1. (S
I)
0
)
1
0 r,=.
4,
_
i '
G)C -sm,
e.,
_
()
__ .5
- ,
. , ,
11 1 II ,
Idliwil,
Ili,,E,,,
,
,
g ,.,..(:-..1
(
?-4.-
''' .
0- Q
..: );-f '.-9-
' _ ...._ .-i r,,.-- ' -,' o ,-)
3
--,--2.
)
1
,...
N..
!VA le / Tut 1m. r.,.,-mi a
ma,,!pamauxt,
,.
ORTHODoxA RomANA
...)
Jurnalii Periodic(' Eclesiastion
A
_..
-i. EA),-,.)1
. I L -,
,..fat
3.5
& ,
ANIJL VII-lea No. 12
DECEMYRIE
P, 9 )
,-, 9-/-6)(-3
c10
i
) ").) ,
,....
`ro
(--944
9 a.' . 'Do
0
. li
..A
)
el
s 01)44, ...z.,...,,
1
V
1
i
1
e-4,,:-9.40. 1
r4t-SrP.7e,43 ai ,.) cv '',
.--,_____
41.0 Grp,
4'--- o' -1.- =6...,...
_ ,
' .44
.4. .1 'li
...-
C
'.
....c..6-
,..
ra , .
rt-,
Va-
i.....
c
TABETA.
I.
IV.
leromonachulur
Y. Sunm.le
c
MATFRIEI
Ififiterittl Ellchorktici.... 721
Deqcriptilou, cAlatoriol
SlIvo.-
ti4,1invinr. S.1.1
---,-...
,
11! IIJ I II HI [ I I z4v,_, 7,,i,
BUCURESTI(9.i. "'3 '(Zg';'
'644 36?..,
ftl,
'o) 1.
-.) )[
TIPOGRAFIA.
34, Srtad
0
CARTILOR BISERICLz;,C1
Principatele-Unite, 34.
1883_c'
' III
1
1
i i
L 1 -- ---- - ---_ I
,.
.--
.-_-,.!,---________-_,, .
OP
-
It
II. Petra Mosil/L., 734
III. Discur311 Funebra...--..... 773
Ina nOno
tilnott3 6,t,
HI IL
lillA II
.
ry)t...1Q
k`G..-----z==-..,=.- -v . _,,--4.--_...:__--.1,---,
11
t3 , .--t-
ix) ti
J4...,.,%
PO:
,t --i`j.. a/ ,...,
qz.
''.--. Td,..... a
....
'Th
.v. A.
(-,'
".1`. 26-','
____..",
...-
,
-,, ,-;.,..-..
er ,`:-
C' __,4
-
ker-,
0
II
./''
I- 4
.. _ ...
Li 6V..
0
nil 7',:.,.
.,,- 1
ii
I
1
1
)
i
1
u Z
Irl
'3'
4.
.,.,,:7.a.p..1p.CiW¢..
C'
--` ,--
0_7,, '
.k- 7 1,114 -., 4
_..,
w .
1
0
,.,I. ..? ' C.
.
er)C
f
.. #
...-
tio I
re
,
.-
..
C.
' {.
0 a, _
.-4....
:('- T ' 1
li
it
www.dacoromanica.ro

2. ANUL BUCURETI, DECE1GRE 1883 No. 12.
BISERICA ORTHODOXA ROIIANA
"URNALtT PERIODICII ECLESIASTICU
.A.P.A..1R, E O D.A.'1'.A_ PE 1.,T.71TA.
1)PredicA cuventul"
IL Tim. IV. 2.
Misteriul Eucharistiei.1)
(Urmare, vedi Nr. 9, anal VII-lea, p. 529).
Necesitatea comunicaret cu S-tul corp sage al
Domnului sub ambele chipurf, i fructele acestIg mis-
teria.
(1) In No. 6. a. al V-lea, No.No. 2 0 5, a. al VI-lea §i No. 8 a. al VII-lea
al acestui jurnalu am argtatti §i s'a vePtit es," misterile S-tet nostre Bise-
rim Orthodoxy a, publics treptat dup6 theologiele dogmatice a dol. das-
cab 1nsemnak In biserica rusa- Filaret §i Macarie. Misterul Botezulul s'a
publicatu dupe Filaret, tar cele-alte dup'd Macarie. Scopul publicarei
a fost este de a pune la dispositiunea preoflor ce voescu a se o-
cupa cu cestiuni insemnate theologice, tractate de ale unor barbak
de autoritate In intrega Biserica cre§tina, i mat ales Orthodoxy tra-
tate de care literatura nOstrg bisericescrt este lipsita. A publica ase-
,menea materii de productiune proprie, dupre cum s'a incercatil sa
probeze, una d. B., cunoscutu publiculuT nostru de inimd negra, o
anarturisesc ca nici nu mi -a trecutil vre odata prin minte. Inconse-
.6)46, nu comitetul redactor al acestul jurnal a compromis pe S-tul
Sinodu §i pe sinedupre cum IT place d. B. s6" dice, ci d. B. cauttt,
staruesce din resputeri a face acesta prin on -ce mijlOce. Cine nu scie
ca d. B. nice odata nu vorbesce de bine pe nici unul din membri S-lut
Sinodil afar's: dor de ne cum de al comitetului redactor. Inima D.
B. este o vistierie de reutate, §i ca ast-fel naturalminte nu pote se'i
placa de at numai aceea ce se face din 1ndemnul marelui d-stile cape,
sett concade cu planurile §i dorintele inimei stile. De alt-mintrelea
anger din term de i-ar spune ca lucrul cutare e buuu, nu'i place.
VII.
si
@i
0
....
www.dacoromanica.ro

3. /22 MISTERIUL EUCHARISTIEf
I. A se cumunica cu S-tul coypu §i sange alDom-
-nului este o datorie esentiala §i_necesara a fie-caruT
cre§tint. Ac6sta se invedereza :
1) Din cfivintele mantuitorului : Amin, amin clic
vda : de nu vets mdnca corpul omenescii , nick'
vets bea s'angele lug, nu veft avea viatet Intru vol. Gel
ce mandned corpul meu i bea sdngele meu, viata veci-
nica va mo.9teni (Joan VI, 53, 54). Adeca, precum
pentru intrarea omuluT in Inparatia Charului, iI
este necesar sa se nasca prin apa i prin spiritd, in
Misteriul Botezului (Joan III, 5) : a§a §i pentru inta-
rirea i creterea in viata charica, dui:06 care urm4za
viata eterna, este neaparatii creOnului a se nutri cu
chraua cea facetore-de-viata in Misteriul Eucharis-
tid. Si de§i fie-care renascutif prin apa qi
pruned s46 in etate, care din cauza pripitei moitI
n'a pututA a se inparta§i cu corpul qi sAngele Dom-
nulul, 'Jae dup6 curatenia i nevinoviitia lui a se
invrednici inp6ratief cererT (Math. XI, 14), to-
tu0 acela, care dupe botezil remAne Inca intre
membri BisericeT pamantene a lui Christos §i nu
mai din despreta nu are grije a se nutri cu man.-
tuit6rea chrana, fara indoiala, nu va moteni viata
eterna (Joan VI. 53).
2) Din porunca data de Mantuitorul la instituirea
Eucharistiet Iata cum S-tul Apostol Pavel espune
faptul acesta : D-lu Iisus in ndptea intru care s' a
vandutit, a luatu pane, fi MUitaMinda a freintu a
: luau, mancap ; acesta este corpul meu care se
ft-age pentru vol; acesta Intru amintirea
mea. A§Vderea ysi paharul dupe' cinch clic'end : acestii
paharii legea (lea mita este infra sdngele meu; acesta
Fiu[u
spiritd,
qi
Visa
sc faced
www.dacoromanica.ro

4. MISTFRWL) EITTIARISTIEt 723
faced de cdte orb vet's bea intru amintirea mea (1
cor. XI. 23-25). Tar dup6 acesta imediat adauge :
cd de cdte orb yeti manta pdnea acesta, 5s4 veft bea pa-
harul acesta, mortea D-to vestiti pdna cdnd va veni
(-27). Urmezh dar, ca porunca D-luide a se cu-
minica cu corpul i sangele hi se ref era nu numaI
la apostoli, 6 qi la tots credincio§iT.
3) Din escmplul santilor Apostoh qi a celor d'an-
telll cretitini;_care pAzind cu santenie acesta porunca
a Mantuitorului, erau aoleptdndit in tote_ dilele in Bi-
intru impetrWire )9ifi.dngerea pdnel (A et, II.
42, 46 Confr. I Cart. X, 17; XI, 20).
4 Din invetatura qi practica Bisericei orthodoxe,
care a indemnat §i 'indernn6, pe fiX seT de a se apro-
pia cat se pate de des la-masa Domnuluii i porun-
cesce tuturort ca de patru ad, adica in sciutele pa-
tru posturl ale anulul, set eel putin ()data in anti ne-
gre§it, 86'0 curate prin mArturisire- consciinta §i sh
se comunice cu santele taine (Confes. Orth, part. I,
resp. la intr. 90).
II. A se comunica cu acesta tainA sub ambele
chipuri panel i a vinului, este o datorie pre-
cum a celor saatiti a§a §i a tuturor cre§tinilor (Con-
fes. Orth. Part. 1 resp. la intr. 107), inlaturand inve-
tatura neadeverath, a Bisericei Romane care opresce
pe mireni de a gusta din paharul D -luT (1). Este o
datorie c'acT :
1) Mantuitorul-Christos a instituitti Misteriul Eu-
charistiel sub ambele chipurT ne despArtitti :.,sub. chi-
pul panel' §i a vinuluT, i precum, cand a predat
discipolilor sei panea a ordonatti meincaft :
(1) Cenci'. Trid. Sess. XX.T4 can. 1, 2.
stt
serial
a-
: luau,
www.dacoromanica.ro

5. 724 MISTMIUL EUCRARISTItI
acesta este corpul met ; tot asa a facut si cand le-a
dat paharul, clic'endb. : beft clintru acesta toll : cad
acesta este sangele meg (Mat. XVI, 27, 28). Prin
urmare daca, top'. crestiniT, santiti si mireni sunt da-
tort a se comunica cu Misteriul EucharistieT la a ca-
reia esen0, dupe instituirea luT de catre. D-1, se re-
fera de o potrivA ambele chipurT eucliaristice, si
daca InsusT Christos a ordonat a se comunica cu a-
.,mistermcest sub ambele chipurT i'mpreun4; apoi a
lipsi pe mirenT de paharul D-1uT insemnit al invred-
nici numai de o parte a misteriuluT, iar nu de tot, si
prin acesta a ciaca porunca lui D-cleti. In zadar, a-
firmA latiniT, a) cá si sub un singur chipa sa dA mi-
renilor Misteriul Eucharistiei deplin, qicendii, cá
-uncle este corpul lui Christos, acolo este si sangele
111'1(1). Asemenea idee nu 'sT are locul, cand not scim
positiv, ca D-1 a instituit Eucharistia nu numalt sub
chipul panel, ca sub acesta chipti impreunA cu
corpul WI, s6 dea credinciosilor si sangele, ci sub-
ambele chipurT , asa CA sub chipul panel a data a-
nume corpul sea, iara sub chipul yinuluT sangele sea.
Pe laugh', acestea, dacb, pentru mirenT se socdte a fi
de ajins comunicarea Eucharistiei numai sub unit
chipti : pentru ce nu se socdte in deajuns si pentru
pastori? In zadar qic ei b), ca, daa, Christos ar fi
avut inteniunea a institui Misteriul_ Eucharistiei nu-
mai pentru a da credinciosilor corpul ii sangele
seti, l'ar fi instituit nuMai sub chipul panel, li ca
numai pentru ca a iustitti Misteriul Eucharistiei si ea
jertfil, 'la instituitti sub ambele chipurT, adica a paneT
(1) Perone, PrRieet. Theolog. Tract. (lc Eucharistia P. 1, e, III.
Propos. IV.
www.dacoromanica.ro

6. MISTERIUL EUCHARISTIEY 725
si a vinului, spre a corespunde corpului cu care a
suferith pre truce, qi sangeluT ce a curse atuncea a-
mestecat cu apa, din costa luT cea irnpunsA. (1) Da,
inzadar, cAci din istoria evangelieT este sciut c6, D-1
a instituith Eutharistia i ca misteriu sub ambele chi-
puff iar nu numai ca jertva: pentru ca precum chi-:
pul pAnd l'a intrebuintat anume, pentru predarea
corpuluT see credinciosilor, asa i chipul l'a
intrebuintat pentru ale da lor sangele cand :
be dintru acesta top, acesta este sdngele meg In
fine c) irr zadar se apara eT cu aceia c6, porunca
despre pahar: bed dintru acesta top s'ar re-
feri numaT la apostoli, qi prin urmare la suceesori
lor, adica Ia pAstori, Tar nula tote credinciosi (2). In
adev6r, porunca dela cinacea de tams, de a manta
corpul Domnului se refers nemijlocit numai la Apos-
tolT, darnumai Apostolic i formau atuncea societatea
crediuciosilor ; eacT este bine constatat ca nu tot aceea
ce a clis Ohr. numal ApoStolilor,, se si referg, tot-de-
una numaT la eT ; din contra, multe s'ad referit i se
refera la totT_credincio§iT (loan XIV. 17). Prin ur-
mare qi aci trebue a lamuri in care inteles qi catre
tine se referA acesta porunca a D-luT; ore propriti
numatla ApostolT ca catre ApostolT, sail in genere
ca ogre credincioqi. Apostolic singurT all deslegat
nedumerirea, primind porunca in sensul din urmA,
(6,61.
2) Apostolic, manodusi de Shntul spirit, all refe-
rit Ruing catre sine si catre urmsatori lor, numai po-
runca D-luT relativa, la sever§irea MisteriuluT alpha,
(1) ibid.. n. 224.
(2) Ibid. n, 197. 199.
set], Ali
. . .
D-luT
www.dacoromanica.ro

7. 726 MISTtRIUT., ELICHARISTIE1
ristie in ,amintirea lul ; iar porunca relative la cu-
minicarea cu EucharEstia sub ambele chipuri tot-
de-una au yeferit'o la, totl credinclo§i pentru care ,si
predat acestii. Misteria tuturora sub ambele chipurT
i porunceati a se cuminica toti sub ambele chipuri.
se ispitesca omul pe sine, clice St. Ap. Pavel ---
(care nea predat despre Eucharistie anume aceia, ce
a primit de la D-lit), sa se ispitdsca omul pe sine,
arc din pane se mandnce 5si din pahar sa bea, Ca cel
ce mandnca bea cu nevrednicie, judecataha '5S1 ma-
Windt bea, nesocotind corpul D.-lul I Cor. XI, 28,
XX, 21, 26, 27). Inca, indemanda pe aceia§i
creqtini sa-se departeze de mancarea jertfita idolilor
a Invetat: judecap voi ceea ce graescil : paharul
binecuventarei care binecuventam, ai nu este impar-.
tao'irea sdngelul lul Christos? Pdnea care frangem, ai
nu este impartiqirea corpulul lul Christos? . . . . Nit
puteci bea paharul D -lul paharul dracilor, nu pu-
tep fi partar mesa 59i-mesei dracilor. (I Cor.
X, 15, 16, 21). De n6u6 dovada In sustinerea ideeT,
cum ca ApostoliT au referit porunca D-lui de a se
cuminica cu Eucaristia sub am And6u6chip arile ta-
tre tog chreqtimi, adica catre eel santip (pastori spi-
ritualT) qi mireni qi tuturor au spus qi poruncit ca
sAntele taTne sa se dea sub ambele chipurT, servesce:
3), Esemplul Bisericel antice a lul Christos, carea,
precum tote ata, fara indoiala yi in predarea unel
atat de marl thine, a putut urma ne abatut In-
vateturel primite uemijlocit de la s'ancii Apostolil.
IDeniniT die credinta atestatorI : Justin (1) Irineill
(1) Indat6 ce inainte statatorul sevir§ea§ce bine-cuventarea §i tot
poporul striga amin, aka numitiT la nol diaconi dart fie-caruia din ceT
Set
,si
i
591
b-lui
ill,
si
ssi
ez1
www.dacoromanica.ro

