Management

1. Capitolul 1
BAZELE ANTREPRENORIATULUI
Lumea antreprenorului
Ce este un antreprenor?
Avantajele antreprenoriatului
Dezavantajele antreprenoriatului
Forţele care influenţează antreprenoriatul în economia
globală
Diversitatea culturală a antreprenoriatului
Zece greşeli fatale în antreprenoriat
Cum se pot evita capcanele?

2. Capitolul 1
BAZELE ANTREPRENORIATULUI
Lumea Antreprenorului
Peste tot în lume numărul persoanelor care îşi realizează visul
lansându-şi şi conducându-şi propria afacere este în creştere
Exemplu:
În fiecare an antreprenorii americani lansează mai mult de 850.000 de
noi afaceri, iar nivelul de interes pentru promovarea antreprenoriatului
ca şi opţiune de carieră este extrem de atractiv pentru persoanele de
toate vârstele. 84% dintre cei care lansează o afacere fac acest lucru
pentru prima dată.
De-a lungul globului antreprenorii modelează mediul de afaceri iar
propriile companii joacă un rol decisiv în asigurarea vitalităţii economiei
globale.

3.  Interesul pentru antreprenoriat nu a fost niciodată atât de mare.
Viitorul activităţii antreprenoriale se prezintă a fi promiţător.
 Multe din marile firme adoptă decizii de restrângere a activităţii
economice şi de reducere a personalului. O mare parte din angajaţii
disponibilizaţi sunt pregătiţi şi au experienţa necesară pentru a
deveni antreprenori.
 Cu 25 de ani în urmă competiţia acerbă a favorizat firmele mari. În
prezent, în condiţiile în care ritmul schimbării este din ce în ce mai
alert, micile firme au un avantaj din ce în ce mai mare.
Howard Stevenson, profesor la Harvard Business School a afirmat:
De ce este atât de simplu pentru firmele mici să concureze împotriva
firmelor mari?
Pentru că în timp ce giganţii studiază consecinţele, antreprenorii
schimbă lumea. "

4. Unul dintre cele mai cuprinzătoare studii globale de antreprenoriat
este Global Entrepreneurship Monitor (GEM). Acest studiu
evidenţiază faptul că:
 Există o variaţie semnificativă de apariţie a noilor afaceri de la o
naţiune la alta
 La nivel global, probabilitatea lansării unei afaceri de către bărbaţi
este de două ori mai mare decât în cazul femeilor
 Aproape 1/3 din antreprenorii globali au vârsta între 25 şi 44 de ani
 Majoritatea antreprenorilor pentru a atrage capital extern recurg la
familie şi investitorii informali
 Ţările Est Europene a căror economii au fost centralizate constituie
astăzi un teren fertil pentru dezvoltarea micilor afaceri
 Antreprenorii depun un efort considerabil mai mare pentru lansarea
şi menţinerea afacerii

5. În anul 2010 GEM a desfă urat cel de al 12 studiu asupraș
comportamentului antreprenorial, a aspira iilor i activită ilor depuse deț ș ț
persoane din diferite ări ale lumii.ț
Studiul efectuat în 2010 a pus în eviden ă următoarele:ț
 Au fost chestionate persoane din 59 de ăriț
 110 milioane persoane cu vârste între 18-64 ani sunt implicate activ
în începerea unei afaceri
 140 milioane persoane conduc afaceri pe care le-au început în ultimii
3 ani i jumătateș
 Din totalul de 250 milioane persoane implicate în activită iț
antreprenoriale, 63 milioane preconizează că vor angaja în afacerile
lor cel pu in 5 persoane în următorii 5 ani, iar 27 milioane persoaneț
vor angaja mai mult de 20 persoane în următorii 5 ani
→ contribu ia antreprenoriatului la cre tereaț ș
numărului de locuri de muncă peste tot în lume

