1. 114000 q'000.404.Arxr v-tr-vv-v- VA.! rY
-2.5,1vos
iEi
COO
go$V1e7, 61*FcII
1o<><><><><><>1
ORTHODOXA ROMANA
ANUL al XI-lea
REV. PERIODICAPERIODICA ECLESIASTICA
No. 5.
SEC-flAa 017'sre
ow>
-- n
sk
BUCURESTI
ESESSO-5E5F_SEIR
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34. Str. Principatele- Unite, 34.
I 8 8 7.
11
d
Ii
-4!I
ILL.LJ
Meditate dupe Zara Jammu
de M. I. Cali....
CdA
1.$
0000004.4*. 0.44)11Nr-r1),J1J,..flh
cA$484D4
*-124 <>POO.
111
it!
dry
AUGUST.
II
I I
I 11
.= =
4
ell?.
K))
oz(0
C)
OtVp,,94
,<:0
6)X6A0
6-e-
I e o 01
,
6,- 141
r
;'"
C
6)1,
. P
/
-,
A*,
IN*
11-1441
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA
TESTAMENTUL MITROPOLITULUI YENIAMIN
nume/e Tatdlur, a Filula a stantulut Duh,
Dumnedeird at' de o fiintd, In trek' fete slavita ,si, de vijtet
felcadre nedespartitd Treina
TESTAMENT.
Adam cel intaiti zidit , strrtmosul a tot nearaul ome-
n.esc, prin pizma diavolului amagindu-se, si calcand dum-
ned.entsca porunca cea de vieta facetare, tots noT, ca
unit ce ne tragem din el si dupre neam si dupre moste-
Dire, nu numal muritori din nemuritori. ne-am facut, ci
val! sintem supus: mortei in dicta intru care nu asteptam,
si in ceasul pe carete nu-I stim. Pentru ac6sta si Domnul
dice in Evanghelie (Mateiit cap. 25, stih 13): Privighiati
ca nu stiti diva ceasul in care final omuluf va veni."
§i larasi prin pvorocul Isaia (cap. 38, stilt. 1) poronceste
imperatului Iezechie dicend: Randueste pentru casa ta,
ca to mori si nu vei fi vitt Asa dar si en smeritul si
pacatosul, fostul Mitropolit al Moldaviei Veniamin Cos-
tache, supus fiind ca om legit muritorilor, si prin urmare
in fieste-care menunt asteptandu-nn mutare din luruea a-
cest5 vrerneluica si amagitore, din adancul cu ne-
vrednicie stlig catra Domnul: Sa se reverse indurarea sa
asupra acestif crestine ten, sa fie neadormitul seu
in toata vrenaert privegliitorru ca sa inparatascrt in voea
sa, sa sporesca dragostea apropelm si sa infloresca cres-
tinatatea sine mantuirea oamenilor si spre lauda lnn. Au-
di-nn Milo tivul DuunneC,leu raga mea, nu intorca fata sa
de la mine, erte-nn intru indurare pacatele cele de voe
,si
niei
inimel
pn
ochitt
www.dacoromanica.ro

3. 396 TESTAMENTIM
si cele fara de voe, cele intru stiinta, si cele intru ne-
stiinta , invredniceasca -me si pre mine nevrednicul sa
laud si sa mares° numele see, acum, si pPrurea, si in
vecii vecilor amin.Dupa acesta rog pe prea sfintii frati
arhierei cu emit impreuna am petrecut, impreuna am
slujit Domnulm h altariul sett si impreuna patriei la fe-
hull de vremi si imprejuran, si pre t6ta tagma besari-
ceasca ca sa-nn erte on ce le voiti fi gresit, si sa nu m6
uite in rugacmuile Ion. Rog pe prea Inaltatul Donau Sta-
panitoriu sa mo erte de cele ce it voiu fi gresit. Aseminea
pre cinstitii boeri simpatrioth 'pie, man si mici, dupre
cum si pre poporul intreg fief pastoriei mele in Hr. Iis.
it rog pre tote impreuna si pre fie-care in parte sa-mi
deie ertare de toate gresalele, ce voiu fi facut. ca un
om in cursul vietet ce din pacatele mele au lost atilt
de bantuita rain fehurimea si multimea inaprejurarilor a-
dusa din desele prifacen a vremilor, si pentru cuventul
acesta sa se ingadmasea, aicea 6re-care datuni din zilele
nemerniciet mele pre pament. Sint nascut trupeste la
anul Mantuiret 1768 Dechemv. 20, Jar duhovniceste din
sfantul botez in diva dintitiu a lm Ianuarie anul urma-
toriu 1769, din parintt ortodocsi Grigorie Costache si
Maria nascuta Cantacuzin in satul parintesc Rosiescei
si la crestere dandu-mi-se in casa parintesca 6re-
care inceputun de invecaturri, apo1 asazat in shoala pu-
blica. De atuncea am facut in limba eliasca numat 6re-
care !Diet inaintin impiedecat din nestatornicia vremilor,
Tar la vresta de 15 mil cu blagoslovenia si inscris ruga-
mmtea parintehti rmeu ce se aflh bolnav catra Preaos-
fintitul Iacov Episcopul Husului , m'am afierosit vietei
monahicesti, in care shima dupa implinirea a trei am am
fost herotonisit diacon de catra fericitul Episcop, si in
urma tras ht sfanta Mitropolie de fericitul intru pome-
nine Mitropolitul Leon, unde in 26 Septemvrie anul 1788
cu porunca pr6osfintiei Sale am fost heroton't ieromo-
nail de preosfintitul Paisie fostul Mitropolit Ioaninon, slu-
Fah
ciulut,
www.dacoromanica.ro

4. MIIRflPULITL'LUT vEtliAmini 397
find apoi in sfanta Mitropolie pana dupa, trecerea din vietii,
a preosfintiei sale in randuiala de eclisiarh mare, si dupa
putin ramaind vacanta egumenia sfantului Spiridon din
tras fiind de boerii epitropi aces monastiri am stat
un an vechil de egumen, cerend acel loc o fata mai val.-
stnicii, de cat mine si de trepta mai inalta dupre cum an
fost unit si arhierei, atuncea un arhimandrit grec petre-
catoriii in Iatii, care au slujit subt admiralul Orlof in
flota imparat6sca, aflatare pe marea AAA la rkboinl eel
mai denainte impotriva Turchiei, cerend acesth egumenie
socotind-o de vacanta de la Domini]. Petru Romentov fold-
ma(r)salul ostilor rosienesti, carele pe atuncea ocuph patria,
si randuindu-i-s6 cerirea la divan, de aicea i s'au ras-
puns ca epitropii Monastirei dupre imputernicirea ce
au randuit egumen, si anume pe mine, deci Domnul
Roinentov cunoscendu-me au inherit in oranduilea epitro-
pilor, egumenind acolo pana dupa, inchierea, pitch, cand
luand Domnia asupra terei fericitul intro pomenire Ale-
xandru Moruz, cu alegerea obst6sca s'au randuit la sca-
onul Mitropoliei pr4osfintitul Iacov al Husului, in al ca-
rum loc am fost si randuit Episcop en smeritul paca-
tosul herotonindu-me in anul 1792 la 27 Iunie arhiereit
de pr4osfintitul parintele mieti duhovnicesc. Apoi in anul
1796 in luna lui Iulie mutat la episcopia Roma-
nului in local fiarintelm Antonie celui mai 'nainte de
mine episcop, unde episcopind putt la anul 1803 in luna
Iui Martie in 20 de zile en obsteseit alegere am fost ran-
duit la scaonul Mitropoliei in a doua Domnie a acelufasi
Domn Moruz.In tot cursul vietei mele de am si fost su-
pus slabiciunilor omenesti, milostivirea Dumnedeti cea
nemarginita nu au radicat cu totul mila sa de asupra mea,
ce intru inima mea au sadit o scanteie a harulin sen des-
teptatore de dreptele sale judecati, si de luarea aminte
de sine -mt. Pentru acesta n'am incetat a me sirgui sa,
'Apse pre caile mantuiret, drept care m'arn indeletnicit
cu cetirea dumnedeestilor Scriltue, cu invetaturile sfinti-
Iasi,
si
lui
ail,
mutt
www.dacoromanica.ro

5. 398 TESTAMENTUL
for Parinti, dascali at besaricet ortodoxe, si potrivit cu
duhul for am intrebuintat t6te puterile spre indreptarea
si impodobirea sfintelor besarici, si in privirea oranduelilor
i a cartilor neaparate dumnecl.e6stei slujbe, si in privirea
slujitorilor set. Am ingrijit a face indreptare sfantulut botez,
pentru Ca si in eparhia si a Romanului si in
Mitropolie de si se inveta preoth a face botezul in tree
afundari facendu-li-se si forme la colimvithrile ce se afla
pe la scaonele acelor eparhii, ei totusi boteza prin turnari,
avend pre la besarici covatele ce de abea putea cuprinde
o oca apa si mai de multe on si acele crapate, car prin
politic era lighene barbieresti, in Iasi numai la Mitropolie
si la sfantul Spiridon se afla colimvitlire de arama Inca-
patdre, ac6sta dar cu ajutoriul Iut Dumnedeit dup4 multrt
staruire o am adus la dr4pta deplinire canonicesca pre
temelia credintei ortodoxe.
M'am indeletnicit si cu traducerea dumnedeestilor carts
si cuvinte dupre m6sura intelegerii ce nu-aft dat Dumne-
si a put,inilor cunostinte dobandite, temendu-me de
oshnda slugii eel viclene, ce ate ingropat talantul incre-
dintat lui. Dintru care traducers pre unele le-am tiparit
cu insusi cheltutala mea impartindu-le in dar, spre mai les-
intindere a luminii. M'am sirguit en tot chipul ca
sa aduc pre tagma preot4sca la buna cunostintiti, ca prin
et sa s6 povatuiascit §i norodul 1ui Dumnedeit cat% cin-
stirea si pazirea dumnedeestilor poronct, drept care am
cautat sa deschid un Seminariti unde sti, se inyete pe de-
plin randuiala besaric4scii, istoria sfanta si eclisiastica, er-
minia dumnedeestit Scripture, si invatatura theologica, la
care scopos si dorintiti m'au inlesnit fericitul intru pome-
nire Domnul Moruz, deli unit dintre puternici cerca a sta
socotind poate ca ceea ce vrem sa o fac, o fac
pentru vre-un chstig lumesc. Pentru acest sfarsit am de-
sertat m&nastirea Agapiei de no parinti cfilugari ce s6
afla inteensa osabit de egumenul, muthndu-I In sfanta.
man. Slatina, ca nice intru ac6sta nu s6 afla multi, si am
Hu'ulut
(jet,
nicidsa
impotriva,
www.dacoromanica.ro

6. MITROPOLITULUT VENIAMIN 399
ridicat pre maicele calugarite ce se afla in Socola mutan-
du-le la man. Agapiei. Am mai usurat si man. Varaticul
de greutatea soborului ce avea, radicand un num6r de
maice, infra care si cate-va din cele mai sporite in vi4ta
monahic6sca, si le-am asazat in Agapia randuindu-le si
parinti duhovnicesti din tee mai batrani si mai incuviin-
tap' din soborul sfintei man. Nemtului, le-am randuit po-
vatuitoriti mai statatoria pre cuviosul sihastru Iosif, care
manastire in putina vreme cu ajutorul lui Dumne4eii
impodobit cu sfinte vase, cu vestmintele trebuit6re, asa-
zand pazire dumneleestilor chntari dupre randmala ma-
nastirilor, aseminea facend si cu manastirea Varatecul. Iar
la Socola in locul monahiilor am adunat 60 de copii ti-
neri fie de preoti, in vresta nevinovatiei, le-am asazat
profesori de gramatica, romandsca si latina, de caligrafie,
de geografie, arithmetica, istorie universals, logica, filosofie
si ritorica, in care stop din adios am adus din deosebite
parti barbati vrednici. Le-am randuit invatatoriti duhovni-
cesc de a deprinde randuiala besaricesca, intelegerea sfin-
telor Scripture, si alcatuire de cuvinte morale spre a le
rosti norodului in besarica, aseminea invatatoriii de can-
tarile besaricesti dupre theoria psaltichiei, toata ac4sta
lucrare intarit de fericitul intru pomenire Domnul
Moruz cu luminatele sale hrisoave.
Aseminea si asezamintele invataturii publice atat pen-
tru informarea for la anu11828 din pulberea roinelor, cat
si In urma pre cat puterile m'ati ajutat, dupre cum si
pentru a se paradosi stiintele in limba romanesca singura
tints ce duce catra calea mantuirii, toate mijloacele ate
imprejurarile m'ati inlesnit le-am intrebuintat spre rena-
sterea si sporirea natiee, impreuna en ajutorul sinepitro-
pilor si a patriotilor midi la care scopos si multi tineri
cu cheltulala mea i-am trimis pe la osabite locuri sa s6
pregraesca.
Avend in privire si aceia ca soborul maicelor din man.
Varatecul s'att mai imultit le-am dat spre inlesnire si
s'a
§i
e'eil
www.dacoromanica.ro

7. 400 TESTAMENTIN,
schitul numit Hangul, de suet muntele Pioniiluf, fiind-cit
acest salt mai are a mosie Topa lita cu apropiere de Va-
ratec, car pre doT tree rnonaln ce erg, in schit i-am asilzat
la Durttiu in cuprinsul mosieT HanguluT, cu asazare ca in
Duran sa, nu se adaoga mai multi parinti de cati se afla,
hotarindu-li-se o parte de loe imprejurul sehitultii pentru
hrana lor, si aupii trecirea din vidta a acestor parinti sa
ramie si acel loe tot in stiipitnirea, Maicilor asazate in
Hangul de catra stareta Varatecului. Aceste asazlii all
bine-vroit si Prea Inaltatul Doran Mihail Stunss, a le in-
turi cu luminat hiisov dupre ruotmintea ce facut
prin anafora.
Pasind acum catrti al 76-lea an al verstei mele am cu-
tezat a face aceste inset:num' coMpatriotilor urmasT mie,
nu pentru lauda omenkca, stie insusi Domnul, pentru
ca toate cele dise s6 v6d astadi de fata (cam data ar fi
fost scoposul acela cite desertacium putem aduna aicea,
din acele ce s'au prilejit a m6 intampina ifi cursul
mele vieti), ce numai pentru ca sa am cuventul
a ruga dupre cum si rog aicea cu cea mai vie sivatire
ca cele neindeplinite in besarica lui Dumnecleu, in Si-
minarie, si in shoalele publice sa se desavarsasca si sa
se indeplinkca de catra urmasii miei, acesta caste dorinta
sufletului mien, si acesta trebue sa fie dorinta onT si cit-
ruia adeverat fiiu al patriei. in starsitul tuturora a-
supra valurflor vie tei mele trebuinta cere sa pastrez o de-
sevarsita tacere, fiind-ca multe pricini din aceste stint cu
anevoe de spus, multe nu se pot spune si multe nu vro-
esc nice a le pomeni insumi, atata caste numai totul ce
rostesc cu curatie, ca cugetul nu in6 musts de faptui-
toriu caderi, fiind ca eft tot ce nn-au stat prin
ptitintri, am facut si cu sfatul si cu fapta, ca sa sporesc
si sufleteste si materialniceste inflorirea sfinteT besarici si
patriei, si pentru unile menute in care poate am fost in-
doit dinaintea puternicieT sail a ademenirilor, insusi Dom-
i-am
Si
vre-
melnich
ors -cant
www.dacoromanica.ro

