SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 76
Baixar para ler offline
Modulul 1
Concepte generale ale tehnologiei
          informaţiei
Noţiuni generale
   Hardware :
    Prin hardware înţelegem totalitatea părţilor componente ale unui
    calculator: unitatea centrală + dispozitivele periferice .

   Software:
    Termenul software se referă la totalitatea programelor care
    rulează pe un calculator .

   TI: Tehnologia informaţiei se referă la ansamblul elementelor ce
    permit unei entităţi să comunice prin mijloace electronice cu
    exteriorul.
Tipuri de calculatoare
      Calculatorul poate fi definit ca un dispozitiv folosit pentru
 prelucrarea automată a datelor.

       Calculatoarele se clasifică în funcţie de mai multe criterii:
 a) Tipul unităţii centrale de prelucrare;
 b) Capacitatea memoriei interne;
       aceste două caracteristici influenţează viteza de lucru a
 calculatorului
 c) Capacitatea de stocare a memoriei externe;
 d) Viteza de lucru;
 e) Costul sistemului.

 Principalele tipuri de calculatoare sunt prezentate în continuare.
Tipuri de calculatoare
   SUPERCALCULATOARELE :
          Supercalculatoarele sunt calculatoare care se disting prin
    resurse hardware / software enorme .
          Sunt folosite pentru operaţii ce necesită calcule intensive:
    prognoze meteo, simulări fizice/mecanice (teste ale modelelor
    aerodinamice, reacţii nucleare, criptoanaliză etc. Drept urmare,
    principalii utilizatori de supercalculatoare sunt agenţii militare şi
    instituţii ştiinţifice. Costurile achiziţionării şi întreţinerii unui astfel
    de calculator sunt foarte mari.
          La momentul actual, cel mai rapid supercalculator este
    simulatorul geofizic de la Yokohama Institute for Earth Sciences
    din Japonia.
Tipuri de calculatoare
   Calculatoarele MAINFRAME :
          Calculatoarele mainframe sunt calculatoare c e pot exploata
    volume imense de date şi pot suporta lucrul a mii de utilizatori
    simultan . Acestia se pot conecta la mainframe prin aşa numitele
    terminale “ neinteligente ” (dispo zitive formate dintr-o tastatură şi
    un monitor, fără capacitate de calcul) . Un calcu l ator mainframe se
    distinge mai ales prin capacitatea de stocare şi memoria intern ă.
    El poate rula ani întregi fără întrerupere, Unele calculatoare pot
    rula mai multe sisteme de operare simultan, operând astfel ca o
    mulţime de “maşini virtuale”.
          Preţul unui astfel de calculator este de ordinul sutelor de mii
    de dolari.
          Principala diferenţă între supercalculatoare şi mainframe
    este că primele se folosesc pentru operaţii ce necesită calcule
    intense, în timp ce mainframe efectuează operaţii de complexitate
    redusă asupra unor volume mari de date.
Tipuri de calculatoare
MINICALCULATOARELE:
       Minicalculatoarele sunt
 similare       calculatoarelor
 mainframe, dar puterea lor de
 calcul este mai mică.
       Putem considera astfel
 minicalculatoarele ca fiind o
 categorie intermediară între
 calculatoarele mainframe şi
 calculatoarele personale.
       Astăzi              locul
 minicalculatoarelor a fost luat
 în     mare     măsură       de
 calculatoarele personale.
Tipuri de calculatoare
CALCULATOARELE
  PERSONALE (PC) :
        Sunt calculatoare mici,
  independente (cu capacităţi
  de    prelucrare   şi   stocare
  proprii) destinate a fi folosite
  la un moment dat de o
  singură               persoană,
  compatibile cu specificaţiile
  firmei IBM.
        Acestea    sunt    printre
  cele mai ieftine calcualtoare
  (între 400 – 1000 USD),
  accesibile atât firmelor cât şi
  utilizatorilor      individuali,
  datorită numărului mare de
  programe disponibile.
Tipuri de calculatoare
LAPTOP :
        Laptop ( notebook ) este
  un      calculator     personal
  portabil de mici dimensiuni,
  de obicei cântărind între 1-3
  kg, prevăzut cu ecran cu
  cristale     lichide      (LCD),
  tastatură        şi       mouse
  încorporate, baterie. Este de
  obicei mai puţin puternic
  decât        PC        obişnuite
  (capacitate de stocare şi
  memorie         internă      de
  dimensiuni      mai     reduse),
  preţul său este însă mai mare
  decât al PC-urilor, datorită
  componentelor miniaturizate
  ce intră în structura lor
  (peste 1500 USD).
Tipuri de calculatoare
   PDA / HANDHOLD / PALMTOP                :
          Personal Digital Assistants sunt
    cele    mai     mici   calculatoare,     de
    dimensiunile unei palme , iniţial au fost
    concepute ca agende electronice, dar au
    devenit mult mai versatile în timp. De
    obidei, un PDA include un ceas, carnet
    de adrese, calendar-agendă, organizator
    de sarcini (task-uri), precum şi un
    program de calculator de buzunar. Una
    dintre principalele caracteristici ale PDA
    (pe lângă mobilitate) este posibilitatea de
    a transfera date către / de la PC/laptop
    cu ajutorul unor cabluri speciale .
          Preţurile acestor dispozitive sunt
    apropiate de cele ale calculatoarelor
    personale.
Tipuri de calculatoare
   REŢELE DE CALCULATOARE:
         O reţea de calculatoare este un sistem de calcul ce permite
    comunicarea între două sau mai multe calculatoare (conectate între
    ele prin cablu, unde radio etc), acestea putând folosi în comun
    anumite resurse hardware - software.
Tipuri de calculatoare
   SERVER :
          Serverul este un calculator care face parte dintr-o reţea de
    calculatoare şi care oferă diverse servicii celorlalte calculatoare
    din reţea. Un server trebuie să dispună de resurse hardware şi
    software deosebite pentru a funcţiona ca atare.
          Tipuri de servere:
     • server de fişiere (stochează mare parte din datele
        utilizatorilor dintr-o reţea);
     • server de aplicaţie (rulează un program care execută anumite
        sarcini pentru utilizatori), cum ar fi:
          • server de poştă (permite comunicarea prin sistemul de
             poştă electronică e-mail);
          • server de internet (permite publicarea de informaţii pe
             INTERNET sub formă de pagini / site-uri WEB).
          Utilizatorii unui server sunt specialişti în hardware /
    software şi sunt cunoscuţi sub numele generic de administratori .
Componentele unui
calculator
   Unitatea centrală de prelucrare CPU (elementele ei se     află pe
    placa de bază):
     – Microprocesor;
     – Memoria internă;
     – Controllerul de intrare/iesire, sistemul de bus-uri;
   Memoria externă (se conectează la calculator prin         diverse
    cabluri):
     –   Discuri   fixe (HDD);
     –   Discuri   flexibile (floppy);
     –   Discuri   optice (CD) etc;
   Placa grafică / video (se conectează într-un slot special);
   Perifericele de intrare şi ieşire (se conectează prin aşa numitele
    interfeţe).
Microprocesorul
   Microprocesorul

          Microprocesorul este acea component ă a calculatorului care
    interpretează şi execută comenzile (instrucţiunile) programelor
    care rulează pe calculator. Microprocesorul este de fapt “creierul”
    calculatorului.
          Viteza de lucru (şi implicit performanţele) microprocesorului
    depinde de frecvenţa de tact (măsurată în Mhz / Ghz) şi de
    lăţimea registrului (numarul de octeti care pot fi prelucrati la u
    moment dat de procesor: 8 - 64 biţi) . Cu cât viteza de lucru este
    mai mare, cu atât procesorul este mai bun. Viteza se măsoară în
    MIPS (milioane de instrucţiuni pe secundă).
          Viteza de comunicare dintre procesor şi memorie (frecvenţa
    FSB, măsurată în Mhz) este foarte importantă pentru
    performanţele unui microprocesor, la fel ca şi memoria cache (o
    memorie exterm de rapidă, dar de capacitate mică, folosită pentru
    a prelucra volume mari de date susceptibile a încetini
    procesorul).
Microprocesoare
 Există 2 mari producători de microprocesoare pentru PC: Intel
 (procesoarele PENTIUM) şi AMD (cu procesoarele K6, K7).
 Cele mi bune procesoare oferite de aceste firme sunt (existente
 în România):




AMD Athlon 64 FX51, 2200MHz          INTEL Pentium IV Prescott,
                                            3400 MHz
Placa de bază
       Placa de bază este o placă încărcată de circuite integrate
 folosită de un PC. Toate componentele necesare pentru
 funcţionarea unui PC se conectează la placa de bază.
       Aceasta permite conectarea microprocesorului, memoriilor,
 plăcii grafice, plăcii de sunet, controllerelor pentru unităţile de
 stocare etc.
       Componentele unei plăci de bază sunt:
       - chipsetul (care controlează funcţionarea procesorului);
       - conectorii (sloturile) ISA, PCI, AGP;
       - conectori pentru alimentare;
       - bateria BIOS;
       - controllerele IDE / ATA;
       - slot/socket pentru conectarea procesorului;
       - conectori externi: porturi seriale / paralele / USB, sunet,
 video, reţea.
Placa de bază
      În funcţie de microprocesorul folosit, există mai multe sloturi
 / socket-uri disponibile. Este foarte important însă ca placa de
 bază să aibă socket+ul potrivit pentru un anume procesor. De
 aceea, la configurarea hard a unui calculator imediat după
 alegerea unui procesor, se alege placa de bază. Exemplu:
      - Socket 940 pentru Athlon 64 FX;
      - Socket A este folosit pentru procesoarele AMD (Athlon XP
 şi
                Duron);
      - Slot A pentru procesoarele AMD Athlon mai vechi;
      - Socket 462 pentru noile AMD Athlon;
      - Socket 478 pentru Pentium 4 Northwood;
      - Socket 423 pentru Intel Pentium 4 processors;
      - Socket 370 pentru Intel Pentium III and Celeron
 processors;
      - Slot 1/Slot 2 pentru procesoarele Intel Pentium II/III and
 Celeron mai vechi.
      Socket-urile mai noi cu numere de c âte 3 cifre sunt botezate
 în funcţie de numărul de pini pe care îi conţin. Celelalte, mai
 vechi, au fost numite în funcţie de ordinea construirii lor.
Placa de bază

          P entru fiecare procesor exist ă de asemenea mai multe
    chipset-uri disponibile. Astfel:
-   pentru procesoarele AMD: VIA KT400, KT 600, nForce 2, nForce
    2 Ultra 400, nForce3
-   Pentru procesoarele Intel: Intel 845 PE, Intel 865PE, Intel 865G,
    Intel 875P.
    Este foarte important ca placa de bază să fie dotată cu un chipset
    care suportă un procesor anume.
          În momentul actual, performanţele plăcii de bază sunt un
    element de bază pentru funcţionarea în condiţii optime a
    calculatorului.
          Producători de plăci de bază: Asus, Abit, Epox, Gigabyte.
Placa de bază pentru
 AMD

Epox 8KRA2+
 Chipset KT
    600
 Socket A
Placă de bază pentru
Intel




   Abit BD7E, chipset Intel 845PE, socket 478
Dispozitive (periferice)
de intrare
       Dispozitivele periferice de intrare colectează informaţii de
       la
 utilizator pentru a putea fi prelucrate de către calculator.
       Acestea
 se cone c tează la calculator prin interfeţe sau porturi conectate
       la
 placa de bază.
                Exemple de periferice de intrare:
 a)    tastatura;
 b)    mouse;
 c)    trackball;
 d)    joystick;
 e)    touch pad;
 f)    touchscreen;
 g)    light pen;
 h)    scanner.
Interfeţe

       După cum am văzut, interfeţele permit conectarea
 perifericelor la unitatea centrală. Interfeţele pot fi:
 a) seriale: transmite un singur set de date la un moment dat. La
 interfeţele seriale putem conecta: mouse, tastatură, ;
 b) paralele: transmit simultan mai multe seturi de date;
 c) USB – Universal Serial Bus: cele mai noi şi mai rapide
 interfeţe, permit conectarea tuturor dispozitivelor periferice.
Tastatura
       Tastatura (keyboard) este cel mai        important dispozitiv de
 intrare. Se prezintă sub forma unei plăci      care conţine mai multe
 taste (cca. 100), care pot fi acţionate prin   apăsare.

