic şi se zicea că în anul acela cloşca avea
Peste patru pumni câte patru sau cum ţi-ai umplea şorţul cu flori de să scoată mai mulți pui cucoşi, iar dacă rămâneau la fund mai multe
păpădie se toarnă apa rece cât ar cuprinde florile acoperindu-le şi se lasă „găinuşe” – boabe de porumb rămase nedesfăcute – însemna că cloşca
peste noapte la rece. Dimineaţa se dă la un clocot bun, puţin se odihneşte va scoate mai multe găinuşe.
şi se strecoară, florile se storc bine. Se adaugă zahărul şi se pune la foc să Astăzi de dragul pompei de la restaurante, renunţăm la bucătăria tra-
se evapore, fără să fiarbă. Aproape de sfârşit se pun felioare de lămâie. diţională sănătoasă. Modernul care a intrat şi în bucătăria noastră tradi-
Dacă siropul nu se prelinge pe tălgerel – siropul este gata. Se toarnă în ţională şi pe la sate este ca şi când în loc de folclor românesc am asculta
borcane, se acoperă bine, se foloseşte dimineaţa cu ceai. manele.
44 45
24. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Bucătăria tradiţională, îndeosebi la ţară, poate fi doar stilizată, adap- Şi o snoavă educativă de la măicuţa mea Agripina, auzită de la ucrai-
tată la cerinţele de azi, păstrându-i autenticitatea. Mâncarea noastră de nenii din Palanca.
astăzi n-ar fi deloc de dorit să înoate în grăsime.
Pornind de la titlul acestui compartiment încerc să prezint doar câ- Pe malul unui pârăuaș creştea o tufă de fasole.
teva aspecte de artă culinară specifică satelor de unde vin membrele Într-o dimineaţă un pui de peşte s-a apropiat de mal şi a salutat faso-
formaţiei artistice „Doruleţ”, şi a casei mele părinteşti din satul Palanca. lea, zicându-i:
Şi dacă veniţi la Casa Părintească pe 13 decembrie în ziua de Sfântul – Buna dimineața, Umple-maţul.
Andrei – Cap de post, veţi nimeri la o feerie de bucate din fasole. Fasolea s-a indignat de aşa salutare înjositoare şi i-a răspuns:
Primăvara, când urzica este în capul mesei unui ţăran, care spune, că – Buna dimineața, Scuipă-masa.
dacă ai ajuns la urzică, eşti salvat de toate greutăţile şi relele de peste an, Peştişorul răsfăţat, supărat foc de aşa răspuns ce a primit, s-ă coborît
casa părintească vă va ospăta cu borş de primăvară cu urzici şi bulgur, la fund şi s-a plâns măicuţei sale.
urzici făcăluite, salate cu urzici şi leurdă, sarmale cu bulgur, cu păsat, – Mamă, eu am salutat fasolea, dar ea m-a ofensat, m-a numit ”scuipă-
urzici în foi de leurdă, stevie, podbal, măcriş, hrean. masa”.
În tradiţia noastră, eu cred că arta culinară îşi are locul ei la ea acasă, – Da tu cum ai salutat-o?
la Casa Părintească. – Păi, eu i-am zis: „umple-maţul”
– Dragul mamei, dacă vrei să fii respectat, încearcă să-i spui: „buna
Fasole, bob făcăluite (sbătute-cremă) dimineaţa, saţul-mesei,” şi-i vedea ce ţi-a răspunde.
Ca la mănăstirea Răciula A doua zi peştişorul a salutat fasolea după cum l-a învăţat mama:
Fasolele (băbane, băbănele, bob), după ce se înmoaie bine, se curăţă – Buna dimineața, saţul-mesei!
de coajă. – Buna dimineaţa, Cinstită-masă.
În castronul pregătit se pun fasolele curăţite de coajă, se toarnă apă Peştişorul, fericit, plutea pe apă, iar fasolea, mândră, fremăta pe mal…
numai atât cât cuprinde întreaga masă, se adaugă sare după gust, ceapă
întreagă, (după ce fierbe, ceapa se scoate), mirodenii după gust. Prăjituri de post (ca la nord)
Se fierb la foc încet ca răciturile (să nu forfotească) până se evaporă 2 pahare de borş acru
toată apa. 2 pahare de zahăr
Fasolele fierte, puţin răcite, se zbat cu lingura de lemn (vreo 20 min.) 1.5 pahare ulei
sau cu mixer în 5 min. bicarbonat sodiu, mac, miez de nuci presurat.