8. MITROPOI VENIAMIN 401
nul §tie en Can, cainta §i infranare petree anit acest] din
arms a pacatoasei mele vieti.
Spre inchi6rea dar a acestin Testament aflandu-me din
mila ceresca in toata intregimea minth si in deplinil sa-
natate, prin acest, act infatasitoriu vrointil mele testuesc
urmatorele:
Las, ert §i b]agoslovesc din toata inima, si din tot su-
fletul pre tots fratii miel hristiani, si pre insusi cei ce m6
urese, si pre cei ce m'ati nedreptatit si pre eel ce ail
intins curse in calea mea, §i chiar pre cei ce mi-au facut
vre-un reti vedut on nevedut. Rugand pre milostivul
Dumnedeti sa nu judece faptele acestora, ci indurarea sa
sa-I carte pre tots dupre cum i-am ertat en.
Las sfintei Mitropolii toate odoarele, argintariile §i In-
crurile eke din reme in vreme le-am facut etc spre in-
frumusatarea, podoaba §i inzestrarea besaricei Catedrale
spre lauda induratulni Dumnedeu. Aseminea ii las vi-
vliotheea mea intregit ce Taste ineredintata pre cuviosuluf
arhi m an dri t §i d as c al chi r Ghermana vivliothecariulul
(uncle s6 vor int6rce §i toate cartile aduse dupre mine la
Slatina). Aseminea las un engolpion, o truce cu finicturi
albastre incunjurata cu diamanturT, impreuna §i toate yes-
rnintele arhieresti ee le-am lasat in mitropolie dupre cum
cele aduse en mine aicea la sfanta manastire.
Las sfintei ma-n. Slatina toate odoarele besaricesti cite
am facut acum de noti §i eke eu ajutorul lui Dumnedett
voiti mai spori aicea pan la esirea mea din aceasta vieta.
las un tretavanghel romtmesc ferecat in argint, poliit
cu aur §i impodobit cu finifturi, cruces cea ferecata cu
argint si poliita, cu aur, Intr'un cuvent toate odoarele
eke se vor gasi in sfanta besaricil de aicea harazite de
mine.
Las manastire) Agapiei una, mie galbeni imparatesti,
bam ce sint de demult dati: la Dumnea-lui Logofatul Ni-
eolai Canta, al caruia sinet de acdsta suma 1-am incre-
dintat star* de astadi de la Agapia, spre a se face cu
si
t
si
si
www.dacoromanica.ro

9. 402 TESTAMENTUL
suma acdsta un paraclis la acea sfAnta, manastire intru po-
menirea mea si a surorei mele, ale caria ramasiti se o-
dihnesc acolo.
Fiind-ca din casa parintilor miei nu am luat
ci doe mosii care mi s'ati ales in partea mea Tnpilatii
la Falciu si Dragusanii in tinut. la ii, precum si partea
de tigani si de dobitoace, le-am lasat fratilor miei, Dra-
gusanii lui Matheiti fratelui celui mai mare, lax Tupilatii,
tiganii si dobitoacele lui 6rban fratelui celui mai mic, si
fiind-ca in tot cursul vietei mele nici am vroit a aduna
barn si nici am vre-un ban, apol nepotul men Iancul
Negel va fi multamit en ceia ce am lasat parintelui seti,
lasandu-i acum blagoslovenia mea, si rugandu-i dela data-
toriul bunntatilor Dumnecleti bine-cuventarea lui, si fiilor
sei, pentru ca aka avere nu am nici macar pana la o
suta de galbent.
Las o sanie ce am pe razoare si o caretti, patru tele-
gari cu hamurile Tor, Dumi-sale Logof. Nieolai Canta-
cuzin si sotiei Dumi-sale C. C. Pulheriei Cantacuzin, pen-
tru ca si Dumnea-lor la multe inconjurari m'ati slujit si
m'au cercetat.
Las fiului mien celui duhovnicesc arhidiaconului Meleti
Istrate o truce de piept cu amethiste, incunjuratiti cu
brilanturi §i cu lant de aur, IT las butca ce de Viena,
drosca si postalionii miei. Aseminea fi las o bucata stofa
intreaga ce s6 Ad la mine, ca sa-si faca un rand de
vesminte, si un epetrahir alb cu fir, si impreuna ii las
parinteasca blagoslovenie.
Fiind-ca nu am nici o avere sari bani din care s`.i se
poata intampina grijile trebuitoare dupa, randuiala besa,-
ricei pentru malt pacatosul mien suflet, las asupra fiiului
men Meletie Istrate ceasornicul de sin ce-1 am lAnga mine
de aur cu doe lanturi iarasi de aur si ceasornicul eel de
masa ce-1 am lAnga, iconostas, cavaleria Nisan Eftihar da-
ruita mie de Maxirea Sa Imperatul Turciei, toate hainele
si lucrurile ate mi se vor intampla la sfarsitul mieti, pre-
nimica,
www.dacoromanica.ro

10. MITE OPOL VENIAMIN 403
cum si dobitoacele sari stupii cat' s'au adaos si vom mai
adaoge impreuna peste zestrea manastirii, insarcinandu-1
ca sa ingrijasca cu scumptitate a implini cu aceste toate
cheltuelile cerute de besaria, pentru mine, si a face in
numele mien dupa putinta din venclarea for dupa po-
viltuirea ce i-am dat cuvenite pomeniri si milostenii pe
la saraci pentru usurarea sufletulul mien, and din pretul
acestora una sutii galbeni cuviosiei sale Duhovnicului Crri-
gorie ce Taste acum pe ltinga mine, neamestectindu-se
nimene a-1 supara in aceste lucruri lasate asupra-i, subt
on -care cuvinte si inchipuiri, de vreme ce nu me aflu la
nime datoriti macar cu un ban.
Las Dumi-sale Chminariului Niculal Istrate ceasornicul
eel mare de mash inglizesc din preuna ctt parinteasca
mea blagoslovenie spre recunostinta pentru dragostea si
multele indatoriri ce facet.
Pre ltinga acestea fiind-ca am fligaduit cu hotarire ca
sh trimit pre eel mai de pre urma duhovnicesc al mieti.
fiill ierodiacorml Veniamin Cananan la Academia theolo-
ghiceasca dela Athina, si fiind-ca eti bans nu am ca
port cheltuiala ducerii si petrecerii sale acolo pana la im-
plinirea cursulul invataturei (fiind-ca vroesc sh se preg,
teasca spre a fi dascal si propoveduitor evanghelieesc).
De va vroi milostivul Dumnecleti a me Linea in via0, palm,
fl void trimete, sari si mai inainte, din ceia ce Ian pentru
mine ii void purta cheltuiala sa, iar de va poronci a esi
eti din vieta aasta, las engolpiul trimis mie de catra bine-
cinstitoriul Prea marital Imperat al Rosier NicolaT
aparatoriul besaricei pravoslavnice ca sa se venc,Iii,
si din pretul luT sit i se poarte cheltuiala numitului fiti
pan la inturnarea sa in patrie, iar prisosul ce va maT re-
manea din pretul engolpiulul si se imparta pe la saraci,
Intiparirea istoriel besiricesti care s'au socotit un trup
treT galbinl, fiind de mine talmeicita si data spre tiparire,
am dat si eu pre 'Amga eeia-land prenumerati din vremi
in vremT pan la cinci sate galbeni, din care carts sfarsindu-
sa-i
Pavlo-
viol,
www.dacoromanica.ro

11. 404 TESTA M EMT!.
li-se tiparirea mi se cuvin si mie atatea trupuri dupre
analoghia galbenilor datt, dar fiind-ca m'ati instiintat Dum-
nea-lut Maiorul Cogalniceanul Derectorul tipografiet Cu ar
fi urmat mal multi cheltmala la tiparirea earth, de void
trai erg phnit va veni Dunmea-lut la mine sa me plirofori-
sasca, it voiu pune Ia tale, voiu lua adeverinp de eke
trupun mi se cuvin, Tar de nu, ist va opri Dumnea-lui
cite trupuri se vor analoghisi cu covhrsirea cheltuelit, tar
eke vor mat remilnea sa se venda, si las ca band aceia sa
se intrebuinteze spre tiparirea psaltirit talcuite ce am tra-
dus-o actun §i se afla pe hinga mine.
Toate talmacirile mele ce unile sint scrise cu maim mea,
si unile de altii spre ajutoriul mien, precum si aceasta a
psaltiril pomenita mat sus (pana se va tipari) cum si parte
din cuvintele Dascalulm si sfintitului propoveduitoriti al
besaricii mart chir Iosaf Cornilie cite se vor afla pre langa
mine, las ea sa se dea in pgstrare la Senunariul din Socola
(in vivliotheca curia mat sint asominea manuscrisurf de ale
mele), ca sa fiu pomenit acolo de fratit Siminaristt, si prin
besaricele la care et se vor invrednici a fi slujitori lui Dum-
necleu. Mai las pentru duntnec,leesca besarica, din sfitnta
man. Slatina un ceasornic mare desteptatoriu de sfetAgora.
Dem, spre a se urma acestea tote intocmat dupre voia
randuirea Smereniet mele, rog cu adanca, umilinta pe cin-
stitii si temetorit de Dunmerlen boert Dumnea-lui Marele
Logofat si Cavaleriu Alexandru numit din santul botez, tar
de nascatorii set numit Costache Conache, si pre Dumnea-
lut Marele Spatariu Mihail Cantacuzin (Pascanu) at mien in
Hr. fit duhovnicesti si iubitt compatriots, ca pentru dragostea
Domnului sa priimdsca epitropia acdsta ca nimic din cele ho-
tarite de mine sa nu se stramute, si cred in Dumne(lett ca
data nu va fi trecut cu viderea si eel ce da in numele Tut
un pahar de apa rece, aseminea si Dumnea-lor vor afla
de la el ark in viola aceasta cat si in cea viitare.
Scrisu-s'ati acest Mal de pre urma Testament al Smereniet
mele la anal de la mantuirea lumei 1844 in lurid, lui Ia-
.,i
si
mild
www.dacoromanica.ro

12. MITROPOLNULUI VENIAMIN 405
nuarie in 8 d.ile, in sfanta man. Slatina, (adaosul mat
departe scris cu insasi mina sa proprie) ,si s'au iscalit de
insctg mana mea, intetrindv-se cu pecetea mea, precton si cu
iscetliturile altor persone ce s'au prilejit a s6 afla facd.
Smeritul Veniamin. proin, Moldavias
Nicanor Arhi2nandrit martor
Griyorie Duhovnic martor
Silivestru Dohovnic martur
77
Eu. Calinic ieromonah eclisiarh, inv6tat de preosfintia
sa din clivent in cuvent, am scris acest Testament, si
poftit de pr6osfintia sa am iscalit.
actinic ieromonah ecicsiarh.
ADAOS
catra Testamentul mlerc.
77
Dunmeclemsca iconomie aducend, ca pre mbit duhov-
nicescul mieu fin' si frate in Domnul Iisus IIristos ar-
hiereul Veniamin Ruset sa se invrednicesci a piisi pe
scaonul Episcopiei de Roman. Ca o dovada a sufletestit
mele rnangaert catra fratia sa, -1-am harazit vesmintele ar-
Merest' ale mele cite avem aduse aicea in man. Slatina
impreuna cu engolpiul si crucea, supt conditie ca dupa
sfarsitul fratiei sale sa retinae sfintet Mitropolit asfeliii
cum rosteste si Testamentul mien.
Aseminea engolpionul ce 1 am eu harazit de Monarhul
Rosier, si pe care 1-am dat preosfintitulut frate Veniamin
Roget en conditie de a pinta cheltuelile dultovnicescultu
mien fiill terodieconul Veniamin Cananau, pan la sevarsirea
cnrsulut invataturilor sale teologhice, precum si a intoar-
cerit sale de la Athina in patrie, fiind-ca aseminea chel-
tuelt pun arum insarcinare asupra duhovNicescultu mieti
flit Meletie, ca data s'ar prileji se varsitul mien mat ina-
www.dacoromanica.ro

13. 406 TESTAMENTUL
inte de a-1 aduce pe Veniamin de la Athina, sa le poarte
sa le intimpine insusi cum so va putea inchipui, apoT
preosfintintul frate Veniamin Roset in locul acestor chel-
tueli, ce urma sa, facti, va bine-voi a depune din pretul
engolpionulni aratat dupe trecirea mea din vita opt sute
galbeni in casa shoalelor publice,unde pilstrandu-se acest
capital nemuritoriu dobanda vecinic sa, se intrebuinteze
pe fie care an spre remuneratil autorilor celor mai bune
compunerl in limba patriel mai ales privitdre la istoria
patriei cand unit din aseminea autori nu vor
vroi sa priimesca micul acesta tribut, atuncea sa se cum-
pere sari sa se publice cu dobanda anuala niste asOminea
compuneri, spre a se imparti gratis elevilor academieT
care vor castiga la ecsamin premii in istoria patriel, on
lipsind in unit am niste asfeliu de compunerl atuncea sa
se imparta dobanda in natura elevilor aratati, pazindu-se
oranduiala acesta nestramutata, cat va trai blagoslovita
m5str5 patrie. Sau iara*i de va vroi preosfintitul frate si
mien flirt p2iimit din sfantul botez poate remanea slo-
bod a nu da suma aratata din pretul engolpionului Wing,
la trecerea fratiei sale din vieta, cand atuncea vengendu-se
engolpionul sa se depue intreg pretul luT in casa shoa-
lelor spre a se intrebuinta dobanda dupa regula de mai sus.
Cu tile ce am langa mile impreunil cu parte ce alt
remas la sfanta Mitropolie adeca intrega vivliotheca mea,
dorind foarte sa nu se instreineze si sa se irosasea find
adunata cu multh, greotate si marl cheltueh, o afierosesc
Seminaries ce fratia sa Arhiereul Veniamin Roset
fagaduit a infiinta pentru monahi la sfanta man. Dol-
jatii spre pomenirea mea.
Fiind-ea Damn. maiorul Cogalnic4nu viind aieea ari
mai luat de la mine tree sute galbeni in socotela tipa-
rirei Into Besaricesti, care acum peste tot fac opt sute
ce au priimit Dumnea-ltu de la mine, pentru
Care se afla datoriu a-mi da san 267 trupuri din istoria
btsaric6sca, sau banii 800 *. Las dar ca acesti bans
si
si
si natiei, sari
salt
galbim st
iei
www.dacoromanica.ro