       Tastaturile se pot conecta la calculator prin următoarele
 interfeţe:
       - serial (PS2);
       - cordless (port infraroşu);

       Tastatura este de formă dreptungiulară, mai nou au apărut
 tastaturile ergonomice, care oferă o mai bună poziţionare a
 mâinilor în timpul lucrului, precum şi posibilităţi de scriere mai
 rapid (grupul principal de taste este despărţit în două subgrupuri,
 corespunzătoare celor două mâini).
Tastatura




       Tastatură ergonomică
Mouse-ul
       Mouse-ul s-a dezvoltat ca dispozitiv de intrare în paralel cu
 interfeţele grafice (Windows 3.1). Forma mouse-ului se potriveşte
 perfect pentru a fi ţinut sub mână, este prevăzut de obicei cu
 două butoane şi o rotiţă (scroll), sau 3 butoane.
       Mouse-ul se foloseşte împreună cu un pad (covoraş), pe
 care poate fi mişcat. În partea de jos există un dispozitiv care
 detectează mişcările mouse-ului, acestea fiind transpuse în
 mişcări ale unui cursor (simbol) pe ecran.
       Mouse-ul şi tastatura sunt cele mai importante periferice de
 intrare, de asemenea sunt cel mai des folosite.
       Există 2 tipuri de mouse:
 a) mouse mecanic: este prevăzut cu o bilă care, mişcându-se,
 antrenează mişcarea a 2 role perpendiculare;
 b) mouse optic: mişcarea mouse-ului este detectată cu ajutorul
 unui senzor optic.
       Se poate conecta la calculator prin interfaţă serială, PS2
 sau USB, mai nou şi wireless.
Mouse-ul




 Mouse optic, wireless   Mouse mecanic cu fir
Trackball
       Trackball este un dispozitiv asemănător cu mouse-ul
 (transmite informaţii calculatorului prin mişcarea sa). Este format
 dintr-o bilă introdusă într-un socket care conţine senzori ce
 detectează mişcarea bilei, semănând cu un mouse întors pe spate.
 De aemenea, este prevăzut cu butoane similare butoanelor mouse-
 ului.
       Mişcările bilei sunt transmise calculatorului, care le traduce
 prin mişcări corespunzătoare ale cursorului pe ecran.
       Trackball-ul s-a impus în mediul proectării asistate de
 calculator, putând fi folosit şi în locurile unde nu este loc pentru
 mousepad.
                           Conectarea trackball-ului se face
                           similar cu a mouse-ului.
Joystick
       Joystick-ul seamănă cu manşa unui avion şi este folosit
 pentru jocuri (simulatoare de avioane, jocuri cu automobile etc).
 Mişcările joystickului sunt transmise prin cablul de conectare
 către calculator, transpunându-se în mişcări ale vehiculului din
 joc. Este prevăzut cu butoane care pot funcţiona c o nform
 dorinţelor utilizatorului.
       Unele joystick-uri sunt însoţite de un dispozitiv adiţional
 denumit “Throttle”, folosit pentru a comanda acceleraţia.
       Similar cu joystick-ul este combinaţia volan+pedale+
 schimbător de viteze, destinată pasionaţilor de jocuri auto. Se
 conectează într-un port special pe placa de sunet sau prin USB.




         Joystick + throttle            Volan cu pedale
Touchpad
      Tocuhpad-ul      este   un
periferic de intrare folosit de
obicei    pentru      laptop-uri.
Funcţionează       la    fel  ca
mouse-ul,               mişcarea
cursorului pe ecran fiind
controlată     de       mişcările
degetului    utilizatorului   pe
suprafaţa touchpad-ului. Este
prevăzut cu două butoane,
care se comportă similar
butoanelor stâng şi drept ale
mouse-ului.
      Poate fi încorporat în
laptop sau detaşabil. Se
conectează la fel ca mouse-
ul.
Touchscreen-ul
      Touchscreen-ul este un ecran căruia utilizatorii îi
 transmit comenzi atingând o imagine anume. Este prevăzut
 cu un software special pentru interpretrarea comenzilor. Este
 uşor de folosit, dar ecranul necesită întreţinere intensivă.
Light pen-ul
      Light pen-ul este un dispozitiv conectat la calculator, care
 atunci când este îndreptat spre ecran verifică dacă punctul
 respectiv este iluminat sau nu, şi apoi trimite informaţia către
 calculator. Atingerea ecranului conduce la activarea unei
 comenzi.
Scanner-ul
       Scanner-ul transformă informaţia de pe foi sau diapozitive în
 format electronic. Poate fi folosit pentru a scana imagini, texte,
 grafice. Odată memorate în calculator, documentele scanate pot fi
 prelucrate. Scanner-ul se prezină în două variante:
       a) flatbed scanner (scanner de birou): se foloseşte
 asemănător xerox-ului. Documentul de scanat se aşază cu faţa în
 jos pe scanner, iar capacul scannerului se închide. La apăsarea
 unui buton, se declanşează scanarea.
       b) handscanner (scanner de mână): scanarea se face
 plimbând scannerul deasupra documentului.
Perifericele de ieşire
      Sunt acele dispozitive care transmit informaţia din calculator
 către utilizator. Se conectează la calculator prin interfeţe
 specifice.
      Se clasifică astfel:
      a) optice: prezintă informaţiile sub formă vizuală;
      b) acustice: prezintă informaţiile sub formă de sunete.

      Exemple:
      a) monitorul;
      b) imprimanta;
      c) plotter-ul;
      d) difuzoarele;
      e) căştile audio.
Monitorul
      Este asemănător televizorului, cu ajutorul său utilizatorul
 vizualizează în orice moment ceea ce execută calculatorul. Monitorul
 este cel mai important dispozitiv de ieşire.

       Monitoarele se pot clasifica în:
       a) monitoare cu tub catodic (CRT): acelaşi principiu ca şi la
 televizor, sunt mai ieftine, dar mai mari;
       b) monitoarele cu cristale lichide LCD: sunt mai mici ca
 dimensiuni, dar sunt foarte scumpe.


Monitor                          Monitor LCD
CRT
Monitorul
       Performanţele unui monitor sunt apreciate în funcţie de:
 a) dimensiunea diagonalei (se măsoară în inches, 1 inch = 2,54
 cm): există monitoare de 15, 17, 19 şi 21 inci. Cu cât diagonala
 tubului este mai mare, cu atât mai bine.
 b) rezoluţia suportată (imaginea se împarte în puncte – pixeli). Cu
 cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii este mai
 bună.
 c) rata de reîmprospătare a imaginii (măsurată în Hertzi) arată
 frecvenţa (pe secundă) a reîmprospătării. Cu cât această rată
 este mai mare, cu atât stabilitatea imaginii creşte.
 d) ergonomia (radiaţiile emise de monitor).
Imprimanta

        Cu ajutorul imprimantei, informaţia electronică din calculator
 se tipăreşte pe hârtie.
        Imprimantele se clasifică astfel:
        a) imprimante cu pini (este necesară o hârtie specială, este
 ieftină dar odată cu răspândirea imprimantelor cu jet de cerneală,
 la fel de ieftine, este pe cale de dispariţie);
        b) imprimanta cu jet de cerneală (foloseşte hârtie normală,
 calitatea depinde de culori şi de rezoluţie - pixeli per inch dpi);
        c) imprimanta cu laser ( cea mai rapidă, dar şi cea mai
 scumpă, foloseşte hârtie obişnuită);
        d) plotter-ul este folosit pentru tipărirea desenelor de înaltă
 rezoluţie (planuri arhitecturale de exemplu).
        Imprimanta se conectează la calculator prin interfaţa
 paralelă sau USB.
Imprimanta




 Imprimantă cu jet de   Imprimantă cu laser
       cerneal ă
Imprimanta




   Plotter   Imprimantă
              matriceală
Boxe / căşti
       Aceste periferice de ieşire prezintă informaţia sub formă de
 sunete. Folosirea lor necesită o placă de sunet. Se pot folosi pentru:
 a) instruire;
 b) divertisment (muzică, filme, jocuri);
 c) comunicare cu alţi utilizatori (combinat cu un microfon).
Stocarea informaţiilor.
Măsurarea memoriei
      Datele sunt stocate în memoria calculatorului folosindu-se
 sistemul binar de numeraţie, unde nu există decât două valori
 posibile: 0 şi 1. Toate datele prelucrate şi operaţiile efectuate de
 calculator sunt descompuse în elemente care au valoarea 0 sau
 1. Un astfel de element se numeşte bit , este cea mai mică unitate
 de măsurare a memoriei.
      O combinaţie de 8 biţi se numeşte byte . Un byte corespunde
 unui caracter (literă, cifră etc.). Efectuând toate combinaţiile (0
 sau 1 pe 8 poziţii posibile) obţinem 256 de variante, deci 256 de
 caractere.
      Celelalte unităţi de măsură pentru memorie sunt:
      - KiloByte kB: 1024 bytes;
      - MegaByte MB: 1024 Kilobytes;
      - GigaByte GB: 1024 Megabytes;
      - TeraByte: 1024 GigaBytes.
Stocarea informaţiilor.
Măsurarea memoriei
Alte noţiuni legate de date:
   - Un câmp este o unitate informaţională semnificativă (fiecare
   dintre coloanele unui tabel este un câmp);
   - O înregistrare este o mulţime de valori formate din cel mult o
   valoare pentru fiecare câmp;
   - Un fişier reprezintă unitatea de prelucrare a informaţiei din
   punct de vedere al software-ului. Un fişier se caracterizează
   printr-un nume (alegerea numelui unui fişier este la latitudinea
   utilizatorului) şi o extensie (un grup de 3 caractere care arată
   tipul de informaţie conţinută în fişierul respectiv).
   - Un director reprezintă un segment al memoriei externe în care
   pot fi stocate fişiere şi / sau alte directoare.
          Fişierele şi directoarele sunt organizate pe suporturile de
   memorie externă într-o formă arborescentă.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
         Memoria externă este memoria care reţine toate datele
 utilizatorilor. Are un caracter nevolatil (la deconectarea
 calculatorului de la sursa de curent electric, conţinutul memoriei
 nu se şterge).
       Memoria externă se prezintă sub forma unor dispozitive de
 stocare:
       a) Hard-disk-ul (HDD, discul fix) este cel mai important
 suport de memorie externă. Este format din mai multe discuri
 magnetice suprapuse care se rotesc, datele fiind citite/scrise cu
 ajutorul unor capete speciale. Are cea mai mare capacitate de
 stocare (astăzi există HDD-uri cu capacitate de la 20Gb la 160
 Gb) şi cel mai bun timp de acces la date. Performanţele unui
 HDD, pe lângă capacitate, sunt:
                 - timpul mediu de acces la date (durata necesară
 pentru a accesa un segment al HDD), măsurat în nanosecunde;
                 - viteza de transmisie a datelor (volumul de date pe
 care HDD le poate citi în unitatea de timp);
                 - interfeţele de acces la HDD: IDE, EIDE, UATA,
 SATA, SCSI.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
         Toate aceste caracteristici determină preţul HDD, care este
cel mai scump dispozitiv de stocare.
         A apărut în ultimul timp posibilitatea ca HDD să fie desprins
uşor din calculator, cu ajutorul unui dispozitiv special.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
b) Floppy Disk-ul (Disc flexibil) este un suport de memorie externă
   format dintr-un disc magnetic subţire încastrat într-o carcasă de
   plastic dreptunghiulară. Spre deosebire de HDD, floppy disk-ul
   necesită un dispozitiv special pentru ca datele memorate pe el să
   poată fi citite sau modificate prin scriere. Acesta se numeşte
   Floppy Disk Drive.
         Floppy disk-ul are capacitatea maximă de 1,44 Mb, iar
   probabilitatea de defectare este destul de mare. Costurile sunt
   prin urmare foarte mici (în jurul a 10 USD un FDD, iar un disc
   cca. 0,30 USD). Discurile floppy au totuşi avantajul ca sunt cele
   mai comode atunci când datele sunt de volum mic, de asemenea
   se pot refolosi.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
c) Discul optic (CompactDisc), CD
         Este un disc plat din plastic pe care datele se stochează în
   spirală, de la centru către margine.
         Capacitatea unui CD poate ajunge la 700 Mb. CD-ul se
   prezintă în mai multe variante:
         a) CDROM (Read Only Memory): poate fi încărcat cu date o
   singură dată, după care ştergerea/modificarea sunt imposibile;
         b) CDRW (ReWritable): poate fi încărcat de mai multe ori.
         Ca şi floppy, CD-ul necesită un dispozitiv special pentru
   citirea datelor înscrise (CDROM drive) sau pentru citire / scriere
   (C D Writer/ReWriter). Datorită scăderii preţurilor acestor
   echipamente şi al CD-urilor neimprimate, CD-ul a devenit extrem
   de popular printre utilizatorii de calcualtoare.
Dispozitive de stocare
(memoria externă)
Memoria internă
     Este de două feluri:
a)   Read Only Memory: conţinutul ei nu poate fi modificat şi nu
     se distruge prin întreruperea alimentării cu tensiune
     electrică. Memoria ROM este configurată de producătorul
     plăcii de bază în vederea realizării unor funcţii speciale
     (pornirea calculatorului);
b)   Random Access Memory: în RAM sunt încărcate toate
     programele/fişierele deschise la un mo m e n t dat de utilizator.
     Memoria RAM este volatilă (conţinutul ei se pierde la oprirea
     calculatorului), drept urmare, înainte de a într e rupe lucrul
     este imperios ca fişierele deschise să fie salvate pe un
     sup o rt de memorie externă.
     Principala caracteristică a memoriei RAM este capacitatea
     (multiplu, astăzi, de 128 Mb). Cu cât memoria RAM are o
     capacitate mai mare, cu atât calculatorul este mai rapid.
     De asemenea, fr e cvenţa de bus (frecvenţa magistralei).
     Tipuri de memorie: EDO, SDRAM, DDRAM.
Performanţele unui
calculator
       Microprocesorul este cel mai important factor ce influenţează
 performanţele calculatorului. Un calculator se construieşte practic
 în jurul microprocesorului.
       Cu cât microprocesorul este mai rapid, cu atât calculatorul
 este mai bun. Există la momentul actual mai multe categorii de
 microprocesoare:

             Procesor             Frecvenţe           Preţuri
                                                   (milioane lei)
 Intel PIV Extreme Edition             3200 Mhz               43,5
 Intel PIV HT Prescott           2800 – 3400 Mhz        7,6 – 19,5
 Intel PIV HT Northwood          2000 – 3400 Mhz          5,5 – 19
 Athlon XP Barton                2500 – 3000 Mhz           3,5 – 8
 Athlon XP                       1800 – 2700 Mhz           2,5 – 5
 Intel Celeron                   2000 – 2700 Mhz          2,5 – 4,5
 AMD Duron                       1400 – 1800 Mhz            1,5 - 2
Performanţele unui
calculator
   Placa de bază:
          Placa de bază trebuie aleasă cu foarte mare grijă, pe lângă
    faptul că trebuie să fie compatibilă cu procesorul, putând influenţa
    performanţele acestuia.
          Pentru procesoarele AMD XP şi Barton (care oferă un raport
    calitate/preţ atractiv), la momentul actual cele mai bune plăci sunt
    considerate următoarele:
          1. Abit NF7S 
          2. Epox EP-8RDA3+
          3. Gigabyte GA-7NNXP
          4. Asus A7N8X 2.0 Deluxe
          Indiferent de chipsetul dorit, plăcile celor 4 producători
    enumeraţi mai sus sunt o alegere bună pentru un procesor AMD
    Athlon XP.
          La fel, pentru procesoarele Intel se pot folosi cu succes plăci
    de bază Intel, Gigabyte, Abit.
Performanţele unui
calculator
   Memoria RAM:
          Pentru o mai bună performanţă a calculatorului, se
    recomandă să se folosească o memorie RAM cât mai mare (astăzi
    multe aplicaţii vorbesc deja de un minim de 128 MB), 512 MB
    fiind suficienţi pentru a rula majoritatea programelor existente
    astăzi.
          Pentru pasionaţii de jocuri pe calculator şi pentru cei
    interesaţi de prelucrare multimedia (imagini, sunete), 512 Mb este
    un minim necesar.

   Perifericele de intrare:
        Pentru tastatură şi mouse, se recomandă variantele
        ergonomice
      ale acestora, disponibile într-o gamă largă în magazine.
        Oricum,
     mouse-ul ar trebui să fie prevăzut oricum cu rotiţă de scroll,
      pentru a uşura deplasarea prin documente. Pentru cei care
        doresc,
Performanţele unui
calculator
   Perifericele de ieşire:
           Pentru monitor:
                • Diagonala ecranului: se recomandă în mod obişnuit
                   utilizarea unui monitor cu diagonala de 17”. Pentru
                   vizionarea de filme sau jocuri, un monitor cu
                   diagonala de 19” este mult mai potrivit.
                • Rezoluţia ecranului: pentru a nu obosi ochiul , o
                   rezoluţie de 800 * 600 Mhz sau 1024 * 768 sunt
                   perfecte.
                • Frecvenţa cadrelor: nu trebuie să fie sub 70 Khz.
                   Pentru cei care petrec mult timp în faţa calculatorului,
                   o frecvenţă de peste 90 Khz este de dorit.
                • Ergonomie: standardele TCO de limitare a radiaţiilor
                   sunt o condiţie necesară pentru un monitor.
           Imprimanta: se poate opta pentru o imprimantă deskjet sau
    laserjet, având în vedere rezoluţia (care influenţează calitatea
    listării) şi viteza (numărul de pagini listate pe minut).
Performanţele unui
calculator
Suporturile de memorie externă:

    – Discul fix (HardDisk-ul): principalul criteriu de apreciere
      pentru HDD este dimensiunea (azi până la 160 Gb), cu cât
      este mai mare, cu atât mai bine. Alte criterii de apreciere:
      interfaţa (IDE, ATA, SATA, SCSI), numărul de rotaţii pe minut
      (cu cât mai mare, cu atât mai bine).
    – Discul optic (CD): mai întâi utilizatorul îşi alege între CDROM
      şi CDRW. La ambele dispozitive, viteza de citire/scriere este
      primul criteriu de apreciere al performanţei. Dacă sunt
      estimate operaţiuni majore de citire şi scriere de pe / pe CD,
      se recomandă achiziţionarea atât a unui CDRW, cât şi a unui
      CDROM, pentru a nu uza (nejustificat) CDRW-ul prin
      operaţiuni de citire.
    – Unitatea DVD: viteza de citire este cel mai important criteriu
      de apreciere.
Performanţele unui
calculator
   Plăcile de extensie:
     – Placa video: pentru utilizări obişnuite, plăcile GForce4
       MX440, pentru utilizatori mai pretenţioşi sau pentru jocuri /
       multimedia se recomandă folosirea unei plăci mai puternice
       (GForce FX5200, FX 5700 până la ATI Radeon 9800 Pro).
     – Modemul: permite conectarea la o reţea prin cablu telefonic,
       cablu tv, unde radio etc. Pentru modemurile telefonice
       analogice, viteza de 56k sunt o ofertă elegantă.
     – Placa de sunet: în funcţie de performanţa dorită, calculatorul
       poate fi echipat astfel:
              • Multe plăci de bază sunt echipate cu o placă de sunet
                încorporată, această variantă oferă o calitate
                satisfăcătoare;
              • La nivelul mediu, avem placa de sunet Creative SB
                Live! 5.1;
              • Cele mai puternice sunt plăcile Audigy.
Software
   Sistemele de operare
          Sunt programe speciale, al căror rol este gestionarea
        resurselor Hardware/software ale calculatorului, implicit
        asigurarea funcţionării celorlalte programe.
          Funcţii ale sistemelor de operare:
          - gestionarea unităţii centrale de prelucrare;
          - administrarea memoriei externe / interne;
          - interfaţa cu utilizatorul.
     Sistemele de operare se clasific ă în:
        - sisteme de operare pentru staţii de lucru: MS DOS, Windows
        (cu versiunile ’95, ’98, 2000, XP , Linux, Unix, Apple)
        - sisteme de operare pentru servere (Windows NT 4, 2000
        Server, 2003 Server, Linux, Unix, Apple)
Software
   Aplicaţiile software

         Sunt reprezentate de o întreagă serie de programe folosite
       pentru a prelucra anumite date, rulând sub controlul
       sistemului de operare.

         Sistemele de operare şi majoritatea aplicaţiilor care rulează
       sub controlul acestora folosesc pentru interacţiunea cu
       utilizatorul aşa numitele GUI (Graphical User Interfaces).
       Acestea conţin comenzi ale sistemului de operare sub forma
       unor simboluri grafice afişate pe ecran, utilizatorul putându-le
       activa cu ajutorul mouse-ului sau tastaturii, fără a le scrie
       explicit.
Software
   Tipuri de aplica ţ ii software :
     – Editoare de text: se folosesc pentru editarea, prelucrarea şi
        memorarea textelor. Prezintă o serie de avantaje faţă de
        maşinile de scris, şi anume:
              • Corectările se fac extrem de uşor;
              • Textele pot fi preluate din surse electronice (prin
                scanare, prin copiere din alte programe)
              • Textele pot fi combinate cu alte elemente ca: tabele,
                imagini, grafice;
              • Aceste programe comunică uşor cu programele de
                email.
              • Exemple:        Microsoft Word,   WordPerfect,  Lotus
                WordPro.
     – Programe de calcul tabelar: sunt destinate prelucrării datelor
        stocate sub formă de tabele. Pot efectua calcule complexe
        asupra datelor, pot efectua reprezentări grafice.
              Exemple: Microsoft Excel, Microsoft Works, Lotus 1-2-3.
Software
-     Sistemele de gestiune a bazelor de date: se folosesc la
    administrarea volumelor mari de date organizate după anumite
    criterii.
      Exemple: Microsoft SQL Server, Oracle 9I, Microsoft ACCESS
         etc.
-    Programele de contabilitate sunt programe destinate pentru
    ţinerea evidenţei contabile pe calculator. Permit preluarea datelor
    din documentele contabile de intrare, precum şi obţinerea
    situaţiilor finale (balanţe, fişe de cont, bilanţuri etc). Unele dintre
    ele permit efectuarea de analize economice sau ofera suport
    pentru adoptarea deciziilor.
      Exemple: Ciel, Wizcount
-    Programele de prezentare: sunt programe cu ajutorul cărora se
    pot realiza prezentări profesionale (folosind texte, grafice, imagini
    etc), ce pot fi prezentate unui auditoriu.
      Exemple: Powerpoint
Software
-   Programe de tehnoredactare: servesc la editarea documentelor
    ce conţin imagini, permiţând o prelucrare mai complexă a
    acestora, faţă de editoarele de texte.
     Exemple: Quark Xpress, Adobe Pagemaker

-    Aplicaţii multimedia: sunt programe ce pun la dispoziţia
    utilizatorului imagini şi sunet (posibilitatea de a asculta muzică
    sau de a viziona filme, aplicaţii pentru instruire, jocuri etc.)
Dezvoltarea sistemelor
      Dezvoltarea aplicaţiilor software presupune parcurgerea mai
 multor etape:

 - Analiza activităţii de informatizat: se stabilesc cerinţele
 referitoare la modul de lucru şi la datele pe care la va prelucra
 programul;
 - Proiectarea programului: stabilirea structurii programului;
 - Implementarea: scrierea programului folosind un limbaj de
 programare;
 - Testare / validare: programul este supus unor teste pentru a se
 identifica şi corecta eventuale erori sau neconcordanţe cu
 cerinţele iniţiale;
 - Utilizare şi întreţinere: programul este oferit beneficiarilor spre
 utilizare, putând fi modificat sau se pot elabora versiuni noi ale
 programului (updates).
Reţele de calculatoare
REŢELE DE CALCULATOARE:
      O reţea de calculatoare este un sistem de calcul ce permite
   comunicarea între două sau mai multe calculatoare, acestea
   putând folosi în comun anumite resurse hardware - software.
      Reţelele se pot clasifica după mai multe criterii:
   După întindere:
      a)  reţele locale – Local Area Network LAN (se întind pe o
          zonă restrânsă, de exemplu o clădire sau un birou);
      b)  reţele metropolitane Metropolitan Area Network MAN
          (se întind pe mai multe clădiri, chiar pe un întreg oraş),
          de exemplu reţeaua unui furnizor de servicii INTERNET
          care cuprinde toţi abonaţii furnizorului respectiv;
      c)  reţele pe arii întinse Wide Area Network WAN (reţele de
          întindere globală), exemplu: INTERNET.
Reţele de calculatoare
      După rolurile jucate de calculatoare:
 a) reţele peer to peer (de la egal la egal). În cadrul acestor reţele
 fiecare calculator poate oferi celorlalte o serie de resurse ce pot
 fi folosite de celelalte calculatoare, toate PC-urile joacă acelaşi
 rol.
 b) reţele client-server. În reţelele client-server, unul sau mai
 multe calculatoare joacă rolul de server, oferind servicii celorlalte
 calculatoare.