Se adaugă o lingură de zahăr şi se zbate până când consistenţa se face Aluatul se face în mod obişnuit. Pentru „mazurcă” se pregăteşte o bu-
albă ca spuma laptelui şi se măreşte în volum de 2 ori. căţică de aluat mai tare. Aluatul se pune la frigider şi peste turta de pe tava
Aceasta durează 15-20 min cu mixer mai puţin. cu umplutură se dă prin rozătoare bucăţica de aluat tare, acoperind turta.
Crema zbătută este delicioasă la gust, frumoasă pentru ornarea tarti- Se obţine o turtă creaţă fărâmicioasă şi gustoasă.
nelor, înfrumuseţarea mesei de post.
Poftă bună.
46 47
25. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Cartoflence Din cartea de onoare, scrisori, dedicaţii
Cartofii se fierb cu coajă.
Fetele Doruleţului
Se curăţă fierbinţi şi se făcăluiesc fierbinţi.
Când se răcesc, li se adăugă faină pentru a Suntem doctori, asistente, De la Casa părintească.
avea un aluat moale, cu ciutorul se întind turte- Hărnicuţe şi atente. Este ca conducător
le de o jumătate de cm grosime şi se coc pe plită. Şi muncim cu sârguinţă Şi solistă, şi actor.
Coapte, se ung cu ulei puţin, se clădesc în crati- Pe la băi, prin cabinet... Pe toate le chibzuieşte,
ţă una peste alta acoperite cu capac să fie calde. Doamna care vă-ntâlneşte cu mult spor Doamna munceşte.
Se servesc calde. O zi bună vă doreşte, Mai avem în “Doruleţ”
Pot fi servite ca învelitură cu diferite salate, Doctorul din fitobar Nişte bravi, frumoşi băieţi
Tatiana Podgurschi, gemuri, smântână – la dorinţă. Vă dă leac într-un pahar. fără care, cu cobza lor,
s. Palanca Aceste turte străvechi pot fi un deliciu pen- Asistente de la post fără sunet, microfon
tru picnicuri. Vă explică: are rost n-am putea cânta de dor.
Să primiţi nişte pastille, Şi e foarte important –
Prune marinate (varianta 1) Ca să fiţi în formă mâine. Noi avem cui să cântăm.
5 kg prune La nămol şi pe la băi Iară când aplaudaţi,
2 kg zahar Asistentele-s cu voi, inima ne-o mângîiaţi
1 litru oţet 9% Întrebîndu-vă întruna Cântecul înaripaţi.
10 cuişoare, scorţişoară. De e temperatura bună. Să veniţi, dragi spectatori,
Se fierbe oţetul cu mirodeniile. Se opăresc în Şi iar verde iasomie Să cântaţi cu noi de dor,
această soluţie prunele cu simburii scoşi, se lasă Să vă spunem cu mândrie Să ne bucurăm oricând
până a doua zi. Despre o Doamnă mai aleasă Pe-acest strămoşesc pământ.
Se repetă 3 zile, apoi se pun la fiert. Se închid Angela Melnic („Doruleţ”)
cu căpace după ce s-au răcit.
***
Tamara Stegarescu Ra- Prune marinate împăiate (varianta 2)
ciula, casa mierii 16.08 Aceeaşi procedură, numai că prunele se um- …În semn de înaltă preţuire pentru popularizarea artei populare stră-
2012 plu cu o felioara mică de morcov, cu nucuşoară, moşeşti, demonstrată cu brio la ziua culturii judeţului Ungheni în muni-
usturoi, ardeiaş iute. cipiul Chişinău, Vă transmit cele mai sincere mulţumiri.
În speranţa perpetuării tezaurului nostru cultural, oportunitatea va-
lorificării talentelor, deschiderii tainelor şi punerii lor în valoare ne-o
asumăm prin dorinţa de a face cunoscută tuturor întreaga gamă de pre-
ocupări. Or, tocmai prezenţa şi participarea Dumneavoastră la astfel de
spectacole de ZILE MARI denotă nesecatul izvor de viaţă spirituală.