14. MITROPOLITULUT VENIAMIN 407
luau on in natura dela Dumnea -lul Cogalniceanu, sail
adunati din vendarea ecsemplarelor din istoria besaricesca
ce taste datorit a da, sa se asaze de epitropii miet in
casa Seminaries Socolii, intrebuintandu-se numat dobanda
for anuala vecinic in tiparirea pe rand a tuturor talma-
cirilor manoscriselor mele eke s6 vor gasi nepublicarisite,
si intiparirea cartilor besaricestl de care dupre vremi ar
fi lipsa, care sa slujasca a se harazi fara plata tuturor
cliricilor siminaristi la esirea for din Seminarie, dupre cum
pe la besaricile tarn, protimisindu-se cele serace spre
pomenirea pacatosulul mieu suflet. Poftesc pe Dumnea-lul
matorul Cogalnicenu sa nu s6 impotrivasca a respunde
acesta dr4ptii datorie, fiindu-i in destul inlesnirile ce la
prilejuri i-am facut cu toata bursa vointa me, si rugand
pe Carmuire si pe eel ce vor avea dupa vremi trebile
in puterea si sama lor, ca sa privighieze data s6 intre-
buintaza dobandile acestui capital intocmai dupa orandui-
rea mea.
Las asupra, fi1Ulul mien Meleti sit respunda SI cuviosulul
ieromonah Calinic eclisiarhul manastirei cinci-zeci galbini
spre pomenirea mea din inchipuirile sale.
Insarcinez pe fiiul mieu Meletie ca pentru dragostea
Domnulut imormentarea sa mi se faca dupa, povatnirea
ce i-am dat numat cu parinth din Manastire, dinafara de
sfanta besarica, tam arhierei, semplu, si fart zadarnici
pompe si cheltueh.
In sfarsitul acestora cu dreptate de parinte pun in nu-
mele Domnului insarcinare asupra preosfintitulm frate iRo-
manu si-1 rog s L bine-voiasca pentru dragostea Domnulul
a fi lucratoritt si partas impreuna cu imbh epitropt insem-
nati prin Testamentul mieu, Dumnea for logof. Costache
Conache, Spata Cantacuzin (Pascanu) catra im-
plinirea rostirilor Testamentulut mien, si a osabitelor co-
dic(h)ele alaturate lamp, densul.
Recomandandu-t tot odata sa se roage induttulm Dum-
nedeu pentru ertarea si mantuirea pacatosulin mieu suflet.
si
Mihailiul
www.dacoromanica.ro

15. 408 TESTAMENTUL
(Adaosul scris en insas1 mina sa proprie) Acest adaos
s6' va socoti ca o parte a testamentulta meu. Yeniamin
proin 111oldavias.
1. p. in cera
cu initialele gale.
In 20 Martie 1841, slants miin. Slatina.
Nicanor Arhimandrit Diartur
Grigorie Duhovnic martor
Silivestrzt Dohovnic martin;
77
Aceste de mai sus aratate inv6tat de PrSosfintia sa
din cuvent in cuvent am scris adeverez.
Calinic ieromonah eclisiarh.
Adresa Departamentulia Dreptatel prin care se con-
stata ca a ordonat Domnitorul timpul4
Sturdza, de a se executa Testamentul de catra Epi-
tropit instituift de Mitropolitul Veniaminca execu-
tori Testamentari.
Copit de pi poronca Departamentula dreptata din 27
Enuarie, 847 subt No. 115
Dumnea-lui acel Dimitrie Cantacuzin ispravnicul a-
celui -tinut , prin raportul ce au supus pre Inaltatului
Domn la 18 Deeherovrie a anulm treeut 1846, an alit-
turat in orighinal diSta si Condic(h)elul ce all. gasit dupa
savarsirea din vista a preaosfintitului proin Mitropolit
Veniamin in prilejul catagrafisirii averei remase dela re-
post. la manast. Slatina, i Inaltimea Sa en resolutia din
23 a urmatoarei le-au recomenduit acestm departament :
Ca Damn. Logattul dreptatei va incredinta Guide°.
,competente testamental i Condic(h)elul aratat ca sa, le
77
impartasasca Epitropilor nunnci, spre a se spune fn lu-
..crare vointa testatoriului intru cat privesc dreptatile sale
acele personale". Drept aceia Departamentul dreptatei
spre implinirea inalten resoluth, triimete pe Tanga acesta
)Si _Mihail-6
si
www.dacoromanica.ro

16. MITROPOLITULL1 VFNIAMIN 409
aces Giudec. atat orighinalnica diet t gi Condic h elul po-
pienit, cat §i copra de pe acel raport a Dumn. Ispravnicultu
spre legiuita lucrare.
Iscalit : Logofatul dreptatei N. Sutu,
Cercetat
of Seetier ,Papafil
Pentru intoemai en originalul
AStol. Klucerescu
Adresa Tribunaluluz de Suceava, prin care trimile
Episcoputal (le Roman, Veniamin Roset, Testamen-
tal original spre executare.
Rah Preosfintituba Arhiereu Veniamin Roset Episcop
Romartului si Cavaleriu.
Dicta Condic(h)elul savarsitulm intru pomenire proin
Mitropolit Veniamin Costache priimite pi lamp poronca
Dipartamentulin dreptatei sub No 115 , acest judecato-
rese trebunal a .tinut. Sucevei in original pe langa acesta
cu cinste vi 1 triimete preosfintiel Vdstre spre a m ma
dupa insareinarea cuprinsrl intr'ensele, triimetindu-ve tot
odata copir nitocurai dupa numerarisita poronca a Di-
partamentultn.
Alecu Botez.
N. 499
1847 Pevr. 25.
Biseric Ortodoxl Romina
Cantacuzin
Director Baloinir.
Stolo-naaalnic Pitar Klucerescu.
2.
Si
si
www.dacoromanica.ro

17. CONSTANTIN DAPONTE, NUMIT CHESARIE DIN CALUGARIE
GRAMATA DE AFIEROSIRE.
AL
UNGRO-VLAHIEI FILARET CERTIFICA
Unnare, Ve41 N.). 4, auttl XI).
0 datorie nestramutata avem noi piosii crestini sa
cinstim si sa inchinam pe totT santii ca servitorl ai
Christos, si. mijlociton neincetati pentru noi;
Inca si santele for reliquii, ca isvor nesecat, ce is-
voresc miT de vindecarr
Cu deosebire datorim a respecta si inchina eel de
Inchinat si cu totul de respectat lemn al neintinatei
Cruel, ca si cum ar fi restignit pe el Domnul si
udat cu intru tot shntul seu singe, prin care au luat
rescumparare neamul ominesc si s'aii invrednicit de
vechea patrie-paradIsul, din care-1 isgonise din in-
vidie diavolul. Deci, fiind-ca prin buna-vrerea aim
D-cleu a venit dela siintul munte aicea in Bucuresti
acel renumit si cinstit lemn, ca de un cot, pe caie
pururea amintitul Imperat Roman 1-a afierosit la
santa monastire a Stmtilor prea mariti 40 de Mar-
tin, ce se numeste Xiropotam si au stet timp hide-
lungat si au iadicat 13(51a ce se intilmplase a ciumei,
si tam tow, cu eftinatate si imbelsugare o nu imbo-
luY
si minuet.
www.dacoromanica.ro

18. CONSTANTIN DAPONTE 411
gatit si in deobste si in particular au bine-facut ce-
Mr ce o innecati si s'ail intins asupra tuturor; ne-am
miscat cu inima si am dorit sa ne ar6tam si not re-
ounoscetorf catra el, adica Crucea Id Christos, ca
servii catre stapAn, ca bine-facutii catre bine-face-
tor. Fiind-ca Biserica uncle fericitii nostri parintY,
loan Slatineanu, Mare le Medelnicer, si NeculaT fra-
tele lui cu doue-cleci de am inainte din temelie o au
zidit en propria for clieltueala la Slatina in plata,
ce Sc cinsteste pe nuinele Adorinirei NascetOrei de
D-cleti, o inchinam not acum adeveratii for fil Con-
stantin si lladucanu cu maica nostra Stauca si cu
verul nostril loan, fiul clisulmNeculaY,mosulnostiu,
cinstiteY si de viata f icetarei Cruel. Pentru aceia o
afierosim si o inchinam la clisa respectabila si impe-
ratesca monastire a Xiroputamulm spre mantuirea
nostra sufietesca si a parintilor nostri si spre veci-
nica amintire. Pentru ca nu cumva sa nu fie dea-
juns enorieT bisericei pentru intritinerea celor cc
sant aicea si Inca sa se trimita ceva ajutor si la mo-
nastirea Xiropotamului, IT dam si-1 afierosim ei o
mosie, ce se numeste Berea, Inca o mosie ce se
numeste Preotestii sau BodoestiT, amendoue in dis-
trictul Otului, dupre cum cuprind inarturiile despre
ele. Inca o vie in dealul Slatinei, Inca o mora ii
riul Oltu, mca un loc de dou6 sail trel binaleln
plata. Inca si an salas de Tiganl dela Ionita Gu-
lianu Marele.pitar. Pe 111,nga aceste si uncle lucrun
miseatore si animale, dupa cum se vede in cata-
grafie. Tote acestea astach impreuna cu santa l3i-
serica si cu casele de litnga ea de piatra cu pivnita,
www.dacoromanica.ro

19. 412 CONSTANTIN DAPONTE
din tot sufletul si inima le atierosim cu supunere
respectatei monastin a XiropotamulM, st tie rugam
1101 cei smeriti Domnultu si lltintuitorului Nostru
Isus Christos Cu puterca cinstitei sale Cruet, cu ru-
gaciunele shutilor set 40 de Martini sit le primesca-
ca pe cele doue °bole ale veduvei spre lasarea pe-
catelor nostre spre a afla mila in qina judecatei.
Ded spre dovada de adever si perpetua sigurancti,
s'ati iscalit de inst.'s' maim nostra si s'au intaritsi de
Preast. Nostrullitropollt Donmul Filaret dupre da-
ting, cum se vede. 1759 Octomvrie 20.
_A_ 1_4 '1' _A_
Intrand de demult Donmul nostru Christos,
tuitorul lumci, in casa dreptuluiZacheia, eta, Muffle,
indata a strigat Zacheu, jumetate din averea mea o
dati seracilor, §i data am nedreptatit pe cine-va cu
ceva Intorc impatrit. Intrand insa acuity si cinstita
Cruce a stapiinului Christos, prin care s'a facut
mtintuirea, in casa supusilor nostri servi, Constantin
si Dimitrache, fiil fericitulm hoer, Marele Sardar,
Radii Falcoianu si llinca Buzasca, indata si noT ur
mand pe acel drept, en bucurie Intr'uii cuget si u-
nanim amendoi am clis : Tata prea santa Cruce, pen-
tru iubirea to dam doue 'nosh a mIstre parintesti si
le proaducem cu tot ce suntele pentru harul tee, ru-
gandu-ne si spertind tare ca vom audisi noi: As-
tadi s'a facut mantuire casei acestia. Si le afierosim
acesteala Monast. Slatina, ce se cinstef.,3tepenumek-
Adormirei prea stuiteT Nascetdre de D-deti, care de
Man-
www.dacoromanica.ro

20. CONSTANT[N DAPONTE 413
cur6nd s'a afierosit la vestita si imperatesca Mona-
stire a Xiropotamului, ce se cinste5te pc numele
sanoor MaritT 40 marl Martin al lut Christos.
dar eu Constantin afierosesc Vita partea mea ce am
in trupul lnosiei, ce se numeste Berea, iar eu Dimi-
traehe afierosesc tOta paitea mea ce am in trupul
ce se numeste Otoesti, care amelndoue sunt
in districtul Oka lin, dupre cum glasuese inqrturiile
lor. Acestedoueimsii le afierosim din taa inima n6-
stra, not acesti dot frail la clisa santa Biserica, metolull
Oise' nionast. a Xiropotamului spre mItntuirea rostra
tifletesca si spre amintire neincetata a nostra si a
parintilor nostri, pentru ea sa fie afierosiri de jertfe
si venituri perpetue pentru economia celor ce se
afla in ea si indestularea la tote cele ce trebue si
sunt de nevoe st Bisericei, pentru ca templul IuT
D-qeu sa aiba sa se bucure de infru-
musetare si de demnitate, dupre cum se cuvine, si
not bu lit crestim ce am afierosit, si vor afierosi a-
semenea luerun, avem resplata ecmica. Deci
spre dovada si continua siguranta, s'a facut si acesta
a nostra presenta gramata afierositare si s'au sub-
scris cu propria nostra sinftna intarit si de
=he si insemnate pers6ne, cum se vede. 1759.
Decemvrie 7.
T
Buna si placuta este ipilostenia, data in tot tim-
pul si la tdta imprej-urarea. de aceia Si Miintuitorul
nostru in Evangelii botaraste: La tot eel co-0 core tie
i
mosiel,
fart lippa si
sti N
si s'ati
A l_r .A.
www.dacoromanica.ro

21. 414 CONSTANTIN DAFONTE
da-i. Cu deosebire child se da la monastirile sarace
si maT ales la eel din nob. zidite, dupre cum este la
Slatina, santa Biserica aAdormireI St-al:and nostre
Nascat6rei de D-clew si pururea fecicirei Maria, care
acum de curtmd s'ati afierosit la santa monastire Sta-
vropigiala, din shawl. munte, a Xiropotamului, a
Martini eel 40 si s'ati facut metoh
al ei. De aceia si eu Ion Postelnicul, fiul fericituluT
Dumitrascu Vamesul, miscat de zelul si iubirea cite
cinstitul, santul, intreit fericitul leinn al fac6torei de
viata Cruel, asilul si mult prquitul tesaur, marele
odor al Visei monastin, care prin mila lui D-Veti
venit aicea in Bucuresti pentru bine-facerea
s5ntirea aeestei de D-Veti pazite teri, dupre cum este
cunoscut tuturor, dau mila si afierosesc elisului metoli
o movie parintesca, ce se nnmeste Brancovo, ce este
situata in districtul Telemman,langa localitatea ce
se numeste Rosu de Vede. Care mosie avea si vie
cand-va, avea si vad de mom, dupre cum pe larg
arata marturiile despre ea, pe care le-am in-
mtinat numitulm Egumen Parintele Kir Macarie.
Acosta movie, ca insusi a mea proprietate si dire-
monie a mea parintascii,o.afierosesc cu total la Visa
Biserica a Preast. Monast. Slatina. Ca sAfie de acum
si inco:o proprietate a sa nertisluita, si ne substrasa
in tot veacul pentru sufletesca mea mtmtuire si a
pArintilor inei, spre amintire neincetata. DecY spre
dovedirea adeverului si continua siguranta s'ail fa-
cut si presenta gramata afieratore subscrisa de pre
nobilii boerT, cum se vede si s'a dat in lama Prea-
santitului, 1760. Martie 9.
S-tilor si Manor
au si
www.dacoromanica.ro