       Avantaje ale conectării în reţea:
 a) calculatoarele (utilizatorii) pot schimba date sub formă de
 fişiere;
 b) se pot partaja (folosi în comun) anumite resurse: o conexiune
 internet, o bază de date etc., chiar fişiere;
 c) se elimină disketele folosite pentru transferul de fişiere;
 d) creşte nivelul de securitate al datelor (mai ales în reţelele
 client-server).
Reţele de calculatoare
       Pentru a realiza o reţea, pe lângă calculatoarele ce vor fi
 conectate este necesară şi existenţa unui mediu de comunicaţie.
 Pentru reţelele locale, mediul de comunicaţie este cablul UTP.
 Pentru reţelele MAN sau WAN interconectarea se face prin linii
 de date oferite de firme specializate. Aceste linii pot fi:
       a) linii telefonice: sunt cele mai ieftine, dar şi cele mai puţin
 rapide medii de comunicaţie. Pe liniile telefonice informaţiile se
 transmit sub formă analogică, deci fiecare calculator de la capătul
 unei linii trebuie să fie dotat cu un dispozitiv special care să
 convertească informaţia: modem (Modulator/DEModulator);
       b) Linie ISDN: permite transmiterea datelor sub formă
 digitală, deci este ceva mai rapidă ca linia telefonică ;
       c) cablul TV: este mai rapid, dar şi mai scump. Folosirea sa
 necesită existenţa unui modem de cablu (nu cu mult mai scump
 decât modemul telefonic);
       d) Radio: presupune folosirea unei antene şi a unui modem
 la ambele calculatoare care comunică între ele.
       Viteza de transmisie diferenţiază aceste medii de
 comunicaţie (se măsoară în kBps).
Poşta electronică (email)
   Serviciul de poştă electronică (email) permite schimbul de
    informaţii sub formă de mesaje între utilizatorii unei reţele. Pentru
    folosirea acestui serviciu utilizatorii au nevoie de:
          - un program care permite lucrul cu email-ul (email client);
          - o adresă de email;
          - un calculator conectat la reţeaua folosită de către
    email client.
          Utilitatea email derivă din faptul că este mult mai rapid ca
    poşta obişnuită, mesajele transmise putând fi recepţionate rapid
    de către destinatari. De asemenea, mesajelor li se pot ataşa
    fişiere (audio, fotografii etc.).
Reţeaua INTERNET
    Reţeaua Internet este o reţea de calculatoare întinsă pe întregul
     glob (este cea mai mare reţea din lume ca arie de răspândire şi ca
     număr de utilizatori). Principalele utilizări ale reţelei:
    a) Navigarea (browsing): vizualizarea resurselor existente pe
         INTERNET, prin serviciul WorldWideWeb. Este necesar un
         program special denumit browser;
    b) Poşta electronică de pe internet (webmail), care se poate
         accesa tot prin browser, este de preferat email-ului, din 2
         motive: accesarea serviciului webmail este gratuită, securitatea
         este asigurată de administratorii webmail;
    c) Chat: comunicarea instantanee (fie prin mesaje de la tastatura,
         fie prin căşti+microfon) între utilizatori. Se face prin intermediul
         unui program de tip “instant messenger”;
    d) ftp: s e rviciul permite descărcarea de fişiere din reţeaua
         Internet.
         Serviciul Search engine (motor de căutare) permite căutarea
    printre paginile internet a informaţiilor dorite. Motoarele de căutare
    întreţin baze de date cu paginile de pe reţea, permiţând găsirea
         lejeră
    a informaţiilor căutate.
Utilizarea calculatorului
   Calculatorul devine din ce în ce mai utilizat, în toate domeniile de
    activitate. Iată câteva exemple de situaţii în care calculatorul este
    mai potrivit pentru a le rezolva:
     – Prelucrarea unor volume mari de date;
     – Memorarea unor cantităţi mari de informaţie;

     De asemenea, capcacitatea calculatoarelor a înregistrat o
       creştere majoră în ultimul deceniu, costurile scăzând rapid. S-
       au dezvoltat programe din ce în ce mai simplu de utilizat şi
       mai performante, s-au impus o serie de standarde, au apărut
       reţelele de calculatoare şi Internetul.

     Utilizarea calculatorului:
     - În activitatea zilnică;
     - În firme;
     - În educaţie;
     - În viaţa de zi cu zi.
Calculatoarele în
activitatea zilnică
   Calculatoarele acasă. Putem folosi calculatorul acasă pentru:
     – hobby-uri: dacă suntem pasionaţi de muzică, filme, jocuri etc.
       PC-ul este o alternativă perfectă pentru cultivarea acestor
       preocupări;
     – Lucrul acasă: putem rezolva acasă sarcini de serviciu,
       eventual conectându-ne la sistemul informatic al firmei;
     – Folosirea serviciilor disponibile pe INTERNET: browsing,
       email, chat, jocuri online etc.;
     – Tehnoredactarea unor lucrări / proiecte / teme didactice;
Utilizarea în firme
   Calculatoarele în cadrul firmelor
          Orice firmă are nevoie în ziua de astăzi de un sistem
    informatic bine pus la punct pentru a-şi putea desfăşura cu
    succes activitatea. Se disting următoarele posibilităţi de utilizare
    a calculatoarelor:
    - gestiunea diverselor componente ale activităţii întreprinderii
    (contabilitate, producţie, desfacere, relaţii cu clienţii/furnizorii
    etc), se recomandă în acest caz folosirea bazelor de date si a
    sistemelor de gestiune a BD, pentru o flexibilitate maximă în
    exploatare. Se impune dotarea cu calculatoare performante şi
    conectarea acestora în reţea;
    - birotică (întocmirea corespondenţei de afaceri şi materialelor
    publicitare cu ajutorul calculatorului, comunicarea prin email/web
    cu partenerii de afaceri);
    - asistarea deciziilor din firmă cu ajutorul unor aplicaţii speciale;
Utilizarea în firme
-   Proiectarea asistată de calculator;
-   Planificarea activităţii folosind calculatorul;
-   Circulaţia monetară: folosirea sistemelor de ebanking (efectuarea
    operaţiunilor bancare printr-o reţea de calculatoare) şi folosirea
    cărţilor de credit;
-   Ecommerce: desfăşurarea de activităţi comerciale prin INTERNET
    (prezentarea produselor, primirea comenzilor);
-   Automatizarea unor activităţi cu ajutorul calculatorului (folosirea
    codurilor de bare pentru a introduce în casa de marcat datele
    despre un produs).
Folosirea calculatorului
în educaţie
       Există mai multe variante de folosire a PC-ului în procesul
     educaţional:
 -   Utilizarea softurilor de instruire (sunt programe speciale,
     majoritatea multimedia, destinate instruirii într-un anume
     domeniu).     De    exemplu:     enciclopediile,  cursurile   de
     informatică multimedia, cursurile de istorie etc;
 -   Utilizarea programelor de prezentare;
 -   Instruirea cu ajutorul Internet (Internetul este o uriaşă bază
     de cunoştinţe şi informaţii accesibile uşor);
 -   Telelearning (instruirea la distanţă) presupune că studentul se
     pregăteşte    acasă    folosind   eventual    materiale   dintr-o
     bibliotecă electronică, sub supravegherea unui profesor cu
     care se află în legătură prin email sau Internet.
Calculatorul în viaţa de
zi cu zi
   Calculatorul a devenit din ce în ce mai prezent în viaţa de zi cu
    zi. Câteva exemple:
    - cititoarele de coduri de bare din magazine;
    - bibliotecile electronice;
    - cardurile;
    - infoterminalele (touchscreens);
    - divertisment etc.

    Alte posibilităţi de utilizare:
    - ştiinţă şi tehnică (efectuarea de modelări, simulări,
    experimente);
    - medicină (diagnostice, cercetare etc);
    - comunicaţii;
    - construcţii etc.
O lume în schimbare
      Societatea informaţională: o comunitate al cărei bun
 esenţial, informaţiile, s-a dezvoltat în mod continuu.
      Autostrada informaţională: circuitul informaţiilor în lumea de
 astăzi.
      Problema anului 2000: se referea la posibilitatea ca
 sistemele de calcul mai vechi să nu recunoască anul 2000 din
 data calendaristică. De aici se puteau desprinde o serie de
 probleme mai mult sau mai puţin grave (ideea este că acele
 sisteme informatice ar fi fost perturbate iar funcţionarea lor
 defectuoasă ar fi generat erori).
Un mediu bun de lucru
       Crearea unui mediu de lucru potrivit pentru utilizatorul
 calculatorului se defineşte prin termenul generic Ergonomie.
       Ergonomia îmbracă mai multe forme:
       - ergonomia tastaturii: tastatura să aibă o suprafaţă care să
 nu reflecte lumina, să se utilizeze suporturile ce permit înclinarea
 tastaturii spre utilizator;
       - ergonomia monitorului: folosirea unui monitor cu parametri
 corespunzători: diagonala de minim 17”, frecvenţa cadrelor minim
 75 Hz, rezoluţia minim 800*600, emisie de radiaţii conform
 standardului TCO. De asemenea, carcasa nu trebuie să reflecte
 lumina solară, la fel şi ecranul. Monitorul trebuie poziţionat astfel
 încât să fie cât mai comod pentru utilizator;
       - Ergonomia mediului de lucru: iluminaer de intensitate 300-
 500 lux , zgomote de maxim 70 decibeli.
       - Ergonomia lucrului: pauze de 10 minute la fiecare 50
 minute lucrate.
Un mediu bun de lucru
       La asigurarea unui mediu de lucru corespun zător contribuie
 şi o serie de măsuri care să vizeze:
 - securitatea cablurilor electrice (atingerea unui cablu neizolat
 înseamnă electrocutare);
 - evitarea supraîncărcării prizelor (întreruperea curentului în c e l
 mai fericit caz);
 - respectarea normelor de protecţie a ochilor;
 - durerile musculare / osoase asociate unei poziţii greşite.
Securitatea datelor
       Securitatea datelor vizează protecţia datelor împotriva
 distrugerilor fizice (defectarea HDD, întreruperea curentului – se
 şterg informaţiile care nu au fost salvate) sau logice, precum şi
 împotriva accesului neautorizat la date.

       În timpul lucrului, datele din fişierele cu care se lucrează
 sunt încărcate în memoria RAM. Aceasta, deşi este foarte rapidă,
 prezintă un mare impediment: este volatilă (se şterge la
 închiderea programelor/calculatorului). Drept urmare, pentru a
 preveni pierderile de date se impune trecerea acestora şi în
 memoria externă, operaţiune cunoscută sub numele de salvare.
       Ca măsură de bază pentru prevenirea pierderilor de date
 datorate avariilor hard/soft este crearea şi întreţinerea copiilor de
 siguranţă (datele sunt salvate pe diskete / CD-uri / alte HDD).
 Dacă se produce o eroare, datele sunt restaurate de pe aceste
 suporturi, pierderile fiind minimizate la datele introduse după
 crearea ultimei copii de siguranţă. Se impune deci planificarea cu
 atenţie a salvărilor de siguranţă.
Securitatea datelor
       Protejarea calculatoarelor împotriva accesului neautorizat
 presupune următoarele:
       a) în cazul în care calculatorul nu este conectat la o reţea
 client server şi rulează un sistem de operare pre Windows 2000,
 accesul la el va fi securizat prin parola de BIOS;
       b) în cazul în care calculatorul face parte dintr-o reţea client
 server sau rulează cel puţin sistemul de operare Windows 2000,
 vor fi folosite facilităţile sistemului de operare (fie al serverului,
 fie al calculatorului): se creează pentru fiecare utilizator un cont
 de acces şi i se atribuie o parolă, pe care o va cunoaşte numai el
 şi va răspunde de confidenţialitatea ei, iar fiecărui utilizator i se
 dau anumite drepturi (drept – posibilitatea de a efectua o anume
 operaţiune);
       c) în cazul în care PC-ul este conectat la Internet, se
 impune instalarea şi rularea unui program special denumit
 Firewall, care blochează atacurile din exterior.
Viruşii informatici
       Viruşii de calculator sunt programe care, în funcţie de tipul
 lor, provoacă avarii sistemului de calcul. Astfel de avarii pot fi:
       - blocarea calculatorului şi pierderi de date;
       - deturnarea mesajelor email;
       - defectarea unor componente ale calculatorului.
       Infectarea cu viruşi se poate produce:
       - dacă se introduce în calculator o dischetă virusată şi se
 citesc date de pe ea;
       - dacă se aduc (din Internet) fişiere virusate;
       - dacă se deschid fişiere virusate primite pe email.
       Măsuri de prevenire:
       - folosirea unui program antivirus actualizat care să
 funcţioneze încontinuu;
       - ştergerea mesajelor de la expeditori necunoscuţi;
       - scanarea fişierelor venite din exterior (pe dischete,
 Internet sau mail).
Copyright
       Termenul de copyright se referă la drepturile de autor asupra
 unei opere. Orice operă (program software, film, melodie) este
 proprietatea persoanei care a creat-o şi ca urmare nu poate fi
 folosită decât de către aceasta sau d e către cei autorizaţi de
 creatorul operei. Prin folosire se înţelege multiplicare sau
 comercializare.
       Pentru programele software, dreptul de a le folosi este exprimat
 printr-un contract de licenţă (sau pe scurt licenţă), care îi este
 înmânat utilizatorului la achiziţionarea programului de la un vânzător
 autorizat (distribuitor al firmei producătoare). Acest contract, de
 obicei, dă dreptul doar la instalarea şi utilizarea programului (fără a
 permite vinderea sa), de aceea se mai numeşte şi licenţa
 utilizatorului final EULA.
       Pe lăngă EULA, se mai folosesc câteva variante de licenţiere:
       - freeware: soft ce poate fi utilizat gratuit;
       - shareware / trial: soft ce poate fi utilizat pentru o perioadă de
 timp limitată, după aceea fiind obligatorie achiziţionarea unei licenţe.