8. MISTERIUL EUCHARISTIET 72 7
(1) Tertulian (2) Ciprian (3) Chiril al Icrusalimului,
Than Chrisostom qi altii (4), intr'o unire aratA, )cifi, de la
inceputti, in totA lumea creqtina Eucharistia a lost
data tuturor credincioqilor, nu sub unul ci sub am-
bele chipuri. Ce este mai mult: suntii dovecli, qi do-
vecp chiar a papilor, ca cuminicarea unor cretin
cu singur corpul mantuitorului far5, sangele lui,
s'," socotea de cea mai mare defaimare de cele sante,
de despartire a aceliaqi taine, qi era aspru oprit6.
De esemplu,... Papa G-elasie (S. 17.)a scris ; Noi am
aflat ca unii, multemindu-se numai cu Santa parte
a corpului, se abtin de paharul cu Santul sange,
Nu still de ce fel de supersiipi sunt ei cuprin§i ca se
marginesc pe sine pana la atata; dar una aind6ue,
ei sau datoresc a priimi taina in intregime, sa-d sa
nu fie adrniqi de lot la ea : pentru ca despartirea
uneia qi acelia§i taine nu p6te fi de cat o f6rte mare
defAimare de cele Sfinte (5)
4) Chiar scriitoril Romani recunosc, cg, indecur-
sul cetor d'itnt6Y 12 seculi, precum Biserica de RA-
Arit, a§a ti cea de Apus all predat Eucharistia tu-
tulor creqtinilor sub ambele chipuri (6). Numai spre
present' impartg,sirea din pfinea asupra aria se seVirsise bine-cu-
ventilrea si din vino si apa, ba Inc & ducea si la eel ce nu era" de
fap," (Apolog. 1, 85).
(1) Contra hEeres. IV. 18. n 4.5; V. 2.
(2) De resurect. earn. c. 8.
(3) Quos excitantus et hortamur ad prcetium, non inermes et nu-
dos relinquarnus, sed protectione corporis et sanguinis Christi muni-
amus.....Nam quomodo docemus aut provocamus eos in confessione
nominis sanguinem sunm fundere,.i eis militaturis Christi sanguinem
denegamus (Epist. LIV).
(4) Kiril Ierusalim. Cateh. IV n. 3. 6. Chrisostom in Mat. Omil
LXXXII, n. 5; Ambros. de myster. c. VIII, n. 48.
(5) Apud. gratianum, Deer. III De consecr. Dist. 11. c. 12.
(6) Bona, Rer. liturg. II. c. 18. § 1; c. 19, § 3; cfr. Ructenstock.,
Hist. eccles. N. T. III. p. 252.
www.dacoromanica.ro

9. 728 MISTERIUL EUCHARISTIET
justificare observa c6, atunci nu esista principiul ca-
re a indemnat mai pe urmA pe Biserica de Apus se
interzicA mirenilor paharul Domn. uluT, sail a se im-
partrtqi si Cu ,Santu lui sange (1). Dar intre acestea
observandu-se asemenea cause se constatA ca ele esis-
tatiqiin seculi primitive( aT creqtinatAteT (2). Pe lang6,
aceste adaog ca chiar Biserica de Apus nicT ()data,
u'a oprit intrebuintarea paharuluT, nicT o hota-
rare posetiva sett formals, parka cared in seculul XV,
uniT OmenT all inceput a'T imputa acesta de cea mai
mare er6re si calcare a poruncT DumnecleestI". (3)
Dar asemenea justificare maT curend servere de o
n6ua imputare in er6re.
5) LatiniT spre apararea inovaciunilor introduse
de ei se referiati ca la argumentele cele maT prin7
cipale.
a) La aceia, ca Biserica. Mat de Rasarit cat &;i do
Apus, din anticitate, sAvAr§asce in nice sciute zile
ale anulul liturgia cea maT inainte Santita, cand, se
zice ca, s'ar preda Eucharistia numaT sub chipul pa-
nel' (4). Dar este §ciut c6, 01 la acd'sfa, liturghie,
Eucharistia se preda tot sub ambele chipurT impre-
unA : cacT in liturghia maT inainte Santita, sAvAr§ita
(1) Concil. Trident. Sess. XXI. can II; cfr. Perrone, Przelect.
Theolog. Tract. de Euchar. P. I. c. III, prop. V.
'(2) Eta cele mai principale din aceste cause : a) Periculul de a
varsa sangele ; b) G-reutatea de a plistrsa chipul vinului pentru
cu deosibire in partile caldurose §i frigurose ; c) lipsa de yin In
multe locum deptirtate, d) desgustarea natural's; a multora de yin etc.
(Perrone, lac. cit. n. 214).
(3) Perrone, Ibid. n. 215.
(4) Perrone, Prielect, Theolog. Tract. de Euchar. P. 1. CI III,
prop. Ir. n. 192.
pen
bol-
nevi,
www.dacoromanica.ro

10. M1STERIUL EUCHAR1STIET (29
dupit regula BisericT Orthodoxe de rasArit, corpul
Donmului este itnuiat in sangele luY.
b) La aceia, cum c4 bolnavilor murinc, drept
merinde, Biserica tot-de-auna le-ar fi predat Eucha-
ristia numai sub chipul pand; cum ca in priori se-
cuh aT chre§tinAtafi nu arare orT credinci* ducet
SIntele Darui1 in casele lor, altiT be luau in adatorii,
iar pustnicii le luau in pustie, si se cuminicau numai
sub chipul Vaud (1).
Dar Biserica Orthodoxa a intrebuintatA qi intre-
buinfaza Ina pentru bolnaviT murinch Santele Da-
rurt, in care._ corpul lint Christos este muiat in sAnge.
DeeT in asemenea chipti puteti sa primiasca cor-
pul lul Christos din mAnele pAstorilor Bisericil qi alt1
chrectinT, §i se le is cu sine pentru cuminicare, a
case, in ealatorie, sat in pustie. Prin urmare, dace,
se amintesce unde-va, cá unor asemenea li bolnavi-
lor Ii s'ati predath corpul lift Christos in acestil modti
inch nu urmezA cum ca eT s:ar fi cuminicat din
Eucharistie name sub chipul pane, iar nu sub a-
mAndur- ora impreuna.
Pe de alt6, parte, sunt probe evidente ca §i bol-
naviT ati fost cuminicap, inainte de marte in casele
for sub ambele chipurl eucharistice (2), qi cre§-
tina cariT au luat cu sine SAntele Daruri in calatorii
si in pustii, au avut aceste Shnte Dar urT d'asemenea
sub ambele chipuri (3). Tar daca este se li admi-
(1) Ibid. n. 189. 191.
(2) Iustin. Apolog. 1. n. 85. confr. Baronie anual. Eccles. T. V, ad.
an, 404.
(3) Baronie scrie : habes id quoque probatum auctoritate S. Gre-
gorii, Rom. pontificis, quum ait (Dialog. III, c. 36), in navi portasse
navigantes Christi corpus et Sanguinem. (Anna", eccl. loc, cit.) : Car-
www.dacoromanica.ro

11. 730 MISTERIUL EUCHARISTIEr
tern ca, ate odata bolnaviT, s4i1 alg chre§tinT se cu-
minicab. cu Santa Eucharistie, din 6re-care impre-
jurari, numai sub chipul pane sett al vinului, apoi
acesta trebue a se recundsce de un cas particular,
extraordinar, de o escepie, iar nick de cum de re-
gala.
c) In fine se ref eriall la obiceiul Biselici de a preda
Sante le Taine pruncilor numaT sub chipul vinului (1),
Dar este sciut, caBiserica Orthodoxy cuminicape
pruncY sub chipul vinuluT din potir, in care chipurile
pane §i a vinuluT, seu aceia ce este tot una, cor-
pul qi sAngele luT Christos sunt deja unite i Ore-
cum amestecate intre sine. Pe laugh acestea ase-
menea cuminicare a pruncilor se admite numaT in
urmarea une vedite necesitag, pang sand ei se
apt de primirea qi a corpuluT llii Christos sub chi-
pul Vane.
III. 1'ructele mAntuit6re, sett lucrarea MisteriuluT
Eucharistie, data 14.OT ne cuminicam cu vrednicie
sunt urmat6rele :
1) Eucharistia ue unesce cu D-lii : cel cc mandncet
corpul meu dice El, bea sangcle meic petrece intru
mine intru (Ioan VI 56), aqa ca imparta-
qindu-ne cu corpul qi sangele lust Christos, noT, dupe
cum se exprima S-tif paring, ne alipim de El, ne
facem de acela0 shnge , purtatorT-de-Christos , §i
partaT aT natureT luT ceT Dumnecleesd (2).
dinalul Bona aceiap afirma respectiv de pusnici (Reg. liturg. 11: c.
18, n. II). Undo imparte arata la exemplul prea cuviOseYMarii Egip-
t6nca care s'a invrednicit a se comunica in pustie cu corpul §i san-
gele Doinnulm din mitnile Cuviosului Zosima. (V. Min.).
(I) Perrone, loc. cit. n. 190.
(2) Ciril al Terusalimului Catihes. IV, u. 3; Danasc. espunerea
cred. orthod. cart. IV. cap. 13 ; Max. rant. Mystag. e. 21.
14
0.i
p*, eu el,
www.dacoromanica.ro

12. MISTERIUL EUCHARISTIET 731
2) Eucharistia nutresce corpul §i sufletu nostru
I.nlesnesee inthrirea, crescerea qi progresul nostru in
viatit spiritualA : cad corpul mea, a zis .Mdntuitorul
cu adeveirat este mdncare,fi sdngele me4 cu adevetrat
este bdutura : maY departe : precum m'a trimis pre
mine Tataleelviii i eft viez pentru Tatal ; cela ce me
mananca pre mine fi acela va fi vig pentru mine (loan
VI, 55. 57).
Daca si m'ancarea sanatosa ordinath, priimith de
core', nutrindul, naturalminte i1 inthresce §i'T red
puterile epiuisate, comunicandul nqu'a sucurT i con-
lucrandii la crecicere §i continuarea vieti luT : cu a-
-tata mad mult trebuie a a§tepta asemenea mantui-
tore fructe, nu numal pentru corp, ci cu preferinta
pentru suflet, dela mAncarea Dumnezeeasck, prii-
mita, de not cu vrednicie in Misteriul Eucharistiet
Nutrindu-ne cu acesta minuuatit brat* not nemij-
tocit ne unim. cu Christos isvorul vieti §i al charului,
§i iinpartitorul tiitulor darurilor spirituale, care sent
sere viata psi bona credinta (2 Petru I 3). S'anti
Paring §i dascAli BisericeT, iu parte et inv`gtat,
ca Eucharistia, ca chranA, mantuit6re : a). Nutresce
i inaresce corpul nostru (1), jar impreunh : b). nu-
tresce (2), inthresce (3), i inviazA, sufletul nostru (4)
0) Inlesnesce vindecarea balelor-nostre spirituale §i
(1) Chrisostom. Math. °Ina IV, ri. 9; Damasc. Exp. Cred. Orth.
Cart. IV. 13.
(2) Tustin. Apolog. 1. 65 ; Hribostom. Iii Iochan. Omil. 4(i, a. 3; Civil
Alex. Tn genes. Glafir. Lip. 11.
(3) Ciprian Epist. 54 ad Cornel. Ilrisostom, In Tochan. Omil. XLVI
n. 3 r Ambros. In Luc. Lib. VIII, n. 51.
4) Ambros, In ps. XLIU. Civil Alex. In Iochau. IV, 36.
aT
si
ei
www.dacoromanica.ro

13. 732 MISTERIUL EUCHARISTIET
curatirea de pacate (1); d). Ike santesce (2); e).,Ne
face tart in anevointele evseviei, fermi i neinduple-
cati de ingrozirile iuimicilor mantuiri nostre (3).
3). In fine acest mister priimita de not cu. vred-
nicie, ne servesce de amanet al invieri viit6re qi a
vieti eterne fericite. Cel ce meindncd corpul mei. a
c is Mantuitorul, bea sdngele meg are viata vepicd,
.,i eel '1 voi invia pre el in cliva cea de ap(A Cel
ce va mthica din painea acesta via va fin vatic.
(Ioan IV, 54, 58). Santi pariati deasemenea ail in-
vatat ; ( Eucharistia) este doctorie pentru nemurire,
mijlocti preservativ de a nu muri ci a teai tot-d'a-
una in Iisus Christos" (4). Corpurile nostre, care
priimesc Eucharistia, nu mat sunt striacidse, ci at
speranta invieri spre viata eterna (5)." Not man -
cam corpul lui Christos pentru ca sá ne putem face
partaqi vietei eterne" (6). Cu tote aceste trebue
observa ca tote mAntuitd-rele fructe ale Santei Eu-
charistii amintite se aduc numai de aces chre§tini,
care se apropie de ea cu pregatirea cuvenit6 §i se
cuminia, cu vrednicie, Iar celor ce indrasnescu a se
apropia fara pregatirea cuvenitA cuminiandu-se cu
nevrednicie, cu corpul qi shngele Domnului, cumi-
nicarea le servesce numai spre pedepsa. Santul A-
(1) Concil Trul, Can. 28; Ambros. Desacram. IV, 6, n. 28, V, 3,
n.17.
(2) Ciprian. Epist. LXTTT ad Caecil. ; Ciril Ierus. Catehes. IV, n.
6; Concil Trul. Can. 23. 101 : Cel ce neincetat manancg §i bea pe
Christos se reformezA spre vitqa eterna, §i suttetul §i corpul sfintindu-se
prin comunicarea harurilor Dumnezeesci.a
(3) Ciprian. Epist. LIV : Chrisost. In 1 Corint. Omil XXIV.
(4) Ignat. Purt. de Dumn. Epist. ad Efes. n. 20.
(5) Irineu, adv. Ilmr. IV. 18, n. 4. 5. Confr. Tustin, Apolog. 1. 66
Climent Alex. Pedag. 11, 2, Grig. Nisa. Catch. c. 37.
(6) Ambros. In Luc. Lib. X. n. 49.
. . . .
,ei
www.dacoromanica.ro

14. MISTERIUL EUCHARISTIEI 733
postol Pavel invata : On eine va mined pdinea ad-
skt, sett va bea paharul Domnulta cu nevrednicie vi-
novat va fi corpulul i sthwelga Doonnuha , . e Ct cel
ce nulndnca bea cu nevrednicie, judecatet 591 met-
Windt ysi bea nesocotind corpul Domnului (I Cor. XI,
27 29). Deasemenea invata §i SAnta Biseriert ortho-
doxa i pentru care sh. §i ingrije§ce tot-d'auna mad in-
nainte, de pregatirea fiilor ski spre a se cuminica cu
vrednicie cu corpul i sangele lul Christos, iar pe
eel nevrednicl, cali sunt cunoscuti, primesce
la imparthqire (Epist. patriarch. de rAsarit despre
cred. orthod., art. 17).
(Va Uima)
Silvestru B. Pite46nu.
t
lul
nu'I
ti
www.dacoromanica.ro

15. Petru Movila
(Biografia
(Urmare, vedi No. XI an. VII).
V
Activitatea 1ui Petru Movi la, ca laieti .$1 elerieii,
One la alegerea lui de Metropolitii al lilevului. Dela
anii 1617 01161633, barbatul biografiei nostre, Petra Movila,
a treeutdprin mai multe fase, proaduandti obolul activittitei
sale Regatului polonu Biserieei ortodocse. Dusu fiincitt
in Polonia cu_ mama-sa Margarita inca dela etatea de 16
ani, adeca la 1612 ; ci incependuli instrairea sa fie in
scdla dela Liov, precum in Universitatea. de Paris, el pre
la 1617, cand acum avearetatea de 21 am, se stabilesce in
mode definitvu in Polonia §i aids incepe a se prepara pentru
activitatea lui din Patria adoptive, §i devenindu din fiid al
Moldovei supusti polonezu, el iii desfilqura, activitatea sa, ca
laicd, sett, cleca voiti, acum ca cetatend al republicei polowe
ca mbnachd al Lavrei de Kiev mai pre urmal ca egumend
Archimandritti al stabilimentului de pietate religidsit din
Podolia Poloniei. Dar mai special :
Inca dela 1593 Ieremia Movila, fiincld numai mare§ald al
lui Petra, Skiopul, a legatu pre membrii families see de Re-
gatul polond. In acestu and ni spune Okolski, ca pentru
afectiunea lui particularit crt,tro Polonip.zosoblivzego ku po-
lakam affectu" a primitd dela Sigismund al III-lea, Regele
Poloniei, indigenatul, care ild egaliza in privilegii cu 'nobilii,
nascutl in Polonia, (b) §i cu ac6sta el a legatd pre tots mem-
(a) Din manuseriptul lul P. MoviliL.
(b) Orbis Polon. Okolskiego II, 229. Niesiee, lierbarz. VI. 449. Cu acestd inch-
genatil familia Movilescilor a intratli f u armele familiei lui Ian Zamoiski, cancelarul
cor6uei Poloniel. si pentru sweets., el a permisii Movileseilor, ca in armele familial
qi
qi qi
si
tai
www.dacoromanica.ro