22. CONSTANTIN DAPONTE 415
'I' A._
Este obiceiti in lume, ca de °ate orl un Imperat
merge intr'o cetate pentru vre-o trebuinfa ori pen-
tru trecere presinte lui eel. mai insemnati ai ce-
atei, daruri multe si deosebite, fie-care cum 'mite.
Pe de oparte pentru a-1 onora si multami pre Im-
perat, lar pe de alta parte pentru a areta bucuria si
onOrea de care s'ail invrednicit print gloriosa pre-
senta a Imperatulul. Acesta veche si frumosa da-
ting a admis-o si au intarit-o si Imperatul Impera-
tilor Viind deci in lume pentru iubirea sa de
ameni, eta Magi' dela resArit au sosit la Ierusalim,
aduc8ndu-i lui acel intreit present: aur, smirna si
tamae, cu mare multamire si bucurie celul nc(ii pas-
cut si Unic flit si singur Imperat, Christos
nostru. Fiind-ca deci a venit aici la Bucuresti acel
mare si prea fericitlemn al purtat6rei de viata, Crud_
a lui Christos, acelm a tote Imperat, pe care acel in-
cununat Imperat al Romeilor Roman hail afierosit
la st. Monastire imp6ratesca din st. Munte a acelor
gloriosi Mari.Martiri 40, ce se numeste Xiropotam,
au Post daruit de crara tots pio.sii crestini, pentru
tote bine-facerile revarsate asupra tuturor prin ea,
inulte si diferite daruri si afierosiri. Prin zel mis-
cat si ell de iubire catre cinstitul lemn, ca unul ce-i
demo de admirat si intru tot sAntaremasita a preen-
rata' si D- ciee§ti Cruel, ca unul ce cram dator Impreuna
cu compatriotii met, m'am cugetat sa" proaduc si eu
vre-un dar spre aralarea dispositiei mele si a recu-
noscintei. De acela promit a trimite in fie-care an
la vestita Monastire a Xiropotamului. (-Ace ocale de.
A. LA
sa,-T
D-qeti.
D-deul
cti
www.dacoromanica.ro

23. 416 CO NSTANTIN DAPONTE
cera, alba curata, clre sa arda acolo in launtru shit-
tulut templu, din propriile mele veniturn ncintre-
rumpt si pentru ca sa se arnintesca vecmic immele
acestca : Panu, Ana si parin,ii si fiit lor. Nu numai
eti Oita child N oiu trai sa dati acest present, dar
sti fie daton si flit met si flit Hot- met, si asa conti-
nuu toil succesorh sa trimita neintrcrumpt in fie-
care an acesta hotarita dare de cera, dece ocale de
cera alba spre pomenire si a ajutorul al nostru si al
for acum si in viltot. Si data ei vor face qceia ce
scriu si hotaresc parinteste sa alba bine-cm &ntarea
lm Christos Si a mea. Puterea cinstiteisi de vieta ta-
cetdret eruct, cu rugacit nile celor 40 de Martin sa-1
pazasca ca pe lunina ochiulut, sa sporesca avutul for
si sa be resplatesca acesta daruire mseptit. Iar data
(sa uu fie) si vor calca acesta daruire de suflet fo-
lositare si placuta lm D-dett si dust de avaritie nu
vor trimite area cera si vor privy pe acesta Biserica
a ltu D-nedeti de iluminarea acesta, sa fie °onside-
tact ca rapiton, iubiton de reu si prevaricatorT a a-
ecstet disposith a mele butte si parintesti. Spre do-
vedirea cana si continua siguranta s'a facut pre-
senta, ce s'a subscris de insaE,iT mana mea si s'a si-
gilat en propria mea pecete. 1760 Maiu 30.
Subsci is. Pam Filipescu lost mare Surdar.
A acelmasi rugaciune catra Naseetarea de D-deu,
cAnd au calcat Tatarh Moldova; tar in last din ca-
usa presentee cinstitului lemn n'au putut sa intre, de
si s'au incercat odata si a doua ara sa intre. In. anal
1758, luna Septemvrie.
www.dacoromanica.ro

24. CONSTANTIN DAPO'JTF 417
(Poeyie iII greeecte in original).
Din here necuratP
I)in inima Intiirtt L... .....
Din limb ii e o r 'ot t
Din sullet int ijit,
Priimeste re a illar ,
Prim "ste cererea o n thti
Pram ate 1u, tci 1 tea .rt. n
Prim ste picaturite de koriun
Prism ,st des iirovt f re ,
Caet to Stapanq mea
In en lost' Pr ,aeurat.
Tn seit cu. d-seversire .
Spurete cugetarile
Atee ga tclirile mele,. ,O fug' en totul viatn,
Liert, a devenit, matna,..
Fin xr t! a nesepunerei
Crtsrt a tot 1 catul,
Tote ecretele nick,
L -am nit'n t urit,
Am inibrecut si pe curl a
Mal presus de N ne i,tl
.11frit melt d-e; t Si At it
Mit malt dt_cat fi role
Am treent p'steini ce marAint
ora 11 v'at a me t,
Inbitului men stepa
Domnului, Dulcelut
Nu 1 -am cinstit cu clemnitate,
Dac'ast fi. trait in eac
)5i de-rat fi avast putere,
Erarn, en tata ade eratate,
Ct este nisipul mare],
Acesta ve4end. Creatorul,
Facetorul aeest hum,
I) -den eel laudat,
.A. oprit fn (with met
A11 a presentat mortea, mea,
Regina Impel at ilor
Fah, 9. tote Biser'c't
siinVt c pr ti t Ita
Peter'.1 a eta litm"a,
_DOnnt iebit t a hinted
Impios s de o dm at.
N resin t uritor d, virtute
A ince,t. or sipreail r tutttiti-
lor !
E ptimat t prin pi n ori
N nu nc,ratele retie peertte.
G-r-ut tea pee, telor stele.
Cat e de et it t vi to mea,
N-Iegtu'te ptel inele,
Infern tota i tt tow !
leta, este diavolica!
A p thdlor si a lemonilor.
Creatura a pi rclurei,
A totul, la, cu ad verat.
Tote darurile melt,
Le am s rieTt clescversit.
Pe 11Ignasi si p Vdmes,
Si It eebi Sodomit ,
Ba si pe 1 tsty Iu lei'.
Deeat acestea in a lever
Si chi, r insult Losrornl.
O singer t or t 1) cleul men
Burnam men nutritor
Melt bine-facetorulni 'nett,
Nu 1-am servit e'onestitate.
lu lame enorocitul,
Peste tot to tot-deuna,
Sa comit numat pecate,
A riurilor si-a lame' tote.
Credinta mea MantuitOre,
Bunul m-ru si D cleu,
D-4-.111 men Inalt,
Sabia si at met wilt],
Peutru reutatea mea.
....
u
scii
.
in-1.,
0
men,
1
s'
www.dacoromanica.ro

25. 814 CONSTAN1 IN DAPONTE
Pe care dac'asi vrea, Pe tote a le enuinera
Dela copil de chic' am, 'MI paraduesc viata, mea,
Privirile le desfranez, Audutile le patez
i-a, tuturor celor ce ascult, §i acelor ce me citesc.
Am gresit eu Preacurata, Peste firea ominesca,
Am pecatuit Mare FeciOra Ca Mei un orn altul !
Am faptuit mai mult decat Prin marea mea necumentie,
lfiarele,
Reuitea mea Domna, 0 d cla,r pe fata,
Suferintele-mt triumfa Wilma si le anunt public,
Stand fa-ta, inaiutea ta,. Serval si demn de inila ta,
Pentru ca s'auda tot', Inger', Olmeni si Diavol'
Am pecatuit Ingeri, Peste rrttura oininesca,
Am pecatuit mult omens, Mai mult deeat ors -ce om,
Am pecatuit ca fiarele, Din marea mea nebunie!
Nedeserisa nebunie, Neexpritnata viclenia,
Peste minte e pecatul, Preste cuget reutatea,
Mare intinsa vielenia, Ocean. este tirania,
Fara fund mancatoria,. Intern si filargeria
11Innte-1 sulattnitria, Deal este si tran la ia,
Neincetat inti igaria, Nemesurati fliaria,
Stint nede,,eris eu sermanul, In ac.st, ea si 'nalte
Suitt vinovat chiar de morte, . §i de inortea cea mai grea
Sunt vinovat de Gheena, De foe si de Triena
Sunt vinovat de A enin, De erm e si de Diavol
Vinovat infricosatului Tartar, ..5i infeinului neniesurat.
Viuovat de ex lusiune, De intuneric si adancime,
Pentru. nenorocirele mele In lame si saracii,
Pentru bolele mele. Si ciume si parjolnri,
Peutru mine Imperatesti. Nedreptati si Donmesti,
Pentru mine si talharil,_ FOine, furii si fitrtrii,
In fine tot pentrn mine, D-deu cu inere,dintare,
Va face un alt Infern, .. .... 31'1,1 dure'ros si mat mare.
Dar o neintinata Marie, DOinutt Area gloriosa,
Ingerilor si Omenilor Mai ca sema celor rei,
FlOrea Evangelic',. Rod. divin cerese,
A Int D-ilea veselie, Ingerilor strelucirer
Protectorea popOrelor, Imperatesa credinciosilor,
Iinperatilor infrumusetare, Domniloi fortificare,
Preotilor deplinatate, Monahilor bucurIe
Femeilor maretie, Barba-tilor veselie,
.
.. .
www.dacoromanica.ro

26. CONSTANTIN DAPONTE
Sore at eredirrtei mele,
Rain! men de desfittare,
Nici marimea gresalelor,.
Nic" ale Preotului,
Niel aeelut batrau s'tu tines,
A intrecut al Domnei mele,.
Malta sa Tilde lung rabdare,. .
Dar prin mils
Pe ceice se indrepta, cu caldura,
Sl curati luminezt,.
Facandu-1 partai
Cn privirea t ti D-4eeseg,
Curate-me, Feciora deck
Lunaineza-me eu lumina ta,
iu,rta aceste pecate,
Pentru ca eu inima euratu,
Si cu suflet
Sa te marese in tota, viata,
Ca sufl tul si en viata mea
Cu veselia mea,
A lurnei mintaire,
Deci acum en multumire
Me'nehin tie Preasfinta
Ca flitt l bine euventata
Actin' si tot- leuna
419
Lueeafer al lumei,
Acura si in tot-deuna,
Nici multimea pecatelor,
Niel ale Imperatulty,
Nici chiar ale Evreului,
A Bu lei mele si sante,
Si marea sa milostivire!
*'a multimet de bine facer'
Si te rOg t eu suspin,
Si lucesti si streluce,ti
Stapana bine-euventat,
Si eu convorbirea
Pentru ca sa te malesc pururea
Da ertare fiulni ieu,
Si cu m'ntc in,paimintata
Sta.pin pliuti de damn,
Imireuna cu Domnul,
Cu onorea si pl tcerea in 'a,
Si cu santenia, mea,
Si a ticalosulni_ men suflet.
Si din tot
Si te mare Domna,
utteut pe eel bine-euve "tat
Si in se ul nesfersiti.
Dupa acesta poesie, pe care am reprodus'o in ver-
surT albe, urtneza aceste marimuri :
MARIMURI
Bucura-te Preasinta Malcit a lm D-det Bucu-
ra-te NascelOre de D-cleti, protectorea erestinilor.
BucurA-te a sufletulm meu ajutor si acoperament si
in seculul acesta si in eel viitor.
simpatiei,
si
5i -mi
Inveselit, .
Maica
5'ai
;
ta,
.
iniam,
www.dacoromanica.ro

27. 420 CONSTATIN DA PONTE
Maurl itl aducem tie neincetqt, prea sate lenm,
si prea cinstita Cruce, cam prin tine, de robia Schi-
tilor (Tatarilor) si de vatemare ne-am scapat, arena
neinvinsa.
Am creclut ea este de importanta istorica i ajar
dedicatia cartel, pentru ea autorul o face persand
celei mat influente, ce era in acele timpurt In Romani.
Dedicatia
Prea Marite Boer!
Nu este nimic mat de cinste decrit 6menii, iar
Illellll n'au nimica mai de onorat dealt pe boen,
eistia n'au runic mat de respectat decitt legile, iar
legile n'au runt( mai de cinste deeftt Vornich, tar
Vornich n'au pe nime mat de on6re cleat pre, tine,
Prea Marete. Prea Gloriosule Boer, Mare ti orrice,
D )mnule Constantine Dudescule.
Dect n'ani Met en mai de respectat intro tots, in
totul mai onorat, in numele caruia sa dedic, pentru
a-n11 ciusti cartea acesta, en mftnlle caruia sa dcs-
chid acesta masa spirituala si prin gratia caruia s'o
respAndesc tuturor spiritualminte, pin harul teu eel
onorat de D-deu daruit, din mithile tale cele prea
cinstite i inult darnice si pin numele tett eel exce-
lent. Acosta -1 carte-pateric, istoril de ale albinilor,
paradis pentru ascett, tesaur pentru laid, conduce-
tor color lumesti, masa spirituala, in loc de man-
cart plina de istorii, care indulcesc aqui cetitori-
lor, inveselesc inimile, intaresc mintea si vindeca
sufletele. Masa la care stet s not, pe care o corn-
Cartel.
6-
a-
www.dacoromanica.ro

28. CONSTANTIN DAPONTE 421
pun ingeril si o bine-cuvinteza, Christos. Masa pe,
care o respecter Arhiereil, o maresc Imperatil, o in-
frumuseteza boerh, o orneza femeile, 1a ea se a-
duna si se maresc bogatil sl seracil.
Masa D-qeesca, si lm placuta si de D-deu
lucrata, a caria servitor sunt eti si eel mai mic Dia-
con, dspeti iar tu cel in fruntea
mese]. si presedinte. Pentru ca eu sunt sdrobit de
iubirea ta, selav darurilor tale si robit de virtutile
tale. Pentra ca tu esti si en schnta mare, siculimba,
duke, si en pri irca placut si tuturor bun, Domni-
torilor eel mai ales, Archiereilor eel Dial dorit, ie-
reiLor si monabilor eel de admirat, lauda localilor,
respectul strainilor, celor de departe si celor de a-
prope istorisire placuta, imposanta boerilor, ajuto-
rinta sermanilor. Drepta ta este plina de indurare,
de dreptate gum ta, de adever euventul teu, oehil
tei de cautare corecta, inima ta de credinta.
Prihneste dar to rog pica stielucite si prea virtuo-
sule Boer acest neinsemnat, dar cu frumps nume,
dar, ce neinsemnatul si nedemnul itl proaduce tie.
Respandeste-o, public'o si o spume tuturor cu buna-
vointa, ca un iubitor de D-cleu si de omen'. Caei
dupre cum cuget nll s'a facut Crucea. deck ca sa se
arate in lime, nu s'au aretat deck pentru aim hip,
nu invinge deck pentru a se conserva, nu se con-
serva deck pentru a se inchina, nu se inchina deck
pentru ea sn faca minum. n'au facut minum, cu-
get, nici odata mai mutt deck sa bine- voiasca
a veni arum pentru anteia data, impreuna cu
mine in Bucuresti; Crucea lul Christos cu mine
religio§h (oiosh),
$i
www.dacoromanica.ro

29. 422 CONSTANTIN DAPONTE
nedemnul ! Crucea luY Christos , cinstitul lemn,
Acel ca de un cot, mare si niult laudaf, cu rime ast-
fel de serv, prea mic, fara insemnatate, si nevred-
nic! N'a venit, dupre cum ved, decht pentru intarire
purtatoruluT de truce Domnitor si iubitorului de
Christos Domnitorului Nostru, pentru bine-cuven-
tarea tereT, si pentru intreita ainicitie, pentru a me
°flora pe mine in totul deseversit cu amicitia cea
prea inalta a vdstra si de D-deu iubit prea glorio-
sule ! A caruia glas pretudindenea, Jar dragostea cu
mine, lax iubirea ltu D-c)eti cu noi, a carol arma ne-
invinsa -i Crucea, harul mtintuitor Christos, Gloria
eterna D-deu. Carnia fie marirca in vecil vecilor,
amin.
175S. Martie 9.
Al nobletei 6,,tre gloriose
Li Cbri tot, iubit fate
Chesnrie Daponte.
Tot in acesta scriere am intimpinat iii veisurT,
la pagina 50, urmatdrea istorisire de insemnatate
pentru istoria lerarhiei Bisericel Ndstre. Expunerea
este facuta iu forma de dialog, intre Constantin
Daponte si Chesarie Daponte. Tata acesta istorisire:
Chesarie: Sa-ti spun despre un evreil de neam,
care respectiv de credinta si fapte me intrece cu nem 6-
surare pe mine crestinul de neam si pre tine, eel cu
acelasi nume, da, cu totd siguranta. Pentru ca a fost
shut, fiind Inca copil, evreu si iubitor de Christos din
copilarie. Era de be din Sinade, vechTa Metropolie,
www.dacoromanica.ro