6.  Economiile diferitelor ări au nevoie de antreprenori ca persoane careț
prin afacerile create î i găsesc o ocupa ie, î i creează o sursă deș ț ș
venit, generând în acest fel valoare socială
→ antreprenoriatul este constituie o sursă de venituri atunci
când economiile din diferite ări nu pot oferi suficiente locuri deț
muncă
 Economiile diferitelor ări au nevoie de antreprenori, ca persoaneț
inovative, care să identifice oportunită i de afaceri i să le fructifice înț ș
folosul societă iiț
→ este importantă încurajarea antreprenoriatului, chiar i înș
rândul persoanelor care au locuri de muncă stabile, dar care le
pot părăsi pentru ini ierea unor afaceri noiț
 Economiile diferitelor ări au nevoie de dinamism, în sensul apari ieiț ț
unor afaceri noi, care să le completeze sau chiar să le înlocuiască pe
cele deja existente
→ falimentul afacerilor este o componentă inevitabilă a
antreprenoriatului

7. Ce este un Antreprenor?
Un antreprenor este o persoană care creează o nouă afacere în
condiţii de risc şi incertitudine, cu scopul de a obţine profit şi creştere
economică prin identificarea de noi oportunităţi şi prin reunirea
resurselor necesare.
Mulţi oameni au idei de afaceri, dar cele mai multe dintre ele nu sunt
puse niciodată în practică. Antreprenorii sunt persoane care
acţionează.
Procesul prin care antreprenorii creează afaceri noi bazat pe idei
inovatoare, care fac ca afacerile existente să devină învechite
(demodate), este un semn al unei economii vibrante i esteș
considerat un proces de distrugere creatoare.

8. Profilul antreprenorului:
• Responsabilitate → Antreprenorii au un profund simţ responsabil
faţă de rezultatele propriei afaceri
• Preferinţa pentru risc moderat → Antreprenorii analizează riscul şi
doresc să îl elimine prin înlăturarea obstacolelor
care le periclitează lansarea propriei afaceri
• Încrederea în capacitatea lor de a reuşi → Antreprenorii tind să fie
optimişti faţă de şansele de succes pe care le au
• Dorinţa de feedback imediat → Antreprenorii doresc să cunoască
poziţia în care se află şi caută să obţină un
feedback rapid
• Nivel ridicat de energie → Antreprenorii sunt mai energici decât
persoanele obişnuite, fiind dispuşi să lucreze cu program
prelungit

9. • Viziune în perspectivă → Antreprenorii privesc în perspectivă fiind
mai concentraţi pe ceea ce pot face în viitor
decât pe ceea ce au făcut în trecut.
Antreprenorii văd potenţial acolo unde majoritatea
văd probleme.
• Bun organizator → Antreprenorii ştiu cum să aleagă persoanele
potrivite pentru atingerea unui obiectiv
• Importanţa obţinerii unor rezultate mai presus de bani → obţinerea
unor rezultate este motivaţia primară a activităţii
antreprenorului. Banii reprezintă un simbol al realizării
• Flexibilitate → Antreprenorii au o abilitate sporită de adaptare la
schimbarea opţiunilor clienţilor şi a propriei
afaceri. Într-o economie globală rigiditatea duce la
insucces

10. Concluzii:
 Diversitatea este caracteristică centrală a antreprenorului
 Nici un set de caracteristici nu poate oferi certitudinea că un
antreprenor va avea succes sau nu
 Oricine indiferent de vârstă, rasă, sex, culoare, origine naţională,
poate deveni un antreprenor
 Antreprenoriatul nu este o trăsătură genetică, dar este o deprindere
care poate fi învăţată

11. Avantajele antreprenoriatului
 Posibilitatea de a-şi crea propriul destin → deţinerea unei afaceri
oferă antreprenorilor independenţă şi posibilitatea de a realiza ceea
ce este important pentru ei.
 Posibilitatea de a face diferenţa → Antreprenorii derulează o
afacere deoarece văd oportunitatea de a schimba ceva promovând o
cauză în care cred (ex: instituirea unui program de reciclare pentru a
conserva resursele limitate, pentru a aborda problemele sociale).
 Posibilitatea de a atinge potenţialul maxim → Majoritatea
oamenilor îşi consideră munca plictisitoare, lipsită de provocări. Dar
nu şi antreprenorii!
Singurele graniţe pentru succesul antreprenorilor sunt cele impuse de
propria lor creativitate, entuziasm şi viziune.