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Tehnologia informatiei
Tehnologia informatieiTehnologia informatiei
Tehnologia informatieiAndrey Pelmus
 
Tehnologia Informatiei 1
Tehnologia Informatiei 1Tehnologia Informatiei 1
Tehnologia Informatiei 1Ciuta Cristina
 
Prezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiPrezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiNicky Nic
 
1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardware1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardwareclcziprok
 
2 Software Retele
2 Software Retele2 Software Retele
2 Software Reteleclcziprok
 
Componentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-iComponentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-iBalanTatiana1
 
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea CalculatoruluiVasile Filat
 
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatieiModul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatieiLivius Bucur
 
Lectie proiect final
Lectie proiect finalLectie proiect final
Lectie proiect finalCarmen Ianos
 
Identificare nevoi invatare_elevi
Identificare  nevoi invatare_eleviIdentificare  nevoi invatare_elevi
Identificare nevoi invatare_eleviGeorge Brebenel
 
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea CalculatoarelorVasile Filat
 
Modulul 2 ecdl
Modulul 2 ecdlModulul 2 ecdl
Modulul 2 ecdlELENA NITA
 

Mais procurados (19)

Tehnologia informatiei
Tehnologia informatieiTehnologia informatiei
Tehnologia informatiei
 
Calculatoru 000
Calculatoru 000Calculatoru 000
Calculatoru 000
 
Tehnologia Informatiei 1
Tehnologia Informatiei 1Tehnologia Informatiei 1
Tehnologia Informatiei 1
 
Teoria modul 1
Teoria modul 1Teoria modul 1
Teoria modul 1
 
Curs calcul
Curs calculCurs calcul
Curs calcul
 
Prezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiPrezentarea Calculatorului
Prezentarea Calculatorului
 
1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardware1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardware
 
2 Software Retele
2 Software Retele2 Software Retele
2 Software Retele
 
Componentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-iComponentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-i
 
Curs2
Curs2Curs2
Curs2
 
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
 
It modullul 1 15oct
It modullul 1 15octIt modullul 1 15oct
It modullul 1 15oct
 
Dispozitive periferice de_intrare-4759
Dispozitive periferice de_intrare-4759Dispozitive periferice de_intrare-4759
Dispozitive periferice de_intrare-4759
 
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatieiModul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatiei
 
Lectie proiect final
Lectie proiect finalLectie proiect final
Lectie proiect final
 
Identificare nevoi invatare_elevi
Identificare  nevoi invatare_eleviIdentificare  nevoi invatare_elevi
Identificare nevoi invatare_elevi
 
Curs1
Curs1Curs1
Curs1
 
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor2.2. Clasificarea Calculatoarelor
2.2. Clasificarea Calculatoarelor
 
Modulul 2 ecdl
Modulul 2 ecdlModulul 2 ecdl
Modulul 2 ecdl
 

Semelhante a Modulul 1 ecdl

Modulul 1 it
Modulul 1   itModulul 1   it
Modulul 1 it08alesa
 
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea CalculatoruluiVasile Filat
 
2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului
2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului
2 1-structura-si-fuctionarea-calculatoruluiArtur Boicu
 
Manual windows
Manual windowsManual windows
Manual windowsSima Sorin
 
01 server definition_ro
01 server definition_ro01 server definition_ro
01 server definition_romcroitor
 
Retele de calculatoare
Retele de calculatoareRetele de calculatoare
Retele de calculatoareViorel Gurdiș
 
Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Stefi Kovacs
 
Initiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_totalInitiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_totalshokima
 
2 2-clasificarea-calculatoarelor
2 2-clasificarea-calculatoarelor2 2-clasificarea-calculatoarelor
2 2-clasificarea-calculatoarelorArtur Boicu
 
Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator
Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculatorIdentificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator
Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculatorEmilia Dan
 

Semelhante a Modulul 1 ecdl (16)

Modulul 1 it
Modulul 1   itModulul 1   it
Modulul 1 it
 
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
2 1 Structura Si Fuctionarea Calculatorului
 
2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului
2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului
2 1-structura-si-fuctionarea-calculatorului
 
Manual windows
Manual windowsManual windows
Manual windows
 
Curs depanare pc
Curs depanare pcCurs depanare pc
Curs depanare pc
 
01 server definition_ro
01 server definition_ro01 server definition_ro
01 server definition_ro
 
Cpu
CpuCpu
Cpu
 
Cap01
Cap01Cap01
Cap01
 
Retele de calculatoare
Retele de calculatoareRetele de calculatoare
Retele de calculatoare
 
Cardul bancar
Cardul bancarCardul bancar
Cardul bancar
 
Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5
 
Initiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_totalInitiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_total
 
2 2-clasificarea-calculatoarelor
2 2-clasificarea-calculatoarelor2 2-clasificarea-calculatoarelor
2 2-clasificarea-calculatoarelor
 
Tcpip net ro
Tcpip net roTcpip net ro
Tcpip net ro
 
Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator
Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculatorIdentificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator
Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator
 
Cap.1
Cap.1Cap.1
Cap.1
 

Mais de ELENA NITA

Mais de ELENA NITA (7)

