3. „Am să mă bat încă 10 ani”
Cea mai mare onoare pe care o poți avea într-o viață de om este acela de a fi ales
Președintele țării tale.
Românii mi-au făcut această onoare, de a-mi acorda votul și încrederea lor, în două
rânduri de alegeri prezidențiale: 2004 și 2009.
În cele două mandate de președinte m-am luptat pentru ca România să devină o țară
puternică, să se așeze pe drumul ireversibil al modernizării, al integrării și al evoluției
în structurile euroatlantice.
Condamnarea comunismului și transferul a două milioane de dosare din custodia
SRI și a altor instituții în custodia CNSAS au fost gesturi cu un impact deosebit asupra
parcursului țării, lupta împotriva uitării fiind una pentru păstrarea identității naționale.
Este de necontestat faptul că România s-a schimbat profund în acești zece ani.
Instituțiile statului au fost scoase de sub influența politicului, presa a avut toată
libertatea pe care și-a dorit-o, societate civilă a cunoscut o amplă evoluție, iar justiția
și-a câștigat în mod categoric independența după decenii întregi de control politic.
Mi-am îndeplinit mandatele de președinte respectând un principiu fundamental
de la care nu m-am abătut niciodată indiferent de context: interesul național mai
presus de interesul personal.
De multe ori, însă, interesul național și interesele românilor au intrat în conflict
direct cu interesele găștilor, cu interesele Sistemului care, pentru a-și proteja
privilegiile câștigate până la acel moment, au încercat să blocheze reformele
esențiale pentru dezvoltarea României.
Timp de zece ani m-am bătut pentru a învinge acest Sistem al găștilor extrem de
bine înrădăcinat în toate instituțiile statului. Iar din acest motiv am fost suspendat de
două ori din funcția de președinte.
Fie că vorbim despre găștile din administrație, despre cele din sănătăte, educație
sau despre găștile care parazitau justiția ori serviciile de informații, cu toții își doreau
o Românie slabă, o Românie îngehuncheată, o Românie prizonieră.
Lupta a fost una dificilă, iar rezistența întâmpinată de mine și de toți cei care
ne-am dorit o țară cu adevărat democratică extrem de acerbă. Nu am reușit să
înving Sistemul, însă, după zece ani de lupte, pot afirma cu certitudine că l-am
îngenuncheat.
Pentru ceea ce simt că le datorez românilor, pentru recunoștința pe care le-o
port, pentru onoarea de a le fi fost președinte, pentru susținerea pe care am primit-o
de la poporul meu în cele două acțiuni de suspendare și în toate luptele în care m-am
angajat pentru modernizarea statului, am să mă bat încă zece ani.
Traian Băsescu
Președintele
Partidului Mișcarea Populară
4. La referendumul organizat în 2009 românii, indiferent de
opțiunile politice pe care le aveau la acel moment, au votat
masiv pentru reducerea numărului de parlamentari. Voința lor
a fost însă ignorată de majoritatea formată din reprezentanții
PNL – PSD care au blocat reforma Parlamentului și revizuirea
Constituției.
Articolul 2 din Constituția României spune că suveranitatea
națională aparține poporului, care o exercită prin organele sale
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice, corecte,
precum și prin referendum.
Partidul Mișcarea Populară luptă pentru respectarea
Constituției și pentru respectarea voinței celor 7.765.573
de români care au votat pentru reducerea numărului de
parlamentari la maximum 300 de persoane.
300 de parlamentari
5. Unirea cu Republica Moldova
O Românie Unită înseamnă o Românie puternică în Europa și
în lume.
În 2018 sărbătorim împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire
din 1918, iar Unirea cu Republica Moldova rămâne un deziderat
pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Partidul Mișcarea Populară este singurul partid care și-a
asumat ca obiectiv de țară Unirea României cu Republica
Moldova. În acest sens, propunem înființarea unui Minister al
Reunificării, urmând exemplul Germaniei, în condițiile existenței
Actului final de la Helsinki.
Valorificarea acestui proiect național are rolul de a întări
România, care astfel va avea de câştigat din punct de vedere al
populaţiei, al teritoriului, urmând să dobândească perspective
certe să devină una dintre puterile agricole ale Europei.
