Boli Infectioase ale Cainilor, Note de Curs, Parvoviroza, Hepatita Infectioasa, Distemper, Boala Carre, Diagnosticul si bazele terapiei in bolile infectioase,

1. Boli Infectioase ale
Animalelor de Companie
Note de Curs
anul 5
Dr. Dragos Cobzariu
Sef Lucrari, FMV Bucureşti
e-mail: dragoscobzariu@gmail.com
2014

2. Boli Infectioase ale Cainilor
Boala Carre-Distemper
1.2 Istoric, răspandire şi importanţă
Boala este cunoscută de foarte mult timp datorită evoluţiei grave care cuprinde
efectivele de caini de vanatoare. Inca din 1769 exista o descriere completă a tuturor
fenomenelor clinice sub care se poate prezenta aceasta afecţiune.[4] Jenner (1809) a
descris această boală, însa în 1906 Henri Carré precizează natura virală a bolii.
Laidlau şi Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei. Robin şi Vechiu
(1926), au dovedit că lichidul cefalo-rahidian este virulent atunci cand animalele
prezintă simptome de encefalimielita acută. Ei au reuşit in mod experimental, prin
inocularea lichidului cefalo-rahidian în spaţiul atlanto-ocipital şi intravenos, să
reproducă simptome nervoase grave, contractii, paralizii, epilepsii. Ulterior, în
România, boala a fost studiată epidemiologic şi clinic (Perianu şi col., 1994),
imunologic şi al prepararii unor produse biologice necesare prevenirii bolii (Edu şi col.,
1971; Pătraşcu şi col., 1983).[5]Boala este raspândită pe tot globul, fiind întânlită cu o
incidentă variabilă de la ţinuturile tropicale la cele polare, în ţara noastră este mai
frecventă în centrele urbane mari.[3]La ora acuală, datorită măsurilor de
imunoprofilaxie aplicate sistematic, incidenta bolii s-a redus foarte mult în unele tari
europene dar nu şi în România. [2]Boala determină pierderi importante atât în
crescatoriile de caîni şi vulpi cât şi în crescătorii de canide ce nu sunt destinate
comerţului, pierderi prin mortalitate, şi prin deprecierea biologică a animalelor afectate
ce supravieţuiesc. Este considerată ca cea mai periculoasă dintre bolile carnasierelor,
datorită evoluţiei insidioase cu morbiditate şi mortalitate mare 80-90%, animalele care
supravieţuiesc rămân tarate uneori incompatibile cu supravieţuirea.[2]
1.3 Taxonomia, nomenclatura si epidemiologia virusului
Taxonomia virusului: virusul bolii Carré este încadrat în familia Paramyxoviridare,
subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbilivirus. [2]Agentul etiologic: Canine distemper
virus (CDV) [5]
Nomenclatura bolii Carré: mai este cunoscută şi sub numele de Jigodie, Febra
canină, Distemper (in engleza)[2] şi pesta canină [5].
Epidemiologia virusului: În condiţii naturale este afectat mai ales cainele dar şi
celelalte canide ( dingo, vulpea, lupul, şacalul, coiotul, câinele sălbatic african ),
Mustelidele ( dihorul, vidra, nurca, nevăstuica, hermina, jderul ), Procyonide (ratonul),
Hyaenidae (hienele) şi felinele mari ( leul, leopardul, jaguarul, tigrul; pisica nu este
afectată de acest virus). Boala evolueaza endemic rar epidemic, apare în orice sezon
cu incidenţa mai mare la sfârşitul primăverii şi vara, când circulaţia şi contactele între
animale sunt mai intense şi exista un numar mai mare de indivizi tineri, foarte
receptivi. Formele cele mai grave se întanlesc toamna şi primăvara. Se raportează
existenta unor perioade, cu o durata de 2-3 ani, în care incidenta îmbonlăvirilor este
mare, urmată de o perioadă de calm de 1-2 ani.

3. Feed-Back-student

4. Cerere-Oferta
• Model de intrebari-Examen grila:

5. Oferta suportului de curs

6. Bibliografia-Etalonul de studiu
1. http://www.scribd.com/doc/131328088/Virusologie
Prof.Dr.Univ.Tudor PERIANU
2. http://www.cyf-medical-distribution.ro/
library/Biblioteca%20digitala%20veterinara/Boli%20virotice%20si%20prionice%
20ale%20animalelor.pdf
Prof.Dr.Radu Moga Mânzat
3. http://www.virology.net/
4. Boli Infectioase ale Animalelor de
Companie Note de Curs anul 5
//www.scribd.com

7. Boli infectioase ale Cainilor cu
Etiologie Virala
• Boala Carre
• Parvoviroza
• Tusea de Canisa
• Hepatita contagioasa
• Encefalopatia transmisibila a nurcilor