12.  Posibilitatea de înregistra un profit ridicat → Banii nu sunt factorul
primordial al antreprenorilor dar sunt un motiv important în lansarea
afacerii
 Posibilitatea de a ajuta societatea şi de a fi recunoscut pentru
eforturile depuse → Proprietarii firmelor mici sunt printre cele mai
respectate şi de încredere persoane în comunităţile în care trăiesc.
 Posibilitatea de a se bucura de ceea ce fac şi de a avea
satisfacţie → Cei mai mulţi întreprinzători au sentimentul că munca
lor nu este muncă, în sensul gradului de dificultate (pentru că ceea ce
fac este realizat din pasiune).

13. Dezavantaje ale antreprenoriatului
• Incertitudinea venitului → lansarea şi dezvoltarea unei afaceri nu
oferă garanţia obţinerii unor resurse financiare suficiente
Exemplu:
Un cuplu a renunţat la propriul loc de muncă care le oferea un venit
de 120,000 $ pe an în favoarea lansării propriei afaceri de
comercializare a vinurilor, însă câştigul lor din primul an a fost de
numai 30,000$.
• Ore de muncă şi efort prelungit→ în multe firme noi, pentru a avea
succes antreprenorii lucrează şase sau şapte zile pe săptămână fără
a beneficia de concediu de odihnă plătit.
Exemplu:
29% dintre proprietarii de firme mici nu au planuri de a-şi lua vacanţă
din cauza programului aglomerat. Aceştia ştiu că în momentul în care
afacerea este închisă, venitul întârzie să apară întrucât clienţii se
reorientează spre alte firme.

14. • Riscul pierderii investiţiei → rata de eşec în cazul firmelor mici este
mare
Exemplu:
Potrivit unui studiu, 35% din noile afaceri eşuează în primii doi ani şi
54% se închid în patru ani.
Antreprenorii trebuie să se întrebe în primul rând dacă pot face faţă
eşecului:
 Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla dacă afacerea
eşuează?
 Sunt cu adevărat pregătit să îmi lansez afacerea?
 Ce pot face pentru a reduce riscul eşecului?
 Dacă afacerea mea eşuează care este planul meu pentru a face faţă
situaţiei?

15. • Standard de viaţă scăzut până afacerea se stabilizează →deţinerea
unei afaceri de cele mai multe ori intră în conflict cu viaţa de familie,
respectiv cu cea socială.
Exemplu: O femeie, în vârstă de 32 de ani, care este designer de
pantofi, genţi şi rochii de seară pentru femei, admite că este măritată
cu afacerea sa. Munca sa zilnică de 14 ore îi oferă un timp redus
pentru activităţile normale ce ţin de viaţă.
“Mama mea spunea că afacerile nu produc nepoţi“.
• Nivel crescut de stres → lansarea şi managementul unei afaceri pot
oferi multe recompense, însă la fel de uşor pot fi extrem de stresante.
Eşecul înseamnă şi ruinarea completă şi acest lucru poate genera
niveluri ridicate de stres şi anxietate.
• Descurajare → antreprenorii întâmpină numeroase obstacole şi din
acest motiv se pot simţi descurajaţi.

16. Exemplu:
Timp de 13 ani JM a contribuit la creşterea propriei afaceri prin
asigurarea tuturor aspectelor necesare acesteia, astfel că în scurt
timp a devenit extenuată. Deoarece s-a concentrat prea mult pe
problemele curente, a neglijat aspectele legate de managementul
strategic al afacerii. Soluţia sa a fost să îşi ia o vacanţă de patru luni
şi să permită echipei manageriale să conducă firma. Firma a avut
succes în absenţa sa şi ca rezultat, la întoarcerea din vacan ă, ea şi-ț
a încurajat angajaţii să ia deciziile zilnice, în timp ce ea urma să se
ocupe de conceperea planului de afaceri al firmei, precum şi de
crearea unei noi divizii.
• Responsabilitate completă →numeroşi proprietari de afaceri au
probleme în obţinerea consultan ei necesare, fiind astfel forţaţi să iaț
decizii de unii singuri.
Antreprenorii descoperă rapid că ei reprezintă întreaga afacere.
Exemplu:
Un studiu făcut in SUA a scos în evidenţă faptul că o treime din
proprietarii de firme nu au o persoană la care să apeleze atunci când
trebuie să adopte decizii critice.