6. Sănătatea
Sănătatea populației trebuie să fie un obiectiv de interes
național pentru toate partidele. O Românie puternică
înseamnă, în primul rând, cetățeni sănătoși.
Comisia Prezidențială pentru Analiza și Elaborarea
Politicilor din Domeniul Sănătății Publice din România
elabora, în anul 2008, un diagnostic crunt pentru sistemul de
sănătate românesc: finanțare neadecvată și utilizată în mod
ineficient, asistenţa spitalicească drept principală metodă de
intervenţie, acces limitat la medicamente, în special pentru
categoriile defavorizate.
Legea sănătății, susținută de Partidul Mișcarea Populară,
propune următoarele soluții pentru resetarea sistemului de
sănătate: transformarea în mare parte a spitalelor în fundații
ale statului, angajarea medicilor cu contracte pe termen
limitat, prelungirea contractelor medicilor care înregistrează
performanțe, plata medicilor în concordanță cu prestația
acestora și cheltuirea fondurilor europene în mod corect în
beneficiul pacientului.
Justiție
Egalitatea în fața legii constituie unul dintre principalii piloni care
stau la baza unui stat democratic. De aceea, independența justiției este
singura soluție pentru o Românie puternică.
Partidul Mișcarea Populară susține continuarea reformelor de
modernizare a Justiției din România începute de Traian Băsescu, stoparea
oricărei ingerințe a factorului politic în actul de justiție, consolidarea
activității Direcției Naționale Anticorupție, a DIICOT și a Parchetului
General, cu respectarea principiilor drepturilor omului.
7. Rețeaua plagiatelor dezvoltată în ultimii ani, promovările și beneficiile
de care au profitat unii politicieni, magistrați sau înalți ofițeri din serviciile
de informații ca urmare a unor doctorate obținute prin fals constituie o
importantă amenințare la adresa securității naționale, slăbind în mod
evident statul român.
Comisia Prezidențială pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din
Domeniul Educației și Cercetării devoala, încă din anul 2007, încrengătura
de interese care sufocă sistemul de învățământ românesc: apariția și
îmbogățirea fabricilor de diplome universitare, ingerința politicului
prin plasarea în funcții de manageri a activiștilor de partid, mistificarea
examenelor naționale, doctorate plagiate si funcții universitare pentru
parlamentari și pentru oamenii agreați de partide, curriculum neadecvat
realităților și cerințelor pieții.
Sistemul format din sindicate și cartelul rectorilor, în cârdășie cu
politicienii plagiatori sau penali din PNL și PSD, au reușit să golească de
esență Legea Educației Naționale.
Partidul Mișcarea Populară susține aplicarea Legii Educației Naționale
în forma adoptată în anul 2011, o lege modernă care stopează
extinderea abuzurile sistemului și susține depolitizarea managementului
în educație, introducerea de standarde de evaluare a universităților,
instalarea unor filtre credibile care să facă imposibile plagiatele și
abaterile de la etica universitară, alocarea resurselor în învățământul
superior doar în funcție de calitatea rezultatelor, a producției științifice
și a încadrării absolvenților în piața muncii, transparență totală în actele
decizionale ale şcolilor şi instituţiilor din educaţie, precum și salarizarea
personalului în funcție de performanță, măsurată prin
progresul școlar al elevilor.
Educație
8. Natalitate
Forța unei țări se bazează pe vitalitatea propriilor cetățeni.
Îmbătrânirea accentuată a populației slăbește România și o expune
riscurilor.
Conform Raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza
Riscurilor Sociale și Demografice din România (2009), există
previziuni potrivit cărora, dacă se păstrează nivelul actual al ratei
fertilităţii totale, atunci, România va avea circa 16,7 milioane de
locuitori în anul 2050 şi doar aproximativ 11,9 milioane de locuitori
în anul 2075.
Fără politici coerente, România riscă agravarea unor procese cum
sunt: reducerea natalităţii, reducerea numărului absolut al populaţiei,
îmbătrânirea demografică, reducerea numărului persoanelor active şi
creşterea numărului de persoane inactive.