Tema3.3
Tema3.3Tema3.3
Tema3.3
 
Modulul 7 ecdl
Modulul 7 ecdlModulul 7 ecdl
Modulul 7 ecdl
 
Modulul 6 ecdl
Modulul 6 ecdlModulul 6 ecdl
Modulul 6 ecdl
 
Modulul 5 ecdl
Modulul 5 ecdlModulul 5 ecdl
Modulul 5 ecdl
 
Modulul 4 ecdl
Modulul 4 ecdlModulul 4 ecdl
Modulul 4 ecdl
 
Modulul 3 ecdl
Modulul 3 ecdlModulul 3 ecdl
Modulul 3 ecdl
 
Initiere operare pc
Initiere operare pcInitiere operare pc
Initiere operare pc
 

Modulul 1 ecdl

  • 1. Modulul 1 Concepte generale ale tehnologiei informaţiei
  • 2. Noţiuni generale  Hardware : Prin hardware înţelegem totalitatea părţilor componente ale unui calculator: unitatea centrală + dispozitivele periferice .  Software: Termenul software se referă la totalitatea programelor care rulează pe un calculator .  TI: Tehnologia informaţiei se referă la ansamblul elementelor ce permit unei entităţi să comunice prin mijloace electronice cu exteriorul.
  • 3. Tipuri de calculatoare Calculatorul poate fi definit ca un dispozitiv folosit pentru prelucrarea automată a datelor. Calculatoarele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: a) Tipul unităţii centrale de prelucrare; b) Capacitatea memoriei interne; aceste două caracteristici influenţează viteza de lucru a calculatorului c) Capacitatea de stocare a memoriei externe; d) Viteza de lucru; e) Costul sistemului. Principalele tipuri de calculatoare sunt prezentate în continuare.
  • 4. Tipuri de calculatoare  SUPERCALCULATOARELE : Supercalculatoarele sunt calculatoare care se disting prin resurse hardware / software enorme . Sunt folosite pentru operaţii ce necesită calcule intensive: prognoze meteo, simulări fizice/mecanice (teste ale modelelor aerodinamice, reacţii nucleare, criptoanaliză etc. Drept urmare, principalii utilizatori de supercalculatoare sunt agenţii militare şi instituţii ştiinţifice. Costurile achiziţionării şi întreţinerii unui astfel de calculator sunt foarte mari. La momentul actual, cel mai rapid supercalculator este simulatorul geofizic de la Yokohama Institute for Earth Sciences din Japonia.
  • 5. Tipuri de calculatoare  Calculatoarele MAINFRAME : Calculatoarele mainframe sunt calculatoare c e pot exploata volume imense de date şi pot suporta lucrul a mii de utilizatori simultan . Acestia se pot conecta la mainframe prin aşa numitele terminale “ neinteligente ” (dispo zitive formate dintr-o tastatură şi un monitor, fără capacitate de calcul) . Un calcu l ator mainframe se distinge mai ales prin capacitatea de stocare şi memoria intern ă. El poate rula ani întregi fără întrerupere, Unele calculatoare pot rula mai multe sisteme de operare simultan, operând astfel ca o mulţime de “maşini virtuale”. Preţul unui astfel de calculator este de ordinul sutelor de mii de dolari. Principala diferenţă între supercalculatoare şi mainframe este că primele se folosesc pentru operaţii ce necesită calcule intense, în timp ce mainframe efectuează operaţii de complexitate redusă asupra unor volume mari de date.
  • 6. Tipuri de calculatoare MINICALCULATOARELE: Minicalculatoarele sunt similare calculatoarelor mainframe, dar puterea lor de calcul este mai mică. Putem considera astfel minicalculatoarele ca fiind o categorie intermediară între calculatoarele mainframe şi calculatoarele personale. Astăzi locul minicalculatoarelor a fost luat în mare măsură de calculatoarele personale.
  • 7. Tipuri de calculatoare CALCULATOARELE PERSONALE (PC) : Sunt calculatoare mici, independente (cu capacităţi de prelucrare şi stocare proprii) destinate a fi folosite la un moment dat de o singură persoană, compatibile cu specificaţiile firmei IBM. Acestea sunt printre cele mai ieftine calcualtoare (între 400 – 1000 USD), accesibile atât firmelor cât şi utilizatorilor individuali, datorită numărului mare de programe disponibile.
  • 8. Tipuri de calculatoare LAPTOP : Laptop ( notebook ) este un calculator personal portabil de mici dimensiuni, de obicei cântărind între 1-3 kg, prevăzut cu ecran cu cristale lichide (LCD), tastatură şi mouse încorporate, baterie. Este de obicei mai puţin puternic decât PC obişnuite (capacitate de stocare şi memorie internă de dimensiuni mai reduse), preţul său este însă mai mare decât al PC-urilor, datorită componentelor miniaturizate ce intră în structura lor (peste 1500 USD).
  • 9. Tipuri de calculatoare  PDA / HANDHOLD / PALMTOP : Personal Digital Assistants sunt cele mai mici calculatoare, de dimensiunile unei palme , iniţial au fost concepute ca agende electronice, dar au devenit mult mai versatile în timp. De obidei, un PDA include un ceas, carnet de adrese, calendar-agendă, organizator de sarcini (task-uri), precum şi un program de calculator de buzunar. Una dintre principalele caracteristici ale PDA (pe lângă mobilitate) este posibilitatea de a transfera date către / de la PC/laptop cu ajutorul unor cabluri speciale . Preţurile acestor dispozitive sunt apropiate de cele ale calculatoarelor personale.
  • 10. Tipuri de calculatoare  REŢELE DE CALCULATOARE: O reţea de calculatoare este un sistem de calcul ce permite comunicarea între două sau mai multe calculatoare (conectate între ele prin cablu, unde radio etc), acestea putând folosi în comun anumite resurse hardware - software.
  • 11. Tipuri de calculatoare  SERVER : Serverul este un calculator care face parte dintr-o reţea de calculatoare şi care oferă diverse servicii celorlalte calculatoare din reţea. Un server trebuie să dispună de resurse hardware şi software deosebite pentru a funcţiona ca atare. Tipuri de servere: • server de fişiere (stochează mare parte din datele utilizatorilor dintr-o reţea); • server de aplicaţie (rulează un program care execută anumite sarcini pentru utilizatori), cum ar fi: • server de poştă (permite comunicarea prin sistemul de poştă electronică e-mail); • server de internet (permite publicarea de informaţii pe INTERNET sub formă de pagini / site-uri WEB). Utilizatorii unui server sunt specialişti în hardware / software şi sunt cunoscuţi sub numele generic de administratori .
  • 12. Componentele unui calculator  Unitatea centrală de prelucrare CPU (elementele ei se află pe placa de bază): – Microprocesor; – Memoria internă; – Controllerul de intrare/iesire, sistemul de bus-uri;  Memoria externă (se conectează la calculator prin diverse cabluri): – Discuri fixe (HDD); – Discuri flexibile (floppy); – Discuri optice (CD) etc;  Placa grafică / video (se conectează într-un slot special);  Perifericele de intrare şi ieşire (se conectează prin aşa numitele interfeţe).
  • 13. Microprocesorul  Microprocesorul Microprocesorul este acea component ă a calculatorului care interpretează şi execută comenzile (instrucţiunile) programelor care rulează pe calculator. Microprocesorul este de fapt “creierul” calculatorului. Viteza de lucru (şi implicit performanţele) microprocesorului depinde de frecvenţa de tact (măsurată în Mhz / Ghz) şi de lăţimea registrului (numarul de octeti care pot fi prelucrati la u moment dat de procesor: 8 - 64 biţi) . Cu cât viteza de lucru este mai mare, cu atât procesorul este mai bun. Viteza se măsoară în MIPS (milioane de instrucţiuni pe secundă). Viteza de comunicare dintre procesor şi memorie (frecvenţa FSB, măsurată în Mhz) este foarte importantă pentru performanţele unui microprocesor, la fel ca şi memoria cache (o memorie exterm de rapidă, dar de capacitate mică, folosită pentru a prelucra volume mari de date susceptibile a încetini procesorul).
  • 14. Microprocesoare Există 2 mari producători de microprocesoare pentru PC: Intel (procesoarele PENTIUM) şi AMD (cu procesoarele K6, K7). Cele mi bune procesoare oferite de aceste firme sunt (existente în România): AMD Athlon 64 FX51, 2200MHz INTEL Pentium IV Prescott, 3400 MHz
  • 15. Placa de bază Placa de bază este o placă încărcată de circuite integrate folosită de un PC. Toate componentele necesare pentru funcţionarea unui PC se conectează la placa de bază. Aceasta permite conectarea microprocesorului, memoriilor, plăcii grafice, plăcii de sunet, controllerelor pentru unităţile de stocare etc. Componentele unei plăci de bază sunt: - chipsetul (care controlează funcţionarea procesorului); - conectorii (sloturile) ISA, PCI, AGP; - conectori pentru alimentare; - bateria BIOS; - controllerele IDE / ATA; - slot/socket pentru conectarea procesorului; - conectori externi: porturi seriale / paralele / USB, sunet, video, reţea.
  • 16. Placa de bază În funcţie de microprocesorul folosit, există mai multe sloturi / socket-uri disponibile. Este foarte important însă ca placa de bază să aibă socket+ul potrivit pentru un anume procesor. De aceea, la configurarea hard a unui calculator imediat după alegerea unui procesor, se alege placa de bază. Exemplu: - Socket 940 pentru Athlon 64 FX; - Socket A este folosit pentru procesoarele AMD (Athlon XP şi Duron); - Slot A pentru procesoarele AMD Athlon mai vechi; - Socket 462 pentru noile AMD Athlon; - Socket 478 pentru Pentium 4 Northwood; - Socket 423 pentru Intel Pentium 4 processors; - Socket 370 pentru Intel Pentium III and Celeron processors; - Slot 1/Slot 2 pentru procesoarele Intel Pentium II/III and Celeron mai vechi. Socket-urile mai noi cu numere de c âte 3 cifre sunt botezate în funcţie de numărul de pini pe care îi conţin. Celelalte, mai vechi, au fost numite în funcţie de ordinea construirii lor.
  • 17. Placa de bază P entru fiecare procesor exist ă de asemenea mai multe chipset-uri disponibile. Astfel: - pentru procesoarele AMD: VIA KT400, KT 600, nForce 2, nForce 2 Ultra 400, nForce3 - Pentru procesoarele Intel: Intel 845 PE, Intel 865PE, Intel 865G, Intel 875P. Este foarte important ca placa de bază să fie dotată cu un chipset care suportă un procesor anume. În momentul actual, performanţele plăcii de bază sunt un element de bază pentru funcţionarea în condiţii optime a calculatorului. Producători de plăci de bază: Asus, Abit, Epox, Gigabyte.
  • 18. Placa de bază pentru AMD Epox 8KRA2+ Chipset KT 600 Socket A
  • 19. Placă de bază pentru Intel Abit BD7E, chipset Intel 845PE, socket 478
  • 20. Dispozitive (periferice) de intrare Dispozitivele periferice de intrare colectează informaţii de la utilizator pentru a putea fi prelucrate de către calculator. Acestea se cone c tează la calculator prin interfeţe sau porturi conectate la placa de bază. Exemple de periferice de intrare: a) tastatura; b) mouse; c) trackball; d) joystick; e) touch pad; f) touchscreen; g) light pen; h) scanner.
  • 21. Interfeţe După cum am văzut, interfeţele permit conectarea perifericelor la unitatea centrală. Interfeţele pot fi: a) seriale: transmite un singur set de date la un moment dat. La interfeţele seriale putem conecta: mouse, tastatură, ; b) paralele: transmit simultan mai multe seturi de date; c) USB – Universal Serial Bus: cele mai noi şi mai rapide interfeţe, permit conectarea tuturor dispozitivelor periferice.
  • 22. Tastatura Tastatura (keyboard) este cel mai important dispozitiv de intrare. Se prezintă sub forma unei plăci care conţine mai multe taste (cca. 100), care pot fi acţionate prin apăsare. Tastaturile se pot conecta la calculator prin următoarele interfeţe: - serial (PS2); - cordless (port infraroşu); Tastatura este de formă dreptungiulară, mai nou au apărut tastaturile ergonomice, care oferă o mai bună poziţionare a mâinilor în timpul lucrului, precum şi posibilităţi de scriere mai rapid (grupul principal de taste este despărţit în două subgrupuri, corespunzătoare celor două mâini).
  • 23. Tastatura Tastatură ergonomică
  • 24. Mouse-ul Mouse-ul s-a dezvoltat ca dispozitiv de intrare în paralel cu interfeţele grafice (Windows 3.1). Forma mouse-ului se potriveşte perfect pentru a fi ţinut sub mână, este prevăzut de obicei cu două butoane şi o rotiţă (scroll), sau 3 butoane. Mouse-ul se foloseşte împreună cu un pad (covoraş), pe care poate fi mişcat. În partea de jos există un dispozitiv care detectează mişcările mouse-ului, acestea fiind transpuse în mişcări ale unui cursor (simbol) pe ecran. Mouse-ul şi tastatura sunt cele mai importante periferice de intrare, de asemenea sunt cel mai des folosite. Există 2 tipuri de mouse: a) mouse mecanic: este prevăzut cu o bilă care, mişcându-se, antrenează mişcarea a 2 role perpendiculare; b) mouse optic: mişcarea mouse-ului este detectată cu ajutorul unui senzor optic. Se poate conecta la calculator prin interfaţă serială, PS2 sau USB, mai nou şi wireless.
  • 25. Mouse-ul Mouse optic, wireless Mouse mecanic cu fir
  • 26. Trackball Trackball este un dispozitiv asemănător cu mouse-ul (transmite informaţii calculatorului prin mişcarea sa). Este format dintr-o bilă introdusă într-un socket care conţine senzori ce detectează mişcarea bilei, semănând cu un mouse întors pe spate. De aemenea, este prevăzut cu butoane similare butoanelor mouse- ului. Mişcările bilei sunt transmise calculatorului, care le traduce prin mişcări corespunzătoare ale cursorului pe ecran. Trackball-ul s-a impus în mediul proectării asistate de calculator, putând fi folosit şi în locurile unde nu este loc pentru mousepad. Conectarea trackball-ului se face similar cu a mouse-ului.
  • 27. Joystick Joystick-ul seamănă cu manşa unui avion şi este folosit pentru jocuri (simulatoare de avioane, jocuri cu automobile etc). Mişcările joystickului sunt transmise prin cablul de conectare către calculator, transpunându-se în mişcări ale vehiculului din joc. Este prevăzut cu butoane care pot funcţiona c o nform dorinţelor utilizatorului. Unele joystick-uri sunt însoţite de un dispozitiv adiţional denumit “Throttle”, folosit pentru a comanda acceleraţia. Similar cu joystick-ul este combinaţia volan+pedale+ schimbător de viteze, destinată pasionaţilor de jocuri auto. Se conectează într-un port special pe placa de sunet sau prin USB. Joystick + throttle Volan cu pedale
  • 28. Touchpad Tocuhpad-ul este un periferic de intrare folosit de obicei pentru laptop-uri. Funcţionează la fel ca mouse-ul, mişcarea cursorului pe ecran fiind controlată de mişcările degetului utilizatorului pe suprafaţa touchpad-ului. Este prevăzut cu două butoane, care se comportă similar butoanelor stâng şi drept ale mouse-ului. Poate fi încorporat în laptop sau detaşabil. Se conectează la fel ca mouse- ul.
  • 29. Touchscreen-ul Touchscreen-ul este un ecran căruia utilizatorii îi transmit comenzi atingând o imagine anume. Este prevăzut cu un software special pentru interpretrarea comenzilor. Este uşor de folosit, dar ecranul necesită întreţinere intensivă.
  • 30. Light pen-ul Light pen-ul este un dispozitiv conectat la calculator, care atunci când este îndreptat spre ecran verifică dacă punctul respectiv este iluminat sau nu, şi apoi trimite informaţia către calculator. Atingerea ecranului conduce la activarea unei comenzi.
