2. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ
La români sărbătorile de iarnă au loc în perioada 6 decembrie- 7
ianuarie. Sunt sărbători laice şi creştine:
6 decembrie- Sfântul Nicolae
20 decembrie- Sfântul Ignat sau sacrificarea porcilor
24 decembrie- Ajunul Crăciunului
25 decembrie- Crăciunul
27 decembrie- Sfântul Ştefan
31 decembrie- Revelionul, Pluguşorul
1 ianuarie- Sorcova, Capra,
- Sfântul Vasile
5 ianuarie- Ajunul Bobotezei
6 ianuarie- Boboteaza
7 ianuarie- Sfântul Ion
3. SFÂNTUL NICOLAE
5-6 decembrie Sfântul Nicolae
În seara de 5 decembrie copiii îşi
pregătesc ghetele în care Moş
Nicolae (Sfântul Nicolae) va pune
daruri. Se zice că acest sfânt
călătoreşte
împreună
cu
un
măgăruş încărcat cu 2 coşuri: unul
plin cu dulciuri şi jucării pentru copiii
cuminţi şi altul cu nuieluşe pentru
copiii care nu au fost cuminţi. El
coboară pe horn şi lasă copiilor
dulciuri sau nuieluşe. A doua zi
dimineaţa copiii găsesc în ghete
darurile lăsate de Moş Nicolae.
4. SFÂNTUL IGNAT
20 decembrie Sfântul Ignat
În această zi românii taie porcii.
După ce pârlesc, curăţă şi
tranşează porcul familia face
pomana
porcului
la
care
participă toţi cei care au luat
parte la tăiatul porcului. Din
carne de porc românii pregătesc
diverse
preparate
specifice
sărbătorilor de iarnă: tobă,
leber, caltaboş, şuncă, cârnaţi,
piftie, sarmale.
Conform normelor europene,
românilor le este interzis să mai
taie
porcii
după
metoda
tradiţională, prin înjunghiere.
(vezi caricaturi)
6. AJUNUL CRĂCIUNULUI
Cu 40 de zile înainte de
Crăciun începe Postul
Crăciunului
în
timpul
căruia cei care ţin postul
nu mănâncă produse din
lapte şi
carne. De
asemenea în această
perioadă româncele fac
curăţenie în casă şi în
curte pentru a întâmpina
cum se cuvine marea
sărbătoare.
7. AJUNUL CR Ă CIUNUL
În dimineaţa zilei de 24 decembrie
până spre prânz, cete de copii
între 5 şi 14 ani merg cu "Moş
Ajunul", un colind scurt rostit la
fiecare casă şi care anunţă
deschiderea seriei de colinde.
Seara, după ieşirea de la biserică
(ora 18), cete de copii merg cu
"Steaua", un colind religios.
Ceata poartă o stea, luminată
din spate cu o lumânare ce are
în centrul ei o reproducere a
Naşterii Domnului.
8. AJUNUL CR Ă CIUNUL
Colindele sunt texte rituale
cântate
cu
ocazia
Crăciunului şi a Anului
Nou. Există colinde laice şi
creştine.
În ajunul Crăciunului familia
împodobeşte bradul şi
primeşte
colindătorii.
Aceştia primesc de la
gazde colaci, fructe (mere
şi nuci), bomboane sau
bani.
9. CRĂCIUNUL
Este ziua naşterii lui Iisus Hristos.
În România Crăciun este numele
păstorului în al cărui staul s-a
născut Iisus.
Pretutindeni acest cuvânt magic
renaşte speranţele, readuce
bucuria şi lumina în case.
Sărbătoarea de Crăciun ţine trei
zile.
În prima zi de Crăciun se oferă
cadouri celor dragi, iar familia
se reuneşte la masa de
Crăciun unde se servesc
mâncăruri tradiţionale (sarmale,
caltaboş, piftie, cârnaţi, tobă,
leber, cozonac).