8. BOALA CARRE-DISTEMPER
Descrisa in urma cu cca.200 de ani – Edward Jenner(1809);
Introdusa din Asia; VIRUSUL descoperit dupa un secol (1906 Henri Carré)
Laidlau şi Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei.
Etiologie:
Fam. Paramyxoviridae, gen Morbilivirus;
Virusul bolii Carre (VBC)
inrudit cu virusul Pojarului Uman si al Pestei Bovine;
Virus relativ mare (150-250 nm), ARN monocatenar,
simetrie helicoidala, anvelopa lipoproteica derivata din
membrana celulara;
Codifica proteine de integrare in membrana celulara →
celulele infectate susceptibile la citoliza imunomediata
→ poate induce fuziunea celulara;
Diferente de patogenitate: exista tulpini deosebit de
virulente (Snyder Hill, R252) neurotropism accentuat;
Sensibilitate: foarte mare la UV, la temperatura si
uscaciune, rezista la umiditate crescuta asociata cu
temperaturi scazute; stabil la pH cuprins intre 4,5 si 9,0.

9. Etiologie:

10. EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: carnivore terestre (Canidae, Mustelidae, Procyonidae, Felidae) –
severa clinic la Greyhound, Husky siberian, Weimarener, Samoyed si Malamut
de Alaska;
- experimental: intracerebral la soarece si hamster; rezistenti: iepurii si
sobolanii; infectii inaparente: pisica, maimuta, omul;
Porcii inoculati cu VBC → bronhopneumonie (Appel, 1974)
Felidele salbatice (LEII)→ infectii SNC
Surse de infectie:A.bolnave,in p.incubatie, trecute prin boala,
sange,exudate,secretii, excretii, cutisul plantar si al mucoaselor
jetajul cailor respiratorii, secretii, urina, alte tesuturi;
- excretia virala: 60-90 zile p.i
- in LCR-20 de luni de la primele simptome
- mentinerea virusului prin contactul cu populatia susceptibila
Calea de contaminare – aerogen prin inhalarea aerosolilor contaminanti;
Dinamica:
- EPIZOOTICA;
- rata infectiei > rata imbolnavirilor;
- 25 → 75% din caini infectie subclinica.

11. PATOGENEZA
INFECTIEI SISTEMICE
PRODUSA DE VBC
Replicarea virusului produce
limfocitoză şi leucopenie
rezultand imunosupresie, flora
bacteriana de asociaţie complica
procesele primare provocate de către virus,
agravand evoluţia bolii.
Nivelurile Ac variaza invers proportional
cu gravitatea bolii;
Ac fata de determinantii anvelopei
apar in infectia persistenta a SNC;
Evolutia clinica – dependenta direct de
Statusul imun umoral + LTc

12. PATOGENEZA INFECTIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
FACTORI (varsta, imunocompetenta, neurotropism, imunosupresie)
VIRUSUL{Liber, Asociat el. prin endoteliul
in macrofage
c}vascular
{ meninge
plex
}
coroid ventricolul IV celule
ependimale
SNC LCR cortex, tractus optic, pedunculi, maduva
ENCEFALITA ACUTA
- la tineret sau imunosupresati: agresiune virala
directa subst.alba si cenusie;
- polioencefalomalacie;
- demielinizare;
- lipsa modif. inflamatorii;
ENCEFALITA CRONICA:
- Ac. antimielina interact. cu macrofagele SNC
infectate cu VBC ↔ eliberare de radicali O++

13. 50-70% infectii subclinice;
Semnele generale:
- gravitatea formei(virulenta, conditii de mediu, varsta, reactivitate imuna);
- decubit, inapetenta, febra, catar al cailor respiratorii superioare;
- jetaj oculo-nazal bilateral seromucos → purulent, tuse, dispnee
(~ tusea de canisa);
- cheratoconjunctivita uscata → anosmie - sechele
Forma severa - la cainii nevaccinati 12-16
saptamani
- la cainii imunosupresati
- febra;
- conjunctivita seroasa bilaterala
- tuse uscata → umeda, productiva;
- modif. zgomote pulmonare
- depresie, anorexie, voma;
- diaree: fluida apoasa → sanguinolenta
TABLOUL CLINIC

14. TABLOUL CLINIC
Complicatii oftalmice: afectarea nervului optic si a retinei
- orbire, dilatatie si imobilitate pupilara;
- leziuni ale fundului de ochi “medalii de aur”
- desprinderi de retina.
TABLOU LEZIONAL:
- la cateii tineri atrofie timica;
- pneumonie si enterita catarala in infectia sistemica;
- conjunctivita, rinita, traheobronsita;
- hipercheratoza trufei si plantara; HARD PAD DISEASE
- congestie meningeala, dilatatie ventriculara;

15. DIAGNOSTICUL
Suspiciunea Epidemiologica: 3-6 luni, caine nevaccinat;
Biochimic si hematologic:
- limfopenie;
- trombocitopenie;
- Incluzii :în celule foarte diverse ale epiteliul alveolar bronhic şi nazal, în
amigdale, în mucoasa linguală, stomacală, intestinală, colorate
Wright-Leishman -3μ, unice, ovale; incluzii in eritrocit – Lentz-Sinigalia
- hipoalbuminemie;
- hiperglobulinemie: α si γ;
- creste VSH;
- Hipocalcemie;
- radiologic: pneumonie interstitiala;
Examen LCR: + proteine> 25 mg/dl, celule > 10 cel./ μl,
- Determinarea Titrului de IgG antiVBC