Partidul Mișcarea Populară propune soluții sustenabile pentru
redresarea demografică și creșterea natalității, iar, în acest scop,
a introdus în Parlamentul României o inițiativă legislativă care să
stimuleze construcția de creșe și grădinițe.
9. Țările care au investit în dezvoltarea unei infrastructuri performante au
produse finite cu prețuri mai mici decât în țările care, prin calitatea slabă
a drumurilor, împiedică desfășurarea comerțului. Investitorii sunt atrași
de o infrastructură de transport de bună calitate. O țară dezvoltată
este o țară puternică.
Corupția, birocrația și incompetența managerială au făcut ca România
sa aibă unul dintre cele mai înalte costuri cu construcția de autostrăzi din
Europa. Rata de respingere a proiectelor europene pentru modernizarea
drumurilor judeţene şi comunale este de 75%.
Politica națională în domeniul transporturilor și infrastructurii trebuie
proiectată în contextul Strategiei „Europa 2020”, al Cartei Albe și Cartei
Verzi, în contextul politicii de dezvoltare a TEN–T (Rețeaua Transeuropeană
de Transport) și al politicilor comune privind transporturile (CTP) emise de
Uniunea Europeană, precum și al Master Planului General de Transport al
României.
Prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor și al infrastructurii
trebuie să se bazeze pe principiul solidarității teritoriale, al accesibilității,
al evitării suprapunerilor și al reducerii aglomerării, încurajând libera
circulație a mărfurilor și a persoanelor.
Partidul Mișcarea Populară susține necesitatea realizării unui pact între
forțele politice privind Master Planul General de Transport al României
în ceea ce privește prioritizarea clară a proiectelor de infrastructură în
funcție de necesități și de resurse, prin alocarea continuă și coerentă a
resurselor financiare necesare implementării acestora.
De asemenea, Partidul Mișcarea Populară susține simplificarea
procedurilor și obținerea avizelor în proiectele de infrastructură de
transport, eficientizarea activității CNADNR și transparentizarea cheltuirii
banilor publici pe proiecte de infrastructură.
Infrastructură
10. Lipsa predictibilității fiscale afectează investițiile și
activitățile economice de orice fel. Fie că este vorba despre
producție sau despre comerț, modificările legislative făcute
brusc aduc mari prejudicii agenților economici. O Românie cu
o legislație stabilă este o Românie puternică.
Partidul Mișcarea Populară propune acordarea unor
reduceri de 10%-15% pentru firmele care își plătesc în avans
taxele și impozitele, asigurând, astfel, o colectare anticipată
la bugetul de stat, cât și un câștig bănesc pentru societățile
comerciale. Este nevoie de un Birou Unic și de un sistem
online pentru înființarea firmelor, dar și de simplificarea
contabilității pentru IMM-uri.
De asemenea, Partidul Mișcarea Populară susține crearea
mai multor programe de finanțare pentru startup-uri din
fonduri europene sau fonduri nerambursabile din partea
statului român, dar și crearea unor instituții care să sprijine în
mod real startup-urile și microîntreprinderile, prin consultanță,
spații de lucru, incubatoare de afaceri administrate și
finanțate de stat, un e-ghișeu funcțional, precum și de
digitalizarea instituțiilor statului.
Fiscalitatea
11. Deteriorările ecologice reprezintă una dintre principalele
priorități ale Comisiei Europene, țările membre ale Uniunii Europene
beneficiind de fonduri substanțiale pentru dezvoltarea de politici
responsabile pentru protejarea mediului.
România se confruntă în fiecare an cu pericolul inundațiilor,
gospodării întregi și terenuri agricole fiind afectate uneori ireversibil,
cetățenii din zonele cu riscuri trăind într-o stare de teamă permanentă
vă apele le pot distruge agoniseala de-o viață.