16. PETItu MOVILA 136
mbri] famine] sole, §i kiar pre fill hiT Simeon Movila de Po-
Ionia. Probe despre afirraatiunea n6sta, ca Ieremia
a legatu pre toll Movilescii de Republica polonezii, averaii
destule ; mai molt, cu acestu indigenatti al lei Ieremia Movila,
s'a speratu din partea Polonies, cit kiar Moldova p6te sa
fie .redusii la o provincie poloneza. i inai intaiu, Petru
Movilit in prefata Thodului, publicatu de dinsul la anul 1631
§i dedicatii famine]. Zamoiski, care a coneedatti lui. Ieremia
Movila armele families sele, se ecsprimii, despre acestu ma-
gnatu al Polonie], precum Vii. despre indigenatul polonu al
Movileseilor astir feliu :
,,,,i,040+1iCySZ AC-
HE BEAELMOWHAFO A.NA
BAMOVICKAr0, NAHIIEP-
B'MN IleEpSOBE 11 QOAN-
`10BH MOH liZ TKIMZ
ZiON/i/U1, KrIski 110?t,Z
tiACZ IlpiNMOSANA NNAI-
ENA'f BZ KOVNTL KO-
e0AESCTSA 110AkCKA-
r o t?t 0030E1'0 KMANOTV
1101115:CTIITts ;1580-
MIAX.
Apm, deca, intercemu atentiunea nostra particular6, la re-
latiunile Movilescilor de dupg, acestil, data cu Regatul polonu,
precum yi la ajuterele, ce Regatul a oferitii cu tetii, grabs qi
seriositatea membrilor aceste] familii, nu putemti sit nu
recundscemil consecintele indigenatului im Ieremia Movila,
purtath de dinsul incA, deli 1593. i anunae,,la 1595 Ieremia
Movila o declaratiune scrisa, prin care din Trott confirma
indigenatul sett catre corona Poloniei i declaa credinta
Virtutea ilustrului
magnate Ian Zamoiski a
fostti recunoscuta intaid
de strthno§ii qi
met prin aceia, ca °data,
primindti indigenatul co-
rdnei Regatului polonti, a
permisti, caOintre in tit-
lurile lui".
for sa introdue6 emblema lui Zamoiski, &decal trei Suliti inerueisate ; In eat not
trebue acum s t ne coreetiimil si jn aeesta lature sfi, stabilimil in mode definitivii, ea;
emblema eea en treihnpletitnri din armele lei Petru Movilii nu este unil trikiriu, ci
trei sulite inerneisate gi tot-b-datil semuul indigenatului polonii al familiar Mo-
vileseilor.
Movilii
pArintii
"
dirt
gi
www.dacoromanica.ro

17. 736 PETRU MOVILA.
sup mere Primind Ieremia, Movilit la 1597 diploma luT
Sigismund al III-lea, prin care este confirmatti Domnitorii
al Moldova si tot-o-data supusii coroner poloneze, la 1599
primesce indigenatul polonti si Simeon Movila, tatal lur Petru
Movila si in urmarea acestm actii este numitii Domnitoru in
Tura romanesca (b). Tot pentru indigenatul polong al familia
Movilescilor, precum si pentru interesul Regatulul de a supune
pre Moldova cordnea, intalnimti ram, multe fapte politice, care
pen6 la unul ni atesta, ea Polonia nu numaa. acordase
Movilescilor t6te imunitaile, propril magnatilor polonl, dar
lucra pentru dinsia in continuo kiar pre lOnga Porta otomana,
acorda tote ajutorele, ca la nisce supusi, devotatl al
Regatului Pre longa legaturile familiare ale fiicelor lui
Ieremia Movila eu magnalii poloni, se mar observa si acea
particularitate, ca Polonia devine atat pentru fiiT lui Ieremia,
cat si al lui Simeon o adoa patrie. Cand Constantin, fiiul lui Ie-
remia Movila, perlendii tronul Moldova, perde i speranta de
redobandi, el se as6;la in Podolia Polonia, ca in patria
sa adoptiva (d). Asemenea facet., qi fratiI lui Petru Movila,
Gavriil i Moisi, .cand ved4u, ca nu potii sa domniasee in
Moldova (e). Si in fine, Petra Movila cum putea sa nu se
lege prin indigenatii de Polonia, cand casa domnitdre a pa-
rintelui sal era presecutata de flit FaT Ieremia Movila $i cu
acestia impreuna in Moldova, de cafre partida politica din
14ra, cares Linea la fericirea TereT prin suzeranitatea Por ei ?
Si apm, nqI am vequtti, Petru Movila prin parintele sal Si-
meon si mama-sa Margarita avea destule legaturi de prietenie
§i de rudire in Polonia, care erati pentru dinsul atate motive,
(a) Zbior pamietnikov o davney Polsce. Niemcievicza. Varszava. 1822. IV
147-148.
(b) Chronica. Piasiaecki. pag. 206-207. Hystoria Chodkievicza. Varszava. 1850
.1. 37-38.
(c) Instructia do Turek. P. Daniloviczovi. oboznemu Koronnemu dana. an 1607.
Epistola Regelui ciirte Sultanul dela 1612. Instructiunile dela 1616 date lui Gregorio
Cohanovski, tramisti Solti in Turcia (PyRon. nnu. ny6a. 6n6a. Pasties's. in fol. IV.
No. 119; II. No. 11. Ili 261. ..11tron. ah130B. 6paTC. 110A1, pa,311101a roaamu. -131.8Mit.
Stanislava Zolkievildego. vyd. A. Bielovskiego. Lvov 1861 pag. 413-414.
(a) Herbs.= Niesieckiego VI. 450. Encycl. Povsz. XVIII. 746.
(e) Herbarz VI. 450. Scrisorea Sultanulut ciitrg Regale Poloniet dela 1613. Py-
non. unup. ny6a. 6n6a. Pasnoss. IV in quarto No. 8.
(a).
'(c).
si Ii
a-Itt
www.dacoromanica.ro

18. PETRU 737
de a te lega grin indigenatti de Regatul polonti; gi in fine,
ultimrll considerentit i p6te §i cells decisivii, Petru Movilu, avea
unti. spiritl. studiosit §i peptru ocup4iunile lui cu. §ci.inta
Iii trebuia o Ora mg linivita qi mai ferita de intrigele de a-
tuna ale ,Moldovei, unde se dait lupte de morte Intre parti-
dele politice §i unde ortodocsia bizantina, inarmata de sabia
tura, qi de agerimea fanariota, lupta contra ortodocsiei Cu.
centrul in Liov; deqi acesta ortodocsie era sus inuta de can-
celarii poloni i une-ors ajutatii, qi d,e Regis tngariei. De a-
ceia Petru Movild primesee el indigenatul polong, clupre
cum se Yede din prefaca Triodului, citatit mai sus, i in urmarea
acestui'actti se stabile§ce in Regatul Poloniel, fora a i Uita,
cum yointi tvedea, T6ra natala, §i pentru acesta trdesce dela
.1617-1647 in domniatul Jolcvd, al Belsketi qc In fine al,
Kievulu.
bevenindii Petru Movila cetittenti polont, cam pre la
1617. cand ayea etatea de 21 an`)" i ajungendil tot-o-data
§i tcopilii de cash, Jolkevski; el avea datoria, spre ase
inhtrui in earta insofasc6 pre tutorul sari in tote
ecspeditiunile unde ilu reclamait interesele P,atriei.
La 1620, cAnd in Moldova domnia Gaspar, partida politica,
care IT avea raclimul in Regatul polonti, profita de indispo-
s4iunile lug Gaspar oats Porta otomanit qi cere ajutorul Po-
loniei, spre ase elibera de jugul otomantt. Si in adev6r, Po-
Ionia tranaite in .ajutorul acestor boeri pre chatinaniT Jolkev-
ski qi Conetpolski, carii cu pufna armata se intalnescii la
Tutora, avendit in fa ft o armata turcri, carea era condusa
de Skender pap §i ajutata de card Radul Michnea, Domni-
toriul pre ronAneri (a). Dandu-se lupta decisiva, armata
poloneza este totalrninte sfaramata §i ambii chatmant poloni,
intre carii i jolkevski, each' in lupta de mortea eroului (b).
ICPCOpeCc tiffs AcoZiac. A. (No2etvo6 1818 T. II. p. 159 §i T. III.
98-99.
(b) Din deseriptinnile eespeditinnei, dela, Tutora ni sfintfi eunoseute : Relacya
pavdziva 0 vejsein vojska polskiego die Voloeh i o potrzebie iego z poganavem t
roky 1620 ve vrzesntu i.pazdzierniku przez Teofila Szemberga sekretarza klora J.
mci, ktoru v potrzebie tey obeenie by1 i otvaga zgrovia oyczyznie sluzil, spisana.
Pismach Zolkievskiego pag. 568 588.
2
MOVILX
eroica,, sa
mifitare,
fi
al 1pi
www.dacoromanica.ro

19. 738 PETRI] MOVILX.
D6c6, Jolkevski a luatil parte la ecspeditiunea dela Tatora,
unde a qi inurita, putea 6re sa nu fie present aid §i Petru
Movila, care era eopild de cull,' al lie Jolkevski, qi care
-avea inaintea sa unit resbeld, ce pre de o parte ii presenta
ocasiunea, de ase ecsercita in Carta eroica, a nobilului. po-
lonil, far pre de alto, IT oferia placerea, de a veni in ajutorul
-partidd din prea-iubita sa-Moldova, i care partida if avea
ralimul in politica poloneza, fundatii flinch:1 acestti partidu
kiar de catr6 Movilesd? Deqi,scriitorit timpuluf, e prea a-
deveratt, nu mentibn6za de participarea 1ttl Petru Movila
la ac6stit ecspeditiune, precupi §i nicT panigiri§tit lul nu-I
face din acestil actti o lauds, dupre cum se servescii de ec-
-speditiunea 1ul Petru Movila dela Chotin, not credemil, ca
acestii, titeere a seriitorilor contimpurani 4i- are motivul may
intrtitt in rolul celu putin ins6nanatti dintr'o ecspeditiune,
unde Petru Movila avea etatea abia de 23 aril' §i era, qi su-
balternul tutoruluT Jolkevski; qi apd panigiriqtri in spe-
cial nu put6i1 s& gitsiasc6 elemente de laud& intr'unti resbelli,
unde armata poloneza a fostil invinsa totalminte, Tar Petru
a trebuitti sit scape Cu fuga
Din contra; in ecspeditiunea dela 1622, carea avutti
locul la Chotin, Petru Movila ni se presinta, ca o persona,
impbnesce datoriile stile de cetat6nil polont §i tot-o-data
lucrandil i pentru interesele MoldoveL Ala la data citata
erupAndti resbelul dintre Poloni i Turd, care avea de scope
repararea on6ra militare din resbelul dela Tutora, fi care
de altii, parte urmaria §i interesele Polonid, de a reduce Mol-
dova la provincie poloneza, Petru Movila, care era membru
al Amilid, ce eorapunea partida increclAtorilor to politica
poloneza, Tea parte activa la ae6sta, ecspeditiune gi maT in-
taitt ihi distingem aicf, dupre cum ni se presinta singurit,
ca cetilteuil polo/lit, care se. luptil, pentth serviciile p9.trieir
adoptive §i pentru cre§tifiatatel
OxoTrq Ao gtngrn
rem llocnomirroi npo-
TIMISO GOATANORH 0C-
Am lucratti din do-
rinta pentru. serviciile Pa-
triel in contra SultanuluT
Movila
sl-a
ce -VT
www.dacoromanica.ro

20. IMP
PETRI.) movni. 1A9
MANORH1 1090611
roAosHornV NE-
litiATEA01311 TOE rviii
nOMOMITOEll saro xeut-
tiriatiesra ors+pia48 (a).
461 docurnentele istorice presintiti pre Petra Movilii,
in ficdstiti ecspeditiune ca pre unit boerii rnoldoverul, care
null uita, datoriile Care patria sa n.atalit. Comentariile
resbelului chotineng de Iacob Sobieski ni spune, ca 'Petra
Movih, dupti, ce a Amasil orfanil in urmarea tnortei luT Jol-
kuski, §i -a_ push tot& sperhnla sa in Ohotkevici, conduCe-
-torul armatei poloneze in ecsped4innea dela Chotin. Cu a-
edstrt ocasiune, cand in armata polonez6, se ivise neincrede-
tea ciitre Mollioveni qi comendaMil se purtati intr'und modii
necttviinciostt cu din§ii, Petru Moviliti, a intrebuintatiti tatii
influinca sa, ca sit conving6 pre Polonezi, citi locuitorif Mel-
do-Vlachiel sfinfil prea disp91" ctitr6 Polonia, (b),. Acestti
fapiti din activitatea de laicit a lui Petru Ifoviliti, nu ca
dela Tutora,sunde armatele poloneze au fostil invinse §i Pe-
tam a scapatti cu fuga, este cfintatii i represenlatti
In diferite moduri de cAtre panigiriqta, barbatulul biogra-
fiei n6stre. AO, in panigiricul cMnemosina,, proadusil lut
Petru Movila indatei dupg, suirea lui pre trona Metropolicti
de Kiev, obseivruniti o mAniti, carea, citAnditi nisce insignif
militare, represintil litera eP = Petrus, §i in fata acestor
semne, panigiristul' se,IntrebA, :
Osman, Imp eratoruluY tur-
ces principalul inimicu
al acesteY PatriY qi al in-
tregeT creqtin6ta,V.
eilTa Tia Irtaaob pump', ?....
SI Buzy pyrt TBOC MapeoBo
saama... 340;q:. HO XOTHH73,
He Typeuxaff
tCe fad to eroule ?.... Eli
Vec,t in ranee tale -semnele
lul Marte... Aid nu-Y Choti-
nul, Petre, lupta cu Tur-
(c).
In genere vorbindtu, Petru Movild, trilinchl dela 1617 pen
(a) Apxeoz., chop. AoRym. eta. sm. Pycn. II, No. 31.
.(b) Comakent. Chotinensis libri tres. pag. 32.
(e) NoY, neavdndil tecstul latiml eriginalil al aceStuI eitatu, 11u reproducemil
dapre traductiunea presentat4 de dare.' Jurnalul ,CTpallilltirba 1882. Fevraa-
rie pag. 177. Nota.
TVe114
itsom`cl,
Movilil,
BI
rieTy13.,
6paHb....
ntsit,
m-la
§i
tell
si
ch,-
www.dacoromanica.ro

21. 140 PETRU MOVILX.
la 1622 sub conduceea tutelara a NI Jolkevski of Chotke-
ni se presintd ca unit fiiic de nobilii yolonit, ce se tuptd
.pentru Patria adoptivd pentru cregindtate, i cd unit boeru
moldovenic, ce lucr6ztt yin favored locuitorilor Pra sae na-
Ade. De acum urmarimti of activitatea lul Petra Moila;
ca
Calatoriile lui Petru Movila din anii 1622, 1624. 1625,
1626 of 1627 la Lavra de Kiev, ati skimbatti totalminte di-
rectiunea de p6ne acum a vietei. luT punendu-Th. in
uni cu Metropolitul de Kiev, bov Boretki, l'att facutni ca sa
parasiasc6 cariera de nobiltt polonti oi sa intreprinc,16 pre cea
de clericti, sub conducerea tutelara a Metropolitului
mai Intaitt Petru Movila inauguratti cariera sa cea
noun grin cumpararea mooiei Rubejovca de longa ,(a)
unde el oi-a stabilitti locuinta sa, strannutandu-4e dela Belsca.
Dar sa urnaarimti in modtt mai speciallt pi ac4sta lature a
Petru Movila.
Arm), 1622 este, cum am disti, epochal and Petru Movila
incepe a da o alta directiune carierel s61e. Terminandu-se
resbelul dela Chotin, nu ca cell dela Tutora, armata polona
este in stare, de a inkeia unti tractatti. de pace, in urrnarea
caruia Sultanul Osman este detronatti of ucisti de catra la-
niceri (b); partida politica din Moldova, ce basa pre su-
zeranitatea ,Porter otomanei carea avea in capul ei pre Rada
Michnea voevodul, este pedepsita de catra Polonia prin, 10-
zacit zaporojeni, earn ati fostit tramioi in Moldova, de sus pen-
tru pradaciune, ajungendtt cu devastarile or pen' la Sue6vatc
Tar Petru Movila cu desgustul in suflet pentru asemenea acte
din partea lut Chotkevici, conducaorul espeditiunei dela
Chotin, of indreptate in contra patriel s61e natale, pitrasesce
ecspeditiunea, dupre cum ni spune singurti, In tmijlocul a-
prinderei acelut resbehl, and a muritti v6-
(161111 a nu p6te sa conving6 pre magnatii polont in dew,-
tamentul Moldovenilor pentru Polonia, se duce pentru prima
data of in call:Cate de inkinatorii,la Lavra de Kiev. Resulta-
(a) Manuscriptul autogiafit al Petra
(b) I. eqc acacet AaxicK. A. (DanEcy05. 1819. T. UI pad. 101.
cleric-d'.
retail-
sf-a
Kiev,
biografia 1ui
§e
lint
viol,
si
sa
si
Joy.
Sagablanlui>, si
www.dacoromanica.ro