16. DIAGNOSTIC:
- Imunofluorescenta: amprenta conjunctivala, tonsile, epiteliul
respirator, SNC-
“buffy coat” – 2 → 9 zile p.i
conjunctiva – genitala 5-21 zile p.i
epiteliul traheal si macrofage respiratorii
criosectiuni :splina,tonsile, lnn, stomac,pulmon, duoden, creier
Virusul persista in piele si SNC, mascat de anticorpii din sange!
- Inhibitia efectului sincitial de catre limfocitele
sensibilizate 8-10 sapt. p.i.
- teste ELISA Ag, IgM,IgG, Imunocromatografice Ag,
- izolarea virusului: pe dihor, adaptare pe ou embrionat,
pe culturi celulare de macrofage
Nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii!

17. Boala Carré-Distemper
Caracteristici tehnice
Agentii patogeni decelati 1-Virusul Carr
Tipul(Ag-Ac) Ag
Anticorpii monoclonali Specifici bolii Carre
Depozitare 18 - 25 °C
Garantie 18 luni
Proba de analizat Ser, secretii oculare,
nazale
Timpul de lucru15 minute inclusiv citirea
rezultatului
Specificitate 98,6%
Sensibilitate 98,6% comparativ cu PCR
100%
Virusul se transmite prin inhalare
directa de la animalul infectat,
inflamatia catarala a cailor respiratorii
digestive este urmata de manifestari
nervoase severe, pareze, paralizii,
moarteaanimalului.
Boala este confirmata in peste 50% din
suspiciunile clinice.
Imunitatea colostrala, postvaccinala,
interfera cu tehnicile de diagnostic
bazate pe detectia anticorpilor.
Diagnosticul Ag se poate face chiar de
la sfarsitul perioadei de incubatie(3-7
zile) cand sunt eliminate cantitati mici
de virus, si debuteaza simptomatologia
caracteristica peroadei de viremie,
hipertermia, inapetenta.

18. Teste ELISA pentru diagnosticul bolii Carre
Distemper IgG
Distemper IgM

19. Teste ELISA tip ImmunoComb pentru Ac-IgM si
IgG utilizate in diagnosticul boalii Carre
Modul de lucru schematizat
Ac-IgM si IgG

20. Teste tip ImmunoComb
• Protocol de Lucru
Prelevare probă Depunere probă
în godeul A
Transferul “pieptenului”
20 min – A
2 min – B
20 min – C
2 min – D
2 min – E
10 min – F
2 min - E
Citire rezultat
Sus: calibrare
Jos: interpretare

21. Protocolul de abordare a diagnosticului
in Boli Infectioase ale Animalelor de companie
Etapele diagnosticului
• Diagnosticul de
suspiciune :
• -Semnele clinice
(I,P,P,A,T)
• -Epidemiologic
• -Morfopatologic
• Diagnosticul de
confirmare :
• Identificarea Ag
• Identificarea Ac

22. Protocolul de abordare a diagnosticului
in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

23. Principiul diagnosticului de certitudine
• Antigenii -(Ag) -
corpuscular: bacterii, virusuri, paraziţi (denumiţi şi
aglutinogeni)
molecular: secreţii, toxine, flageli (denumiţi şi
precipitinogeni)
• Anticorpii -(Ac)(IgM,IgG,IgE,IgA) identificati în diferite
medii ale organismului, secreţii şi excreţii ale acestuia:
serul sanguin, sângele, plasma
laptele, secreţiile vaginale,
secreţiile lacrimale, fecale

24. Anticorpii -(Ac)
• Dupa origine anticorpii sunt :
• Maternali (IgG)
• Postinfectiosi(IgM,IgG)
• Postvaccinali(IgM,IgG)
• Imunoglobulina M-IgM
• IgM sunt primele imunoglobuline
generate atunci cand organismul
interactioneaza cu un antigen.
• Glicoproteina cu functie de anticorp
care caracterizeaza faza acuta a
bolii infectioase, apare in organism
dupa 7-14 zile de la infectie si are o
durata de viata dupa producerea ei
in organism de aproape 30-40 de
zile.
7
6
5
4
3
2
1
0
IgG IgG
IgM
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Ac maternali Ig G Ig M

25. Imunoglobulina G- IgG IgG
IgG se sintetizeaza in organismul
animal in contact cu antigenul,
urmeaza sintezei IgM.
IgG este singura imunoglobulina care
traverseaza placenta, asigurand
astfel protectia fetusului in primele
luni de viata.
IgG apare in organism dupa 10-14 zile
de la infectie/vaccinare, si are o
durata de viata de pana la 11-15
luni titrul sau reducandu-se
semnificativ dupa aceasta
perioada.
IgG IgG activeaza sistemul
complement, produce liza celulelor
bacteriene si a particulelor virale,
are rol opsonizant si de
neutralizarea a toxinelor
bacteriene.
7
6
5
4
3
2
1
0
IgG IgG
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Ac maternali Ig G Ig M
IgM