Prefect de Ungheni Serghei Cladco, 23.06.2000
48 49
26. Nodişor la băsmăluţă „Doruleț” în bucătărie
Картинки из глубинки
… «Банку закопайте в землю…»
Глубинка... В квартиpке расписанной подсолнухами и ромашками
меня подчевали душистым чаем из трав, вкуснейшим сиропом из
одуванчиков и жаренными орешками … бука.
В родном лесу у Татьяны Андреевны есть потаенные лужайки,
где она собирает травы для снадобий и цветы – для зимних букетов.
А вот на знаменитые родники что невдалеке от монастырских
ворот она водит всех желающих, угощая тех кому повезет холодной
водой с «дулчецами» – в качестве десертной тарелки вам послужит
сорванный клееновый или буковый листок, на который положит
варенье. Вкусно!
Противопростудный сироп:
Листья мать-и-мачехи складываются в трехлитровую банку
слоями, перемежая с сахаром. Последним слоем должен быть сахар.
Банку хорошо укупориваем и закапываем в землю на восемь недель.
Полученный состав сцеживаем доведем до кипения и ставим на
хранение. В случае нужды пьем чай или принимаем как лекарство
от простуды.
Extras din „ AиФ-М №46 (77), 1997 – Валентина Ушакова
Reţeta fericirii
Luaţi cupa Răbdării Credinţă şi
Şi umpleţi-o cu vârf Mestecaţi totul bine.
cu Dragostea Inimii, Apoi ungeţi o bucată
Mai puneţi doi pumni din viaţa dăruită
de dărnicie, de DUMNEZEU şi
Stropiţi cu Umor, Propuneţi la toţi,
Presuraţi cu Bunătate, care vă ies în cale.
Adăugaţi mai multă
Tatiana Popa,
s. Palanca. „Casa Părintească”
50
29. Mângâiere pentru
ochi şi pentru tălpi
Din experienţa meşteşugărească
Tatiana Popa,
Meşter popular, membru al UMP
din Moldova
30. Nodişor la băsmăluţă
Citeşte această descriere şi vei afla cum se face aceasta. Vei descoperi
un meşteşug aproape dat uitării, dar şi vei mai însuşi o meserie neobişnu-
ită pentru contemporaneitate, care e şi deosedit de utilă.
Vei putea crea lucruri frumoase şi folositoare pentru casă, pentru
şcoală, pe care le vei putea dărui prietenilor şi cunoscuţilor.
Materialele sunt destul de accesibile, iar dispozitivul de lucru îl poţi
confecționa de sine stătător.
În taina acestei arte se pătrunde treptat: pentru început vei afla posibi-
Covorul în bumbi – lităţile pe care le oferă acest meşteşug, apoi vei învăţa alfabetul şi grama-
tica împletirii rozetelor cu nod ripsat. Abia mai târziu vei putea începe sa
element curativ îndeplineşti o piesă-model.
Ca să ne fie mai uşor, vom face împreună tot ce este descris în acest
în terapia compartiment.
Deci, să luăm în mână un fir de aşă de lână şi să încercăm a crea obiec-
netradiţională
te minunate.
Modul de executare a lucrărilor, cunoscut din timpuri străvechi, este
simplu şi logic. Pas cu pas vei însuşi taina confecţionării covorului în
bumbi după modelul unui covoraş-suvenir pentru un taburet sau pentru
Din străbuni, pe poarta vremii, măsuţa de telefon.
A intrat frumosu-n case. Astfel, treptat, şedinţă cu şedinţă, seară de seară, împreună cu alţi
Şi-i poruncă strămoşească: amatori de tradiţie şi prieteni iscoditori şi isteţi, după câteva seri petrecu-
Să păstrăm peste milenii, te împreună, veţi avea motive reale de a vă bucura de succes.
Arta noastră strămoşească.
din partea autorului
Tu, femeie, ia şi coase
Râuri şi vechi izvoade cu arnici,
Ca în lume să se ştie
Ce comori de artă-n inimi Tradiție și contemporaneitate
Păstrăm noi de la bunici.
Arta populară este expresia calităţilor artistice native ale poporului
nostru. Reflectând condiţiile economice, sociale şi culturale din diferite
Introducere epoci, arta populară are şi o valoare de document, constituie o sursă va-
loroasă pentru cercetători în ceea ce priveşte stabilirea contribuţiei aduse
Dragă novice! de poporul nostru la tezaurul comun al culturii universale.