30. CONSTANTIN DAPONTE 423
dar acum nu-I nici Episcopie, ca multealtele. Const.:
Ed aud ca acum se afla in Moldova Archiereul Si-
nadelor, fara nici o indoiala, este Xiropotamit s'o
soil mai ales acesta. Chesarie : 11 cuuosc fiul mai
bine, si data voesti sa stiff, se aflit acum la Biserica
Dancului din lass, care-i Xiropotamica, si-i cunoscut
de catre totT. Const.: lata dar Archiereul °ina,delor
Stapanul mai. Chesarie: Pastor fara turma, e ace-
sta Domnul meu! Archierei ca acesta se afla in a-
deve'r multi si la Golia se gaseste acum al Sevastiei
si aicea al Siropoliei si al Mirelor, al Sardilor si alti
multi dintre ArhiereT (in Valahia). Const.: Dar cum
se fac acestia? Chesarie: De catre Doninitori, pen-
tru ca-s din vita donmesca si numai pentru onore;
dar sa ne intOrcem la sujetul nostru....
(Cartea autografa a lul Chesarie DaponteTpx-
T4oc INEup.a-nxii poita data 1758, Martie 9).
Constantin Erbieenn.
--------C.--"-,...,------
www.dacoromanica.ro

31. PSALMUL XII.
(Utinare; vt_cri No. 4, a ail al la loft .
Titlul acestui psalm n'are trebuinca a fi esplicat,
pentru ca este acelasi a mai multor psalm' prece-
dent'; Intro psalmul David Subiectul este
o rugaciune ce face David in timul necazulm sau
al intristaret Nu este nimenc, care sa nu se folosesca
de el, pentru ca nu este nimene, care sa nu fie espus
la nenorociri din partea amenilor, sau pericule din
partea inimicilor mantuireb
VER. 1 si 2.
Pena cand Dthnne, m vet uita, pond in sir,r§it ? Pcina cdnd intorct
fake ta de catre nine ? Puna cand vet pone staturt to suflaul melt, durert,
zn inima urea, Vitra §i ndptea ?
In be de pang cand intoret fu fa ta ? ebreul clice, pcina cand
to faia ta 2 Este tot acela1,1 Cand D-deu se pare a ne lasa in
durere t intri,,tare fara a ne apera, se pare ea a tutors sau aseuns
fat sa. Ace.,tea stint e.,presiant metaforice destinate a no areta
aceia ce not credem ea este pari,irea lat D-deu.
Puna cand vet pane sfaturt in inima mea, insanana imagina
sau a eanta diverse inijleme de a se sustrage de pedepsa sau de
durere.
MEDITATIUNI.
Acest fel de plamgere a santulut rege este plina de sen-
timent §i dragoste. Ah! Whine uitat ptina in sferit ?
aseuns fata ta pentru tot-deuna ? Nu me voiu mai
bucura de santa ta preseuta ? Et ! eu m'am lasat la. mit
Stersit,
ascunlc
hens.
a-0
alas
'Meat
www.dacoromanica.ro

32. NOTE $1 MEDIT. ASUPRA PSALMILOR 425
de reflexium pentru a linisti durerea ce me apasa am
petrecut qilele mele in doliu sit tristeta, temendu-me ca
sa nn to fi departat dela mine.
Profetul expunend ast-fel ped6psa sa, nu. miirturiseste
nicl neincredere nice nerabdare; el este tot-deuna lasat
in voia lui Cun6sce drepturile justitiei sale, si in-
dependenta sfaturilor safe divine; sentitnentul durerel sale
it face a dori 6re-care mangitere din partea D-deulta seu..
Is. Chr. insult ill grcdina Maslinilor cerea de a fi scutit
bea paharul durer6sei sale patinn; dar cererea sa era tot-
d6una subordonata vointel Parintelul sett. Sufletele cele
mai sfinte pot deci a-si forma acelea§i dorin0 ; aceste
dorinti sent chiar o dovada de amorul for pentru D-deu.
Alt ! cunt z(arese aici o diferintA insemnata intre dispo-
situnile sant,ilor si acele ale pecatosilor, a pamentenilor,
a ornenilor secolulut ! Acestia nu se intristaa a fi departe
de D-den; cu cat se glorifica prin spiritul de nereligiune,
cu atitta ei se irita Ca nu se pot sustrage dela puterea si
dominatiunea sa. Daca acesta ar fi posibil, el n'ar cruta
nimie pentru a esi din acesta atarnare ; si de necaz, de
desperare, et formez t sisteme, uncle nu-i remane hn D-
(lett nici putere, nice dreptate, nice providenta.
sau eel putin aces earil aspire la stuitenie, pun Vita fe-
ricirea for intr'o rel4une continua cu D-den ; si cand se
pare ea se ascunde de ei, et plfing en lacrimi; cer car
Domnul sa se apropie de densh Am ineereat adese-ort,
o men ! asprimele absentee tale; dar raeela mea
era causa, ttt itl resbunat pentru riteela mea. Si cu tine
eram atunci ? nu cram en linnea, care nu m'a prhnit
nice-odata; nu eram ea tine, pentru ea m'am indepartat
prin necredinta rneq. Eratn en mine insuan, si nu gilseam
deck durere si amaraciune.
Iliserica OrtodoxK Romanit s.
sa.
&nth,
D -deul
www.dacoromanica.ro

33. 426 NOTE $1 MEDITATIUNI
VERS. 3 i 4.
Pena cand se va inrlta yr(' jma§ul meu asypra niea ; cauta,
auli-me; Minim Dunineleul ureic, luminCza ochie met ca nu ccind-va sa
adorn?, intru morte.
Divisiunea versurilor este putin deosebita in ebreu, insa fara
diferinta in sens.
MEDITATIUNT.
Inimicul ce persecuta pre Profet putea fi Saul, Absalon,
Sernei sau on care alt conjurat pentru perderea sa; dar
inimicul principal de care se temea, trebuea sri, fie far&
indoiala inimicul mantuireI, principele intunericului, care
de la inceputul lumei cauta a perde sufletele. Acest sant
rege n'ar fi dat acest psalm sa se cante in rugaciunile
publice ale natiune], daca nu era vorba de un inimic comun,
de un adversar gata a tulbura pre tot] adeverati!
El ruga pre Domnul de a arunca ochii asupra
adeca de a nu ascunde fata sa, de a nu se mai parea
ca uitet; si el il numeste aiei Domnul i D cleul sett, re-
cunoscend suprema sa nialestate puterea-i Faris margin].
Acest profet scia en aceia ce lipseste mai mult omulm
este lumina , inima sa este conrupta, insa, sufletul sell
e,te Inca si mai intunecat. Daca vom gandi tot-deuna
drept, no] nu ne-am rataci mai nice odata in calea man-
tuirei. Prima calitate ce recundsce Evangelist& in Is.
dupa ce a declarat ca este cuventul lui si
D-cleu insus], este crt intru el este lumina, si lumina a-
adevcrata cave lumineza pre tot omul ce vine in lame. Cea
dinteiti lucrare ce a facet acest om a tost res-
pandirea luminei; steaua sa aparu In Orient, si atrase
neamurile la eslea sa.
Dar pentru ce profetul cere ca ochif se] sa fie luminati?
ea sa nu adorma intru morte. Spera el sari dorea ca. sa
Chr.,
Istrailiti.
si
D-dent
D-den
www.dacoromanica.ro

34. ASUPRA PSALMfLOR 427
nu mom? El era cu totul departe de acdsta ideie ne-
buna. M6rtea de care cere el sa fie scutit este blestennil,
perderea eterna a lin D-deu sau pecatul, care e causa
el. Aceia ce indeparteza, acesta marte este lumina harului;
i cela ce e incompatibila cu ac6sta mdrte este insao
acesta lumina. Dreptul care termina cariera sa infra in
lumina, in 4iva eterna, si p'ecatosul, care aseminea in-
cetezl a Nietui, intra intru intuneric. D6inne, en suet en
totul patruns de ac4stfi gandire. Am ideie, sari mai simtesc
lumina acesta, fie acea care vine dela stelele tale, si care,
trecend prin organul viderei mele, afecteet si bucura
sufletul men, sad acea care loveste spiritul mere cand
mi se descopere adeverul. En nu rn6indoesc, ca o lumina mai
pura va, cuprinde un suflet sant, care este din lumea,
ac6sta; este lumina necreata, care i-se comunica, ; splen-
d6rea lui D deu insti§1 it inconjora; dar ce intunerice
cuprind pre p'c'eatos! Sr. Chrisostom numeste acesta n6pte
nespusd ; ea este in spirit, in vointa, in organele interi-
6re a simturilor. Ncatosul nu mai vede decal pecatul
sett, causele p6catultn, complicit Ocatului sett, demonic
Bata de a-1 pedepsi pentru Ocatele sale si pre D-Teti etern
resbunator de pecatul self. Atunei inimieul mantuirei se
bucura ca a reusit, eii a reportat o victorie
de ac6sta s raga Profetul: ca sa nil se p6ta lauda ini-
micul ca a Post Mai puternic in ac6sta lupta.
VERS. 5.
Ca nu candva sa 4icti vrajmapti meu : intaritu-m' am asupra lut. Ce
ce necdjesc se vor bucura, de 7n6 volu clad.
Dupre textul ebreu, frasa ar putea fi construia ast-fel : Luminezd-
nte, ca sit nu adorn intru mth.te, ca sit nu ;lieu ininiicul ctt a intrecut,
i acer ce rn persecutd sit nu se bucure, cu m'ain cldtit. liar este
tot acelW sews in traducer'. Cam profetul cere a fi lutnittat ,
fara care el va adormi Intru morte, inimical seu va dice ca a
birnit, si acei ce-1 persecuta se vor bucura veclemlu-1 cqut, adeca
privat tie mo§teuirea glories ce-1 era destinata.
§i
si
deplina,
ea,
www.dacoromanica.ro

35. 428 NOTE MEDITATIUNI
MEDITATIUNI.
(Mind demonic trimnfa asupra dmenilor, cAnd ajung
perde, ei nu gusty o adeverata bucurie. Aceste spirite
ale intunericu]ui sunt tot-derma nenorocite; dar ei satis-
fac inclinatiunile for perverse; cred ca-si r6sbuna asupra
lui Nu pot esplica bine acest sentiment al in-
gerilor rebeli, pentru ce ei pun tdta iscusinta lor,
totil aplicatinnea for a trage pre 6meni in prapastie.
Trebue ca indulc41 in pecat i incapabili de vre-un bine,
spa fie siliti a face r6tt. Santii in ceriu nu all libertatea a
pecatni; liberul for arbitru pate sa dor6scil a alege intre
mai multe bunuri; si tot ast-fel este si cu demonic in
raport cu renl; prin alegerea mijI6celor de a ispiti pre
&nein, pot sa esercite libertatea ce le mai renahne,
acest esercititi nu pune in ei nici un sentiment de bucurie,
(liar rand reusese. Profetul vorbeste dem de flPesti ini-
mici aT niantuirel, ca §i cum ar fi susceptibili de 6re-care
bucurie, pentru ca, in acesta viata. noT scim, ca cei rei
se bucura de r6u1 ce-il fac, si suntem silitT a judeca ast-
fel de demonI ca de partisanii sei in astil lume.
Pentru mine, adauga santul rege, sper in misericordia
ta, ca si cum ar (lice : speranta mea nu este insemnata
nici pe bunatatea, mea, nici pe meritele mele, nici in pre-
cautiunile ce iati in contra inimicilor mei, dar numai pe
mila ta.
i ast-fel trebue sa fie sentimental ori-caruea se intrirce
catre D-deu, si simte trebuinta ce are de ajutorul lui D-
den, el nu trebue Sfl, se razeme decal- pe milostivirea di-
vina. Acest principiti este recunoscut de tdta lumen, el
este in tote formulele de rugaciuni ce adresam lui D-deti;
dar in practica Cate suflete intristate vorbesc en D-leu
fora confienta i umilinta! Cate se razima pre propriile
for merite, asupra pretinselor for fapte bune! Cati se irita
sau se desgusteza rand ajutorul divin le este refusat sate
a -i
D-clett.
$i
-si
El
8i
si
www.dacoromanica.ro

36. ASUPRA PSALMILOR 429
indepartat. Cat] neglijaza, dupa ce all facia cats -va pass in
calea mAntuirei ! tati in fine se razima ast-fel pe mila
divina, ca nu se cred obligati la nimica.
VERS. 6.
_Era eu spre 9nila ta am nadajduit ; bucura-se-va inima mea de mdn-
tairea ta. Cdnta -voiu Domnulut celut ce a facia bine mie, fi voiu ccinta
nuntella Domnutia celut Malt.
Textul ebreu dice siinplu in acest vers : Canta-voiu DontnuluI
pentru ca mi -a dat, sau pentru ca nt' a 2'spldtit. Cei LXX clic : "AcRo
Tcu 1(opi.q) TG, napiErirnva 1E, ceia ce f Lee seusul ebreu clar.
Aceste cuvinte: voiu cdnta numele Domnulul" celia inalt au fast
adaugate de cei LXX si nu altereza psqlinul. Se pare ca se
aflau in exemplarul lor ; se ved in ti aducerea araba §i la Ftrii4ii
greci §i latini. Se gase§te flnele psalinului al §eptelea,
acesto e o espresiune prea familiara lei David.
MEDITATIUNI.
Obsery o mangaere deosebita in aceste cuvinte a san-
tului Se va bucura inima mea de mantuirea ta,
sunt acel6s1 ca si ale santeT Feclare in admirabila sa
ciintare: Maica Domnului slice : A57 s'cc bucurat spiritul
meu de Dumnecleu Illantuitorul melt. Se pate crede ca
profetul a considerat acesta mantuire din acelasi punct
de videre, ea si st. Feciara. Deci ac6sta e mantuirea 1111
Is. Chr. Mantuitorul lumei. David a v&;11-it pre acest Man-
tuitor in t6te imprejurarile vietei sale, in nascerea eterna,
in nascerea sa, in patima si invierea so , el 1-a vent ca
pe fiul si domnul s6u, ca legislator si staptin, ca rniesurat
si plin de glorie. Pentru ce nu 1-ar videa el aici respan-
dind bine facers asupra nemului ominesc ?
(Va urma). Gherasint Piteltenn.
Si
rege:
Lc
www.dacoromanica.ro