26. • Prezenţa sau absenţa anticorpilor Ac in
probele analizate nu concluzionează
prezenţa sau absenţa bolii cercetate.
• Trebuie facuta corelatia cu datele
clinice, anamnetice si epidemiologice ale
bolii incriminate, pentru a stabili tipul de
test ce trebuie folosit.
• Rezultatul examenului serologic
trebuie să ia în calcul:
• Prezenta Ac-lor materni( 7-9) saptamani
dupa fatare)
• Prezenta Ag-nilor vaccinali pana la 30
de zile( reactii fals pozitive)
• Momentul investigaţiei faţă de
momentul infecţiei (dacă a fost timp sa
se produca restructurări imunologice 7-
21 de zile-IgM),
• Vârsta animalului - maturizarea
sistemului imun asociata cu timpul
necesar formarii de anticorpi proprii.
Momentul infecţiei: in unele cazuri
infectia în timpul perioadei de gestaţie
generaza riscul apariţiei de nou-născuţi
cu toleranţă imunologică la antigenul ce
a produs infectia mamei, si aparitie
precoce a semnelor clinice.
7
6
5
4
3
2
1
0
IgG
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Ac maternali Ig G Ig M
IgG
IgM

27. Valoarea diagnosticului de certitudine
Pentru a avea valoare de diagnostica un test trebuie să întruneasca doi
parametri fara de care testul nu poate fi folosit:
SPecificitatea = capacitatea unui test de a furniza un răspuns
Pozitiv(+) la un individ infectat.
SeNsibilitatea = capacitatea unui test de a furniza un răspuns
Negativ(-) la un individ indemn.
In vitro reacţiile serologice sunt influenţate de o serie de factori:
temperatura de lucru, concentraţia ionilor de hidrogen, pH, prezenţa electroliţilor.
SPecificitatea SeNsibilitatea si REPETITIVITATEA stabilesc :
Valoarea diagnostica a unui test .
Pentru a compara doua metode de diagnostic serologic ( provenite de la 2
producatori), este esential sa le comparam rezultatele cu metode de referinta: IF,
PCR standard sau Real Time PCR

28. Profilaxia
INFLUENȚA NIVELULUI ANTICORPILOR ANTI-CDV
MATERNALI ASUPRA VÂRSTEI OPTIME DE IMUNIZARE A
CĂȚEILOR

29. Profilaxia

30. Diagnosticul Diferential al Bolii Carre

31. Terapia Bolii Carre
Terapia Specifica :
1. Vaccinoterapia –virus vaccinal sau Newcastle( Avulavirus-Paramyxovirus1)
2. Transfuzia de sange integral sau plasma de la animale imunizate a caror grupe de
sange au fost determinate in prealabil si s-au determinat si titrurile de anticorpi-in
primele zile de la infectie
3. Administrarea de Imunoglobuline Ac sintetici( Stagloban D sau Canglob D)
4. Interferoni-fara actuine antivirala directa ei induc efect antiviral de scurta durata

32. Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala
Etiologie:

33. Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala
Etiologie:

34. Etiologie:
trei

35. Epidemiologie:

36. Patogeneza

37. Patogeneza

38. Patogeneza
Receptor de transferine

39. Tabloul CLINIC

40. Tabloul CLINIC

41. Tabloul LEZIONAL

42. Histopatologic
Distrugerea microvililor si a criptelor intestinale Depletia Placilor Payer

43. Diagnosticul Diferential
Depletia Placilor Payer

44. Diagnosticul
1.Decelarea Ag-nului in fecale
2. Determinarea titrului de Ac

45. Diagnosticul
Compararea sensibilitatii metodelor de diagnostic

46. Tratamentul

47. HEPATITA INFECTIOASA CANINA
ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae
-CAV1 – structură icosaedrală, o singură moleculă ADN dublu catenar
-- distinct antigenic de CAV2 – boala respiratorie

48. HEPATITA INFECTIOASA CANINA
ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae
- CAV1 – structură icosaedrală, o singură moleculă ADN dublu catenar
-similar imunologic cu adenovirusul uman
-Prezinta efect incluziogen –intranuclear cultivat /cel renale ,testiculare de canide si
embrioni de gaina
- distinct antigenic de CAV2 – boala respiratorie
- rezistent la eter, acid, formol, cloroform
- 30 min la 3<pH<9, 3 -11 zile la temperatura camerei,
9 luni la 4 grade C, 6-8 luni in glicerina si vid

49. HEPATITA INFECTIOASA CANINA
EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: caini, vulpi, alte canide
Surse de infectie:
- toate secretiile si tesuturile animalelor cu forme acute
- dupa 10-14 zile p.i virusul numai in rinichi
- excretie renala 6-9 luni
Cai de transmitere
ectoparaziti
digestiv
oro-nazal
Dinamica
Sporadico-enzootica
Factori favorizanti zooigiena, mediu