Te îndemn să te iniţiezi în unul din cele mai străvechi meşteşuguri, în Nevoia de a crea frumosul a fost întotdeauna o necesitate vitală a po-
arta creării covorului în bumbi. porului nostru. Strămoşul nostru iubitor de frumos a asociat cu măiestrie
Practica nodului ţesut cultivă gust şi simţ de măsură, deschide mari specifică utilul cu frumosul.
perspective pentru dezvoltarea spiritului inventiv. Pentru executarea lui Arta este un fenomen de recreare în mod plastic a lumii reale.
se folosesc cele mai simple materiale – deşeuri de lână, aţăsimplă, prin Apariţia ţesutului se pierde în timpuri îndepărtate, pe teritoriul Româ-
îmbinarea cărora în ornamente pot fi create opere veritabile de artă. niei şi al Republicii Moldova este atestat din perioada neoliticului timpuriu.
58 59
31. Nodişor la băsmăluţă Nodişor la băsmăluţă
Împodobirea interiorului necesita o mare varietate de obiecte textile: Odată cu apariţia priceperii de a confecţiona fire tot mai fine care se
scoarţe sau covoare, acoperemânt pentru pat, cearşafuri, feţe de pernă, utilizau la împletit, apare şi necesitatea de a se păstra o formă constantă a
ştergare, feţe de masă etc. Ele încântă ochiul şi dau aspect nobil locuinţe- ochiurilor. Era nevoie de a confecţiona noduri fixe. Astfel apare modalita-
lor ţărăneşti, sunt înalt apreciate pentru atmosfera de căldură şi ospitali- tea de împletire cu noduri „zimţate” şi „ţesute” (cum e cazul covorului în
tate pe care o converă încăperilor. bumbi), cunoscute în Europa din vremurile cele mai străvechi.
Atitudinea faţă de „noduri” era diferită. Erau timpuri când nodul era
*** pur şi simplu interzis, fiind socotit drept vrăjitorie. Unele popoare, din
Covorul ales in bumbi are la bază un sistem complex de fire întinse
pe gherghef: orizontale şi verticale, fire întinse pe cele două diagonale.
Acestea constituie urzeala. Firul de beteală este trecut în sens circular,
pornind din punctual de întărire a firelor urzite. Astfel, în jurul fiecărui
punct se formează un „bumb”, („bobolană”, „ţâţa fetei” sau” sânioară”, aşa
mai sunt numite în popor).
Tehnică respectivă mai este numită în popor şi „solară” – deoarece
razele firelor ce formeză urzeala se întretaie în centrul fiecărei rozete, care
seamănă cu un soare.
Două exemplare ale Covorului în bumbi se păstrează în fondurile Mu-
zeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, fiind colecta-
te din raionul Făleşti, şi datează din sec. XIX.
Pentru prima dată această tehnică veche a fost revitalizată şi practi-
cată în şcoala din satul Răciula, Călăraşi, când colaboratorul ştiinţific pe
atunci al muzeului Ion Bălteanu, (acum Preşedintele UMP din Moldo-
va – Uniunea meşterilor populari din Republica Moldova) mi-a propus
să încerc a renaştere această veche tehnică.
Primul covor a fost executat de eleva clasei a 9-a Margareta Mocreac
împreună cu surorile ei Mariana şi Ana.
Compartimentul de faţă are nu numai o menire informativă, ci şi una
formativă: conţine recomandări clare după care se pot realiza modele
utile şi cu cu bogat conţinut tradiţional, specifice pentru viaţa satului.
Se încearcă o legătură firească între prezentul clocotitor şi zbuciumat al
poporului dezorientat cu măiestria artistică tradiţională, de acrea un do-
cument istoric despre trecut, prezent şi viitor.
El se adresează tuturor celor care încă nici nu bănuiesc că poartă în
sine tumultul frenetic al pasiunii de a făuri frumosul.
Tehnica împletirii cu noduri este veche de milenii. Ea a luat naştere
încă atunci când omul a simţit nevoia să unească două capete de aţă şi a
legat primul nod. Sau când vânătorii împleteau mreje din lână de fiare şi Primele eleve la „Nodișor la băsmăluță”: maia Mutu, Margareta
Mocreac, Mariana Stratan, Mariana Stegărescu, lilia Ursu,
din ierburi de baltă.
Mariana Mocreac, Ana Mușinchi.
60 61