22. DETRU MOVILX 741
tele acestei calatoriT le vomit desfasura mai in urma ; Tar
aicT imediat damn locti naratiuneT, ce face insu§T Petra Movila
navalirei Cozacil or asupra Moldovei sipecialminte a Sucevei ;
EZ Ark TO "AkK.O. MA
CAll,A AB r$ItTA V AH1
CV141q BS HOIErKONIZ
momacirkiew EA pAiAmV
iteorviottaxV, OTZ M OA-
mgAqincKiA 5i4AA,
Otz.mmooma lifemosma-
ro BON30011 HOCAANNklil
KZ IVIN't nosTktvi, IKO
Az nrkTo dixi, Erto mf-
tIECTI-Mikart Lkavk AFAViN-
CKiii GWATANZ OCIVIANZ
11011M 110,8 XOTHNX
EpATHas, cz 4cirsomz
110ACKHMZ (11:KE CZ Cifq-
tIONIZ, KOMiE1-01-10A40106,
NUPITOME VC ASK fled-
THEz xmoliamomz, Na
CROW HOFH6fAh SWO-
T HCIs ; BZ8pAL1160CA
WTI CtiOHKZ BOHNZ ARif
q0ENZ 61,ICTIO, KO,cati H
4A110()0Till,H2KEH6/hKg
tieirmsz NEtUCTHEMIMZI
HE 14001r0 H60 UA KO ro-
eruN10, NA ce nomKot
ROACKb Ii/NuJE NZ i4Tp
In anu11629 tuna Au-
gust 3 dile, venindii in
mon'astirea Pecersca Var-
laam Ieromonach'ul, din
panAntul Moldovei, §i fi,-
indtt tfamisii la mine, ca
sa, Ind vale dd c'atrt Mi-
ron Bainovski Voevodiil,
(mi-a spusut"), ch in anul
1610, (a) and necuratul
&IA:air' al Agarenilor,
Sultanul Osman, a venial
sub Chotin, ca ski se bat&
eu, Regatul Poloniel (care
ruqinatt cn ajutorul lul
D-ded, n'a izbutitti nimicii
contra crestinilor, ci s'a
introrsg in paguba luT ,
cad able iittorcendu-se, a
fostii ucisti de cAtr6 sol-
data' set), cozacil zaporo-
jenT, caril merged in con-
tra necuratilor, nu s'aii
dustt numal la Ch9tin, un-
de Ora §i Ostea polonezit,
(a) T6te.faptele clip aeestii eitatii privesea pre anul 1622 si nu 1610. Do uncle
se )ode, di aid este o er6re, provenitii din eopiarea manuseriptuld.
www.dacoromanica.ro

23. 742 PETRU MOVILA
MHWACK NA viastriih
reAp, ONE 9a5r9a Gkyrn
rro (ticn 60 NA9011iITIJH H
60rATIt1N TAMO COceA-
MICA CAX0 H V:rf 1101-
CAHMHtitiNIMCA HMZ rk-
ICH,NA91111,AIMIsLAGO9A5A)
ViirkONO 6kICT6 BZ rea-
AKZ MNOMCTBO KO-
clISORZ 060NZ 110AX erk-
I( 11 CSTk' r9AMNANE H
BCH TAMO, TorAa apin
BCE, FM HMXW) B NECO-
WA BZ roptikrri rplp
MEN11.1 H MilTp0-
110MITX ir cV-
tpi ROM-
KOSH9Z CZ if 91H liZCX0-
TH no 06h1`IaFO BNECTH
OTZ ilinFrponottiff KX
Rkrwribdi rfa 6z H mop
csAroro BEAHNO-Mq`lf-
HHKA [mime' llosaro, H
ErtNA npin6owA
NE KZAAOr0IIIA 110iNNEC-
,f-Nro Autcra fro
(ctiur 6o BCfr6A
if-sop-19-z rinaropTitofio-
im, EriNA BZ Nth ,AN
rettp HRABAENZ 6kITH
HMATIs OTZ BeArOBZ 111A-
ci s'ad indreptatd spre o-
ra§ul Suceva, ca pra-
de pre el (cad acolo top.'
nobiliT qi bogatiY se adu-
nase fugindti) §i acum a-
propiip,du -se eT de riul, ce
se Idam'a Suceva, s'a fostti
vOutd din ora§ti, ea o
mulfime de Cozad erad
pre qesul riului. Cetatenii
qi totT cd de acolo cu totd,
ce aveti, ad fostd du0 in
cetatea de sus femeile
qi copiif.Fiindd atund Me:-
tropolitil Anastasie Crim-
ea cu preutiT au voitti., du-
pre obiceid, s6, duck din
Metropolie in betatea de
sus §i S'autului
mareluI martirti Loan celd
nod, §i dndd all venitti,
ea iea, n'a-pututil sA
le eadice dela local lor,
(cad aceste tot-de-una cu
darul 1111 D-qed faced mi
nuni, cand la nevoie Dia-
qul trebuea sh fie nati,ntu-
itd de inimiciT, ce chder
14
iKE
thiaeracill
B Z1ATPC
lap
§i
,NrkTH.
relicviile
www.dacoromanica.ro

24. PETRU MOVILX 743
AOKALIIHNZ EMS).
NA BWE 110 CEMZ 1124,6ASAc
NIE csoE, NE KZ OvV:KiAMX
NIIPKZ NA B9AN6, HZ NA
monwrsW N tiocirz-Vc-
TVMHAACk CZ BCAtZ
NINOMECT130MZ, iliKE GA-
O SZ rpkyt, moAmit
liorA N CSATOr0 JOANNA
ifrOtyNNKA fro 0 H;GASAE
Nit. griNA 910E npilip-
WA KO,y1411 KZ 9+4+
Vit:E KZ reAth,q 119ERTH
NOT/7041E, OAE 440!
Ka, i-OME H NFOME ANAN
worm 111pEKOMMXV) BX
mtionsimiE OKA CHIDE NO-
SOINNKCA, AKZ:KE NHKor-
SAE fleEtyE CIIN,ESOMV
NASOANENiK) Eas.ITN. ONH
itSZ, CE, VCT9A-
WNWACk H NA9AINA
CTVNATH; Ur WE SW-
AMI MNOMMECh H CTtA-
WHO ftA5ANS1WECII. Be/N-
V-WM 9KE NMZ 940 CIE
H NE morVirrna 60A11
WiNATH NONAOWA: H TA-
KO rpA6Z 14Z)6A1 HCAN
MOANTSANIN csAtryro
loaMNA HOBAN AACg4ENAKA.
asupra luT). Cu acesta a
&cut* cunoseutd nantui-
rea lul (oraplul), anuv-a
fi cu armele, nicT cu
lupta, dar la rugkciune
ajunare hlergatd t6t6,
multimea, ce fugise in ce-
tate, rugAndti pre D-filed
qi pre Santul Joan, pracu-
tul lui, pentru m'antuire.
hr cand all venial cazacil
la rid i acum voieti a in-
tra §i in ora§1.1, o minune!
riul, pre care Omenil iln
tree& in sus qi in jos, de
odatA aqa de moult s'a um-
plutti cu aph, ca nici o
data maT 'nainte n'a fostu
aqa de imindat6. Iar
vell.endti acesta, s'ail in-
sphTmentatil qi all ince-
putil sa se retrag6, Tar
apa se inmultia forte qi
se rdversa cumplit. Deci
vdclendil el acesta minune
§ineputendti mai malt aq-
cepta, s'ail dust a§a o-
raqul s'a mantuitil cu rugit-
I
tit:,
Mi6rktialE
()cr.-
nicT
Si
eT,
si
a
www.dacoromanica.ro

25. 744 PETRU MOCTILK
Oirz Tormanikro WK.()
SpENIEHE T(40110/%1-I Z
CZ FiCrhAZ KAlie000M3
CZ Ef1lICK011k1 gCTABIlWor
fib A/10/W-
BAAxiiicKoPt nplvlo-
saTil AENII Sa OH h
ME, 1161131,1 pix-z Korz
0 TZ TOANKIA Grktski,
MrtCAUttli
TsopAtrz
BS milirpon °Alt! BZ TON
zsENk. Alinfil40) 06X0tNA LID
t4EpK01311 CZ maprnn CBA-
TWO [CANNA, 6Aar OtNA-
pimp hora, iirCAtts NO
cora gromocia 6itpkfl-
64 BH War° 11)(Z MOAIT-
BAMN BEAHISO-
Mc9EMIK A lootha Ho-
EArO.
ciunile S-tuluY -roan marti-
ruluY celul not. i dela
acelt timpu Metropolitul
cu tail clirosul si cu E-
piscopii au stabilitt, ca
aeea Ali sa se s6rbeze in
tat On:antu], Ungro-Va-
lachiel, in carea i-a manta-
itt pre dinsiTD-clet de asa
nenorocire acesta este
bina. (sterst). Fact in
Metropolie la acea cli litie
(litanie), in cunj urandti Bi
serica cu relicville
Ioan, si multemindii iul
ce cu cinste
i-a mAntuitti. pre dinsii de
asa nenorocire cu rugs
ciunile SfintuluY mareluT
martini Ioan celt not".
Da, cMatorialuf Petru Movila. din anul 1622 la Lavra de
Kiev este chotaritore i de§i acesta caktorie inert n'a skim-
batti cariera vietei lul, dar ea cell putin a intro duel in sufletul
lint Petru Movili o deliberatiune, carea la 1627 s'a terminatif
cu chotorirea, de a intra fn tagma monachalit. Ch4Of anT de
Mile s'a Petru Moil asupri skimbArbi carierel sae
din nobilti in monach41 din apArAtorti. cu arma al creqting-
Wei in kpth,torit al ortodocsia i in "adev6r. La anul 1627
in cliva de 15 August, Adormirea MaTcel Domnului, patro-
nul Bis'ericel celel marl din Lavra din, Kiev. se duce la a-
cestii, mOnZistire in calitate tot de inkinatorti 3i ,r6mane aicr
Bali ZSEMA1.1
(nio-
itE
cRAvroro
S21111
cells
ganditii
TON,
Ci-
ECTI
;
www.dacoromanica.ro

26. 'PETRU MOVILA. 745
pentru. tot-d6-ui1ia, faeendu-se monacht, sub conducerea Me-
tropolitultA Iov. Dar, pentru a intelege mai bine activitatea
religi6stt a Jut Petru 3/Iovilit, ki`specialminte luptele lui pen-
tru -ortodocsie, care la 1643 all produst fatmOsa gnarturisire
ortodocsa, j si tot-d-datd a cun6see si circumstantele, in care
el st-a ficsait cariera Sa ; ne vedemt obligati a urrnari ac6stit
lature din biQgrafia rui Petru Movilit in paralelit cu activi-
tatea i3ropagandelor papale din Biserica rush, si 1ea roma,
nescit din timpurile lui Petru Movilit.
Pre la inceputul secului al ,XVII-lea, _.si anume intre gni/.
1600 1632, propagAndele catolice, ajutate In Polonid de
car1' 6 Regele Sigismund al III lea, i tolerate in Moldova de
ditr6 partida Movilescilor, ajunsese, ca pre fie-care di et p6t6
num6ra triumfuri asupra ortodocsiei , si anume, in M31-
dova ele av4A mill episcopt catolict cu resedinta in Cotnar (a),
Tar in Liov aigpun6tl de unit Metropolitt uniatti) in persona
lui Rutskk si la Kiev, dui:A, cell impropriese tote mo-
nastirile si Episeopiile cu averile lor, ciutatl a da ortodoesiei
ultima loviturft si A Introna §i aid, decit nu catolicismul, apoi
eel putin unia. Instrumentul celtt mai docilt in mona pro-
pagandelor dela Kiev si inimicul edit mai periculOsti pentru
acestd Biseric si tot-o-datit si celti mai capabilt era Archi-
episcopul de Polotea, Meletie Smotritki. La 1627 Archiepis-
copul Smotritki se duce Ia Kiev si r6git pre Metropolitul
by Boretki, sit "convoce Sinodtt pentru qioa de 8 Septem-
vrie, Nascerea Marcel Domnului. Si in adevbr, Metropolitul
se unescO en ideia Ell Smotritki, de a convoca Sinodg, care
sl, se ocupe cu cendurarea unui chatechismg, elaboratt, cum
dicea el, pentru Biserica ortodocsti. La Sinodul, provocatt
de Smotritki si tinutil I Lavra de Kiev la 8 Septemvrie, at
luatt parte dintre Archierei numa'I Metropolitul by Si. sin-
gur Meletie, si tot-o-data printul Petra Movilii, care era inch
civilt, dar care ge bucura intre ortodoesi de nun renume
mare pentru -originea si cultura luY (b). Aid catechismul lui
(a) Papiemul qi starea actual i a' 3is. ortodocee din Regatul Romania` de Ep.
Xelchisedee 1883. Bueuretd. pag. 27-28.
(b) licropla pyc. ACPRBII,Maxapoilt, Yurpn. Ilocucacuaro. 1882. S. Peterburg. T.
XI, pag, 343.
www.dacoromanica.ro

27. 746 PETRU MOVILA
Smotritki, edit scristi in spiritul papalitiitei, nta pututti s ob-
tin6 nici o- critics, din causa nurnerultti celui limitatti al mem-
brilor Sinodului, sca ohotgritil ins6 tot cu acestg ocasiune, ca
catechismul hi M. Smotritki sg,fie- supusg unei tensuri cknn-
pleete a Ierarchilor Bisericet ruse vi penbru acdsta sg se con-
vace unu Sinodit complectii, Smotritki s'a invoitti cu pro-
punerea Metropolitului,, adaugandg rugilmintea, a i-se per-
mitez ca p6n6 la convocarea SinoduluT sg publice reflecsiu-
nile stile asupra a ldse puncte diferentiale dintre Bisezica or-
todocsg i cea catolict. Sinodul a admisti cererea mui Smo-
trick, dar scopul lul cu ac6stg propunere era, de a argta,
eg diferinta intre ambele Bisericl nu era esen1iali (a).
Pine la terminarea preparativelor pentru convocarea 8in o-
dialui din anul urmittorii 1628, not ss urrnitrimil mai de aprope
faptelt, relative la biografia Jul Petru Movilg, precum vi re-
latiunile cu pers6nele cele maT influente ale Bisericet de
Rusia. Am argtatii mai sus, di la 8 Septemvrie 1627 Petru
Movilg era Inca civilii ; tot in acelay anti, dar numai la 29
Noemvrie, Sigismund al III-lea publicg-edictul, print care
Petru Movilit este confirmatti de Egumenti al Lavret de
Kiev (b). De uncle resultg, cti intre 8 Septemvrie qi 29 No-
emvrie anul 1027 Petru Movilg este calugeritii, Adicatt.
In treptele de diaconti qi preuttt vi in fine onoratti cu titlul
de emare Archimandritil qiEgumenu al Lavrei de Kiev,. De
alts, parte, Petru Movilg in primii am aT ardarei stile la
Kiev a sciutu Cu agerimea de boerti moldov6nttt s intorc6
in favarea sa pre tote pers6nele, cella 1627 dispuati de circum-
stgrile istorice ale Bisericet de Rusia. Mai intgiii prin cultura §.1
originea sa princiarg i, apoi kiar prin averea sa dispusese pre
Metropolitul de Kiev, by Boretki, in cAt acesta liii puree in
frunteg elerului de Kiev, la mortea sailti face, cum vomil ve-
dea, unul din eesecutoriT seT testamentarY, Tar la 1628 Ianuarie
29 intervine pre lOngg land Moscve!, Michail Teodorovicil fg-
cendu-hi cunoscutti acestuia In terminiul cc! mai recomenda-
(a) Cynia. Saulus et Paulus pag. 82-83. Pibtestaucia Smotrjskiego,
de D. Golubev MaTep. Azul acT. sarmo-pyea. /levant p. 323 324.
(b) Golubev ibid. pag. 94 95.
lul
spublieatrk
No."57.
www.dacoromanica.ro