17. Forţe care influenţează antreprenoriatul în economia globală
 Educaţia antreprenorială
numeroase colegii şi facultăţi oferă cursuri de antreprenoriat şi
de management al IMM la nivel de licenţă şi de masterat
 Factorii economici şi demografici
 creşterea economică în numeroase ţări a determinat
creşterea nivelului veniturilor şi crearea de numeroase oportunităţi de
afaceri
 aproape 2/3 dintre antreprenori îşi lansează propria afacere
între vârsta 28 şi 44 de ani
 Dezvoltarea sectorului de servicii
 domeniul prestărilor de servicii a devenit pentru antreprenori,
domeniul unor afaceri foarte profitabile fără a solicita investiţii
majore
 sectorul serviciilor continuă să ofere numeroase oportunităţi
de afaceri

18.  Avantaje tehnologice
 cu ajutorul echipamentelor moderne, a computerelor,
laptopurilor, faxurilor, copiatoarelor, o afacere poate fi condusă chiar
i din propria locuinţăș
 preţul aparatelor performante şi a echipamentelor de
comunicare le face extrem de avantajoase chiar şi pentru cele mai
mici afaceri
 Stil de viaţă independent
oamenii doresc să aibă un stil de viaţă independent şi
autosustenabil
 multe persoane pun mare accent pe aspecte legate de stilul
de viaţă: timpul petrecut cu familia şi prietenii, mai mult timp
pentru propria persoană, stresul la locul de muncă
 Comerţul on-line şi lumea extinsă a paginilor Web
 comerţul on-line înregistrează o creştere rapidă şi creează
numeroase oportunităţi pentru antreprenori
 pentru firmele mici care au propriul site există numeroase
oportunităţi de creştere a vânzărilor

19.  Oportunităţile internaţionale
 economia globală a creat numeroase oportunităţi
pentru antreprenori pe tot globul
 Antreprenorii ca eroi
 este foarte importantă atitudinea oamenilor faţă de
antreprenori
 în unele ţări antreprenorii sunt ridicaţi la statutul de eroi, iar
realizările lor sunt considerate modele demne de urmat

20. Diversitatea culturală a antreprenoriatului
Diversitatea este o caracteristică de bază a antreprenoriatului.
 Tinerii ca antreprenori
Tinerii stabilesc ritmul în lansarea afacerilor.
Exemplu:
Studiul GEM pe anul 2010 a pus în eviden ă faptul că persoanele dinț
grupele de vârstă 18-24 ani i 25-34 ani sunt cele mai active înș
ini ierea unor afaceri în toatele ările lumii, comparativ cu persoaneleț ț
din celelalte grupe de vârstă. Explica iile pot fi: tinerii au multe ideiț
noi, dispun de un nivel de educa ie i de cunoa tere mult mai mareț ș ș
decât al părin ilor, au mai pu ine responsabilită i pe plan familial.ț ț ț
 Femeile antreprenori
→ în multe cazuri femeile în calitate de angajate continuă să se
confrunte cu discriminarea la locul de muncă
→ micile afaceri au de inut poziţia de lider în oferireaț
oportunităţilor pentru femei de a se manifesta în economie ca
angajate sau ca antreprenori
→ afacerile deţinute de femei tind să evolueze mai lent faţă de
cele conduse de bărbaţi

21. → în zilele noastre femeile antreprenor au mai multe şanse de a avea
acces la educaţie şi la experienţă managerială în domeniile în care îşi
lansează propriile afaceri
Exemple:
a). Un studiu efectuat în mai multe ări referitor la identificareaț
motivelor pentru care femeile se lansează în afaceri a pus în
eviden ă următoarele: în 33% din cazuri din dorin a de a fi propriulț ț
ef, în 21% din cazuri pentru că apare oportunitatea de a generaș
venituri pentru familie, în 19% din cazuri pentru că le oferă o
flexibilitate sporită a programului, în 17% pentru a avea mai mult timp
pe care să-l consacre familiei, în 10% din cazuri din alte motive.
b). Studiul GEM efectuat în anul 2010 a pus în eviden ă existen aț ț
unor diferen e semnificative între ări referitor la raportul dintreț ț
femeile antreprenori i bărba ii antreprenori. Astfel, în SUA raportulș ț
este de 85 femei la 100 bărba i, în Belgia i Elve ia de 80 la 100, înț ș ț
Turcia de 28 la 100.