50. Patogeneza infectiei cu virusul hepatitei infectioase canine
6-9luni
Incluzii intranucleare
in hepatocit
4-8 zile
1:4 1:16 1:500
CID

51. TABLOUL CLINIC
Forma supraacuta
Moartea in cateva ore de la aparitia semnelor clinice (~ intoxicatii – otraviri)
Forma acuta
5-7 zile - hipertermie 39,4-41,1 grade C;
-febra tranzitorie sau bifazica, la debutul bolii
- hipertrofia tonsilelor, faringelui, laringelui
- pneumonie, tuse
- limfadenopatie cervicala, edem s.c. al capului, gatului, trunchiului
- sensibilitate hepatica si hepatomegalie → ascita sero-sangvinolenta
- echimoze, petesii, epistaxis
- icter numai in formele subacute
- tulburari SNC: depresie, dezorientare, crize – coma
- remiterea tulburarilor oculare dupa 21 de zile
Complicatii:- pielonefrita
- CID: activare mecanisme de coagulare(creer, pulmon,organe parnechim)
- tulburari de hemostaza
- insuficienta hepatica → hepatoencefalopatie → coma
Hematologic: leucopenie 2 zile p.i;
neutrofilie
7 zile p.i
limfocitoza
eritrocite nucleate (alterare endoteliului
capilarelor sinusoide )

52. TABLOUL LEZIONAL
Forma acuta
- edem si hemoragii lnn superficiali, tes.conj. sc;
- lichid in cavitatea abdominala (limpede → roz);
- echimoze si petesii pe toate seroasele;
- hepatomegalie, culoare intunecata, exudat fibrinos pe capsula si spatiile interlobulare;
- vezica biliara ingrosata;
- splenomegalie;
- infarcte renale multifocale;
- zone de densitate pulmonara;
- opacifiere corneana;
Formele subacute-cronice:
- fibroza hepatica;
- focare necrotice in corticala renala;
- glaucom
Microscopic
- necroza centrolobulara si panlobulara;
- infiltrat neutrofilic si mononuclear;
- incluzii virale in glomerulii renali, endoteliul tubuli;
- iridociclita granulomatoasa, edem cornean;
- incluzii intranucleare hepatice.

53. Diagnosticul
Suspiciune: clinice, epidemiologic, anatomopatologic
Confirmare:
Izolarea virusului /culturi de celule - urină, sânge, secreții nazale și țesuturi
Detectarea antigenului in tesuturi - IF, PCR
Serologic- sero-neutralizare, ELISA, sau inhibarea hemaglutinarii
Anticorpii materni interfereaza cu imunizarea activă până pana la
9-12 saptamani de varsta a piulor
Atât vaccinurile cu virus inactivat și virus atenuat/modificat sunt folosite in
preventia infectiei cu CAV-1 . Se recomandă revaccinarea anuală.
Vaccinul cu virus viu atenuat/modificat –poate produce postvaccinal prin –
localizarea renala nefrită interstițială, cu semne clinice sterse dar eliminare
persistanta de virus - <1% din pui se poate dezvolta edem cornean.
Tulpinile vaccinale atenuate CAV-2 asigura protectie incrucisata
impotriva CAV-1

54. TRATAMENT
- fluidoterapie: fluide isotone poliionice (45 ml/kg);
(atentie corectare hipoNa, hipoK → alcaloza → amoniu SNC)
- prevenirea CID: plasma proaspata, sange integral + anticoagulante
- encefalita
- coma hipoglicemica: adm. i.v. 0,5 ml/kg, 50% glucoza, glucoza
hipertona 0,5-0,9 g/kg/ora
- acidifiere continut digestiv – lactuloza
acidifiere urina → acid ascorbic
- terapie corticoida - CONTRAINDICATA

55. TUSEA DE CANISA
Traheobronsita Infectioasa Canina
• Tusea de canisa este in mare parte o boala
respiratorie autolimitativa-trecerea prin boala
imunizeaza durabil.
• Etiologia – CAV-2,
• Canine parainfluenza 2,
• Bordatella bronchiseptica,
• Mycoplasma cynos
• Patogeni asociati/coinfectanti includ– CAV-1 si
Canine Morbillivirus (canine distemper)
• Transmisterea – inalt contagioasa– via aerosoli
• Semne Clinice– incubatie scurta
• Sindrom Respirator Divers in functie de
interactiunea patogenilor /rezistenta animalului
• Semne clinice respiratorii usoare - laringita,
amigdalita, faringita, traheo-bronșită
• Accese de tuse neproductivă uscata, urmata de
senzație de vomă
• Rinita seroasa-mucopurulenta+evacuări nazale

56. TUSEA DE CANISA
Traheobronsita Infectioasa Canina
De obicei, se remite in 2 saptamani
Diagnostic - similar cu CAV-1
Palparea traheei stimuleaza accesele
de tuse
Imunitate - CAV-2 vaccinarea-MLV este
încorporat în mod obișnuit în protocoalele
de vaccinuri recomandate pentru toți câinii