37. DWERSELE NATURi ALE OMULUi
(A treia medita(ie).
T6te creaturile, facute de puterea D-cleesca, se
miscii in sfera for dupre niste leg in adev6r nestrO-
mutabile: nitric nu pOte distruge aceste legs; tact
D-cleti este eel ce le-a dat. Dupre acest ordin etern
se balanseza stelele, se disolvA piatra, se formeza
metalul, creste si descreste planta, paserea sbdra
in aer, vermele se teraste pe pAntent, si pestele se
jaca in apii.
Tot o aseminea ordine statornica guvernezrt si
pe om si diversele sale nature. Corpul se desvulta
si scade dupre legi nemutabile. Sufletul animaluluT
si al omulm, dupre aceleasi legi constante, simte,
doreste si lucrezh". Intre aceste done ordine de legT
dotnneste tut acord asa de minunat, in cat departe
de a se contraclice, ele se sprijing, una pe alta in in-
teresul conservareT for mutuale. Aceste legt nu stint
nicT-odata in ele insAsT necurate si criminale ; cAcT
cum ar fi putut sa esa din tatna creatOre a intru
tot shntuluT ceva care sá nu fie stint si
curat ? asa ca nimenea nu pdte vice cä un animal
pecatueste child cedeza instinetulul si chnd lucreza
sub itnpulsiunea natureT.
Dar omul este spirit; ca atare are si el legea sa.
D-den,
www.dacoromanica.ro

38. DIVERSELE NATURI ALE ovuLuT 431
Legea spiritului este de o natura mai inalta ; ea este
data de D-cleti, §i D-clew este spirit. Spiritul omului,
ast-fel precum 1-a creat D-cleti, este in sine curat
§i fard pecat. Eliberat din Serbia corpului, el n'ar
putea sa aiba decat o vointa curata §i santa. Dar
nevinovatia sa primitiva este patata prin poftele
sensuale care-1 ataca §i sub care el cade adese-ori.
Spiritul naturalminte voe§te ceea ce voe§te si
D-cleti ; §i Iisus Christos ne-a descoperit vointa lui
D-cleti parintelui Sal, ca not sa ne mantuim, sa sca-
pam de pecat. Pentru aceea a F,3i Clis El : Atunc vela etc-
nosce ca eu sint in Tatal, 59i vol in mine, 59i eu intru mt.
Gel ce are poruncile mele 59i le pazqte, acela este care
me iubqte, ;9icel ce me iubeste va fi iubit de TOO meet,
5si eu it voffi iubi, 59i m6 voiu face cunoscut ha( Ion 14;
20, 21).
Dar intre institutiunile lui D-cleti din natura dom-
ne§te o ast-fel de armonie, in cat ele nu se lovesc
nici odata ; ,i data prin ele insile sunt curate, sante,
§i scutite de pecat, cum a intrat pecatul in lume? De
unde vine lupta fatala dintre legea trupulm §i legea
spiritului?
De acord asupra acestui punct cu vechile tradi-
tiuni ale color mai antice popOre, care n'aveati nici
o cunoscinta de cartile lui Moisi, santa Scriptura
ne spune cá din capul locului, in origina nemului
omenesc, omul traia intr'o perfecta nevinovatie ; ca
cerintele sensurilor sale, sentimentele sufletului seti,
nu era nici cum in opositie cu santa voe a spill.-
tului seri. Omul era unit intim §i cu D-cleti 0 cu
www.dacoromanica.ro

39. 432 DIVERSELE NATURT ALE OMULUT
natura; dar e t dnp6, aceea a urmat trista lui revolta
i cAdere.
Voiti sa esplicati acest inceput al discordiei in-
terne a omuluT, reflectati asupra istoriei fie -care'
muritor de la epoca nasterei sale ; treceti in revista
istoria propriel vostre vieti.
Copilul child se nasce este nevinovat, n'a comis
nici un p6cat. Plecarile nature]. sale nu contrariaza
legile. In cursul natureT sale piimentesti, el doreste
obiecte painentestT ; day odath aceste dormVi siltit
silnice ; dar totusi prin un efect al naturei sale, el
este sincer, fara ipocrisie , iubitor, bine-voitor.
Pentru aceea si Iisus Christos punea discipulilor seT
de model pe copii: Impertitia luT D-cleu, dicea, El,
este a unora ca acestora; si adever clic voice, ca eel
ce nu va pimi -12nperalia IZCT D-cleu, ca un copil, nu
va infra intr'emsa (Luca 18; 16, 17). Dar copilul
in.ainteste si creste ; tot felul de motnele lingusese
simtirile sale; exemplele rele it ratacesc ; el capita
deprinderT mai mult sau mai putin placute, dupre
voia sentimentelor sale. Aceste deprinderT se par
nevinovate, pentru ea personele insar-
cinate en educatia copilulm i le permit. Asa, ele se
fortifier en anii, devin imperi6se, si se transforms,
in fine pentru suflet iu o a doua natura. Iaca ger-
menele nnei 1361e morale; instrumentul spirituluT
s'a stricat; activitatea sa s'a impedicat, s'a zhpacit.
Resimte o durere orT de cite orT nu-sT satisface
placerile deprindereT; spiritul lupta contra violenta,
dorintelor, si combate acesta bola a corpuluT sail a
sufletulul: dar vaT! el oboseste si cade. Sensualitatea
maY intaiu
www.dacoromanica.ro

40. DIVERSELE NATURT ALE Oh1131 UI 433
triumfa; vointa cea santa a spiritului se nimiceste ;
iach pecatul.
Se scie ca deprinderea pate produce in suflet ca
in corp schimbAri marl' can stint si durabile.
Atilt in bine, precum si in reit puterile care se
exercita crest, si puterile nelucratare rthniin pe loc.
Asa, mina drepta intrebuintati mai des deck cea
stanga este adese -orT mat mare deck acesta si in
genere mai puternica; tot asa se intompld si en
pantile interne mai mult esercitate decht cele-lalte.
Aceste disposith corporale se transmit de ordinar
prin nascere de la parinti In fiT, dupre cum niste
proprietatt a uneT plante se cornunicit tuturor plan-
telor care provin din ea. Niste parinti slabi rar se
intempla sa aiba copit vigurosi; personele care-si
risipesc fortele otravesc siingele prin desfre'nari,
introduc veninul pecatului in vinele unnasilor lor,
si nu dart sufletelor copiilor for deck piste instru-
mente imperfecte. De aicea vine ea in multe fainilii
dre-care bole, sail slAbicium, sail dispositiuni unite,
stint ereditare. Asa, plecarea catre ore -care
trece din generatiune in generatiune. Inca pecatul
original. Cet Iiitai omens, amAgiti de un gust sen-
sual, negligiand partea diviva a natures tor, cadurri,
in contradiceri din ce in ce mai man. cu el'
Exemplul silibiciunei for influenta asupra urmasilor
Plecarea catre pecat, predispositiile vit,idse, pre-
domnirea vre -unuT instinct, se transmisera din pa-
rinti in fiT. Prin caderea ltn. Adam, pecatul s'a
introdus in lume, asa precum si astacli vitiile pArin-
-tilor se mostenesc de catre fiT.
si
si-s1
itii
insh.
lor.
www.dacoromanica.ro

41. 434 DIVER SELE NATPRT AT E nMULUT
De mare nevoie este dar ca pariutii si mamele sa
fie cu mare luare aminte asupra lor hash', ca nu cuni-
va niste plecarT sau deprinderT rele sa mineze corpul
lor, sa nu le faca sufletul bolnavicios, si sa nu-1 pre-
dispuna catre voluptate, inanie, lAcomie si oil-care
alte rele pe carii eY le vor lass in mostenire copiilor
lor! Cat de datorT stint ei sa aibiti grij'a de sanatatea
fisica a copiilor lor, pentru ca fart organe sante si
perfecte, spiritul acestor copii n'ar avea deck o
esistenta miserabila ! Este dar o datorie neaparata
ca sA, se dirige cu atentiune particulars prima edu-
catie a tinereta,§.i a veghea cu dragoste, cu necon-
tenith staruinta, ca supunerea, iubirea si sinceri-
tatea sa devina unicile lor deprinderl. Cu tote ca din
capul locului un copil este in totul inocent, o aple-
care sensuala insa care prea des se aratA, in el si
cere a se satisface, devine un esces care comandii,
se preface in bola a corpului sail a sufletuluT, in
pecat in fine, indata cc este destul de tare pentru a
subjuga, vointa. Pe cat timp spiritul omenesc este
liber, pana child puterea obicinuinteT sail a pleca-
rilor imperiose nu triumfa, asupra el r6mane
bun si curat, si nu p6te iubi reul; caci cum s'ar
putea ea o fiinta rationabild sa.voiasea lueruri ne-
rationale ? Cum s'ar putea pretinde ca nedreptatea
sá fie dreptA, ca grozavia sa fie amabila ? Spiritul
omului este sanetos ci demn de origina sa; el nu
pole voi reul pe cat timp rem-Cue liber.
Dar care om este liber ? fart numai acela care
face voia spiritului set ; si o fiinta dotata cu ratiune,
lulu
www.dacoromanica.ro

42. DIVERSELE NATURT ALE OMULIJI 435
pre cat timp hierezd in deplind libertate, nu pote
s voiased, cleat ceea ce este drept si bun.
Care om este Tiber ? data nu acela care nu se sa-
pune la legi streine, ci numat la aeeea care si-o
dä el. Dar santenia, dreptatea, ratiunea, constituesc
legile spirituluT; el despretueste si ureste natural-
mente necuratia, nedreptatea, minciuna,, spiritul
eel mai virtuos este prin urmare si eel mai Tiber.
Nu este asa dar pentru omul pecatos deck sclavie
si Mel cum libertate; el se supune nu legilor sale
interne, ci imperiului shnturilor. Nu spiritul este
acela care voeste r6u1, ci natura brutala, egoista,
sensuala a corpului; si spiritul, indata ce se lasa a
fi subjugat prin el, p6catueste.
Aceasta ne esplica cum, in chiar betia patimilor
criminale, nor gandim si scim ea facem WI; cacT
spiritul nu poate Mel odata renega santitatea na-
turel sale, propria sa lege. Nor dam acestul senti-
ment numele de consciinta; §i consciinta nu este alt-
ceva de ,cat vocea mustratoare sau phingetore a
spirituluT. Ali nenorocitule! nu inadusiacesta voce;
o fiinta nemuritoare este aceea care-ti vorbeste! Wei
to sa nimicestI in tine ceea ce llu moare? Vrei sa
te sinueich pentru eteriiitate ? Vrel: sa te rostogo-
lestl in rindul dobitoacelor si sa nu te 'ma numeri
printre fiintele chemate lao perfectiunenemuritare?
Se intelege acum care este dupla lege de care
vorbeste S-tul Apostol Pavel:.Nu aprob ceea ce fac,
pentru cet nu fac ceea ce a5s1 voi set' fac, ci fac, ceea ce
urdsc (Rom 7,15). Corpul poftete in contra spiritu-
ha spiritul in contra corpulia (Gal. 5, 17). Insi ysi
www.dacoromanica.ro

43. 436 DIVERSELE NATURI ALE OMULUI
timp ce spiritul nostril voeste fericirea tuturor, na-
tura sensuala nu gandeste de cat la sine, ca si a-
nimalul- Resultand din acesta un conflict, si spiritul
find invins de placerile materiel, in lac s'a," le do-
fnine, pecatul este gata. In acest sens r6spunse
Iisus Cristos Iudeilor Ingamfatf ca sent posteritatea
lui Abraam, si cari-1 intrebaii : Cum spur to ca nolne
VOM, elibera? Adever, adever clic voice, ca ort-tine face
pecatul, sere al pecatulur este (loan 8; 33,34).
Spiritul omului purcede din spiritul luY D-yeti; legea
sa interim este o lege care provine de la Suvera-
nullegislator. Spiritul omulm nu pate dar sa aiba o
alta vointa de cat vointa luY D-Veit Nemul murito-
rilormtand origina sa ceresca, ratacinddeparte de
Dumnec,leescul seu parinte, si devenit sclav gresela
si pasiuuilor naturd ceY arbe si auimale, Iisus Christos
s'a facut omspre a luminaintunericilenastre,spre a
ne rescumpera prin putt rea adeve'rului, si a ne elibera
prin manifestarea vointei sale divine: Daca renui-
nett in cuventul meu 9iininvetatura mea, Vice el, yeti
fi in adever discipult at mea; vep cunosce adeverul,
i adeverul ye va face liberi (loan 8; 31,32).
Noi perdusem din vedere calea care conduce ca-
tre acesta libertate a spiritului; Iisus ne-a facut
sa reintram pe ea; El a venit sa ne elibereze de Ser-
bia legeY nature' pamentesti, si sa ne puna sub le-
gea spiritului, care singura tinde catre fericirea ge-
nerala a omului. Caci Scriptura Vice, ca told legea
se cuprinde in acest unit precept : Sa iube5ctr pe
apropele teu ca pre tine insup (Gal. 5,14).
Stair dar in libertatea, cu care Christos ne-a fa-
www.dacoromanica.ro

44. D1VERSELE NATURT ALE OMUTA' T 437
cut liberl, ,n nu v6 incurcaft ara0i in jugul robiel
(Gal. 5, 1).
Sa nu-si imagineze dar cineva ca spiritul omului
este prea slab prin el insusT pentru a resista deprin-
derilor si pleedrilor natures materiale a omuluT.
Daca ar fi asa. cum D-dett, cum lisus Christos ne-
ar fi ordonat sa fim tot-deuna destepti si luatori a-
minte ? Cum insusi sentimentul nostru intern ne-ar
putea impune aceeasi lege?
Spiritul omului are o putere superidra asupra
organelor care-i servesc de instrumente, asupra ple-
cArilor si dispositiunilor naturale ale sufietului si
ale carpului; el are destula fermitate si hotarire ea
sa faca sa prevaleze si sa se esecutevointa sa. Cate
exemple nu avem noT de spirite energice care au
triumfat contra tuturor suferintelor baler, si au re-
mas neclintite si senine in mijlocul ehinurilor color
mai crude! Cand un membru, atins de caugrena,
ameninta viata corpulm intreg, si eand amputatia
luT devine necesara, natura animala se cutremura
dar ratiunea dice : trebue sa se sacrifice partea pen-
tru tot; si cu tatarespiugerea natures nastre anima-
le, amputatia membruldi bolnav se face, pentru
ca spiritul o ordona, spiritul triumfa dar contra du-
rerilor corpuluT.
Pers6ne cu un caracter 11( bil, del fuse cu place-
rile avutiei, apoT de naprasna cildute in seracie, nu
ne dau probe mai putin lovit6re de forta spiritultu
lor, piistrand rabdarea cea mai calma in mijlocul
unet nenorociri pe care pate n'o meritase; cacT mi-
;
www.dacoromanica.ro