Regularizările masive de râuri, cu asigurarea simultană a apei
necesare practicării agriculturii, trebuie să constituie o prioritate
națională. Asemenea lucrări antrenează sume foarte mari, sunt de
lungă durată, dar creează și numeroase locuri de muncă. În acest sens,
România a obținut în 2013, prin negocierile cu Comisia Europeană, ca
TVA-ul să fie eligibil la cheltuielile din fondurile europene, fapt care
simplifică și reduce efortul părții române, iar sumele reprezentând
TVA-ul merg astfel în bugetul de stat.
Canalul Dunăre – București, util atât în agricultură cât și ca
infrastructură de transport, este o prioritate națională. În același timp,
trebuie să fie reluate și lucrările la Canalul Siret – Bărăgan, care poate
iriga 500.000 ha de teren agricol.
Tăierile de păduri trebuie reduse la limite raționale și controlate
foarte strict, corupția din silvicultură și traficul cu certificate de mediu
trebuie să înceteze odată pentru totdeauna.
Partidul Mișcarea Populară va promova politici pentru ameliorarea
calităţii aerului, garantarea apei de calitate și continuarea eforturilor
pentru o gestiune optimă a deșeurilor.
De asemenea, Partidul Mișcarea Populară pledează pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în condițiile definite de
strategiile Comisiei Europene.
Mediu și Agricultura
12. Dezvoltare prin investiții
Creșterea economică din România ultimilor ani s-a bazat
prea mult pe consum, de cele mai multe ori chiar consum
pe datorie. Statul a încurajat consumul prin angajarea unor
cheltuieli mari, peste nivelul veniturilor obținute din impozite,
lăsând nota de plată pe seama generațiilor viitoare.
Fondurile europene pot suplini resursele atrase de stat
și pot fi sursa unor proiecte de dezvoltare economică pe
termen lung. Însă fondurile europene trebuie să contribuie
la satisfacerea unor nevoi reale ale economiei, și nu la
întreținerea unei armate de birocrați.
Partidul Mișcarea Populară susține creșterea economică
prin încurajarea investițiilor private, singurele capabile
să producă valoare adăugată și o economie competitivă.
Impozitele mici și ușor de plătit încurajează asumarea
riscului antreprenorial, iar birocrația trebuie redusă drastic.
Este nevoie ca autoritățile statului trebuie să fie capabile să
vorbească între ele și să nu se mai acopere inutil cu hârtii.
În același timp, Partidul Mișcarea Populară susține că
atragerea fondurilor europene nu poate ține loc de politici
economice interne sănătoase.
13. Sport și tineret
Sportul înseamnă sănătate, dezvoltă caractere, accentuează spiritul
de echipă și de fairplay. În ultimii ani, de foarte multe ori, succesul
echipelor românești sau performanțele individuale ale unor sportivi au
reprezentat singurele momente de mândrie națională.
Corupția care a cuprins sub toate formele și la toate nivelurile
sportul românesc reprezintă o lovitură grea chiar pentru identitatea
națională și pentru imaginea țării noastre în lume. Este deja o
normalitate ca tot mai multe state să folosesc sportul drept principal
instrument al diplomației de tip soft power.
Relansarea sportului românesc și a mișcării sportive reprezintă un
obiectiv de interes național.
Partidul Mișcarea Populară susține necesitatea acordării de
stimulente fiscale companiilor private care finanțează asociațiile
sportive de masă, sprijinirea familiilor care au copii înscriși la programe
sportive de performanță și sunt în stadiul de a face performanță,
acordarea de facilități pentru achiziționarea echipamentelor
sportive, precum și decontarea transportului spre și de la locurile de
antrenament din țară și din străinătate.
Tinerii au nevoie de o Românie puternică care să le ofere șansa
împlinirii din punct de vedere educațional, profesional și material.
Rezultatele excepționale obținute de tinerii elevi români la diverse
olimpiade și concursuri internaționale reprezintă perspective certe
pentru dezvoltarea și progresul țării.
Partidul Mișcarea Populară consideră că dezvoltarea unor
programe care să ofere oportunități certe de muncă și de carieră
pentru tineri reprezintă un obiectiv de interes național. Astfel,
dezvoltarea și încurajarea voluntariatului, acordarea de facilități fiscale
pentru firmele care angajează tineri studenți, corelarea educației
cu cerințele pieții muncii, precum și sprijinirea participării la diverse
cursuri de calificare profesională finanțate din fonduri europene și
burse de studii sunt pași esențiali pentru dezvoltarea și implementarea
unor politici care să asigure oportunități pentru participarea
tinerilor la viața socială.