57. ADENOVIRUSURILE IN
Terapia genica ca si transportori de ADN

58. Encefalopatia Transmisibila a Nurcilor
- boala infectioasa, necontagioasa
- specifica nurcilor
- evolutie lenta
- tulburari nervoase cu sfarsit intotdeauna letal
- descrisa in SUA 1947 in Wisconsin
Etiologia- agentul etiologic – un prion proteina (PrPSc),
asemanator cu cel al scrapiei si BSE rezistent la 100 grade C,
ultraviolete, formol, eter, si la enzime proteolitice
PrPc
PrPSc
Proteina prionica există în două forme.
Proteine normale, inofensive (PrPc) ce isi
pot schimba forma in cele, cauzatoare de
boala dăunătoare (PrPSc). Conversia de
la PrPc la PrPSc se realizeaza printr-o
reacție în lanț. Când s-au sintetizat
suficiente proteine PrPSc, acestea
formează agregate lungi filamentoase
care distrug treptat tesutul neuronal.

59. EPIDEMIOLOGIE
-receptive nurcile de peste 1 an
- experimental a fost transmisa la dihor, capre, sconcs, raton,
pisici si soareci
- boala se transmite pe cale digestiva, prin consum de carne
provenita de la ovine bolnave
- prin canibalismul puilor de nurca
- calea transcutanata – prin zgarieturi, muscaturi
- perioada de incubatie 1 – 2 ani
Dinamica sporadico-enzootica( numarul de animale expuse-hranite)

60. Tabloul Clinic
- schimbari minore de comportament – animalele calca in picioare
furajele si le taseaza pe podeaua custii
- animalele sunt speriate, prezinta hipersensibilitate
- femelele isi neglijeaza puii
- tin coada arcuita pe spate
- ingrijirea corporala este abandonata
- automutilari si hemoragii ca urmare a muscarii cozii-canibalism
- moarte in 1 – 6 saptamani in 100% din cazuri
Tabloul Anatomopatologic
- la necropsie – edem al encefalului
- microscopic – leziuni asemanatoare celor din scrapie – vacuolizari
neuronale mai putin severe decat in scrapie, neuronii prezinta
vacuole cu aspect de “baloane de sapun”, nucleul este dislocat,
deformat, picnotic
Vacuole

61. Tabloul Anatomopatologic
- la necropsie – edem al encefalului
- microscopic – leziuni asemanatoare celor
din scrapie – vacuolizari neuronale

62. Diagnostic
- pe baza datelor epidemiologice si clinice
- confirmare prin examen de laborator – histopatologic,
test imunoenzimatic, electroforeza capilara, analiza
imunohistochimica, infectia experimentala la soareci sau alte specii
Diagnostic Diferential
- boala Carre – afecteaza si alte specii de animale, este contagioasa,
simptomatologia este polimorfa si are evolutie de scurta durata
- Boala lui Aujesky – evolutie acuta, examenul de laborator este edificator
Prevenire
- evitarea hranirii nurcilor cu produse de carne de provenienta ovina,
se evita coabitarea cu alte carnivore
- evitarea introducerii in ferma a animalelor bolnave sau contaminate
- carantina profilactica – 60 zile a animalelor importate
- supravegherea clinica si prin examene de laborator e exemplarelor
care prezinta modificari de comportament
Combatere
- in cazul confirmarii diagnosticului
se instituie masuri de carantina de grad II
- se lichideaza intregul efectiv
- se fac dezinfectii riguroase

63. Boli infectioase transmise de
insecte hematofage
• Boala Lyme-Borelioza
• Anaplasmoze/Ehrlichioza-
(Ricketsioze)
• Babesioze
• Filarioze

64. Epidemiologie-Vectorii

65. Epidemiologie-Vectorii

66. Epidemiologie-Vectorii-Actiunea moleculelor
de saliva asupra raspunsului imun
REGULA CELOR 24 DE ORE
NU STRIVITI CAPUSA!

67. Boala Lyme-Borelioza
• Boala Lyme denumita dupa regiunea Lyme din Anglia loc in care a fost
diagnosticata la copii in 1977 ca sursa a artritelor juvenile.
• Sursa primara suspicionata a infectiei a fost diagnosticata a fi
artropodele.
• Investigatii ulterioare au demonstrat originea bacteriana a bolii:
Borelia burgdorferi s.l.-spirocheta 8-20μm
Borelia burgdorferi-microscopie in camp intunecat

68. Boala Lyme-Borelioza-Incidenta
Country Average annual
incidence per
100,000
population
Average number
of cases per year
Austria 130.0 14,000
Bulgaria 55.0 3,500
Czech Republic 29.0 2,962
Estonia 35.0 500
Finland 12.7 700
France 16.5 10,022
Germany 25.0 20,700
Ireland 0.6 30
Latvia 16.0 3,680
Lithuania 25.0 8,500
Netherlands 43.0 4,890
Norway 2.8 128
Poland 4.8 1,832
Switzerland 30.4 2,264
Slovakia 18.4 1,000
Slovenia 155.0 3,096
Sweden (south) 80.0 7,223
United Kingdom 0.7 423