28. PETR11 MOVILA 747
bill
).
si flit rogit), ea, ajutandd Biserica da. Kiev, 0, contribtk-
iase6 i la suet inerea LavreT, a caria mare Archimandritti
era Petru. Movilit (a).
Petra Movil i era in mare fav6re la magnatif polonT, din
causa inradira 14tovilelcilor cu ace ia iRegele PolonieT, Si-
Osmundii al III-lea, tot-d6,una da preferin Petru
inaintea tuturor clericilor ruct, _sett m T precis,, main -
tea persOnelor clericals dintre cazaci. Iksusi SmotriVii in
anul 1627 "era fortd simpaticii lui Petru qi prin
dinsul Rutski, Metropolitul uniatii din Liov. ET av4ii
convictiuilea, cg, prin Petra Movild, omit de o culturi, inaltit
5d in relaiiiuni amicale cu toV magnacii polonT, vortt eLseiga
pentru causa uniei pre IVietropolitul loy Boret.ki. De a-
ceia aceste timpurl a-vemti fapte istorice de o amicie in-
timA din partea ArchiepiscoRuluT Smotritki eatr6 Petru Mo-
ta) Xocuou. man. apx. M. II. A Om masopoc. an. 1628 Ian. 29 To. 1.
Fiind Petit, Movilti, deveninda egumenti al LavreI de Kiev, se titula *Mare
Archimandritti" al i, as artithmti aid euvintele isicnice, pre care se funda ac6stit
titularaturh particutarg.
Licit din timpul 1nl lustinian celti mare..bt drepthl bizantimi se stabilise, eh te-
rehul, pre care se consrtneace o Biseriea yi mai ales o monastire, este terenti
fire" de a putea fi vre-o data posedatti de egtrii unit particularh ; iarceremo-
nialul consta in in,figerea nnei eruct, insotindu-se de raggelunile aciute
(ve(li Goat.), Mfingstirile mai ales, nude_ se petrecea aceste ceremonialii, efectuatit
de cgtrg Episcopt se numiati natapporlTtot,=- infigerl de cruces'. Iar res-
pedal dreptului )canonica nu recunosail aceste mongstiri alth autoritate supremil,
afarg, de acea a Episcopului, care efectua actul stavropigihrei nnei mOngstiri. tea
cum se ecspriatii Iuitirtian despre stavropigiareatimi mOngstiri : mai intiiih de
tote trebto sit spunemti, ea in tote timpul ¢i presto tail pilmentul impOrgliei n6stre,
dech Gingiva va voi sit construiascg mtmiistire splendidg, nu gbh voie a face
acesta mat nakite, de va ruga pre lubitorul de D-clew Episcopt1 al loculu!, Tai a-
cesta, intimlandti mtmele la eerie, si -prin rugiiciube afierosindti local lui
&Singe iiidinsul agnmul mantuirei n6stre, dice crucea cea inkinatii ai in adevhr
onoratit ¢i Rath fella-se va incepe constructiunea, punendtt ac6sta node -va, *Mica"
cuviinciosh la temelie. Ag i va fi-incieputul credintei eel& piose a misterelorn6stre
(Novell, V cir. Thesaurus (+odes. Suiceri col. 1002).
Acesth drepth al atavropigigrei monlisthilor din imperiut 14zaninti,
arhif de Constantinupolti l'a Intinsti ¢i -preste dhotarele imperiulul, fileendil dirt
multe Inongstirf, acum construite, stavropigii constantinnpolitane,,,Aqa au operatti
PatriarehiTla noil in Rusia, Polonia, Transilvania gi in tote, terile-ortodocse,Siicendif
mongstiri stavropigii rti en ac6sta punendu-16 sub jurisdictiuneasa directii. In Kiev
mmial Lavra pecersca avea caracterul de mongatire stavropigier de aceia Petru
Movilg se titula : Petra. Movil4 principele -fere) Moldover,_ din -pralia lei .D-Jed
mare Arehimandritii a/ mare Lavre din Kiev, feteeltdre de minunl Pecersea"!,(Marep.
Rua amt. eau -pycx IkepaBYL Golubev. pag. 302,
Mo-
vaa
Movild,
qi
eo
religiosd
In-
sd.
ct
gi
lui
din
pa-
13.efr,
Petri-
www.dacoromanica.ro

29. 748 PETRU, MOVILA.
vila. Asa Smotritkii in luna 1t T Iunie anu11621, cand Pctitu
Movila era inch civiln, a visitatti pre Petra MOvila la mosta
hal de longa Kiev, Rubejovca, si in timpl de clece (Tile au
discutatit impramit asupra aSera6nitrilor i diferintelor din-
tre Biserica papall cea ortodocse. ApoT in urmarea tuxei
asemenea indelungate din partea luT Smotritki la Pe-
tra Movild, precum si a unel alte visite din partea lug Petru
Novi la, la Smotritki, petrecuta la una din mosiile Monastirel
1)ermansca, la inceVutul anuluT 1628, si carea a duratit doh`
c,lile, Smotritki scrie o episiolit luT Rutski, Metropolitul -uni-
atit din Liov, si aia se ecdprimil, frte fatorabilit despre Pe-,
tru Movie, c,licendit, ca el este : torml ne'ntinattt, tgmetoril
de supusit, inteleptit si se refera, cu condeseendenta
catre Biserica Rome i diferintele ei, (a). T6te aceste cir-
cumstance istorlee facuse din Petru govila, care acum era
mare Archimattdrittt al ,Lavrel de Kiev,. bitrbatul de actiune
al faptelor istorice, petzecute in Billerica, oitodocsa din Re-
gatul PolonieT, Tar Biserica poporuluT 4.omttn4scit devemse,
cum voffitt- vedea, imediati o Biserica egald ea celelalte
Biserici ortodocse grecit rust, i preocuparile8menilor de
actiune aT BisericeT ruse se intind4t1 i asupra BisericeT ro-
manes&
In adever. Sinodul din Septemvrie 162'7 autorizase
pre Meletie Sniotritki, ei printr'o coiivocare din ortek
Bisericei ortodocse sit_ prepare spiritelec ortodocsilorl spre
ase Intruni in Sonodtt pentru clioa de 13 August 1628, cand,
safe gasiasca mij16cere, pentru impacarea intereAtIor orto-
docsieT cu a le unieT din Liov. Representantii ceir maT de fa-
ldre aT ettoclocsiei, cari1, tinendit compt4 vi le pogiftmea
BisericeT ortodocse fate cu cea uniath,, i ar A dorifit unit
modus vivendi, erad Metropolitul by i Archimandritul La-
vreT Pecersc, Petrit alaturea en ac,WT doT re-
presentantl moderatr aT ortodocsier se alla i Episcopul de
PeremisIsca, Isftia Copinski, care nu vela sit auc,le de nick unit
feliit de Impitcaciune cu unia si care Inca de pre la finele a-
(a) T6te aeestea fapte sfintti cuprinso In epistola 8mbtritki tilts Rutgid, pus
blicatit de eiltrg Coialovid in : aims. germs. ynin IL fota `216r
§i
visite
D-deit,
§i
Si
qp,
MoSild; dar
Jul
tmici
www.dacoromanica.ro

30. tETR1.T MOVILX t49
nuluf 1627 atiduse alarma intre cazaci, cis, Biserica ortodocsit
trebue sit fie en precanIiune fats, en Metropolituljoy Borefki
§i st fuga de 5motriIki, ca de unit membru periculos4 al
Bisericei (a,). Afiftndu-se Smotrifti ire fa a acestor per86ne,
el, in locu de a fi prudepti, tai cu precaufune, a nu lucra,
de catinumai in conlormitate cu sarcina, ce4 impusese Si-
podul din 1627, face unit catechismti, plinit de doctrinile
papale, pre care insitsta, ca Sinodul traductt in limba
grecit, slavit §i cea valoc4et, i apof prepant o (Apoiogie,7
prin care cautit a demonstra, cti, doctrina Birericei Oliodocse
este pretutindenea pima de eresuri, i pit numai in Biserica
papaTit s'a pitstratti adev6rata doctrine a Biserica §i cit jgrin
urmare nu este mantuire, de cat numai in unia en Biserica
papalti. $i anume, adauga el, (in ettlatoria, ce am flieutti prin
Orientit, am constatatil, cit doctrina calvinistit se propagit cle
pre amvonul catedralel patriarchale ; patriarchul CH Luca-
ris este sing rit calvinistu, §i mie mi data in Constanti-
tppolti unit catechismii, numitti ortodoesti, i publicItu de
catre unit Fedi cu numele Ghergan (b). De altA parte, Sum-
tr4ki prin apologia sa ingrijitti, sit denumstrEze,
rtvi contimpuranY, ca Zizanie,yilar9t, elericul Ostrojki,
Ortolog 91 al ii snnttl top.' simbuibap de diferite eresuri (c).
Aastrt (Apologie,, scrisit de Smotr4ki inc din Iunie 1628,
a fostti trilmisa scrisori individuale cAtr6 Metropolitul boy
§i J'etrii Movitir i cu rugitmip.tea, ea, observOnd'a, it o
Sit a trAmit6 membrilor Biseried ruse inainte de
13 August, data convocitre) Sinodului. Smotr4ki a asceptatit
tree s6pUtmani §i vNendti cit nn primesce nice unit r6s-
punsti, a push de s'a publicatti limba polonezit (Apo-
logia, sa la Liov. A.c6stti procedare din partea lux Smotri-
tki oats, a iritatil pre membrii Btsericei ruse, in cAt aceltia la
Sinodul din 13-August 1628, .c-inutU. tqt In Lavra de Kiev,
(a) Oyu's, Saubta et Paulus pag. 91-n 95. lguaito Mezerin R73 pyTegary
de Colaloviel in : JlnTOS. uepus. Yuin II. Note 216).
(1.) 1 4pologia peregrinacyl kraierr vscliodnieli M. Smotryskiego ve Lvovie. in
Qanrt. pag. 204,
Le) Ibid.:
sa 1u
a cit i scrii-
torii
bu
ti-
in
8i
BitCiritu
an
www.dacoromanica.ro

31. 750 PETRU MOVIL-
i compusti din Metropolittil boy, Episcopii Isaakie al Lu leaf,
Paisie al Holmului §i Avraamie al Pinscai, precum qi din mai
multi Archimandriti, intre earii i i'etru Movga, din Ieromo-
nachi, protoierei, preuti gi pers6ne civile, ati chotaritiir in
unanimitate BA fie Smotritki datti judeciltei, ca unif omit, ce
nu numal ca nu profesazA cele ale ortodocsiei, dar & devenitti
periculosti, kiar pentru Biserica ortodoesa rusa,
In timptc ce sinodul Linea §edintele stile in Lavra Pe-
cergca, a sositti i Meletie Smotritki in Kiev §i voindil a avea
locuinta aratatti, ea locuinta pentru-dinsul
este destinatg, in monastirea Michailovsca din oraq4Kiev,
Nurnai ce s'a stabilittt Smotritki aici, Sinodul a tramisti pre
patru preuti din roijlocul sets, in fruntea carora era protQTereul
Mujilovski gi cu misiunea, de alit intreba in nnmele Sinodului,
d6ca el se mai tine de gApologia, sa. Smotritki a r6spunsti,
ca el se va presenta, singurti la Sinodii i Tar protoiereul a
adat std, eknu vafi primitti. la Sinodi.j., p6n6 ce nu va, da untt
asemenea rapunsit. Dupa aceste, Meletie a cautatu inaintea
veniti din partea Sinodului, case justiffee, ca apolo,
gia sa nu tontine nimicu contrarti doctrinei ortodoese. Intre
aceste Bervitora lui Smotritki alt ilaceputti a-I comunica, ca
locuitoril Kievului u tract4zii, ca pre eretieTriar Cazacii se
`lauds, cal indatit ce Sinodul va cqndemna pre Smotritki, at.
Innece pre tog in Dnipru. Aceste seiri atata incurcase
pre Meletie, ea el a tramisti doh epistole Metropolitudur boy,
aratandu-i cu cea dintaiii, ed el prin apologia sa a combatutii e-
resnrile scriitorilor ru§i, iar prin adoa se ruga, ea nu este
bine, ca sase p6rte cu dinsul cu el, tare n'aurmaritti
alai -ceva, de cat intereselesortodocsidi i ea, permitendu-i-se
a lua parte la Sinodii, s'ar putea gasi o formula de impacii,
ciune. Luandt. lucrurile o astir-fellil de interseturii, Metropoli1
tul, insolitti de mai multi clerics, s'a dust in monastirea
Michailovsca, unde se afia in gazda dupli
terminarea inkinaciunei din Biserica, Metr6politul s'a retrasu
In kiliile metropolitane, made venindt. Smotritki, ince-
putil intrevorbire &supra (Apologia} 0 la afirmaiile luT
$motrifki, 0, ea nu tontine crimicti contrarti ortodocgieif
a,stt-felit;
pmotritki.,Aict,
s'a
igt
derider,
sa-i
gi
www.dacoromanica.ro

32. PETRU MOVILX. /51
proidereul Mujilovski a deskisil cdlele tiparite n,le cApolo-
giei, §i cetindtt me multe bucatT, a adaust : tSre aceste_ nu
sflntti contrare Bisericei ortodocse, nu sftntit hule in con-
tra e?,
Spre sera, Metropolitul Cu. aT seT s'a reintotstt in Lavra,_,,si.
de aid. i-a tramisti. Smotricki b formula, de deelaratiune
pre carea el, transforrand'o, a seris'o cu mama sa, fore a o
subserie vi a inapoiafo 1a Lavra, ducendu-se si singurn. la
privigherea, ce, era sa, se face pentru clioa Adorn:11Tel Maicel
Domnulmt patronulLavre. In altarul Bisericei prelatil rusi
au cerutti dela dinsull ca el ea subsemnete'-declaratiunea,
&cut& de ainsul, qi adoa 4i_ a luatti parte la serviciul S-ter
liturgil, impreung cu Metropolitul rov si cu top' ceialaltI pre-
11W ai Bisericei ruse. 'pupa, cetirea Evangeliet, tat! clelicit
servitorT alb, e0tit In mijlocul BisericeT, tinendti in maul foT
de ale gApologiei, lul Smotritki aprinse §i suin-
du-se pre amvonn (a), vicarial. luT Smotritki a cetitti cu glastt
mare pentru acesta nrmitterea declaratiune : En Meletie
Smotritki, Archiqpiscopti al Polotch, Endu ba,nuitit de Bi-
,serica ndstra, rusesc4 in renegare Bisericei ortodocse, Tar
dupe -publicarea sub numele me-a a cunoseuter cApologii,
am fostti bilnuittt si mar mutt in aceia§i renegaret deelarit
soleinhel intrege BiserieT rusesci, prin ve, carif aflatt In
S-ta, Lavra a Petersen, cu patronul Adormirea Prea Santo.
Feciorer Nasc6loreT de D-deil, ca, in parte en. singurti stmt
culpabilti in ,eontra dogmelor ortodocse, dar maT mult a pro-
venitil dela aeea pJrsna, aria eil i-am incredintatit publi-
carea Apologies in limba poloneA,, qi anume a -reu-intentio-
natule Casaan SacovicT, superiorul moimistireT Dnbensca, cu
patronniSkimbiirei la fap. Cunoscenail si remknoscendil ama-
girqa mea contra dogmelor Bisericet ortodocse de R6sgritti,
rogti pre Domnul sii, fie induratord cAtr6 am tgi-
rea mea, Tar Bisericer mete rusresni, inainte clria cu indu-
rarea 110 dati promisinnea mea de bona, voie, declarti,
(al Iu Bisericele amvonurile biserieesei se eonttruiatt in mijlocul nu la
o parte a Biserieer, ca ast/i-qr la nor .avra de Kiev riFT are amvonul eel dupre sis-
temn oonstructirmilor veki
lui
P-det,
D -c eit
veki *v
silumintri
ye
ea
www.dacoromanica.ro