22. c). Potrivit Center for Women`s Business Research din SUA
domeniile în care a crescut numărul firmelor înfiin ate de femei suntț
comer ul cu ridicata, ocrotirea sănătă ii, artă, recreere i petrecereaț ț ș
timpului liber, servicii profesionale, tiin ifice i tehnice.ș ț ș
 Antreprenori din categoria minorităţilor
→ în multe cazuri minorităţile se confruntă cu discriminarea la locul
de muncă
→ noua generaţie a antreprenorilor din categoria minorităţilor este
mai educată şi are o experienţă mai vastă de afaceri comparativ cu
predecesorii lor
Exemplu: În SUA a crescut ponderea afacerilor înfiin ate deț
minorită i, conform datelor comunicate de Small Businessț
Adminstration acestea de in aproximativ 18% din totalul afacerilor,ț
astfel: popula ia de origine spaniolă de ine aproximativ 6,5%, cea deț ț
origine africană 5%, iar cea de origine asiatică 4,5%.

23.  Antreprenori imigranţi
→ în prezent imigranţii sunt mai educaţi i au experien ăș ț
→ dedicaţia şi dorinţa lor de a avea succes le oferă şansa de a-şi
îndeplini visurile antreprenoriale, chiar dacă la sosirea lor în araț
respectivă dispun de resurse financiare limitate
 Antreprenori part-time
→ un avantaj major al intrării într-o afacere part-time este riscul mai
mic, întrucât persoanele respective mai au un loc de muncă
→ ace tia testează “apele antreprenoriale“ pentru a vedea dacăș
ideea de afaceri va funcţiona, dacă există cerere pentru produsele şi
serviciile lor şi dacă agreează ideea de a fi propriul angajator
→ ca urmare a propriei dezvoltări, firmele part-time pot deveni afaceri
full-time

24.  Afaceri desfăşurate la domiciliu
Exemplu:
În SUA 53% dintre toate afacerile sunt desfăşurate la domiciliu şi
aproximativ 91% din acestea sunt foarte mici, fără nici un angajat cu
excepţia proprietarului.
→ propria locuinţă este prima locaţie pentru cei mai mulţi
antreprenori
→ menţinerea la nivel minim a costurilor de lansare şi de funcţionare
→ permite proprietarilor să îşi menţină un stil de viaţă şi de muncă
flexibil
→ tehnologiile moderne de comunicare (telefonia mobilă, Internetul)
permit antreprenorilor să conducă o mare varietate de afaceri de la
domiciliu
 Persoane cu funcţii de conducere disponibilizate
→ numeroase persoane cu funcţii de conducere îşi pierd locul de
muncă deoarece firmele la care lucrează fac reduceri de personal
pentru a- i recâştiga competitivitatea pe piaţăș
→ aceste persoane devin o importantă sursă de antreprenori pentru
că au calificare i experien ăș ț

25.  Afaceri de familie
→ includ doi sau mai mulţi membri din cadrul unei familii având
control financiar asupra firmei
→ se confruntă cu o ameninţare majoră venită din interiorul firmei:
succesiunea afacerii
→ persoanele care înfiin ează aceste afaceri trebuie să elaboreze unț
plan al succesiunii manageriale cu mult timp înainte de a se pune
problema succesiunii
Exemplu: Conform unui studiu, în SUA doar 30% din afacerile de
familie supravieţuiesc a doua generaţie, doar 12% supravieţuiesc în a
treia generaţie şi numai 3% supravieţuiesc în cea de-a patra
generaţie.
 Antreprenorii sociali
→ îşi folosesc aptitudinile nu numai pentru a crea o afacere
profitabilă, dar şi pentru a atinge obiective sociale şi de a proteja
mediul
→ aceştia consideră afacerile pe care le înfiin ează ca fiindț
mecanisme pentru atingerea obiectivelor sociale, acestea având
importan ă maxim pentru ei ca şi indiviziț

26. Zece greşeli fatale în antreprenoriat
 Greşeli de management
 managementul deficitar este cauza principală a eşecului unei
afaceri
 uneori antreprenorul nu are capacitatea de a conduce cu
succes afacerea
 în unele cazuri antreprenorului îi lipsesc cunoştinţele
necesare pentru a derula afaceri i abilitatea de a conduceș
 Control financiar deficitar
 managerii trebuie să conştientizeze că o afacere de
succes necesită un control financiar adecvat
 o afacere de succes necesită, de asemenea, un capital
suficient pentru lansare
 lipsa capitalului este o cauză comună a eşecului unei
afaceri deoarece firmele se pot afla în postura de a rămâne fără
capital înainte de a genera profit

