2. RĂZBOIUL CRIMEII Rãzboiul Crimei i ( 1853-1854) a fost un rezultat al contradic ţ iilor dintre Marile puteri ( Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist ) ş i a avut importante consecin ţ e pe plan european: înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent; problema româneascã a fost tratatã ca o problemã europeanã.
3. CONGRESUL DE PACE PARIS 1856 MARILE PUTERI AU HOT Ă R Â T CONSULTAREA POPULA Ţ IEI Î N PROBLEMA UNIRII PRIN ADUNARILE AD-HOC FRANŢA ANGLIA PRUSIA RUSIA IMPERIUL OTOMAN AUSTRIA SARDINIA
4.
5. CONVENŢIA DE LA PARIS 1858 Pe baza propunerilor A dun ă rilor ad-hoc, marile puteri garante trebuiau s ă decid ă asupra viitorului Principatelor. Pentru aceasta au elaborat Conven ţ ia de la Paris din 7 / 19 august 1858 prin care se stabilea statutul politico-juridic intern ş i interna ţ ional al Principatelor. Alc ă tuind o federa ţ ie, Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, conform Conven ţ iei, cele dou ă ţă ri urmau a avea domni, guverne ş i Adun ă ri legiuitoare separate. Conven ţ ia nu excludea, dar nici nu î ncuraja problema unirii depline a Principatelor. Referindu-se la textul Conven ţ iei, omul politic Vasile Boerescu afirm ă : “ Europa ne-a ajutat, acum r ă m â ne s ă ne ajut ă m noi singuri. Depinde de noi dac ă vom ş ti s ă î nf ă ptuim unirea!”
12. STEAGUL ŞI STEMA PRINCIPATELOR UNITE Steagul e România! Steagul este încă simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi a disciplinei ce reprezintă oastea
14. Guvern unic Adunare legislativă unică Codul Comercial Legea instrucţiunii Legea comunală Legea consiliilor judeţene Legea agrară Secularizarea averilor mănăstireşti Unificarea administraţiei şi a armatei Codul Civil Codul Penal REFORMELE LUI CUZA
15. LEGEA AGRARĂ 14 AUGUST 1864 Art.1 S ă teni cl ă ca ş i s u nt ş i r ă m â n deplini propietari pe locurile supuse posesiunii lor, î n î ntinderea ce se hot ă re ş te prin legile î n fiin ţă . De astăzi voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre, voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voastră ; De azi voi aveţi o patrie de iubit şi apărat… ( Alexandru Ioan Cuza)
20. La 15 mai 1873 s-a stins din viaţă la Heidelberg în Germania. Rămăşiţele sale pământeşti au fost înhumate iniţial pe domeniul său de la Ruginoasa, iar în timpul celui de al doilea război mondial au fost strămutate la Biserica Trei Ierarhi de la Iaşi “ C â t or fi rom â ni pe lume C â t va fi pe cer un soare A lui Cuza mare nume S ă fi ţ i siguri c ă nu moare.” V asile Alecsandri . BISERICA TREI IERARHI IAŞI
21. HORA UNIRII VERSURI: VASILE ALECSANDRI MUZICA: ALEXANDRU FLECHTENMACHER Hai s ă d ă m m â n ă cu m â n ă Cei cu inima rom â n ă , S ă -nv â rtim hora fr ăţ iei Pe p ă m â ntul Rom â niei! Iarba rea din holde piar ă ! Piar ă du ş m ă nia-n ţ ar ă ! Î ntre noi s ă nu mai fie Dec â t flori ş i omenie! M ă i muntene, m ă i vecine, Vin ă s ă te prinzi cu mine Ş i la via ţă cu unire, Ş i la moarte cu-nfr ăţ ire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi ş i la durere; Unde-s doi, puterea cre ş te, Ş i du ş manul nu spore ş te! Am â ndoi suntem de-o mama, De-o f ă ptura ş i de-o sam ă , Ca doi brazi î ntr-o tulpin ă , Ca doi ochi î ntr-o lumin ă . Am â ndoi avem un nume, Am â ndoi o soart ă -n lume, Eu ţ i-s frate, tu mi-e ş ti frate, Î n noi doi un suflet bate! Vin’ la Milcov cu gr ă bire S ă -l sec ă m dintr-o sorbire, Ca s ă treac ă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare Ş i s ă vad ă sf â ntul soare, Î ntr-o zi de s ă rb ă toare, Hora noastr ă cea fr ăţ easc ă Pe c â mpia rom â neasca!