69. Diagnosticul bolii Lyme
Suspiciunea
 examenului clinic in functie de faza evolutiva a bolii
 existenta expunerii la infectie-categoriile profesionale
implicate
 datelor epidemilologice zonale( existenta vectorilor )
Confirmarea
• Microscopie in camp intunecat
• Reactii serologice ce pun in evidenta raspunsul imun
anticorpii IgM,IgG:
Imunocromatografice, Imunofluorescenta-IFA
ELISA, Western immunoblot (WB)
• Culturi bacteriene
• Tehnici moleculare-PCR
• Testul de transformare limfoblastică (LTT)

70. Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea
Microscopie in
camp intunecat
Tehnici moleculare-PCR
Manifestari clinice Detectie directa prin PCR
sau cultura
Detectie indirecta prin
anticorpi-Ac
Imunofluorescenta-IFA
Chituri de diagnostic IFA-Agrolabo
-STADIUL I(cateva zile-saptamani
de la muscatura
capusei)
EM – Biopsie piele Ser
STADIUL II(cateva saptamani –
luni de la muscatura capusei)
EM diseminat – Biopsie piele
Cardita – Biopsie
endomiocard
Neuroborelioza – LCR
Ser
Ser
Pereche ser/ LCR
STADIUL III(cateva luni- ani de
lamuscatura capusei)
Artrita – Lichid sinovial
ACA – Biopsie piele
Neuroborelioza cronica – LCR
Ser
Ser
Pereche ser/ LCR

71. Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea
Teste Imunocromatografice
STADIUL BOLII SENSIBILITATE ANTICORPI
I 20-50 % Predomina IgM
II 70-90 % Prezente ambele
clase Ig M si Ig G
III 90-100 % Frecvent doar IgG
LYME IC este capabil să
identifice anticorpii specifi IgG
şi IgM din sânge, plasmă sau
ser. Modul simplu de preparare
al probelor şi modul de lucru
rapid fac din LYME IC un test de
încredere în ceea ce priveşte
detecţia boreliozei la caine în
clinicile veterinare, incepand cu
21 de zile de la infectie.
(www.cyf-medical-distribution.ro)

72. Tratamentul bolii Lyme-adoptat si
recunoscut de EUCALB pentru Europa
Medicament Cale
administrare
Dozaj Durata zile
Erythema migrans* si limfocitom†
Doxycycline‡ Oral 2 x 100 mg Restrictii de varsta 14 (10–21)
Amoxicillin Oral 3 x 500–1000mg 25–50 mg/kg 14 (10–21)
Cefuroxime axetil Oral 2 x 500 mg 30–40 mg/kg 14 (10–21)
Penicillin V Oral 3 x 1.0–1.5 Mio 0·1–0·15 Mio/kg 14 (10–21)
Azithromycin† Oral 2 x 500 mg
1 x 500 mg
20 mg/kg
10 mg/ kg
Prima zi
Urmatoarele 4 zile
Neuroborelioza
Ceftriaxone§ iv 2 g 50–100 mg/kg 14 (10–30)
Penicillin G iv 20 Mio 0·25–0·5 Mio/kg 14 (10–30)
Doxycycline‡ Oral 2 x 100 mg
or 200 mg
Restrictii de varsta 14 (10–30)
Artrite si afectiuni cardiace
Doxycycline‡ Oral 2 x100 mg Restrictii de varsta 21 (14–30)
Amoxicillin Oral 3 x 500–1000 mg 25–50 mg/kg 21 (14–30)
Ceftriaxone§ iv 2 g 50–100 mg/kg 21 (14–30)
Dermatite cronice
Ceftriaxone§ iv 2 g 50–100 mg/kg 21 (14–30)
Doxycycline‡ Oral 2 x 100 mg Restrictii de varsta 21 (14–30)
Amoxicillin Oral 3 x 500–1000 mg 25–50 mg/kg 21 (14–30)

73. Anaplasmoza/Ehrlichioza
Parazit intracelular aparţinând
genului Ricketsia
o Ehrlichia equi - in granulocite
o Ehrlichia ewingii - in granulocite
o Ehrlichia canis - in monocite
o Ehrlichia risticii (Febra de Potomac la cai)- in monocite.
o Ehrlichia platys sau Anaplasma - in trombocite

74. Anaplasmoza/Ehrlichioza-Diagnostic de
Suspiciune si Confirmare
Clinic-suspiciunea:
Forma acuta: la 3 saptamani de la infectie, febra,limfadenita
Forma subclinica: trombocitopenie, globulinemie
Forma cronica: epistaxis, hemoptizie, urinare cu sange, anemie,
petesii cutanate, sindrom hemoragic, uneori artrite, semne
neurologice, uveite, glomerulonefrite , proteinurie, globulinemie,
pancitopenie, albuminopenie.
Ehrlichia IC-confirmare-
Imunocromatografica
Test rapid imunocromatografic pentru
detectarea anticorpilor Ac anti-Ehrlichia canis
Imunofluorescenta directa