10. SFÂNTUL ŞTEFAN
După Crăciun vin
diverse
sărbători
şi
obiceiuri
deosebit de frumoase care
fac ca plăcerile şi veselia să
se simtă în orice suflet şi în
orice casă: Capra, Sorcova,
Pluguşorul.
În ziua de 27 decembrie are loc
sărbătoarea religioasă a
Sfântului Apostol Ştefan,
care a fost omorât cu pietre
pentru credinţa lui. Cei care
poartă numele de Ştefan sau
Ştefania îşi serbează în
această zi onomastica.
11. PLUGUL ŞI PLUGUŞORUL
În ajunul Anului Nou (31 decembrie)
cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând
însuraţi pleacă cu Plugul - străvechi
obicei agrar, care a ajuns o urare
obişnuită de recolte bogate în anul
care abia începe. Acest obicei
ilustrează una din principalele
ocupaţii ale poporului român agricultura.
Pluguşorul copiilor- în ajunul Anului Nou
cetele de copii intră din casă în casă
să ureze purtând bice din care
pocnesc,
clopoţei,
tălăngi,etc.
Urarea este un lung poem în versuri
care prezintă succesiunea muncilor
agricole - de la aratul ogorului până
la coptul colacilor.
12. SORCOVA
Este un obicei închinat
Anului Nou.
Însemnul
ritual
este
alcătuit dintr-un băţ sau
o
ramură
verde,
împodobită.
Obiceiul se practică de
către copii, iar gazdelor
li se adresează urări de
sănătate,
belşug
şi
prosperitate.
13. CAPRA
Capra a fost socotită de români
ca animalul care dă semne
dacă vremea va fi bună sau
rea.
Jocul "caprei" a devenit un ritual
menit să aducă rodnicie
anului care urmează, spor
de animale în turmele
păstorilor,
succesul
recoltelor. În zilele noastre,
jocul a rămas un prilej de
etalare a unor frumoase
podoabe, covoare, ştergare
ş.a., în culori vii.
14. REVELIONUL
În
noaptea de 31 decembrie
românii sărbătoresc venirea
noului an. Se organizează
petreceri şi mese festive.
În ziua de 1 Ianuarie are loc
sărbătoarea
religioasă
a
Sfântului Vasile, arhiepiscop din
secolul al IV-lea, originar din
Cappadocia (Turcia), care a
stabilit
primele
reguli
ale
călugărilor. Cei ce poartă
numele de Vasile sau Vasilica
îşi serbează în această zi
onomastica.
15. BOBOTEAZA
5
ianuarie - Ajunul Bobotezei
(Botezul
Domnului).
Preotul
merge din casă în casă şi
stropeşte cu apă sfinţită casa şi
pe cei ai casei.
6 ianuarie - în calendarul ortodox:
Botezul
Domnului.
Preotul
sfinţeşte apa (aghiazma mare) şi
odată cu ea sunt sfinţite toate
apele pământului. Cu apa sfinţită
se stropesc vitele, se dă la cei
bolnavi, se pune puţin în prima
scaldă a copilului nou-născut, se
stropeşte cu ea prin casă în caz
de furtună şi trăsnete.
16. SFÂNTUL ION
Pe
7
ianuarie
românii
sărbătoresc
sărbătoarea
religioasă
ortodoxă
a
Sfântului Ioan Botezătorul.
Acesta a fost cel care boteza
oamenii în vechea Galilee,
anunţând venirea Domnului
Iisus Hristos. Tot acest sfânt
l-a botezat pe Iisus în apa
Iordanului. Pentru credinţa
lui,
regele
Irod
l-a
condamnat la moarte prin
decapitare.
Cei care poartă numele de Ion
sau Ioana îşi serbează în
această zi onomastica.
17. CONCLUZII
Sărbătorile de iarnă româneşti sunt multe, diverse şi spectaculoase.
Au loc în perioada 6 decembrie- 7 ianuarie şi sunt un amestec de laic şi
creştin. Este perioada care prezintă cele mai multe sărbători la un loc.