  • 31. Scanner-ul Scanner-ul transformă informaţia de pe foi sau diapozitive în format electronic. Poate fi folosit pentru a scana imagini, texte, grafice. Odată memorate în calculator, documentele scanate pot fi prelucrate. Scanner-ul se prezină în două variante: a) flatbed scanner (scanner de birou): se foloseşte asemănător xerox-ului. Documentul de scanat se aşază cu faţa în jos pe scanner, iar capacul scannerului se închide. La apăsarea unui buton, se declanşează scanarea. b) handscanner (scanner de mână): scanarea se face plimbând scannerul deasupra documentului.
  • 32. Perifericele de ieşire Sunt acele dispozitive care transmit informaţia din calculator către utilizator. Se conectează la calculator prin interfeţe specifice. Se clasifică astfel: a) optice: prezintă informaţiile sub formă vizuală; b) acustice: prezintă informaţiile sub formă de sunete. Exemple: a) monitorul; b) imprimanta; c) plotter-ul; d) difuzoarele; e) căştile audio.
  • 33. Monitorul Este asemănător televizorului, cu ajutorul său utilizatorul vizualizează în orice moment ceea ce execută calculatorul. Monitorul este cel mai important dispozitiv de ieşire. Monitoarele se pot clasifica în: a) monitoare cu tub catodic (CRT): acelaşi principiu ca şi la televizor, sunt mai ieftine, dar mai mari; b) monitoarele cu cristale lichide LCD: sunt mai mici ca dimensiuni, dar sunt foarte scumpe. Monitor Monitor LCD CRT
  • 34. Monitorul Performanţele unui monitor sunt apreciate în funcţie de: a) dimensiunea diagonalei (se măsoară în inches, 1 inch = 2,54 cm): există monitoare de 15, 17, 19 şi 21 inci. Cu cât diagonala tubului este mai mare, cu atât mai bine. b) rezoluţia suportată (imaginea se împarte în puncte – pixeli). Cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii este mai bună. c) rata de reîmprospătare a imaginii (măsurată în Hertzi) arată frecvenţa (pe secundă) a reîmprospătării. Cu cât această rată este mai mare, cu atât stabilitatea imaginii creşte. d) ergonomia (radiaţiile emise de monitor).
  • 35. Imprimanta Cu ajutorul imprimantei, informaţia electronică din calculator se tipăreşte pe hârtie. Imprimantele se clasifică astfel: a) imprimante cu pini (este necesară o hârtie specială, este ieftină dar odată cu răspândirea imprimantelor cu jet de cerneală, la fel de ieftine, este pe cale de dispariţie); b) imprimanta cu jet de cerneală (foloseşte hârtie normală, calitatea depinde de culori şi de rezoluţie - pixeli per inch dpi); c) imprimanta cu laser ( cea mai rapidă, dar şi cea mai scumpă, foloseşte hârtie obişnuită); d) plotter-ul este folosit pentru tipărirea desenelor de înaltă rezoluţie (planuri arhitecturale de exemplu). Imprimanta se conectează la calculator prin interfaţa paralelă sau USB.
  • 36. Imprimanta Imprimantă cu jet de Imprimantă cu laser cerneal ă
  • 37. Imprimanta Plotter Imprimantă matriceală
  • 38. Boxe / căşti Aceste periferice de ieşire prezintă informaţia sub formă de sunete. Folosirea lor necesită o placă de sunet. Se pot folosi pentru: a) instruire; b) divertisment (muzică, filme, jocuri); c) comunicare cu alţi utilizatori (combinat cu un microfon).
  • 39. Stocarea informaţiilor. Măsurarea memoriei Datele sunt stocate în memoria calculatorului folosindu-se sistemul binar de numeraţie, unde nu există decât două valori posibile: 0 şi 1. Toate datele prelucrate şi operaţiile efectuate de calculator sunt descompuse în elemente care au valoarea 0 sau 1. Un astfel de element se numeşte bit , este cea mai mică unitate de măsurare a memoriei. O combinaţie de 8 biţi se numeşte byte . Un byte corespunde unui caracter (literă, cifră etc.). Efectuând toate combinaţiile (0 sau 1 pe 8 poziţii posibile) obţinem 256 de variante, deci 256 de caractere. Celelalte unităţi de măsură pentru memorie sunt: - KiloByte kB: 1024 bytes; - MegaByte MB: 1024 Kilobytes; - GigaByte GB: 1024 Megabytes; - TeraByte: 1024 GigaBytes.
  • 40. Stocarea informaţiilor. Măsurarea memoriei Alte noţiuni legate de date: - Un câmp este o unitate informaţională semnificativă (fiecare dintre coloanele unui tabel este un câmp); - O înregistrare este o mulţime de valori formate din cel mult o valoare pentru fiecare câmp; - Un fişier reprezintă unitatea de prelucrare a informaţiei din punct de vedere al software-ului. Un fişier se caracterizează printr-un nume (alegerea numelui unui fişier este la latitudinea utilizatorului) şi o extensie (un grup de 3 caractere care arată tipul de informaţie conţinută în fişierul respectiv). - Un director reprezintă un segment al memoriei externe în care pot fi stocate fişiere şi / sau alte directoare. Fişierele şi directoarele sunt organizate pe suporturile de memorie externă într-o formă arborescentă.
  • 41. Dispozitive de stocare (memoria externă) Memoria externă este memoria care reţine toate datele utilizatorilor. Are un caracter nevolatil (la deconectarea calculatorului de la sursa de curent electric, conţinutul memoriei nu se şterge). Memoria externă se prezintă sub forma unor dispozitive de stocare: a) Hard-disk-ul (HDD, discul fix) este cel mai important suport de memorie externă. Este format din mai multe discuri magnetice suprapuse care se rotesc, datele fiind citite/scrise cu ajutorul unor capete speciale. Are cea mai mare capacitate de stocare (astăzi există HDD-uri cu capacitate de la 20Gb la 160 Gb) şi cel mai bun timp de acces la date. Performanţele unui HDD, pe lângă capacitate, sunt: - timpul mediu de acces la date (durata necesară pentru a accesa un segment al HDD), măsurat în nanosecunde; - viteza de transmisie a datelor (volumul de date pe care HDD le poate citi în unitatea de timp); - interfeţele de acces la HDD: IDE, EIDE, UATA, SATA, SCSI.
  • 42. Dispozitive de stocare (memoria externă) Toate aceste caracteristici determină preţul HDD, care este cel mai scump dispozitiv de stocare. A apărut în ultimul timp posibilitatea ca HDD să fie desprins uşor din calculator, cu ajutorul unui dispozitiv special.
  • 43. Dispozitive de stocare (memoria externă) b) Floppy Disk-ul (Disc flexibil) este un suport de memorie externă format dintr-un disc magnetic subţire încastrat într-o carcasă de plastic dreptunghiulară. Spre deosebire de HDD, floppy disk-ul necesită un dispozitiv special pentru ca datele memorate pe el să poată fi citite sau modificate prin scriere. Acesta se numeşte Floppy Disk Drive. Floppy disk-ul are capacitatea maximă de 1,44 Mb, iar probabilitatea de defectare este destul de mare. Costurile sunt prin urmare foarte mici (în jurul a 10 USD un FDD, iar un disc cca. 0,30 USD). Discurile floppy au totuşi avantajul ca sunt cele mai comode atunci când datele sunt de volum mic, de asemenea se pot refolosi.
  • 44. Dispozitive de stocare (memoria externă) c) Discul optic (CompactDisc), CD Este un disc plat din plastic pe care datele se stochează în spirală, de la centru către margine. Capacitatea unui CD poate ajunge la 700 Mb. CD-ul se prezintă în mai multe variante: a) CDROM (Read Only Memory): poate fi încărcat cu date o singură dată, după care ştergerea/modificarea sunt imposibile; b) CDRW (ReWritable): poate fi încărcat de mai multe ori. Ca şi floppy, CD-ul necesită un dispozitiv special pentru citirea datelor înscrise (CDROM drive) sau pentru citire / scriere (C D Writer/ReWriter). Datorită scăderii preţurilor acestor echipamente şi al CD-urilor neimprimate, CD-ul a devenit extrem de popular printre utilizatorii de calcualtoare.
  • 46. Memoria internă Este de două feluri: a) Read Only Memory: conţinutul ei nu poate fi modificat şi nu se distruge prin întreruperea alimentării cu tensiune electrică. Memoria ROM este configurată de producătorul plăcii de bază în vederea realizării unor funcţii speciale (pornirea calculatorului); b) Random Access Memory: în RAM sunt încărcate toate programele/fişierele deschise la un mo m e n t dat de utilizator. Memoria RAM este volatilă (conţinutul ei se pierde la oprirea calculatorului), drept urmare, înainte de a într e rupe lucrul este imperios ca fişierele deschise să fie salvate pe un sup o rt de memorie externă. Principala caracteristică a memoriei RAM este capacitatea (multiplu, astăzi, de 128 Mb). Cu cât memoria RAM are o capacitate mai mare, cu atât calculatorul este mai rapid. De asemenea, fr e cvenţa de bus (frecvenţa magistralei). Tipuri de memorie: EDO, SDRAM, DDRAM.
  • 47. Performanţele unui calculator Microprocesorul este cel mai important factor ce influenţează performanţele calculatorului. Un calculator se construieşte practic în jurul microprocesorului. Cu cât microprocesorul este mai rapid, cu atât calculatorul este mai bun. Există la momentul actual mai multe categorii de microprocesoare: Procesor Frecvenţe Preţuri (milioane lei) Intel PIV Extreme Edition 3200 Mhz 43,5 Intel PIV HT Prescott 2800 – 3400 Mhz 7,6 – 19,5 Intel PIV HT Northwood 2000 – 3400 Mhz 5,5 – 19 Athlon XP Barton 2500 – 3000 Mhz 3,5 – 8 Athlon XP 1800 – 2700 Mhz 2,5 – 5 Intel Celeron 2000 – 2700 Mhz 2,5 – 4,5 AMD Duron 1400 – 1800 Mhz 1,5 - 2
  • 48. Performanţele unui calculator  Placa de bază: Placa de bază trebuie aleasă cu foarte mare grijă, pe lângă faptul că trebuie să fie compatibilă cu procesorul, putând influenţa performanţele acestuia. Pentru procesoarele AMD XP şi Barton (care oferă un raport calitate/preţ atractiv), la momentul actual cele mai bune plăci sunt considerate următoarele: 1. Abit NF7S  2. Epox EP-8RDA3+ 3. Gigabyte GA-7NNXP 4. Asus A7N8X 2.0 Deluxe Indiferent de chipsetul dorit, plăcile celor 4 producători enumeraţi mai sus sunt o alegere bună pentru un procesor AMD Athlon XP. La fel, pentru procesoarele Intel se pot folosi cu succes plăci de bază Intel, Gigabyte, Abit.
  • 49. Performanţele unui calculator  Memoria RAM: Pentru o mai bună performanţă a calculatorului, se recomandă să se folosească o memorie RAM cât mai mare (astăzi multe aplicaţii vorbesc deja de un minim de 128 MB), 512 MB fiind suficienţi pentru a rula majoritatea programelor existente astăzi. Pentru pasionaţii de jocuri pe calculator şi pentru cei interesaţi de prelucrare multimedia (imagini, sunete), 512 Mb este un minim necesar.  Perifericele de intrare: Pentru tastatură şi mouse, se recomandă variantele ergonomice ale acestora, disponibile într-o gamă largă în magazine. Oricum, mouse-ul ar trebui să fie prevăzut oricum cu rotiţă de scroll, pentru a uşura deplasarea prin documente. Pentru cei care doresc,
  • 50. Performanţele unui calculator  Perifericele de ieşire: Pentru monitor: • Diagonala ecranului: se recomandă în mod obişnuit utilizarea unui monitor cu diagonala de 17”. Pentru vizionarea de filme sau jocuri, un monitor cu diagonala de 19” este mult mai potrivit. • Rezoluţia ecranului: pentru a nu obosi ochiul , o rezoluţie de 800 * 600 Mhz sau 1024 * 768 sunt perfecte. • Frecvenţa cadrelor: nu trebuie să fie sub 70 Khz. Pentru cei care petrec mult timp în faţa calculatorului, o frecvenţă de peste 90 Khz este de dorit. • Ergonomie: standardele TCO de limitare a radiaţiilor sunt o condiţie necesară pentru un monitor. Imprimanta: se poate opta pentru o imprimantă deskjet sau laserjet, având în vedere rezoluţia (care influenţează calitatea listării) şi viteza (numărul de pagini listate pe minut).
  • 51. Performanţele unui calculator Suporturile de memorie externă: – Discul fix (HardDisk-ul): principalul criteriu de apreciere pentru HDD este dimensiunea (azi până la 160 Gb), cu cât este mai mare, cu atât mai bine. Alte criterii de apreciere: interfaţa (IDE, ATA, SATA, SCSI), numărul de rotaţii pe minut (cu cât mai mare, cu atât mai bine). – Discul optic (CD): mai întâi utilizatorul îşi alege între CDROM şi CDRW. La ambele dispozitive, viteza de citire/scriere este primul criteriu de apreciere al performanţei. Dacă sunt estimate operaţiuni majore de citire şi scriere de pe / pe CD, se recomandă achiziţionarea atât a unui CDRW, cât şi a unui CDROM, pentru a nu uza (nejustificat) CDRW-ul prin operaţiuni de citire. – Unitatea DVD: viteza de citire este cel mai important criteriu de apreciere.
  • 52. Performanţele unui calculator  Plăcile de extensie: – Placa video: pentru utilizări obişnuite, plăcile GForce4 MX440, pentru utilizatori mai pretenţioşi sau pentru jocuri / multimedia se recomandă folosirea unei plăci mai puternice (GForce FX5200, FX 5700 până la ATI Radeon 9800 Pro). – Modemul: permite conectarea la o reţea prin cablu telefonic, cablu tv, unde radio etc. Pentru modemurile telefonice analogice, viteza de 56k sunt o ofertă elegantă. – Placa de sunet: în funcţie de performanţa dorită, calculatorul poate fi echipat astfel: • Multe plăci de bază sunt echipate cu o placă de sunet încorporată, această variantă oferă o calitate satisfăcătoare; • La nivelul mediu, avem placa de sunet Creative SB Live! 5.1; • Cele mai puternice sunt plăcile Audigy.
  • 53. Software  Sistemele de operare Sunt programe speciale, al căror rol este gestionarea resurselor Hardware/software ale calculatorului, implicit asigurarea funcţionării celorlalte programe. Funcţii ale sistemelor de operare: - gestionarea unităţii centrale de prelucrare; - administrarea memoriei externe / interne; - interfaţa cu utilizatorul. Sistemele de operare se clasific ă în: - sisteme de operare pentru staţii de lucru: MS DOS, Windows (cu versiunile ’95, ’98, 2000, XP , Linux, Unix, Apple) - sisteme de operare pentru servere (Windows NT 4, 2000 Server, 2003 Server, Linux, Unix, Apple)
  • 54. Software  Aplicaţiile software Sunt reprezentate de o întreagă serie de programe folosite pentru a prelucra anumite date, rulând sub controlul sistemului de operare. Sistemele de operare şi majoritatea aplicaţiilor care rulează sub controlul acestora folosesc pentru interacţiunea cu utilizatorul aşa numitele GUI (Graphical User Interfaces). Acestea conţin comenzi ale sistemului de operare sub forma unor simboluri grafice afişate pe ecran, utilizatorul putându-le activa cu ajutorul mouse-ului sau tastaturii, fără a le scrie explicit.
  • 55. Software  Tipuri de aplica ţ ii software : – Editoare de text: se folosesc pentru editarea, prelucrarea şi memorarea textelor. Prezintă o serie de avantaje faţă de maşinile de scris, şi anume: • Corectările se fac extrem de uşor; • Textele pot fi preluate din surse electronice (prin scanare, prin copiere din alte programe) • Textele pot fi combinate cu alte elemente ca: tabele, imagini, grafice; • Aceste programe comunică uşor cu programele de email. • Exemple: Microsoft Word, WordPerfect, Lotus WordPro. – Programe de calcul tabelar: sunt destinate prelucrării datelor stocate sub formă de tabele. Pot efectua calcule complexe asupra datelor, pot efectua reprezentări grafice. Exemple: Microsoft Excel, Microsoft Works, Lotus 1-2-3.
  • 56. Software - Sistemele de gestiune a bazelor de date: se folosesc la administrarea volumelor mari de date organizate după anumite criterii. Exemple: Microsoft SQL Server, Oracle 9I, Microsoft ACCESS etc. - Programele de contabilitate sunt programe destinate pentru ţinerea evidenţei contabile pe calculator. Permit preluarea datelor din documentele contabile de intrare, precum şi obţinerea situaţiilor finale (balanţe, fişe de cont, bilanţuri etc). Unele dintre ele permit efectuarea de analize economice sau ofera suport pentru adoptarea deciziilor. Exemple: Ciel, Wizcount - Programele de prezentare: sunt programe cu ajutorul cărora se pot realiza prezentări profesionale (folosind texte, grafice, imagini etc), ce pot fi prezentate unui auditoriu. Exemple: Powerpoint