27.  mulţi antreprenori consideră profitul ca fiind principalul
obiectiv al unei afaceri, însă ceea ce ar trebui să fie considerat cu
adevărat important este lichiditatea firmei
 menţinerea unui cash-flow adecvat permite achitarea la timp
a facturilor, constituind o provocare permanentă pentru un
antreprenor în faza de lansare şi de creştere a afacerii
 Eforturi insuficiente de marketing
 construirea unei baze de clienţi fideli, necesită un efort de
marketing constant şi susţinut
 fidelizarea consumatorilor presupune oferirea în permanenţă
de valoare, calitate, confort, servicii şi satisfacţie
 micile afaceri nu trebuie neapărat să cheltuiască sume
considerabile pentru a asigura un marketing de succes

28.  Lipsa de experienţă
 managerii firmelor mici trebuie să deţină experienţă în
domeniul în care doresc să facă afaceri
Exemplu:
O persoană care a dorit să deschidă o afacere în domeniul culinar,
s-a angajat în primă fază să lucreze pentru un lanţ naţional de
restaurante, recunoscut pentru calitatea serviciilor şi a programelor
de training. După încheierea programelor de pregătire, a ocupat
diverse poziţii, pornind de la bucătar la manager. A profitat din plin de
oportunităţile oferite de training. Treptat a început să îşi conceapă un
plan de afaceri, bazat pe propriile idei, astfel că după cinci ani a
părăsit locul de muncă pentru a începe propria afacere, deschizând
un restaurant. Astfel a reu it să lanseze o afacere de succesș
bazându-se pe experienţa i cunoştinţele dobândite anterior.ș
 ideal ar fi ca un antreprenor să deţină abilităţile tehnice pe
care le presupune afacerea

29.  Eşecul în elaborarea unui plan strategic
 foarte mulţi manageri ai firmelor mici neglijează procesul de
planificare strategică deoarece consideră că acesta este
necesar numai firmelor mari
 eşecul planului reprezintă eşecul afacerii
 fără o strategie bine definită o afacere este lipsită de baza
necesară pentru crearea şi menţinerea competitivităţii pe piaţă
 elaborarea unui plan strategic obligă antreprenorul să
stabilească în mod real potenţialul afacerii
 Creşterea necontrolată
 creşterea este normală, sănătoasă şi dorită în orice afacere,
însă aceasta trebuie să fie planificată şi controlată
 ideal ar fi ca dezvoltarea afacerii să fie finanţată de propriul
profit, însă de cele mai multe ori pentru obţinerea capitalului
investit se recurge la împrumuturi bancare

30.  pe măsură ce afacerea creşte ca mărime şi complexitate,
problemele cresc şi ele, iar managerii trebuie să înveţe să le
rezolve
Exemplu:
R. S. a avut o firmă de comerţ on-line, Avico, care s-a dezvoltat rapid.
Dezvoltarea accelerată a determinat creşterea resurselor peste
capacitatea sa de control, fapt ce a determinat în timp
disponibilizarea treptată a angajaţilor şi închiderea firmei. După
această experienţă a început o nouă afacere, evitând greşelile pe
care le-a făcut. El a afirmat că: “Dacă o firmă nu are o fundaţie solidă
ea se poate prăbuşi ca un castel din nisip“.
 Amplasare necorespunzătoare
 pentru orice afacere alegerea amplasării potrivite poate fi
considerată o artă
 deseori amplasarea este aleasă fără realizarea unui studiu
prealabil, a unei investigaţii şi a unei planificări adecvate
 unii aleg o anumită amplasare pentru simplul motiv că au
observat un spaţiu disponibil