14. Cultură și mass-media
O Românie puternică este o Românie care își apără și își protejează
valorile materiale și spirituale. Raportul Comisie Prezidențiale pentru
Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale (2009) semnala faptul că
România a intrat în competiţia proiectelor europene cu povara unei istorii
devastatoare, marcată de politica sistematică a regimului comunist de
distrugere a vestigiilor trecutului: centre istorice, monumente ecleziale cu
întregul lor tezaur de artă au fost pulverizate şi, odată cu acestea,
s-a destrămat memoria şi identitatea comunităţilor cărora le aparţineau.
Protejarea monumentelor istorice printr-un program național de
restaurare și redare către circuitul cultural și turistic, cu scopul de a crea
vaste rețele de turism cultural, generează efecte importante nu doar
pentru cultură, cât și pentru economie și viața socială, precum și la nivelul
promovării imaginii generale a României.
Scoaterea din izolare a unor zone geografice mai puțin active în
organizarea de manifestări culturale de orice natură trebuie să constituie
o prioritate națională, exemplul festivalului de Jazz de la Gărâna ne arată
cum implementarea modernului urban în inima ruralului tradițional poate
da excelente rezultate pentru locuitori și pentru imaginea României.
În decembrie 2004, România era un stat care ascundea adevărul
despre perioada comunistă prin păstrarea sigiliului pe
o parte din arhivele fostei Securități.
Un moment important s-a petrecut la 18 decembrie 2006 când,
pe baza cercetărilor ştiinţifice şi a documentelor cuprinse în Raportul
Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru analiza Dictaturii Comuniste
din România, președintele Traian Băsescu a condamnat, pentru prima
dată în mod oficial, regimul comunist din România.
Muzeul Comunismului, un muzeu pe care memoria națională îl face
necesar, va prezenta atât ororile înfăptuite de regimul comunist, cât și
eroismul rezistenței anticomuniste.
Mogulizarea instituțiilor de presă a luat o amploare tot mai mare în
ultimii ani în România, cu grave deservicii pentru securitatea națională.
Partidul Mișcarea Populară susține necesitatea sprijinirii instituțiilor de
presă printr-o legislație care să faciliteze independența economică și,
implicit, libertatea de exprimare a jurnaliștilor, reformarea bazei legislative
care guvernează Consiliul Național al Audiovizualului, precum și o nouă
lege care să reglementeze activitatea instituțiilor publice de
radio și de televiziune.
15. Diaspora
Românii din străinătate se constituie într-o mare forță civică, socială
și, în momente cheie pentru viitorul României, chiar într-o mare forță
politică. Puterea lor rezidă în mentalitate, o mentalitate individuală și
colectivă de temut.
Românii din străinătate sunt mândri că aparțin unei țări frumoase,
unei nații inteligente capabile să ofere o viață mai bună pentru
toți locuitorii ei.
Partidul Mișcarea Populară consideră că este necesar să se creeze
punți de legătură cât mai solide cu marea comunitate a românilor de
pretutindeni.
Reprezentarea cât mai echitabilă în fața instituțiilor statului român,
problemele ridicate de procedurile birocratice necesare reînnoirii
documentelor, echivalarea studiilor, problema pensiilor sau a taxelor
cetățenilor aflați la muncă în străinătate și multe alte probleme zilnice
își pot găsi numai prin lărgirea atribuțiilor unui minister multilateral,
un Minister al Românilor de Pretutindeni.
Un Minister care să poată răspunde într-un singur loc, direct ori
online, întregului pachet de probleme stringente și absolut justificate
din punct de vedere cetățenesc pe care le întâmpina cetățenii români
aflați la muncă în străinătate.
De asemenea, problemele românilor din Basarabia, din Bucovina,
din Valea Timocului și din celelalte zone istorice locuite de români
trebuie să-și găsească rezolvarea prin intermediul acestui minister.