  • 57. Software - Programe de tehnoredactare: servesc la editarea documentelor ce conţin imagini, permiţând o prelucrare mai complexă a acestora, faţă de editoarele de texte. Exemple: Quark Xpress, Adobe Pagemaker - Aplicaţii multimedia: sunt programe ce pun la dispoziţia utilizatorului imagini şi sunet (posibilitatea de a asculta muzică sau de a viziona filme, aplicaţii pentru instruire, jocuri etc.)
  • 58. Dezvoltarea sistemelor Dezvoltarea aplicaţiilor software presupune parcurgerea mai multor etape: - Analiza activităţii de informatizat: se stabilesc cerinţele referitoare la modul de lucru şi la datele pe care la va prelucra programul; - Proiectarea programului: stabilirea structurii programului; - Implementarea: scrierea programului folosind un limbaj de programare; - Testare / validare: programul este supus unor teste pentru a se identifica şi corecta eventuale erori sau neconcordanţe cu cerinţele iniţiale; - Utilizare şi întreţinere: programul este oferit beneficiarilor spre utilizare, putând fi modificat sau se pot elabora versiuni noi ale programului (updates).
  • 59. Reţele de calculatoare REŢELE DE CALCULATOARE: O reţea de calculatoare este un sistem de calcul ce permite comunicarea între două sau mai multe calculatoare, acestea putând folosi în comun anumite resurse hardware - software. Reţelele se pot clasifica după mai multe criterii: După întindere: a) reţele locale – Local Area Network LAN (se întind pe o zonă restrânsă, de exemplu o clădire sau un birou); b) reţele metropolitane Metropolitan Area Network MAN (se întind pe mai multe clădiri, chiar pe un întreg oraş), de exemplu reţeaua unui furnizor de servicii INTERNET care cuprinde toţi abonaţii furnizorului respectiv; c) reţele pe arii întinse Wide Area Network WAN (reţele de întindere globală), exemplu: INTERNET.
  • 60. Reţele de calculatoare După rolurile jucate de calculatoare: a) reţele peer to peer (de la egal la egal). În cadrul acestor reţele fiecare calculator poate oferi celorlalte o serie de resurse ce pot fi folosite de celelalte calculatoare, toate PC-urile joacă acelaşi rol. b) reţele client-server. În reţelele client-server, unul sau mai multe calculatoare joacă rolul de server, oferind servicii celorlalte calculatoare. Avantaje ale conectării în reţea: a) calculatoarele (utilizatorii) pot schimba date sub formă de fişiere; b) se pot partaja (folosi în comun) anumite resurse: o conexiune internet, o bază de date etc., chiar fişiere; c) se elimină disketele folosite pentru transferul de fişiere; d) creşte nivelul de securitate al datelor (mai ales în reţelele client-server).
  • 61. Reţele de calculatoare Pentru a realiza o reţea, pe lângă calculatoarele ce vor fi conectate este necesară şi existenţa unui mediu de comunicaţie. Pentru reţelele locale, mediul de comunicaţie este cablul UTP. Pentru reţelele MAN sau WAN interconectarea se face prin linii de date oferite de firme specializate. Aceste linii pot fi: a) linii telefonice: sunt cele mai ieftine, dar şi cele mai puţin rapide medii de comunicaţie. Pe liniile telefonice informaţiile se transmit sub formă analogică, deci fiecare calculator de la capătul unei linii trebuie să fie dotat cu un dispozitiv special care să convertească informaţia: modem (Modulator/DEModulator); b) Linie ISDN: permite transmiterea datelor sub formă digitală, deci este ceva mai rapidă ca linia telefonică ; c) cablul TV: este mai rapid, dar şi mai scump. Folosirea sa necesită existenţa unui modem de cablu (nu cu mult mai scump decât modemul telefonic); d) Radio: presupune folosirea unei antene şi a unui modem la ambele calculatoare care comunică între ele. Viteza de transmisie diferenţiază aceste medii de comunicaţie (se măsoară în kBps).
  • 62. Poşta electronică (email)  Serviciul de poştă electronică (email) permite schimbul de informaţii sub formă de mesaje între utilizatorii unei reţele. Pentru folosirea acestui serviciu utilizatorii au nevoie de: - un program care permite lucrul cu email-ul (email client); - o adresă de email; - un calculator conectat la reţeaua folosită de către email client. Utilitatea email derivă din faptul că este mult mai rapid ca poşta obişnuită, mesajele transmise putând fi recepţionate rapid de către destinatari. De asemenea, mesajelor li se pot ataşa fişiere (audio, fotografii etc.).
  • 63. Reţeaua INTERNET  Reţeaua Internet este o reţea de calculatoare întinsă pe întregul glob (este cea mai mare reţea din lume ca arie de răspândire şi ca număr de utilizatori). Principalele utilizări ale reţelei: a) Navigarea (browsing): vizualizarea resurselor existente pe INTERNET, prin serviciul WorldWideWeb. Este necesar un program special denumit browser; b) Poşta electronică de pe internet (webmail), care se poate accesa tot prin browser, este de preferat email-ului, din 2 motive: accesarea serviciului webmail este gratuită, securitatea este asigurată de administratorii webmail; c) Chat: comunicarea instantanee (fie prin mesaje de la tastatura, fie prin căşti+microfon) între utilizatori. Se face prin intermediul unui program de tip “instant messenger”; d) ftp: s e rviciul permite descărcarea de fişiere din reţeaua Internet. Serviciul Search engine (motor de căutare) permite căutarea printre paginile internet a informaţiilor dorite. Motoarele de căutare întreţin baze de date cu paginile de pe reţea, permiţând găsirea lejeră a informaţiilor căutate.
  • 64. Utilizarea calculatorului  Calculatorul devine din ce în ce mai utilizat, în toate domeniile de activitate. Iată câteva exemple de situaţii în care calculatorul este mai potrivit pentru a le rezolva: – Prelucrarea unor volume mari de date; – Memorarea unor cantităţi mari de informaţie; De asemenea, capcacitatea calculatoarelor a înregistrat o creştere majoră în ultimul deceniu, costurile scăzând rapid. S- au dezvoltat programe din ce în ce mai simplu de utilizat şi mai performante, s-au impus o serie de standarde, au apărut reţelele de calculatoare şi Internetul. Utilizarea calculatorului: - În activitatea zilnică; - În firme; - În educaţie; - În viaţa de zi cu zi.
  • 65. Calculatoarele în activitatea zilnică  Calculatoarele acasă. Putem folosi calculatorul acasă pentru: – hobby-uri: dacă suntem pasionaţi de muzică, filme, jocuri etc. PC-ul este o alternativă perfectă pentru cultivarea acestor preocupări; – Lucrul acasă: putem rezolva acasă sarcini de serviciu, eventual conectându-ne la sistemul informatic al firmei; – Folosirea serviciilor disponibile pe INTERNET: browsing, email, chat, jocuri online etc.; – Tehnoredactarea unor lucrări / proiecte / teme didactice;
  • 66. Utilizarea în firme  Calculatoarele în cadrul firmelor Orice firmă are nevoie în ziua de astăzi de un sistem informatic bine pus la punct pentru a-şi putea desfăşura cu succes activitatea. Se disting următoarele posibilităţi de utilizare a calculatoarelor: - gestiunea diverselor componente ale activităţii întreprinderii (contabilitate, producţie, desfacere, relaţii cu clienţii/furnizorii etc), se recomandă în acest caz folosirea bazelor de date si a sistemelor de gestiune a BD, pentru o flexibilitate maximă în exploatare. Se impune dotarea cu calculatoare performante şi conectarea acestora în reţea; - birotică (întocmirea corespondenţei de afaceri şi materialelor publicitare cu ajutorul calculatorului, comunicarea prin email/web cu partenerii de afaceri); - asistarea deciziilor din firmă cu ajutorul unor aplicaţii speciale;
  • 67. Utilizarea în firme - Proiectarea asistată de calculator; - Planificarea activităţii folosind calculatorul; - Circulaţia monetară: folosirea sistemelor de ebanking (efectuarea operaţiunilor bancare printr-o reţea de calculatoare) şi folosirea cărţilor de credit; - Ecommerce: desfăşurarea de activităţi comerciale prin INTERNET (prezentarea produselor, primirea comenzilor); - Automatizarea unor activităţi cu ajutorul calculatorului (folosirea codurilor de bare pentru a introduce în casa de marcat datele despre un produs).
  • 68. Folosirea calculatorului în educaţie Există mai multe variante de folosire a PC-ului în procesul educaţional: - Utilizarea softurilor de instruire (sunt programe speciale, majoritatea multimedia, destinate instruirii într-un anume domeniu). De exemplu: enciclopediile, cursurile de informatică multimedia, cursurile de istorie etc; - Utilizarea programelor de prezentare; - Instruirea cu ajutorul Internet (Internetul este o uriaşă bază de cunoştinţe şi informaţii accesibile uşor); - Telelearning (instruirea la distanţă) presupune că studentul se pregăteşte acasă folosind eventual materiale dintr-o bibliotecă electronică, sub supravegherea unui profesor cu care se află în legătură prin email sau Internet.
  • 69. Calculatorul în viaţa de zi cu zi  Calculatorul a devenit din ce în ce mai prezent în viaţa de zi cu zi. Câteva exemple: - cititoarele de coduri de bare din magazine; - bibliotecile electronice; - cardurile; - infoterminalele (touchscreens); - divertisment etc. Alte posibilităţi de utilizare: - ştiinţă şi tehnică (efectuarea de modelări, simulări, experimente); - medicină (diagnostice, cercetare etc); - comunicaţii; - construcţii etc.
  • 70. O lume în schimbare Societatea informaţională: o comunitate al cărei bun esenţial, informaţiile, s-a dezvoltat în mod continuu. Autostrada informaţională: circuitul informaţiilor în lumea de astăzi. Problema anului 2000: se referea la posibilitatea ca sistemele de calcul mai vechi să nu recunoască anul 2000 din data calendaristică. De aici se puteau desprinde o serie de probleme mai mult sau mai puţin grave (ideea este că acele sisteme informatice ar fi fost perturbate iar funcţionarea lor defectuoasă ar fi generat erori).
  • 71. Un mediu bun de lucru Crearea unui mediu de lucru potrivit pentru utilizatorul calculatorului se defineşte prin termenul generic Ergonomie. Ergonomia îmbracă mai multe forme: - ergonomia tastaturii: tastatura să aibă o suprafaţă care să nu reflecte lumina, să se utilizeze suporturile ce permit înclinarea tastaturii spre utilizator; - ergonomia monitorului: folosirea unui monitor cu parametri corespunzători: diagonala de minim 17”, frecvenţa cadrelor minim 75 Hz, rezoluţia minim 800*600, emisie de radiaţii conform standardului TCO. De asemenea, carcasa nu trebuie să reflecte lumina solară, la fel şi ecranul. Monitorul trebuie poziţionat astfel încât să fie cât mai comod pentru utilizator; - Ergonomia mediului de lucru: iluminaer de intensitate 300- 500 lux , zgomote de maxim 70 decibeli. - Ergonomia lucrului: pauze de 10 minute la fiecare 50 minute lucrate.
  • 72. Un mediu bun de lucru La asigurarea unui mediu de lucru corespun zător contribuie şi o serie de măsuri care să vizeze: - securitatea cablurilor electrice (atingerea unui cablu neizolat înseamnă electrocutare); - evitarea supraîncărcării prizelor (întreruperea curentului în c e l mai fericit caz); - respectarea normelor de protecţie a ochilor; - durerile musculare / osoase asociate unei poziţii greşite.
  • 73. Securitatea datelor Securitatea datelor vizează protecţia datelor împotriva distrugerilor fizice (defectarea HDD, întreruperea curentului – se şterg informaţiile care nu au fost salvate) sau logice, precum şi împotriva accesului neautorizat la date. În timpul lucrului, datele din fişierele cu care se lucrează sunt încărcate în memoria RAM. Aceasta, deşi este foarte rapidă, prezintă un mare impediment: este volatilă (se şterge la închiderea programelor/calculatorului). Drept urmare, pentru a preveni pierderile de date se impune trecerea acestora şi în memoria externă, operaţiune cunoscută sub numele de salvare. Ca măsură de bază pentru prevenirea pierderilor de date datorate avariilor hard/soft este crearea şi întreţinerea copiilor de siguranţă (datele sunt salvate pe diskete / CD-uri / alte HDD). Dacă se produce o eroare, datele sunt restaurate de pe aceste suporturi, pierderile fiind minimizate la datele introduse după crearea ultimei copii de siguranţă. Se impune deci planificarea cu atenţie a salvărilor de siguranţă.
  • 74. Securitatea datelor Protejarea calculatoarelor împotriva accesului neautorizat presupune următoarele: a) în cazul în care calculatorul nu este conectat la o reţea client server şi rulează un sistem de operare pre Windows 2000, accesul la el va fi securizat prin parola de BIOS; b) în cazul în care calculatorul face parte dintr-o reţea client server sau rulează cel puţin sistemul de operare Windows 2000, vor fi folosite facilităţile sistemului de operare (fie al serverului, fie al calculatorului): se creează pentru fiecare utilizator un cont de acces şi i se atribuie o parolă, pe care o va cunoaşte numai el şi va răspunde de confidenţialitatea ei, iar fiecărui utilizator i se dau anumite drepturi (drept – posibilitatea de a efectua o anume operaţiune); c) în cazul în care PC-ul este conectat la Internet, se impune instalarea şi rularea unui program special denumit Firewall, care blochează atacurile din exterior.
  • 75. Viruşii informatici Viruşii de calculator sunt programe care, în funcţie de tipul lor, provoacă avarii sistemului de calcul. Astfel de avarii pot fi: - blocarea calculatorului şi pierderi de date; - deturnarea mesajelor email; - defectarea unor componente ale calculatorului. Infectarea cu viruşi se poate produce: - dacă se introduce în calculator o dischetă virusată şi se citesc date de pe ea; - dacă se aduc (din Internet) fişiere virusate; - dacă se deschid fişiere virusate primite pe email. Măsuri de prevenire: - folosirea unui program antivirus actualizat care să funcţioneze încontinuu; - ştergerea mesajelor de la expeditori necunoscuţi; - scanarea fişierelor venite din exterior (pe dischete, Internet sau mail).
  • 76. Copyright Termenul de copyright se referă la drepturile de autor asupra unei opere. Orice operă (program software, film, melodie) este proprietatea persoanei care a creat-o şi ca urmare nu poate fi folosită decât de către aceasta sau d e către cei autorizaţi de creatorul operei. Prin folosire se înţelege multiplicare sau comercializare. Pentru programele software, dreptul de a le folosi este exprimat printr-un contract de licenţă (sau pe scurt licenţă), care îi este înmânat utilizatorului la achiziţionarea programului de la un vânzător autorizat (distribuitor al firmei producătoare). Acest contract, de obicei, dă dreptul doar la instalarea şi utilizarea programului (fără a permite vinderea sa), de aceea se mai numeşte şi licenţa utilizatorului final EULA. Pe lăngă EULA, se mai folosesc câteva variante de licenţiere: - freeware: soft ce poate fi utilizat gratuit; - shareware / trial: soft ce poate fi utilizat pentru o perioadă de timp limitată, după aceea fiind obligatorie achiziţionarea unei licenţe.