31.  Controlul necorespunzător al stocurilor
 o parte semnificativă din investiţia efectuată de antreprenor
este pentru constituirea stocurilor, însă controlul stocurilor este una
din cele mai neglijate responsabilităţi manageriale
 un nivel insuficient al stocurilor duce la insuficienţa unor
materii prime sau chiar la lipsa completă a lor, aspecte care fac
imposibilă satisfacerea consumatorilor
 o altă situaţie este cea în care firma are stocuri prea mari şi
acestea sunt aferente unor materii prime care nu sunt necesare
 soluţia constă în achiziţionarea unui sistem computerizat care
să permită identificarea materiilor prime, respectiv a produselor finite
pe măsură ce intră şi ies din firmă
 Stabilirea eronată a preţurilor
 stabilirea preţurilor care vor genera profit este un
aspect esenţial şi presupune ca antreprenorul să înţeleagă
costurile necesare pentru studierea pieţei, fabricarea, respectiv
prestarea şi livrarea produselor sau serviciilor

32.  de cele mai multe ori antreprenorii stabilesc preţurile la nivelul
celor practicate de concurenţi sau se bazează pe ideea de a “vinde
produsul la preţul cel mai mic“
 deseori antreprenorii îşi subevaluează propriile produse şi
servicii

33. Cum se pot evita capcanele?
Aceste sugestii decurg din cauzele eşecurilor.
 Cunoaşterea în profunzime a domeniului în care antreprenorul
lansează afacerea
Dobândirea unor informa ii referitoare la industria în careț
antreprenorul urmează să lanseze afacerea (jurnale i revisteș
comerciale, cărţi, rapoarte de cercetare) i despre factorii deș
care depinde succesul
Purtarea unor discu ii cu clienţii, furnizorii, partenerii de afaceriț
şi alte persoane din industrie
 Înscrierea antreprenorului ca membru în asocia ii profesionaleț
i comerciale, respectiv participarea la târguri i expozi iiș ș ț
“Antreprenorii de succes sunt ca un burete, încercând să
absoarbă cât mai multe cunoştinţe dintr-o largă varietate de
surse“

34.  Elaborarea unui plan de afaceri solid
Un plan de afaceri bine întocmit este crucial în asigurarea
succesului unei afaceri
Planul de afaceri asigură calea spre succes şi permite
evaluarea şi măsurarea performanţelor
Planul de afaceri obligă antreprenorii să- i pună întrebări i săș ș
găsească răspunsuri referitoare la problemele pe care le ridică
crearea i managementul afaceriiș

35.  Managementul resurselor financiare
 Nici un antreprenor nu poate menţine controlul unei afaceri dacă nu
reuşeşte să identifice corect starea sa financiară
 Primul pas în administrarea eficientă a resurselor financiare este de a
deţine un capital adecvat la lansare
Un sfat al unui experimentat om de afaceri:
“Estimează de cât capital e nevoie pentru a lansa o afacere şi pe
urmă dublează-l“ (întotdeauna costurile cu lansarea unei afaceri sunt
mai mari decât se aşteaptă antreprenorul)
 Orice afacere trebuie să dispună de lichidităţi suficiente pentru plata
facturilor şi a obligaţiilor
 Unii antreprenori se bazează pe cre terea vânzărilor pentru a- iș ș
asigura lichidită ile de care au nevoie, dar de multe ori acest lucru nuț
se realizează

36.  Înţelegerea situa iilor (rapoartelor) financiareț
 Fiecare antreprenor trebuie să urmărească înregistrările şi starea
financiară a firmei pentru a identifica poziţia în care se află
 Pentru a înţelege modul în care se derulează afacerea sa,
antreprenorul trebuie să deţină cel puţin cunoştinţe de bază legate de
contabilitate şi finanţe, ele fiind extrem de utile în semnalizarea
problemelor
 Dobândirea unor abilită i pentru un management eficient al resurselorț
umane
 rezultatele fiecărei afaceri depind de pregătirea şi motivarea
angajaţilor
 nici un antreprenor nu poate face totul de unul singur
 atragerea şi reţinerea angajaţilor buni nu este o sarcină u oară, darș
constituie o provocare pentru fiecare antreprenor

37.  Diferen ierea fa ă de concuren iț ț ț
 în majoritatea cazurilor afacerile e uează pentru că proprietariiș
copiază modul concuren ilor de a derula afacerileț
 Majoritatea antreprenorilor de succes au reu it să concureze cu firmeș
mari, care au resurse financiare mult mai mari, prin diferen iere:ț
servirea consumatorilor, convenien a, viteza servirii, calitateaț