45. 438 DIVERSELE NATURT ALE ONIULUT
seria este forte grea, atunci mai 011 sema sand este
considerate ca pedepsA pentru pecate.
Cate exemple n'avem noT de Ornenimari. infrup-
thud fara pregettorturile simartiriul pentru o cause
seumpA si santa! Natura egoista si simtitare era
cat pe ce sa each in fata mortei, dar vocea spiri-
ritului dice: este o datorie set murim pentru o cause
mare 59i sthita; §i ast-fel viata se jertfeste cu bucurie.
Iaca puterea ce ma spirit hotarit pOte sa exercite
asupra spirituluT si asupra corpuluT. Pentru ce dar
sa disperam not de a apera cu vointa tare indepen-
denta si libertatea rostra, contra influenteicorpului
si a patimilor sale?
Dar mijlocul de a isbuti in acesta nu cousta nu-
maT in posturi si eanonisin; nu sta numai in inla-
turarea tuturor bucuriilor, in condanmarea tuturor
placerilor, in o viata singuratica Sati pustnicesca, in
refusul de a-0 satisface cine-va nevoile natures si a
da corpului are-care placeri nevinovate. Bine-vointa
Creatorului n'a imfrumusetat in zadar acesta viata
cu mif de lucruri frumose si pretiose, ci tocmai a
voit ca noT sA, profitrun de ele spre fericirea nostrg.
Instincturile, nostre fisice, sentinientele si plecarile
sufletulul nostru, stint in ele nevinovate, intru cat nu
contrariaza legile ratiunei sail vointei lui D-clew.
Alai mult inch', simtibilitatea egoista a natures ani-
male este un principiti conservator plantat de D-deti
in noT pentru perfeecionarea organelor spirltului.
Dar cerintele acestul sentiment nu trebue sa treed
preste sr,opul principal, conservarea sanatatei corpu-
lm si a sufletului; nu trebue sa fie o pedica, pentru le-
gile spiritului, care tied la fericirea generala. Avend
www.dacoromanica.ro

46. D1VERSELE NAITO ALE ONII71.11 439
adapost si imbriicaminte, acesta este de a-
juns, ne spune Scriptura; in tot ce urmeza si ce
este mai mutt, sa iubim pe D-deti mai pre sus de
tote si pe aprdpele nostril ca pe not Iaca
doctrina nostru lis. Chr. Spiritul trebue sä fie Ti-
ber, sa doinnesca el singur peste placerilesi poftele
corpului, sa-si supuna puterea afectiunilor si a sen-
timentelor sufletului; eaci el are datoria sa margi-
nesca in litnitele naturale nevoile amoruluipropriu,
on chta desplacere ar aduce prin acesta naturci a-
nimale; ceea ce dupre Scriptura insemna: a res-
tigni corpul cu patimele cu poftele.
Daca rnt iutorc acum privirile mele asupra jute-
riorului meri si me intreb de stilt Sari ba Tiber, ce
respunde spiritul meti?
Cuprins de rusine, eri ridic spre Tine mainile
mele rugatore, o D-deule al stlteniei! Nu slut asa
precum ar trebui sa fill. Nenorocitul de mine! Creat
dupre chipul si asemAnarea Ta, ell nu mai consery
trasurile cele ceresti. In zadar a venit Tisus Christos,
ca sit me elibereze din legaturile pecatului; eaci
zac si acuma in robia fara-de-legei.
Cu trite acestea am simtit de multe on nedrep-
tatatea mea si am luptat in contra propriei mele
naturi; si pentru ce ore am caclut ell at'at de des in
acesta lupta? Pentru ca spiritul este curagios, iar
trupul neputincios. 0 parinte al dragostei si al unei
bunatati fara de margini ! intareste-me, imputerni-
ceste spiritul meti ; da-mi mai multi putere asupra
mea insumi, mai multi hotarire, ca sa pot fi invin-
getor in acesta buna si gloriOsa lupta.
Innocentie Ploestenu.
insine.
D -lui
ysi
www.dacoromanica.ro

47. SANTA SCRIPTURA
PREFATA. LA (JARTEA A DOUA-LEGE.
Iudeh numese acesta carte Elle"-Iladdcbarim ( Aceste
suet cuvintele), fiind-ca cartea se incepe en aceste espre-
siuni, rabinii o numese cite odata .1lisckne-nora, eeia
ce ins6nma reperirea lega; alth ii clan numele de (lariat
mustretrilor, pentru ca. Moisi dojeneste in ea pe. Israelitl
pentru abaterile for dela voea luT Dunne4eu.
Latinil o numesc DeutCronoin (;sUrEpo; vry.oc), pentru ca
contine prescurtarea legilor promulgate mai dinain e.
Aceste legs stint raportate in acesta carte Cu esplicatiuni
i adaosuri in fav6rea acelora care inca nu erau nascuti,
situ nu erau in etate de ratitme pe and an fcist date
intila bra.
Moisi face in ace-it I carte o dare de seem despre conduita
1w Dimmedeu si a sa c.ttre Israeliti. Acesta carte cu.-
prinde istoria despre cele petrecute in pustie, de la in-
cepttul lunei a un-spreclecca a anului al patru 4ecelea de
In esirea din Egipt, Owl la a septea gi a lunei a done-
spre-decea, acelast an, adica istorieul a cinci sau s6se sep-
temam.
Analisa acestel carp. hii Israel fi nd adunati in
crtmpia Moabulun, Moisi li adresezi cuventul si li amin-
teste scurt tot ceaa ce li se intemplase de la pleca-
rea for dela muntele Sinai, alegerea celor ce trebuia sad
fie cap, deputatia care a fost insarcinata sa, cerceteze
p mental prornis, murmurul poportilin In insciintarea ce
a adus ac6stq depntatie, hotrirea ce prom:nip Dumneclen
contra artitorilor. condemnandu-i a muri in pustie; indaratni-
cia lor de a voi s ti comb tut, pe inimich lor, in contra voin-
tei Dinnecleti, perderea resbelulu si fuga rusin6si
de la fata Atnoreilor, plecarea for dela Oades-Barn6 (Ca-
pit. I), oprirea ce li face DInanul de a combate pe
Greet, si
Mil
in
but
Idu-
www.dacoromanica.ro

48. SANTA SCRIPTURA 441
Moabiti si Amoniti; sfariimarea lul Sion regele A-
moreilor (Capit 2) si a lui Og regele Basanultu, impar-
.tirea pamenturilor for la triburile lui Ruvim si Gad, si
la jumatate tribal Manasi, ordinul ce dadtt el acestor trei
triburi de a merge inarmati in capul celor-lalte triburi,
spre a le pune in stepanirea pamentulm promis, refusul
ce Dunmedeu ri facu and i-a cerut sa-1 invoiasca sd in-
tre in acest parnent, ordinul ce prirni din partea Dom-
nulm ca sa stabilesca pe Iosna sa fie dup. densul con-
ducetorul poporulm, spre a-I pone iii stepanirea parnen-
tului fagaduit ( Capit.. 3).
Aicea Moisi sfatueste pe fill lai lsrail sa observe le-
gile si ordonantele Doninultn. Li represinta prerogattvele
ce an dobitindit er preste trite cele -lalte natium; li re-
comanda mai ales sa fuga de idolatrie, li anunta nfri-
cosatele resbunari ale Donmului contra alcatorilor de
lege, si rnilele sale in privinta celor ce se vor intorce la
El. Li aduce aminte de favorile cu care incareat Duni-
nec,len, sfatueste sa-i fie credinclosi. Moisi insdmit aci
destinarea ce facn el attinci acelor trei orase situate de
ceea parte de lordan, care trebuia sa serv6sca de refugia
oar ueidilor Cara de voe (Capit. 4).
Moisi aduna din non poporul si ii aminfeste despre
cele ce s'au petrecut la mrtntele Sinai, alianta ce facu
Dtunnedeu 'cu et, cele dece porunci 'ce le dada en insusi
vocea sa, frica de care fusese cuprinsi el attinci,
fact' sa se rdge sa nu mai vorbesca Dumnedeu, ci Moisi
sa ii cotnunice preceptele i ordonantele ce Domnul a va
da (Capit. 5). Mai inainte de a intra in amanuntimile celor-
lalte precepte, Moisi sfatueste pe Israelite sa iub4scii pre
Dunineden din tout inima lor, si sit alba, necontenit pre-
ceptele lui inaintea ochilor lor; li recomanda, s;t nu lute.
pre Domnul nice darurile care an primit de la El ; ci szt
transmita suveturea lor din neam in neam, povestindu-le
copiilor lor (Capit. 6). Li recomanda sa esterrnine natin-
nile necredinciose care be va slobodi Domnul in rnAnile
lor; re opreste sa nu curnva sa contracteze vre 0 alianta
cu aceste natictru. Li represinta ca Dutnnedert nu i-a ales
de popor al sea de at ntinvu din di'agostea sa, in-
demna s;t pazese t cu credincio,ie poruncile Dommilui ;
li promite protectiunea diviii; ca resplata a eredintei lor.
Mai ales u indemna sac fug I de idolatrie Capit. 7)
Bicerica Ortodoxl RominA 4.
mei,
i-a
si-i
rare,
qi-1
www.dacoromanica.ro

49. 442 SANTA SCRIPTURA.
Li arninteste de bine-facerile Dornnuluf, sfatueste sa
nu tine pre Dutnne left, care f-a incarcat de atatea bine-
facen ameninta cu tdta greutatea resbunfirilor sale,
daea vor cuteza sa-1 cite sa se abata la alte divinitati
streine (Capit. 8). Li anunta Ca ati sa treca, Iordanul
ea Durnnecleti li va supune pe natiunile puternice care o-
cupa parnentul ce El li-a promis, dar in acelasi timp li
deelara ca nii pentru meritele for li face Dumneq.eu acest
dar, ii mustra pentru murmurile i necredinta for din
trecut (Capit. 9). Dupa acesta li aminteste de ordinul cel-a
dat Dumnedeu Ca sa construe chivotul spre a pune in
el al doilea rand de table ale legit, cele dinteiu find sfa-
ramate de Moisi la vederea, vitelului de our (Esire 32, 19),
si alegerea tribuluf lui Levi pentru a exercita inaintea lui
funetiunile santului minister. It indennia sa pazdsca ]egea
Domnului si sa servesca numai lin, invita sa iubesca
pe acest Dumne 4ert care face pentru el atatea minurn
(Capit. 10). Li represinta diferenta ce este intre painen-
tul promis, in care au sä intre Egipetul din care au e-
sit. Li pune inainte ochilor bine-cuventarile care vor fi respla-
ta pentru credinciosia lor si blestemurile care an a fi justa
peddpsa pentru necredinciosie. Li ordona ca cand vor
intra in parnentul promisi sa aleaga muntele Ganzim
muntele Ghebal, spre a publica pe unul bine-cuventarile
promise credinciosilo observaton ai lege], si pre vela -lalt
blestemurile pronuntate contra caleatorilor de lege (Capit.
11). Li prescrie sa distruga trite locurile consacrate de
idolatrie in pamentul in care era sa intre, a nu oferi
jertfele for de cat in locul va alege Dunmeden in-
sus]. Ii opreste a manta singe de animale. Li recornanda
sa nu lase in plrasire pe leviti. Ii sa nu imiteze
pe natiunile pe care Dunmecleu be va extermina de dinaintea
for si a ciiror pamentun be vor stepani ei (Capit. 12). It pre-
vine contra amagirei profetilor mincinosi. Li ordona sa ucida
cu pietre pe tot amagitorul care ar voi sa-1 traga la ido-
latrie 5i sa darime on-ce oras care va fi parasit pre
Doninul spre a urma idolilor (Capit. 13). Opreste eu to-
tal a se irnita superstitiile natiunilor neeredineidse (Ca-
pit. 14). Reguleza distingerea animelelor curate si ne-
curate, dijmele ce trebue sa se plat6sca in fie-care an,
prinzurile care trebuia sa se faca inaintea Domnuluf, er-
tarea datoriilor, eliberarea sclavilor, consacrarea primi-
si
§i
si
ce-s1
sfatueste
ti -I
ei
pi
www.dacoromanica.ro

50. SANTA SCRIPTURA 443
lor nascuti (Capit. 15). Li recomanda celebrarea a trek
s6rbatori mat Cu soma, pastele, cinci-decimea si corturile.
Li aminteste ceremoniile ce aveati sa observe in aceste
Prescrie datoriile judecatorilor si a magistratilor.
Recomanda din non ferirea de idolatrie, si pronunta pe-
d4psa, de matte contra ort cui se va gasi vinovat in a-
c4sta privinta (Cap- 16). Ordona ca in easuri grele sa
se consulte preutii, si sa, se supuna judecatei lor, sub pe-
d4psa de perderea vietei. Previne gandul si hotarirea ce
s'ar putea forma Israelitii de a avea un rege; ordona, ea
el sa, fie luat dintre Ebrei, si stabileste legile ce va tre-
bui sit observe el (Capit. 17). Declara ea preutii si le-
vitit nu trebue sa alba Met o mostenire in Israel, ci ca
trebue sa traiasca din proaducerile fratilor lor, si ea mo-
stenirea lor va fi insult Domnul. It opreste a imita su-
perstit'ile si vanele euriosinti ale natiunilor necredincidse,
pe care le va estermina, Domnul de dinaintea lor. Li
vesteste ea Dumnecleu va rediea din rnijlocul lor un pro-
fet mare, pe Mesia adica. ft previne ea on-tine nu va
asculta de acel profet, va atrage asupra-st mania lin Dum-
ned.eu. Pronunta din noti pedepsa mortet contra profetilor
mincinosi. Arata semnele de pe care se vor putea cunosee
(Capit. 18.) Moisi insenmase deja cele tret orase de re-
fugiu, de ceea parte de Jordan , acum ordona Israelitilor
ca sa mat insemne inca tret altele in pamentul in care
voiati sa intre; destinand acest refugin om-ueidilor fart
de voe, el pronunta ped4psa mortet contra oin-ucidilor
en voe. Opreste a se stramuta hotarele mosiilor. Ordona
ea marturii mineinost sa fie pedepsiti (Capit. 19). Sta-
bileste legile ce privesc resbelul (Capit. 20) Reguleza
espiatinnea mortilor a caror ueigast nu se eunose, alian-
tele cu femeile prisoniere de resbel, impartirea averei, in
pedepsa unra flit] rebel sail corupt Ordona sa
se ingrope in aceiast di corpul acelm ce a fost restignit
pe letnn (Capit 21). Pre-,crie indatorirea de a nu lasa sage
pdrda ceea ce apartine apropelm ; opreste a se imbraea
en haine de alt sex, de a lua din cuib si pe manta si
puh ; de a nu lasa aeoperisurile easelor fara grilaj ; de
a nu semena in vie si alte seminturt, a nu lucra en un
both si cu o asina injugati la un loc, a nu purta haine
facute din in si Una amestecate la un loc. Ordona Isra-
elitilor ea :sa-si puny fimbri la cele patru colturi ale
(pie.
fawn,
www.dacoromanica.ro