33. 752 PETRU MOvir,1
cd, in viitord m6 void feri de ac6sta cu total sufietul mK. Si
ca dovada a eitincef mele, eu Inaintea okilor Voqtri §rin-
c6std, sAnta Biserica, despretuescd, rupti qi paled eu piciarele
(Apologia> mea, aduc6ndu2mY thminte de juramentul, pre
care eta l'ara facutd Domnulut cAnd, In presenta Prea
tantitului men Domed (Metropolitul) i acelora-laitiArchie-,
ref aT Bisericel nostre ruse, am fostd. chirpto-nisitti Archiereti
de in,tru tot Santitul Yatriarchti al Lerusalimului, Teofan §i
sub stapanirea Prea Santituldi Patriarchd al Constantidupo-
Mho:, (a) pupa cetirea a,cestei declaratiAmi, indata s'a pro -
cedatti la ruperea, arderea calcarea en piei6rele a fa0iler
din Apologia Itti Smotritki, pre carea le-a caleatti eu pici6-
rele mat intai Smotritki i apoi top derieil oficianca pent la
celd de pre urma.
Cu aceste nu stati liniscitti lucrurile de loci n I3iserica
de Kiev. Intre Cazaci se respandi-se vestea, ea tApologia>
luf Smotritki a fostd calcata in pici6re numai de clerul
f6riord numai perOru, okii lumel, dar ca Metropolitul Joy,
Petru Movila qi altii de local n'att ecsecutatd unit asemenea
Aceste fame ail impusii clericilor, ea ad luaid parte
la Sinodul din 15 August, ca sa publice o bro§ura, pre carea
a intitulafo Apolia nireieirea) Apologia> (b), acesta
bro§ura a fostd tramisd, Ecsarchului din Liov al Patriarchief
de Con,stantinupold, Ieremia Tisarovski. Tea rOndul sat tai
Meletie Smotritki, scapandd din mijlocul Cazacilor amerinta-
tori, a publicatd *Protestantia in contra Sinodului dela Kiev
dint, anal 1628> (c). Prin, aeesta scriere Smotritki se plange in
contra Metropolitulul Iov §i lui Petru Movila, spunendd, ca
eT la Sinodd s'atl purtatii cu Prea aspru, ne'ncetattl l'ati
amerintatd i )1u permisit else justifice. Pre Ia finele lui
Septemvrie 1628, Smotritki tipitritil in Liov (Protestan-
tia>, Tar la finele anului 1628, sett inceputul, celta
protoiereul Mujilovski a publicatd o altd, opera, intitulata
(a) TicTopin wee% tkepiam. Manapia. 1882 C, np6r. T. XI, pag, 358 359.
(b) Apolia Apologie1 eespuse eele petrecute in Sinodul din 1628 dela tier. pa
bileatii de D. Golubev in : MaTep. ma ROT. aen. pyccic. nepana No, 55.
() T'ublieatil de D. Golubev In opera eitatii sub. No, 57.
a-
acta.
qi
urmgtraid,
D-dea,
bn1
(=
-a
i -alt
www.dacoromanica.ro

34. Pt'rku moViLX. 753
tAntidotul, in contra ApologieT lui Smotritki; pre carea el a ti-
pitrit'o in Lavra de Kiev, dedicAnd'o Metropolitului loy. Mu-
jilovski prin Antidotulf sell aratii, ne fundarpa doctrinelor pa-
pale despre tPurcederea St. Spiritt i dela Fiiul, despre tSu-
prematia Papeii gpurgatorit, etc. i tot-o-datit i permite
cate-va eespresiuni, nealese in comtul lul Smotritki. (a) §i
Smotritki la rondul sell printr'o opera, infitu4t;.1, ; tEcsplica-
hine intre- Apologia i Antidotit, respunde lui 11/ujilovski en
unit tonic si maT neaiesti lei eautii, a demunstra, ct, unia este
singura fericire, la care pate sit aspire Biserica rust,.
Dar Smotritki in istorie ni se presintii nu numal, ca omit
41 condeiulul, el el maT ales este omul actiunei. Avendit a-
Sutorul Pape Urban VIt-leal care ordonase, ea Apologia
luf Smotritki sitse traduce in limbs, latina i tot-o-data &se
depune spre pitstrare in castelul St. Angel (13) si de alta
parte, bucurAndu-se de protectiunea Regelui Sigismund al
III-lea, celuT mac fanatiet pentru eatolieisrnit, a isbutitti, ca
pentru lion, de 28 Octomvrie anul 1629 sit se convoce Sinodul
Liovr uncle atht unit, ii, cat si ortodoesii sit se intru-
niasce, spre a kibzui cele pentru- unirea Biserieiloroi pen6
la data Sinodulul din Liov, ortodoesii sit se adune in Kiev,
Tar uniatil in Volinia, spre a prepara mesurile necesare.
Sinodul din Liov nu s'a intrunitti, din causa, et, ortodocsii
all declaratit, cu Ieremia Tisarovski in frunte, ca, in mate-
rie de credinta trebueseil consultate Bisericele grad. si
si ct, ei se potit ntruni in Sinodit numat co scopul,
de a regula posiiunea Bisericilor ortodocse din Regatul po-
lonit-precum ci averele monitstiresci cele acaporate de el-
tre uniati (c). Neputendu-se nisi odatki, efectua unirea orto-
doesilor rusi cu unit, , provedinta divinii, a predestibatt, ca
[a] Cylna Saulus et Paulus pag. 1,17-121. Din partea ortoducsilor ag fostil pu-
blicate mal malts opere, intre care citimu aid Diplita" sub psen-
donimul Eustatio Kisel, serial in 1631 decliclindu-sg lul Petru Moyili, s'a publi-
catil in anul 1632. T6te aceste in opera : I1CT. 110d6elt. aureparypx. BurrniecHnuaro.
T. VIII.
Cynia. Saul et Paul pag. 83-84; 96-98; Theiner Mon. Polon. et. Lith. III
No. 224.
(e) AraliruntiroX despre aceste in : I3cT, pycca. Aepinat MaRapis. T. Xr, par
364 370.
S
vo-
lochit,
Antopologia
qi
[li]
In
www.dacoromanica.ro

35. 754 IDETRIJ MOVILk
i positiunea Bisericelor ortodocse din Polonia, precum
cestiunea averel for sase reguleze tot prin Petru Movila,
dupe ce el a d.evenitti. MetropolittI al Kievului,
tntre aeeste, not aid aducemti unit mitt, r6raast. dela Me-
tropolitul peon Movila, §i din care se va vedea in niodit spe-
MO, Biserica papala in Rusia lu,cra pentru unirea
Bisericelor prin unie, In Moldova, unde spiritul de inovati-
unelnu avea nice o trecere, se lucra pre .ealea politia, la de,
gradarea ortodocsiei i membrii Biserieel papale pre la in-
eeputul seculului al XVII-lea ajunsese a desprqui tout avu-
tul religiosti al INIoldov6nului §1 in special. -relioviile S-tului
Than edit not. din Sue6va. Eca despre acesta ce ni spline
Metropolitul Petru Movila :
1lllorN-
Art KOEtiONt roCnomei
Joky sAliciACTrkmx,
Croat moimz, Erk nnia;-
ttsq 14N4M11 mmornmm
6Alro9optomu Art X14,
PPM CAViKAP EltAill FAU-
HS carrHimz, NAfINAE-
MhlN AA-
TNNCKIA
roCnotatcyl sa n9a5-
4HIJKZ NANIATH MAN-
KATO MV9ENNKA JOANNA
flogAIO BS
GOtictsCicgio fleiHM. no-
Crk4JENiA pap /m111E1-I
CBTOr0, ElityrktiZ MHO-
WICTISO MNOCO AM IN.
OTZ nation-1)(z Orptuiz
Czueatitikv, Aouh,Lcm-
timpul veevodulm
Ieremia Movila, Domnito-
rill Moido-VlachieT, un-
kiul meu, intre altils multi
nobili lesT, ce serviati
era unti pacharnict,
mitti illazdovski, de cre-
dinta latlnclt care, cand
Domnitorul a venial in Me-
trOpolia de Suceva la ser-
bAtOrea amintirei marelui
martirq foan celb.
pentru a visita relicviile
Santului, si a v'eglutii mul-
fine multh, de 6meni adu-
uati din multc locurl, spre
a skuta stultul si nestrica-
ciosul corpti si anal mul-
clout, oil,
119K 69E1110H
Btpls,), Fr-
11/114T90110A1F0
ri
la
nu-
not,
gi
&A14,,NOISCKiii
1171%
www.dacoromanica.ro

36. tvrico moVul 755
gnixa chAiroe HETAN- te darml, ainceputasA chu-
HOE TrfrAo, H t,,Apis,1 MHO- Eased, vorbindil chtr6 com-
ni Acitottimxg, HA4A panioniT vedeti, cum
rnAronA KZ CBO- aced
HMZ KAEB9E/rOmZ....
KAKO Cin owerVnNii-
11,14 onErraaro
(nornaearsto) NHKA
Tr +AO MHpill uAarowm-
tildiV114 flOMAAIDBE H H.5,-
CVWHISIJUE H AKH CB A-
Toro mmorou,Ittitio
KeACHBWI, TOAHKZ NW-
ZA1Z, fleHGbJT9ECTli A ()A-
IN", mofro nvEMIJA1-041E,
HOriGAANTZ, HZ V60 A-
KH CEH, trOME TTfrA0 AO-
01500 TZ, tizapk MV-
414TCA1, CHLiE H A06bJ5A-
1-011141 TAMOMIsE Mq111-
Mid Eqi0:?wrZ: Ail PRE a
u5pEKz: tiC+MZ
HAphOml H rocrioppio
TAMO CVO iNgKZ HE4H-
Olaf SHiH6E liZHZ H BM-
W SZOI1HESZ ANK'Z ;CE
Seib/1Z VCireAILMTHCk, H
noBerz fro-tut ;EMAH
ANTO Mq91111E. NANECO-
LUA is Er0 KAEBeETH fro
BOHZ 14;Z LI,EpKBI; HZ
tradatori pre cor-
pul unui trAdAtorti mortis,
ungendu-lit cu aro-
mate de milt. §i uscandu-lii
ca pre unit santil, ilit
impodobesai cu lucruri
scumpe, i amAgindti pre
atata poporit pentru ne-
§ciinta 114 alit perdti, ci
precum acetia, cariT s'a-
ruta corpul 1ui, se mun-
cescii in Iadit, aqa §i toti
eel ce tlit vord shruta, vorii
fi muncijl acolo. tndata
ce a aceste, inaintea
a tait poporul §i fiindil §i
Domnitorul acolo, spiritul
necuratli a intratti in din-
sul i strigtmdt grte, a§a
ca s'ail inspAimentatit totX,
si trtmtindu-lii la pamentti,
flit muncia forte. DecT sco-
tendu-lti pre dinsul corn-
panionil' lui afarh din Bi-
sericet, a inceputA sA-11-1
TE,
V-
qisti
11p4,Z
oTcTqiu....
pi
www.dacoromanica.ro

37. 166 PEirRtI MOVItJ
V60 ,5ri'Ahlsir6f MVIIAWE
6(4CZ Era BZ VAHRAENIE
BCENIV NAVOAV. 6rkt411
KAIReETH Era, KX
ANTOE tro o'rz
MV9ENiE GOME Kr4 1111T
HOHiNotHa Ka 11/111
TrilOMITV Torm, ci?-
q . Fiorito Morn-
Atli 3 6eAT15 rocnomec-
KOMV, NVE Ert MVMZ.
6AZtrOtIEC11 NBZ 11
KaCaltiliCA Horan/afro
mong1V, Aa Hornoithir-
CA 0 NEMZ fiorg H [KA
TOMO!? 10,NNV, AKZ 6A
116A1S141 CA o.ra to-4w
CIA CTp3XX GO II Trec
rwrz_ %Atm Hxz.
Mnarpononurrx mt, V-
atslin E Ht1 CAs ,BE ea-
pVratTEAk
()HE: ovrasurri Era
Ma/101 its. HAWKETCA
EPICENE OAHTH csintop
E.07KiliKZ 11 HpAisocAAs-
HVIO NAW? (irk pV. ()NH
1-1A14Xit AnonAxY Fro
AA CZTBOHITZ MHAOCII k
CZ NIIMZ, 60/4JECA, 6tx
CHtJaE MViIHMZ NAllei1CNC
Enunciasee0 ma tare dia-
volul, spre mirarea intre-
gului poporri Vc,lendri
dee): companionii lui, cum,
si rue mult muncirea lui
de diavolul se intdre§ce, au
venitti la IVIetropolitul, ce
era atund, Gliorghie
fratele Domnitorului,
tsmii piosu §i santb., si ca-
dendti la picidrele lul, llu
ruga, ca sase r6ge, pentru
dinsul lui D-clef san-
tulut Loan, spre alti scdpa
de -suferinta acesta, &ad
frica si tremuri 11 cuprili-
sese pre dinsiY. Tar Metro-
politul, vedendit culpa si
ca pentru'dinsa suferk in-
jurktorul, a (Asti lasati-lti
putin sa, se kinuiasa, cad
a chulitti pre santit lui
D-clew si.credinta n`ostrti,
ortodocsk, i el din not ilu
rugati pre dinsul, sall fa-
et dinsul, temen-
du-se, ea, nu muncindu-se
mai mult, sit mork de-o-
CA.
4-',
CISAirz.
4,1,11 CiFeAMAi-
grZ,
d mila
kiCa,
11
OW
:
www.dacoromanica.ro

38. PETRU MOVILA 757
gniirrx, OrtNA F NE Ko.idatit. V6clenda ei, ett nu se
grAWEI WMOA NW A 14 roc- tndupIeca, &ll rugatt_ qi
nozsavh, -EWE MO All TN pre. Dornnitorul, ca sä-1i.
Fro : N Togo not4pEiNiNx
rage pre dinsul ; qi aqa in-
MOAENiEMZ HXZ, no Cz-
duplecatti de rugAciunile
BezwENiii GoMiCT BE n-
fi
dup6 terminarea ser-NklA CAS'aGld, MoAEGENZ
viciului. divint, a inceputt
nr r
10ANNV Ncola
bm 9VraTEAA ark_ saJ cAnte Te-deumti (rugA-
CtiVtop roc nO6EA11 net- ciune)S-lui loan, iar
9AK010 CB/g-Oro nevi- torul indrAcindu-se, a po-
WO B 1JiN9 z ti A 5E- runcitll (Metropolitul), ca
MAKE' gith iKE 11911BEINIIIE
aducendu-lt, sa -lt intin-
E r 0 NE rnomaxii;
</)E 9- c16 pre paraentir lough ra-
ir 1, A to T GO GiCZ
cla Santului. Dar cum l'a
BWEAZ Grk Ba NZ H TAKO
. adust pre tlensul, nu pu-Ng%1W10 IleEKA0N111E Fro
sA-lit tie, caci diavo-NAKOMELI,X MOAE6NA -A/1N
teil
TeonoANTZ MOANTBIsi hzl a intratt intrinsul qi
;Arleillioattikiii fie 0 ilEirz asa tlu nevoia sase
Z ?II n6 lui. Dupa, terminarea
1MZ Niro 6r1 cz11 SW- Te-deumului, Metropoli-
Ba 11
tul a cetitri asupra
ONZ nel4WEiNZ gaciuttile interdise (a) §i
BZ CEGE, AIWA ileqs Z ?A-
a eqitt din dinsul diavolul
KO}O csAToro,
CA
BEAErAAC-
NO
a r6masti sanatost, ca qiNOM : CZ-
rp+11114Ka 0 CST9E Ho- mai nainte. Iar el, venin-
(a) Sub mime de rugilciuni interdise se Intelegd, rugiciunile S-lui Vasilie, pre
care Biserira le pronuntd asupra celor detibutt in Moldova qi pent' seta -di aceste
rue/id-old! se @desert numal de eittrd preup:, carif Wad femeie ¢i copil si prin bd-
tenets vieta for morald ad atinad unit gradd.de mortditate mai superiord.
chuli-
isz
BEAWE
supu-
1111NIZ)
wens, AK %ME
luT ru-
M(NE.
§i
qi
lor,
we
119E-
"
www.dacoromanica.ro