51. 444 SANTA SCRIPTURN
mantiei. Li prescrie cum sa proc4da and se plftrige un
barbat ca nu s'a gasit femeta feciora. Pronunta peddpsa
mortet contra adulterilor; prescrie pedepsile celor ce vor
fi violat, in oral sau In camp, o fate logodita (Capit. 22).
Determine earn sunt aces ce nu trebue primitl in adu-
narea Donanulut; insista asupra curatiel ce cerea Durnnedeti
din partea poporulm sett. Opreste preda pe sclax ul fu-
garin stepanulut seti infuriat, a primi ca ofranda ptinea
prostitutim, precum si usura. Ordona sa se aquite fie-care
de voturile ce vor fi facut ; opreste a lua ceva din ampul
sau din viea apropelui. (Capit. 23). Reguleza ca trebue
sa se faca in casu de divort, confirma privilegiile noilor
casatoriti. Opreste a nu se lua ca amanet lucruri care
sunt necesare debitorilor. Pronunta pedepsa mortel contra
celor ce vend pre frath for liberi. Recomanda tote me-
smile prescrise de leviti pentru evitarea lepret. Opreste
luarea de amaneturt cu sila; ordona sa, se dea seracului
ceea ce-t este necesar, i sa se platOsca cu dreptate num-
citorilor. Opreste a se pedepsi parintit pentru fit si fiti
pentru parintt ; ordona sa se dea fie-canna dreptatea ce
are. Indemna se se lase seracilor ceea ce remAne pe urma
seceratorilor si culegetorilor (Capit 24). Ordona jude-
catorilor sa nu se dea culpabilului mat mult de patrn-
clect de loviturt de biciti; ordona sa nu se lege gura
boulm ce treera; prescrie ca fratele unit r6posat faro
copil sa to pe cumnata sa, spre lasa copit. Opreste
mesurile strambe. Da ordine a se estermina Arnalecitit
(Capit. 25).
Recomanda Israelitilor sa ofere lit Dumnecleu premi-
tiile frtfctelor lor ; prescrie si formula care trebuia sa in-
soteseit acesta ofranda. Recomanda dijma care avea sa
se ofere in fie -care an. Prescrie st formula care trebuia
s t aeotnpanieze, acesta ofranda. In fine. recomanda obser-
varea en stricteta a tuturor acestor legs (Capit. 26).Be-
tra,nit lut Israel se unesc en Moisi spre a sfatui poporul
sa paz4sea poruncile Domnultn. Moisi da ordin Istraelitilor
sa ridice un monument de petra de eeea parte de Jor-
dan si sa scrie pe el envintele legei. It sfatueste sa
zds iii poruncile Donninlui. Prescrie ceremoniile care tre-
hue sa se observe and se vor pronunta bine-cuven-
tarile pe muntele Garizitn i blestemurile pe muntele
Ghebal (Capit. 27). Anunta Israelitilor folOsele ce vor
A,
a-i
www.dacoromanica.ro

52. SANTA SCRIPTURA 445
priori data vor pazi cu credinciosie legea, Dortmului. si
infricosatele rele Ia care vor fi supusi, daca o vor calca
(Capit. 28 j.
Moisi adreseza Inc ri cuventul Israelitilor. In puthie
cuvinte li aduce aminte din non tot ce a facia D --deli
pentru ; it sfatueste sa intre In alianta care Dumnedeu
o sa re'nnoesea cu el. Pronunt teribile amenintan contra
calcatorilor acestm aliante; predice poporulul relele care
vor cadea asupra lor Mind vor fi parasit alianta ce D-
cleti a facet cu densii (Cap. 29). Preqiee milostivirile ce
Dumneclen va exercita 111 privmta lor, ehrid, dupa cc vor
fi atras tote acele rele asupra capetelor lor, isl vor reveni
in sine si se vor intorce ciitre Dumnedeu din tom inima
lor. Li spune ca sunt fara scus violand poruncile Dom-
nuhu, sfatueste remithea credinciosi (Capit. 30).
Li declara ca el o s L inceteze a le fi povatuitor, si ca
Iosua o sa merge in fiuntea lor; it indemnii sa-si pima
increderea in protectia Donmulm. Chiama pe Iosua
sfatueste sa fie fern si curajos , it asigura ca Domnul va
fi cu el. Da preutilor en maim sa legea scrisa si li or-
dona sa o cetesca in toti septe anh, Ia serbatdrea Corturilor.
Domnul veste,te hu Moisi apropierea inortei sale ; ii pre-
dice neered.incio;da Israelitilor si necazurile la care vor fi
lasatt; it ordon-i, sa scrie o antare carea si fie o mar-
turie veemica pentru bunatatile sale si pentru nerecu
noscinta lor. Moisi ordona levitilor sa puna cartea legel
alaturea cu chivotul marturim (Capit 31) Pronuntii Ina-
intea a tot poporul dintarea ce Dumnedeu it comandase
sa scrie. Chiama in ea de martort ceriul si pamentul;
descrie fidelitatea lul Dumnedeu si necredinta poporului
Aminteste bine-facerile Dornnulm Mitre Israelite. Pre-
dice nerecunoseinta si neeredinciosia, resbunarile infrieo-
sate ce Dumnecleu va las i s,ti cada preste el, milele ce
va esercita asupra lor Mind se vor intOrce catre el, si
infricosata resbunare ce va face asupra inimicilor popo-
ruhu seu. Dupa ce a pronuntat acista ctintare, el mai
recomanda Israelitilor de a practica cut fidelitate porun-
cile Domnulul. Dumnecleu it porunceste sa se urce pe
muntele Nebo, sit priv6sca de acolo pmtintul Chanaan
si apot sa se reun6sca, cu parintii see (sa mora) (Ca-
pit 32).
Inainte de mdrtea sa, Moisi bine-cuvinteza pe cele done-
si -1 a-I
si-1
Ito.
www.dacoromanica.ro

53. 446 SANTA Sr ItIPTURX
sere -dece triburT ale lui Israel, insemand fie-caruia ce o sa
ajunga; §i dupa bine-cuventarile particulare adresate fie
carul trib, el promite in genere la tot Israelul o deplina
siguranta sub proteetia Donmulin (Capit 33).
In fine Moisi se sue pe muntele Nebo ; priveste
mentul promis, si more din ordinul lui Durnnedeii. El
este inmormentat de un inger intr'o vale, fare scie
cine-va dintre amen' local uncle fu inmormentat. Israel
plange pe Moisi tree -deci de 411e. Iosua, se pine in local
lin. 0 lauds, scurta §i energicti. pentru persona lui Moisi
termina cartea Adoua lege.
Mortea lui Moisi de care se vorbeste in acest ultim
capitul al Devteronomultu, a facet pe unii sa se indoesca
ca Moisi ar fi autorul cartel. liar acest ultim capitul s'a
putut sa fie adaogat de lisus Navi sau de marele preot
El eaza r.
Si prin urmare nimica n'a impedicat pe Biserica si
Sinagoga ca sii primOsca tot-dOuna ac6sta carte ca opera
a lei Moisi §i dictata lin de Stintul Spirit.
Innocent M. Ploetitena
pa-
--cR.02042
www.dacoromanica.ro

54. PROFETIILE MESIANICE
(Uinnare ; vegi No. 4, anul XI).
ProfeJiile clespre timpul venirel lla Illesia.
Profetiile ce le-am petrecut 'Ara acum emir ge-
nerale §i prevesteati indefinit un Alesia, Para aindica
seinnele pe care avea sa se cunasea". De acum ina-
inte incep a se arata §i a presinta intru el caractere
distinctive, care nu vor permit a-1 confunda cu
alte persdne. Incepem cu acele care fixaza timpul
venirei sale §i care se afla implinite in Is. Chr.
Profelia lut Jacob catre luda.
I. Fagaduinta facuta la inceput lui Avraam des-
pre un urma§ in care avead sa se bine-cuvinteze
tote popOrele, trecuse la Isaac qi Iacob. Acesta o
transmite luT Iuda, ales dintre top. fratii s61, ca sa, o
pastreze. Sfer§indu-se Ode sale §i hind pe patul
mcrtei, acest patriarch sant aduna in jurul set pre
top fiii s'ei. §i le declaracit are sa le vestesca cele ce
eras sa li se intemple dupa aceia, adica, care va fi
sOrta urma§ilor lor. Dupa ce a aratat celor trei fi.,
Rubim, Simeon §i Levi, nemulthmirile sale pentru
gre§alele ce le facusera ei, se adreseza catre Iuda,
www.dacoromanica.ro

55. 448 PROFETIILE MESIANICE
a] patrulea fiu si-i predice prosperitati marl. Ince-
putul preciicerei sale prevesteste puterea luT Iuda,
si biruintele luT, sfersitul se rap6rta la fertilitatea
teritoriuluI,seu. Cu deosebire ne interesaza mijlo-
cul acestei profetii, si anume: Nu va lipsi Donn
din _Tuck Povatuitor din copsele lui, pcin,a V02" veni
cele gatite 14 acela va fi cqteptarea neainurilor.
De buna soma, aici este o predicere. Daca se esa-
mineza cuvintele acestea in ele preves-
tesc evenimente viitare ; data se considera in lega-
tura cu euventarea patriarcbului Iacob, se vede ca
fac parte dintr'un sir de prediceri cc le face fie-ca-
ruea din fiii see: in fine el singur isi arat4 intentiu-
ilea de a le prevesti cele ce erau st li se intemple
urmasilor lor. Este erasi evident, ca evenimentele
predise de Jacob lul Iuda, nu puteau fi yrevedute
prin cause naturale si ca nu s'au puttit implini din
intemplare. Data se ved implinindu-se evenimentele
aceste en deseversire si literal, trebue sa recun6-
seem ca slant cu adevkat profetii divine; data le vi-
dem implinindu-se in Is. Chr., erase nu ne putem
indoi cum c6 Jacob a profetisat venirea sa. Avem
deci de dovedit nisi done lueruri: anteiti profe-
tia, acesta prevesteste venirea, unui trimis ceresc si
ca-Y determineza tiinpul; andoilea ca profetia aces-
ta s'a implinit cu deseversire in Is. Chr.
In privinta punctuluI anteiti suntem de acord cu
Iudeil veal', ca si noI, ei considerata. cuvintele lui Ja-
cob catre Iuda, ca o prof etie Tnesianica negau
numat s'ar fi implinit in Is. Clan Iudeii moderni,
despretuind autoritatea strebunilor lor, raporteza
insect,
crt
; eY
si
si
cle
ca
www.dacoromanica.ro

56. PROFETBLE MESIANIQF 449
profetia acesta la alte persOne: nu este gret a videa
din ce interes.a, facut acesta.
Iamb da, trei caractere personel pe care-1 pre-
vesteste: it numeste A5ri/o, slice ca va fi asteptarea
nemurilor; promite ca nu se va lua sceptrul de la
Inda 'Ana ce nu va veni Inipaciuitorul.
In privinta caracterului anteiu, TudeiT ne acusa
co nu traducem bine cuventul Silo, ca el nu s'ar
raporta la Mesia, ci are cu total alta insemnare.
Ca 'Aida a fost destinat de tatal seu a conduce pe
cele-lalte semintii pana ce se va co ceri Palestiiia, ade-
ca palm ce se vor iini§ti in Ora lor. Dar autorita-
tea ludeilor vechi este de mare greutate, aceia cu-
nosceati de sigur mai bine valdrea cuvintelor si tra-
ditiunea. Tote versiunile vecln traduc cuventul A,S1110
asa ca nu se pate aplica de cat lui Mesia este are
care deoscbire in terrnern, dar Insemnarea este ace-
Iasi. Cele tree parafrase haldaice sunt precise si
numesc positiv pre Mesia. Textul samaritan traduce
prin Impaciuitorul, care este IAD caracter al lui Me-
sia. Vulgata prin Cel Septuagiata: pthta ce vor
veni cele gatite Tar traducerile vechl orientale:
parta ce va veni aceluia cut se cuvine.
Ceia ce arata cat de putin intemeiata este difi-
cultatea rabinilor actual', este nedumerirea lor, di-
visiunea, slabiciunea conjecturilor lor, sand este
vorba a determina o Alta persona afara de Mesia,
care sa fie indicat prin cuventul Silo. Unii it aplica
luT Ieroboain, altiT lui Nabuchodonosor, uniT luT Saul,
altiT lui Solomon. Farh a mai intra in discutiunea
acestor esplicarT diverse, o singura consideratie le
eT
trims.
lur
;
www.dacoromanica.ro

57. 450 PROFET1ILE MESIANICE
combate pre tate. Despre care, dintre omens, se
pate dice ca ar fi asteptarea nemurilor?
Al doilea caracter, dat de Iacob persOneTpe care
o prevesteste, presinta o consideratie importauta,
lega prevestirea acesta cu fagaduintele facute maT
'nainte luT Avraam, Isaac si chiar lui Iacob. Intre a-
ceste fagaduinti si profetia acesta este o analogie
pretidsa. D-qeu promite patriarchilor ca in sementa
sa se vor bine-cuventa tate nemurile. Iacob s'a fa-
cut mostenitor a] fagaduintei, si o transmite de pre-
ferinta luT Iuda. Acesta profetie puss in legatura cu
cele precedente si cu cele unnatare, le da si pri-
meste la randul sett o noualamurire. Este un sir de
prevestirT dela Avraam pana la profetiT eel: din ur-
ma, intr'un interval de 1,400 de anT, predicand pe
b persona care va reuni intru el tate natiunile. Pre-
tentiunea Iudeilor actuali este absurda, de Ore ce
considera unele locuri, care sunt in legatura cu a-
cesta profetie, ca locuri mesianice, si acestia-T de-
nega acesta calitate.
Trebue a considera si aceia, &A, cuvintele: va fi
a5steptarea nf7nurilor sunt ceva diferite in alte ver-
siunT. Textul ebreti clice: tote natiunile se vor supune
ha; traducerea samaritana si cea araba: imprejurul
lul se vor aduna poporele, siriaca: '11 vor a5stepta 22,6-
murile. Dar tote espresiunile acesteft au un singur in-
teles; ele se raporta la acela care va aduce pace preste
tate poparele. Acesta varietate in espresiunT con-
servand uniformitateaintelesuluT, arata ce unire era
intre ceT vechT in intelegerea textuluT.
Al treilea caracter, dat de Iacob personeTpreqise
www.dacoromanica.ro

58. PROFETILT E MEqtAN10E 451
de el, este ca va veni atunci card se va lua scep-
trul dela Iuda, si and nu va mai fi povatuitor din-
tre urmasii set
IudeiT, spre a se sustrage dela dovada victoriasa
care resulta din acesta profetie in contra lor,
silit a da alta insemnare uventului ebet; el qic
ca ar insemna: si toiag de lAtae,spre a pedepsi pe
tine -va, precum si toiag de stepanire, ca ast-fel in-.
telesul protetid ar fi ca Iuda va fi necajit pans ce
va veni persona prevestita, ceia ce se vede, cpc ei,
in starea nenorocita in care se aflA acum acestA,
n atiune.
Dar falsitatea interpretarei este usor de demon-
strat:
1. Este vorba de intrerpretareaunui cuvent ebre-
esc, si in privinta acesta, autoritatea ludeilor vechi
este forte mare. Er cu to intelegeati cuventul
bet, ca si nor, cu insemnarea de toiag, semn de co-
manda. Tate targumurile, tate versiunile vea' dati
intelesul acesta si to rabinii vea' it primira. Cum
se pate ca dupa, un lung sir de vecuri, child limbs a
devenit marts, sa se contraclich, ace' carora le era
familiara? Ce s'ar slice de un pedant din sca;a, care
ar disputa lui Cicero si altori autorI roman', insem-
narea uutti cuvent latin ?
2. Voind a interpreta cuventul A,Sebet intr'un seas
diferit de acela pe care i-1 dati stramosiI lor, RabiniI
modern' ar trebui sa dovedesca prin esemple, ca
cuventul acesta ar putea primi si insemnarea pe
care ' -o dati dar din contra vedem ca cuventul
ebet de cite oil: este intrebuintat simplu si farA.
A,Se-
eT;
s'ad
r
www.dacoromanica.ro