39. 758 PETRO' MOVII.A.
mill, 14CTIINNklii ()ARE 14 du-sT In sine, a sequth lon-
ga rack santuluY si a ince-
putri cu yoce tare sh died:
am pecatuitd, o sante al luT
D-qe-d, adev6ratul serbti
si placutti al luT D-deti,
ca, chulindu-te pre tine si
santa credinta grecesca ,
acum fiind -ki. pedepsitii, te
marturisesctypre tine mar-
tirul ce14 adeyerata al lui
D-sled si santul luT si m6
inkinb. relicviilor tale ,
nihrturisendA, ca adeydra-
th, epte credinta grecesa
si pentru dinsa to aT su-
feritti muncile si m6rtea
dela necuratii Agareni, ca
unti ostasti vit4zti al luT
Christos. i totti celti-ce
te va chuli pre tine si cre-
dinta cea santa a Greci-
lor, sa, se pedepsiasa de
la D-cieti si sh se muncia-
sa, ca si mine acum, ne-
bunul, pentru hulirea men.
i rugandu-se cu lacrimT
qicea : Tarta-me pre mine
grOtiNlitti 40Will, AKO
110XgAIIXZ TA 14 Ptpg
CIS4Tg10 rpEIECKgiO, NZ
141,14+ ilAKAANZ 14C110-
srfriNgJo TA IICTIINAr0
EOIAMgi1ENIIKA 11 SBA -
TA fro 6k1T11 11 flOKAA-
NAK CgATkIMZ TBOIIMZ
MOLIJEMZ, 11C110B+0A
AKO NCI MINA ECTk lirkp
reiviiCicaA, CA ME 9A(N11
Mglill II CmieT k OTZ NE4E-
CTN6kixz arapoiz flpE-
TezrytAz ECH AKO AOK-
Mil liONNZ XpliCTOSZ;
iiCAtiz WE XgAAF-1 TA 14
13 ripg ctiAgrVioreVIECKg1-0.
AA KA5NIIMZ OTZ Eon%
uSgNilyEirz II MgliliMZ AKZ
ME tt;z Nk114+, Gi5qm-
tiaro pAi,,111 KgAINia MOE-
ro. 11 CO (Al AM11 MOAN
WECA, rAtirOAA: flpOCT11
MA, GOME MON, 14 NE 1-1911-
AORM MN KTOMg rrt-
NA Ciro; gME 60 KZ TO-
Mg NE FIMAMZ XVANTII
MIME 5AOCAMITH Flpg
rpPfiCicqi-o, NO AKZ 11C-
TIINNg 14 fleAtig Cg141g.0
www.dacoromanica.ro

40. PETRU MOVILA. 759
fleW liAMH HCHOUL-
MtTH, TIO, 0 C(PtTlii
EO:Kiri JOANNE, fieOCTH
MR.;
liCrkMH
orcinui h0 fleE6Z
H liC1-0AW AKOME
MANTA H 940 (no-
Mira ....) irsoeNt ho'
mq9ENHKA so5s
iptyrm EVAV. GiA
H FINA mNora n;9EKz
H mNoro nomomiscA)
szciri ;tqatiz AKOME
H 119E9KAE H 110KAONCA
MHTfononnirg, NAKA-
5ANZ OTZ Niro MHO -
r0, EWE KAKO tITHTH
csAirkla H Flea-
BOCAASHVFO HOKE NHKor-
tOME KgAHITH CIAXZ
cAArcAt ham JCH-
E H
paAocir61-0 clu6,A0 ho-
A, 11 9ECTh RZWAKV
CSATOMV MqMENHKV 0
06APPIENIH H NAKAANiH
CtreAlLINOMZ XVANHKA H
(NrATEAA CliA-
TWA% HeABOCAASN, EA
E VAIAIH ORATklii
HZ 110CT?AiNASZ
NA NEGFA)(Z HelTZ,
med si nu'mi so-
coti mie acestd pecatt
cad de acum nu void chuli
si ilia nu void grai de red
credinta grecesca, dar ca
pre o credinta adeverata
si drepta inaintea tuturor
9 void marturisi si, to san-
te al lui D-Sled Thane, Tar-
ta-m6 pre mine; si de a-
cum inaintea tuturor si
pretutindinea, ca pre unu
santd si facetort de mi-
nunT martird al lui
to void marturisi. Aceste
si alte ,multe Slicendd si
rugandu-se mult, s'a
sanelosti, ca si mai
nainte inkinatil Me-
tropoliturd, inv6tanciu-se
dela acesta =Lite adeca,
cum sa onorezd pre sand
si credinta ortodocs'a si
cum sa nu clauliasc6 Dia
odata aceste Tar el a e-
sitd, Marina. pre D-det.
Si toT 6menif cu frica si
cu bucmie at maritd pre
D-Slew i ondre ad proa-
dusti Martird, pen-
tru certarea si ped6psa cea
data chulitorulul §i injura-
MIA
H-
1044E-
afiE4Z
D -c eul
D- lei
s-tqluT
H
ark '
A10611 CZ tTpaK0A4Z
F.1tp61
ecu-
lath
¢i s'a
www.dacoromanica.ro

41. 760 PETRU MOVILA
SZtAABq horA BZ Te0HH-
HON1Z EAMN CT 11+ CAA-
Esumaro OTH,A H elsiNA H
CsAiroro AVxa OiE irE
tIVAO 14 AO H1t1H+ MHO-
ME{TS0 A}9,iticamost4141-
11,116k1B4111 noEsizscrrsq-
toirz. HAI-if-KANO 91c E CE
FCTII I-1 BZ Ktoirxx
TonoAiN 009AISCKOA y Hz
V60 H A5Z OTZ c)04,11-
TEM r1 MOHXZ,CAMOBHA-
4EBXG11/BLHAyx, a no-
firkm,iotiixx CAkniiiKx
H CAMX (mar° gitt-
AohcKaro, ATE 11 BEAliMH
MAAZ Tortsa GbJXZ,
tetrtBZ 1111MATCirsio
HantiCaxz 4 I CEO AA H
Hk1H+UIN1 14 5+9 kJ CSA-
1s1/11 H CISATI-bJXZ
XVANH 4 14, VliU-
ARM HC'rHHHOE GbJB-
WEE 9Vts0 H VG0ABWECA
E05 1Erl HA CEGE MOAN-
WEH KAHH, 119ECTAHV-
TZ X'VAHT1-1, 13+64141111
AKZ Agit H AAzroTez-
fiora H HE CKOpZ
ECTh HA orrAaNNIE 0-
TZMWENiA) HZ OGALIE
torului credintei celel An-
te ortodoese, pentru carea
S-tul Joan suferindii, a pri-
cunuua in ceriuri ,
spre m Arirea lug ce-
lui unul in treime prea-
mgritti al TatAlui, al, Fiiu-
lui qi al SAntuluT
Jar aasta minune qi pend
acum se istori9sce de
multi orherli, marturi ocu
Aasta este scristi, qi
in cArtile Metropoliel de
Suceva. lar ettam auclifo
povestindu-se de chtre paT
rintii mei, cavil au fosta
marturi ocularT i singurt
pre acelti liiazdovski, de-
i atuncT f6rte
mi-a ducti aminte, cai'am
ve-clutti. Am scrisii aasta,
ca qi chulitoril de acum aT
credintel ce1ei sante i aT
santilor luT to-cleti , ve-
clendii acestg minune in-
timplath i temAndu-se de
ped6psa cea mare a Jul
inceteze de a
mal chuli, sciindti, cä, deli
D-cleb. este indelung-thb-
datort §i nu este grabnicti
in resplatirea vine, clan
MI-1-
E
art-
ho-
minxz
nnirz
mita
larf.
md-
D-den,
Dudley.
eramti mitt,
D-den, sa
www.dacoromanica.ro

42. PETRU MOVILA 761
`IftiZ) N AKZ CTFUUNO
ESE snacir I/ VX ()Vv. Ii Go-
ra wmaro. NAAMHZ fi Q
itir6 NEE tIgWiNE1-0 KA c
°data va fi pedepsitti ii
cat este de curnplitti a crt-
dea in mama D-q.euluT ce-
Fericita acela, ca-
re, fiindti feritti de pedep-
1-140 KZ110KAA Hitt 611 E 86, este atrasti spre peni-
KOMI RtyllitIETZ. (a) tenta".
Acesta este faptul, conservate de Petru Moyne, qi din care
se vede apriat modul, cum papalii. luucra §i Capitala Mol-
dova, Suc6va, pentru discreditarea credinIeT ortodocse re-
spAndirea celei papale. Ne resultancle nici unit casbigii din
trite aceste i alte fapte pentru credin0 i)apale, in Moldova,
provedintia divine, a voite, ca papaliT, precum i alte secte
religidse, sl, gasiasc6 in sufletut Romanilor o, resistence, de
granite §i perpetue, qi de alte parte sA face, ca tot- unit
,RomAnti, Petru Movile, s t desredticineze catolicismul, §i din
Biserica ruse a Kievului, carea pre la inceputulti seculului
al XVIT -lea era cotropite, cu deseverqire de ce,tre
fi in fine sit se formuleze tot de dinsul i acea mertmisire a cre-
diMei ortodocse, carea a ftcutti, se,se astupe gureie etero-
docqilor, incontra ortodocsieT qi tot-o-datt Base aibe o Mar-
turisire-a credinla proprie distinctive. pentru Biserica, or-
todoesit. Dar not ne reint6rcemi11. faptele, ce represintit ac-
tivitatea de cleiicti inferiorti a lut Petru
Noi am amintittl mai sus, a Regele Sigismund 0 III-lea,
disposindit Base, intruniasce in Liov Sinodi:i pentru inOle-
gerea uniaOlor cu ortodoclii, el a datti ordinu specialtl, ca
ortodocliT se, One nue. Sinodti pregetitord in Kiev, unde
'se ficseze cele pentru infelegerea definitive din Liov, Tar
niatii st face acelaIT lucru, intrunindu-se in Volinia. Orto-
docqii s'au intrunitti in Kiev §i au declarant, crtinelegerea
in materii de credinp, trece preste competenIa for ; dar unti
asemenea refuse nu era tocmaT ulorti de pronuniatii, maT
ales oil, el se adresa Regelui Sigismund vi~ privia in mo0.
directft pre clerul BisericeT de Kiev. De aceia in anul 1631.
( a) Din manuscriytul lei Petru Movilii. Rua a 17.
T
luT viii.
§
Movi14..
sit
u-
Fn
catolicismd,
1i
www.dacoromanica.ro

43. 162 MOVILX
la inceputu Metropolitul Icy &Amite, ea representantil al
clerului de Kiev, pi marefe Archirna-ndritit alit Lavrel Pe-
cersca, Petru Movila, obligandu-lit ca sit iea parte la sAnO-
rea Bisericei catedrale din Liov, carea, cum am v6duti1 mai
sus, a fostti construitit cu ajut6rele Movileseilor, i ten:ulna&
cu concursul boerului Moldovenit Migon §i a Domnu-
lui Miron Barnovski. Aim P.ebm, Movila a statd.
mai inultil timpt, egatAndil ea sa reguleze interesele
ortodocse din Kiev -§i apoi, ce este mafimportantu pen-
tru istoria Bisericei romane, Petru Movila a luatit parte
la corectarea OctoichuluT, tipitritit la 1631 in 'tipografia din
Liov, colationatt.i cu tecstul moscovitit din 1594, cu altit
teestii tot slayti din mOnastirea Dermanaca din 1604, en unit
teesitt greet, traniisti de eatm Patriarchal de Constantinupolit
Ciril Lucaris si in fine cu unit manuseriptit slavti, luatV de
cettre" Miron, Barnovski din moncistirea Nenttulut §i tramisu
la Liov anume pentru acestil scopu. (a).
Inca inainte,de Martie 1631, Petru Movila a frebuitu
sase reint6ree in Kiev dela Liov o qicernii aastit- fiindd-ca
la adsta, data mdre Metropolitul lov si Petru Movila, im-
preuna. cu Episcopul de Lutca, Isaakie Boriscovim, remasti
esecutorti testamentarit al ultimelor vointi ale Metropolitultu.
boy. Intre alte dispos4iuni testamentare, pre care Metropo-
litul le reserveza maT ales hu Petra Movila, stint de notatit
pentru not urmatorele 'ca scolele pentru lunlinarea copiilor
crest-in]. trebue sit fie fundate in monastirea frittim de Kiev
si nu aiurea,. CitrOle bibliotecei stile i anume cele egreeesel
si latinesci sale iea Petra Movila, iar sere slave i poloneze
sit se dea monkstirei Michailovsca din Kiev,. Pre lAngl a-
ceste, Metropolitul by a pusu asupra- 1w. Petri],
sarcina, de a construi clopotni0 dela montistirea Michailov-
sea, nude el a fostti i inmormintatti. In genere, Metropoli-
tul by pusti in Petra Movila ultimele s61e sperauce, re-
lative la Biserica de Kiev si kiar Ia rudele stile (b).
(a) HeTop. pycea. Wpm!. MaHapia 1882. S.- Peterbnrg. pag. 379 qi 380
CapOCB. onac. OTaponn. mare rp. TOACTOBEL pag. 180'185.
(b) 'iltuy testamental /mesh)! Metropolit In cartea Itarepiaztt Aaa aanak 1:oyceK.
gepican roffy6ewb. No. 71,"
PETRU
Moldovei,
Bise-
ricei
Movila
si
2
;
a
:
gi
It -a
www.dacoromanica.ro

44. PETRU "MOVILA 768
Petru Movilk pre la, anul 1630 qi 1631 se bucura nu numai
de iubirea Metropolitului by, Ili era considerate de eeld iii -
taiti clericti al hiserice de Kiev, dar el avea tat]. valorea
&tit cu Tarul MoseveT, Michail TeodorovieT, precum 0 pa--
triarhul. de Moscva, Filaret Nikitici. In anul 1630 August
4 amandoi potentacii Moscvd, scriindd epistole Metropolitu-
luT by qi tramiOndu-i ajutOre hanelci, de o asemenea fav6re
se invrednice§ce i Petru Movila, 0 el prime ce pentru La-
vra de Kiev 100 ruble, rugandu-lti in speciald pre Petru
Mo-vild, ca B6, li comunice tote lentil de velti (a). Si. in ade-
v6r, la 4 Octornvrie acela§T anti atat Metropolitul, cat 0 Ar-
chinriandritul LayreT nisce asemenea veqtT TaruluT
Michail TeodorovieT (b). Si aceste acte din partea clerulul de
Kiev nu trebuescd privite, ca nisce aete de tradare .faa cu
guvernul polonu; cad trebue sa maT seimti, cd, popula#unea
autochtona a RusieT de mkla-cy a fostu qi este malorusa, Tar
nu poloneza ,guyernul polonti era considerate, ca streinti cu-
ceritord, care tindea a Linea fn supunere populatiunea au-
tocbtonti prin mijlocul clerulul papald qi in urma prin celti
uniatd. ; ortodoc0T in luptele for cu papalii reelamatt aju-
tQrul Trilor qi Patriarchilor de Moscva, numaica ajutoru
al coreligionarilor lor, Tar Petru Movil ni se presinta, ea o
persond., ce se identificase du interesele BisericeT, din carea
arum fii,cea parte.
Cu m6rtea MetropolituluT loy, Petru Movila devine major
in tat puteiea cuventuluT. El cu cunoscinple qi meritele
personale, cu- averea i originea sa princiard., cu rel4unile
luT familiars devenise cunoseutd qi stimatti in totii Biserica
ortodocsd din Polonia i kiar preste chotare, in Moldova qi
in tote imperiul tura., Tar prin Metropolitul by vestea luT
ajunsese 0116 la Moscva, i ar fi fostu &lest. kiar i Metropb-
litti al KievuluT la 1631, devenindd succesorul imediatd al
lul Iov, d6ca elementul cazacescii. n'ar fi dispustt de mersul
sortilor alegerel §i cmcg, Biserica RusieT de rn645.-4i n'ar fi
avutd pre ,Axchiepiscopul de Smolensc qi Cernigov, Isola Co-
(a) Mocacit. apx. M. A; Ataa Maaopoc. au. 1530 No. 5.
(b) Ibid. No. 6.
qi
tramith,
ai
gi
ic.
www.dacoromanica.ro

45. 764 PETRU MOVILi
pinskiy renumit4 prin zelul 1ui pentru ortodocsie, precum ci
prin 4i6ta sa ascetics. i cu model acesta, Petra Movila a
trebuita sa nlaT reman6 in Biserica de Kiev cu functiunea
de tmare Archimandritti al Lavrei Pecersca, 1)6116 la ,1633'
Martie 12, data alegerei lui de Metropolit4 al Kievului, sit §i
desfarre activitatea sa de clericti din acesta positiune qi in
fine 86, indure mai multe nemult6miri din partea Metropoli-
tului Isaia Copinski, care -last, de§i alest do membrii I3iseri-
cei de Kiev, n'a fostii nicT 6 data confirmatti de Regii Po-
Ionia
i in adev6r. Positiunea lei Petru Movilit din Biserica
ca tmare Archimandritii al tavrei de Kiev, 114 facea. ne-
atArnattl fats cu Metropolitul de Kiev Isaia. §i punea in
dependintit numai de Patriarchul de Constantinupolti, ca egu-
menti al unei monitstiri stavropigiale. De alts parte, obliga-
tiunile, ce i le pusese Metropolitul Joy la m6rtea sa prin tes-
tament-4, adica de a fi tutorti specialti al montistirei Michailov-
sca, care era reledinta metropolitans, i de alunda scold in
monitstirea Bratca, tot din Kiev, 114 fac6u for6 de voia lui, sit
dea motiv4. Motropolitului Isaia la mai multe nemultemiri §i
kiar plangeri. in anul 1631. Martie 11, tot membrii mona-
stirei Bratca, laid §i kiar fra4ii montistirei ail a-
dresatti lei Petru Movila rugamintea, ca sit primiascii a fi
tfratele for celti mai in versta, tutorul §i fundatorul ace
stei sante frtfi, al monastirei §i- al colei, Petru Mc-
vila 81a. invoit4 cu placere s,i s'a inscrist in catalogul lor,
numindu-se pre sine tservitorul sincere aI Patriarchului ecu-
menicA de Constantinupol, (a). Monastirea Michailovsca, ca-
rea singura, pre acele timpuri putea sit serviascA de resedinta,
a Metropolitului Isaia, a fostit ocupatA, de eatre Filotei Kiza-
revicOocotiitorul lui Petru Movilit in Lavra de Kiev. Actul
alegerei lui Kizarevim, ca egumenti al inonastirei Michailov-
sca, a avut6 pentru sine cio6 motive puternice : intuit era
tutela, intocmita in persona lei Petru Movi1A-de ciitr6 Metro-
politul boy, §i care 114 indrepti4ia de aqi pone in capul
(a) Hamm.. Elea. Kommic, II, No. 2. pag. 40 41.
rust,
ilil
si
si
clerics si
si
mot.
www.dacoromanica.ro

46. PETRU MOVILX 765
naslird oroul set de inerederel si al doilea, era ordinal spe-
cialu al lin Sigismund al III-lea, Regele Po Ionia, catr6
kevid, voevodul de Kiev, din 23 'mile 1631, prin care se
poruncia, ca monastirea Michailovsea sa fie incredintata mo-
nachului din ordinul batiliant, German Tiskevid (a). Aceste
acte, efectuate, cum am- v64utt, pre lama disposiOunilorlie-
tropolitului boy, ilt facuse pre Petru Movila in anul 1631
stapann preste trite- monitstirile din Kiev, neocupate Inca de
si el, fiindu mare Arehimandritu al LavreT de Kiev
1utoru al monastird Bratca si Mictailoysea, ajunsese afi
Metropolitul de taptt al KievuluT, pentru acesta
nurnaT actul alegereT titlul proprit. KTar realitatea istorica
presinta pre Petru Movila stapant preste tote monasti-
rile ortodocse din Kiev la 101_, Tar inaintea administraii-
und poloneze si tot-o-data si legale a KievuluT, Metropolitul
Isaia era privitt, ca o persdna al6sa fOr consinatim6ntul gu-
vanului i kiar neeonfirrnata de acesla. De aid Metropo-
litul Isaia, desi alest, nu se putea siramuta in _Kiev, fiind. ca
nu avea unde sa locuiasca, i el a trebuitt sa indure lipsa
de locuinp, trd luni cle c ile, pen6 cand, la 16 Decemviie, 1631
polcovnicul cazacilor zaporojenT, Dernian Garbuz, cu polcul
set a trebuitt sa alunge pre Kizarevici din monastirea Michai-
lovsca Ai astt-feliu sa instaleze aid pre Metropolitul Isaia (b).
Gu modul acesta Metropolitul Isaia, rernanendt fa4a cu gu-
vernul polonezt, ca alest numal de catre elementul caza-
cescil ne confirmatt, a contin.uatt. administratiunea Me-
tropoliel de Kiev doT anT i patru lunT, fOr6 de consimfulAn-
tul guvernuluT, si a privitt tot-de-una la Petru Movila, ca,la
persOna, care iT limita cercul de ac.tivitate, reducendu-lt nu-
mai .Ia titlul de Metropolitil. Act sta. posifume este descrisa
kiar de Metropolitul Isaia intro scriske a sa catr6
(a) roay6es MaTepia.m etc. No. 72. Bariaoaexu. 01111C. pyitonacit. coopu.
ny6x. 6146.7r. 1, 65-65. liaacumoangb. Co6opu. Colima. II, 201.
(b) ART. sm. pyoc. No. 231:Y, No. 12. Kizarevici ¢i dupa ainagarea ma-
incetatil. a se t,itula : -erymeaorra aaaTosepxomaxo4aoacKaro mouse-
"Tblpft = egumenii al, mOniistireI eel de sus si multi Miehailovsca" Rieso-
neuepoi aaapia. upu6aaa, N-le 5, 7. edit. II).
§i
§i
naacp.
h 4.iu
(Oimc.
Tis-
uniap,
lipsindu-L
s,
Tai
niietire .'s
www.dacoromanica.ro

47. 166 pErtzu moval
Michail iteodoroviei i paOiarchul Moscver Fi 'ant, din 31
Decemvrie 1631 (a).
Dupg ce am v6clutu positiunea luT Petru Movila din Bise-
rica de Kiev- din anul 1631, and el dispunea de averea
sa personala, de averea Lavrei de Kiev ji a monastirilor Bra-
-tea i l!Sichailovsca dupa ce am aatatil si relatiunile luT
Petru,Movila cu Metropolitul Isaia; de acum -sa urmarimit
mai de apr6pe activitatea lui Petru Movila ca mare Archi-
mandritit al LavreT, itutorii, al mongstirei mai ales
Bratca.
Unul din actele, care a preocupatu pre Petru Movila, Inc g
dela rgdicarea luT la tr6pta de Archinaandritii al Lavre
p6n6 la morte, a foal fundarea in ,Kiev a unel scale teolo-
gice, carea ar fi pututit presenta clerului Bisericei de Kiev o-
casiunea, de a se instant §i tot-o-data ar fi tinutit peptti
propagandelor catolice §i Mai ales celor uniate. Dupa trei
lung dela mOrtea Metropolulm by i anume la 15 lunie
1631, si, tot dupa trei luni dola data inta-grei lui Petru Mo-
yne', Intre fratii din mOngstirea 13ratca, petrecuta la .11 Mar-
tie 1631, Petru Movilg, aflAndu-se incit in Liov, formulatit
unit inscrist in Bierica principals a fratieT de Liov, prin
care se ecsprimg, ca tavendi-i intenOunea de h funda scale,
a adunatt pre long% sine pen_tru, acestt. D-qoescit o
frittie din cate--va pers6ne, vi dorindit ale asigura intretinerea
for din propriile sole miNce, dupre actul fundationalit, da
mum la dot din ace§tia, calif se afth, longg dinsul, Jerome-
nachul Isaia Trofimovici monachul Silvestru Cosov, pre-
cum si altora, carif in viitorn se vord uni cu din ii, promisi-
une inaintea lid D-fie', ca tot', ce se va ficsa in actul fun-
dationalit, 1'61.6 de'ardmare se va realiza dupa unu
anu in Kiev, in monitstirea Pecersca S64 aiurea, uncle li se
va pirea for §fluT Petru Movila:. (13) Aid nu se ficsezit locui
fundgreT scalet, si nu e curiost, Ca la .15 Tunic, cAnd 'Inca
Metropolitul Isaia nu se alesese, §i eAnd Petru Movila era
dominatA numaT de considerafunile, de a implini]dispositi-
(a) ahem. aanalk, Poccia 18654806 cart. V, part. I, pag. 48-7-63.
(b) Her. pyccit. Repass. Ifaicapia 1883. T. XTriag. 404.
ca
qi
Marti
§i
celt/mult
-
,
si
3i
a
www.dacoromanica.ro

48. 1,,ETku movral /67
-Linea testamentara a Metropolitultu Tov, pre'eum i actul de
itutprit, al natmastiret Bratca; unit asemenea inserisA din
partea Jug Petru Movila avea in vedere, ea localit de scdla,
anume mOnastirea tratea. Dar nu mai tarcliu de 18 Noem-
vrie 1631, dna Metropolitul Isaia era acum alesit, Petru
Movila publica din partea sa si a Lavrei, ca, iPatriarchul de,
Constantinupo1 I,1ciril, a bine- voittt da bine-cuventare, car
sa funcleze seat ortodocsa in mOnastirea, din Kiev Yeeersca,
longs Biserica S-tei Treimi, d6-asupra portilor monasti-
rei,. (a). Ae6sta intorsettul a lui Petru Movila, de a asap, scdla
in Lavra contra cbligatiunilor anteridre, se vede, ca s'a pe-
trecutti in urmarea alegerei lui Isaia la tronul Metropoliei de
Kiev §i in basa considerentului, de ase avea o asemenea sea-
la mai ferita, de influinta Metropolitulm Isaia, care nu avea
nice unit dreptu de amestecti in adnainistratitmea Lavrei de
Kiev, cea cu titlul de monastire Stavropigiala. Remanendu,
ea sa aratamn mai pre urnal consecintele acestui actit al lin
Petru Movila, aici sa ne -ocupanati de elementele constitutive
ale scdlei din Lavra de Kiev, earea stramutata, in monastirea
Bratca, a trecutd preste secule Ong cand a devenitu Aca-
demia de asta44 a Kievului.
Singurul docunientir istoricu, dupre care putemit cundsce
modul organisatiunei acestei scale, este opera, cunoscuta lee-
torilor nostri, intitulat, ,Eucharistirionk, care a fostit pro-
adusa lux Petru Movila in (pia de Pasci din anul .1632, de
eatre" elevii scdlei ortodocsa din Lavra de Kiev si care a
fostit publicata in tipoprafia Lavrei la 29 Martie acela§i anu.
Opera are dog partiz din care cea intaia se numesce 4-Tell-
con, Jar adoa (Palmas,. In titlul cartel scdla se numesce
eGannasiu., iar elevii tspuda). La finele cartes,, scrisa in
versuri scolastice, se v6dit numele a doe-cleci ci trei de ispu-
del) din clasa de Retorica. In partea intaia a. operei *Hen-
conuL se canta (opt radacini ale sciintelor admise,, pre ea-
(a) Opera citatrt pag. 405. 01111. Hieno-nettepcx. Jaspar. npu6ana. N-le 4, 5, 6, al.
Ilamos. hies. Head& U No. 7. lerlict ()ice, cis monachii din m5nrtatirea S-tei
Treimi nu a'a invoitrt cedeze localul pentru sceolli, Tar Petru Movilit a intre-
buintatil in contra for constringerea Joachim' Ierlicza Letopiaiec albo kroniczka
I, 58-59. Varezava. 18,53.
-
7,
si
www.dacoromanica.ro

49. 7 68 PETIZU MOVILA.
re le-a resaditif Petru Movila in scOla sa a-
ceste radacini ale sciirget se enumera astir -felidA tintaia, r&-
'lacing este Gramatica, adol, Retorica, a treia Dialectica, a
patra Aritmetica, a cincea Muzica, a §esea G-eometria, a Op,
tea Astronomia, a opt, i cea mai superior& radacina este
Teologia,. Sub introducerea calla elite subscristi (Sofronie
Pociaskii, profesorii de Retorica,.. Acestar este atrea persona,
adusa de Petri} Movila din Liov pentru fundarea scold. stile,
§i tot-o-data mai scimit acesta particularitate, ca t6te ace-
ste sciince se propunki gimnasiu114 Petru Movila din
Lavra in limba greca, latina i cea slavona (a)":
Averna date istorice, devi posteri6re, c& Petru Movilry a
luatit t6te rnesurile, ca sc6la din Lavra sg, aibI unit perso-
nail( bine instruit& §i incg, in scolele Occidentului. Ada Ga-
vriil Domecki, unit fosta elevii al sc6leI Movilene din Byacca,
pre la finale secululuI al XVII, Berlina( Metropolitului de
Novgorod, Iov, se eesprimil :
eilocaam, Mormaa ofT,
Bees Rannyabi Itapb-
rpap RL C13.. IlaTpiapxy, ucupocil
Orb UN 6darb6.110B6Hie -SaBecTil
11150.1131 BI ItieSt JISTKIICRI1X13 II
110.113011X1 y'llit911111 H upesige 113-
opaB'b 110113X0/11 Trogllbnci., saco-
czaal 131pamlla rocygaperBa paAff
nayn, mezu RoTopumn 6mavo-
Rolimutl IIHHORellTitl r113e7lbs
Tramitendu Petru Movi-
la din partea capiteniilor (b)
Kievului la Constantinupolu
catre s. patriarchu., a cerutil
dela dinsul bine-cuventare,
ca sa introduc6 in Kiev scoll
pentru invetaturT latinesci si
poloneze qi rliai intaiu ale-
gend0 monachi buns, I-a tra-
misu in diferite teri, pentru
inve0tura, intre calif ati fost
reposatul Inokentie Gizpl,.
(a) CaxapoB. 06osp. 6n6kiorp. No. 286. MaRcnmonnkb. Co6p. Cows. IL 202-203
212-213.
(b) Not traducemil viorba BanaTyubt cu a pitenil si la acesta 'indreptritesce
bumf( actul lui Petru Movilii din 18 Noeinvrie 1631, adresatti PstriarchuluY de
Constantinupola, Ciril Lucaris, si cats se refer la fundarea gimnasiulul din La-
vra. Aid' se dice, ca Petru Movilk" a arktatil din partea sa si a intregului capitul
al Lavrei"; adecit el consistoriulut, seu, cum dicema. not astlidi, at consiliulut spirt'
tualil. Acestli terminal este Instil din Dreptul canonical at }Jimmied uniate.
WIRTH. ItieB. ROMMEIC. I, No. 7.
(e) Makezmosnq. Co6p. Corks. II, 177x -- 178,156.
tHeliconul,. i
Xn
mart
ItiCBCRiR)31
(0)?..
(Ha^
gi
pa
www.dacoromanica.ro

50. l'ETRU ivrOVILX%, 769
CA in adevei! Petru Movila a ingrijitt, ca gimnaziul sal din
Lavra de 'Kiev 8g, alba profesorT, instruitT in universitatile
Occidentulm, despre acdsta istoria scie a nurn6ra maT multe
nume, tntre care trebue s(1. notamil pre Inokentie Gize], uni
prusiant de origine din Biserica reformats, intorst la orto-
docsie tai calug6iitt de cittre Petru Inc 5, dela etatea
de doe-clecT anT, §i care apol in calitate de profesort a luatt
parte la Sinodul de Tali, colaborandt i la formularea (Mar-
turisirei ortodoese,. (a) Si pentru ca sa inkeiemt ac6sta re-
latare despre Ingrijirea luT Petru Movila pentru sc6la s'a a-
ducemt Si o miirturie a Metropolitulm Isaia, impreunA, cu
tote clerul de Kiev, cuprinsat Intr'o serisore a acestuia, re-
latiy4 transferarea scold.' din Lavra in monastirea Bratca.
Aid Metropolitul Isaia, -vorbindt despre prefesoriT se6leT,
lice, ert Petru Movila 6T-a adunatt eu mare stitruintit qi nu
cu apoi vorbindtl §i despre profesorT, ada-
uga, cg, eT stintt tOmenT eercatT In Arita ortodoesie a Orien-
tuluT, abilT in cun6seerea sciintelor libere §i pio$T, (b).
Petru Movila in anul 1631 1.§1 luase angajamentul, fats
cu Metropolitul by qi Inca in calitate de eesecutort tes-
tamentatt, de a a§ecla se6la teologicii In monastirea Bratca.
Aeelao angajamentii flicuse Petru Movilit i Cu fratii din
ac6stt, monastire, cAnd el a devAnitt gtutorul qi fratele
for eel maT mare,. InsuOpoporul rust din Kiev i maT ales
azacimea, en Metropolitul Isaia Intregt clerul s6t, era
deprinst, a vale in Lavra intronatit numal pietatea religi-
6siti, Tar sc6la sg, fie arclatA In monastirea Bratca, unde Inca
dela finele secululuT al XVI-lea ecsista o mica se6la en nisce
cursuri natirginite. Preste tote aceste considerente Petru Mo-
vila la aleol.area se6leT teologice In Lavra a trecutt, i el a
trebuitt sat revin6 asupra luctuluT, pastrAndu-§T din planul
set aceia, ce era esentialt. Si In adev6r. La 30 Dekemvrie
1631, adeet, dup6 o lung, qi ceva dela apc,larea ge61ei in La-
vra de Kiev, Petru Movila se vede nevoitt de rug4mintele
(a) In privinta persdnelor, triimise de Petru Mo.vilX fa stroiniitate qi inqtruito
pre comptul luY, voqi HCT. pyeelt, Icepium Idasapin.YL XI, peg. 408-410,
(b) Hama Tu. Kies. ROMMITC. U, N-16 8, 9, 10.
Movila
'Mina keltudlas
§i
la
;
www.dacoromanica.ro