75. Anaplasmoza/Ehrlichioza-Tratamentul

76. Babesioze
Ciclul biologic
Babesia canis
Babesia gibsoni
Etiologia
Agentii etiologici apartin genurilor Babesia si Nuttallia, din familia Babesidae.
rumegatoare: B.bovis, B.bigemina, B.divergens, B. major, B. ovata, B. occultans
cainii: B. canis (este de dimensiune mare 2-4 x 4-7μm),
B. gibsoni (mica 1.1-2 x 1.2-4μm)
pisiclei: B. felis (in majoritatea cazurilor), Babesia herpailuri.
B.bovis

77. Babesioze-Diagnostic
Clinic-suspiciunea:
• Anemie - mucoase palide
• Edem pulmonar-dispnee-tuse
• Splenomegalie si hepatomegalie
• Icter
• Febra la caini nu si la pisici
• Vasodilatatie si tahicardie
• Hemoglobinurie
• Semne nervoase
• Acidoza si coagulopatie(CID)
• Nefroza hemoglobinurica
• Petesii si echimoze cutanate
Confirmarea:
-Imunofluorescenta IFA
-Frotiuri colorate Giemsa
-PCR

78. Babesioze-Tratament

79. Infectii Asociate Transmise de Vectori
Infectiile asociate – explica rezultatele clinice reduse la terapia cu unele antibiotice.

80. Protocol de Diagnostic Diferential

81. Dirofilarioza Canina si Felina
Dirofilaria immitis face parte din:
CLASA: SECERNENTEA
SUBCLASA: SPIRURIA
ORDIN: SPIRURIDA
SUPRAFAMILIA: FILARIOIDEA
FAMILA: ONCHOCERCIDAE
Denumire stiintifica –
Dirofilaria immitis
Nume comun Heartworm,
Viermi de inima,Dirofilarii
Femelele 25 - 30cm lungime
Masculii 12 -16 cm lungime cu coada spiralata
Nasc „pui” vii –Microfilarii 218 la 329μm lungime, cu cap si o coada lunga ascutite .

82. Nu toate microfilariile sunt Dirofilaria Immitis!
Caractere morfologice ale microfilariilor specifice cainelui si pisicii.
Specia Lungime-μm Latime- μm Caracteristici
Dirofilaria immitis 290-330 5-7 Fara invelis, capul cefalic Ascutit,
coada dreapta Ascutita
Dirofilaria repens 300-360 6-8 Fara invelis, cap cefalic obtuz,
coada ascutita si filiforma
Acanthocheilonema
reconditum 260-283 4 Fara invelis, cap cefalic obtuz si
coada curba prezinta un carlig
Acantocheilonema
dracunculoides 190-247 4-6 Cu invelis, cap cefalic obtuz, capul
caudal ascutit si prelungit
Cercopithifilaria grassii 567 12-25 Cu invelis, capul caudal usor curbat

83. Suspiciunea Clinica-Paraclinica
Toate aceste semne clinice trebuie sa va dea de gandit si va obliga sa efectuati diagnosticul de
certitudine prin 2 metode la caine(pe Lama-Microfilarii/Imunocromatografic Ag):
Clinic:
• Hepatomegalia, Reducerea robei-pilozitatii
• Hiperpnee, Ritm cardiac galopant la ascultatie,
• Tahipnee, Hiperventilatie,
• Murmur sistolic tricuspidian
Ex. Hematologic:
• Anemie
• Bazofilia, Neutrofilia
• Eozinofilia, Limfopenia
• Monocitoza
Urina si Sedimentul Urinar:
• Hemoglobinuria
• Proteinuria, Albuminuria
• Sediment urinar prezent,
• Cristalurie
Radiografia abdominala – toracica:
•Cardiomegalie-dilatatie cardiaca atrio-ventriculara
dreapta
• Principalul segment al arterei pulmonare
dilatat
• Pneumonie lobara-lobulara, Hidrotorax,
Chilotorax, Pneumotorax
• Emfizem, Edem interstitial, Edem pulmonar
• Ascita

84. Suspiciunea Clinica-Paraclinica
Ecocardiografia
Permite vizualizarea atriilor/ventriculelor,
valvulelor si a vaselor cardiace.
Permite vizualizarea parazitilor in ventriculul
drept, vena cava, artera pulmonara sau in partea
proximala a arterelor pulmonare caudale, precum
si marirea in volum a cordului drept.
Dirofilaria immitis se observa ca doua linii
paralele plutitoare in ventriculul drept.
Electrocardiograma
Aritmie, Iregularitate Cardiaca, Fibrilatie Atriala.
Deviatie spre dreapta a axei
Inversarea undei T : apare in degradarea grava a cordului
drept-prea tarziu sa se mai poata face ceva

85. Confirmarea-Examen Necropsic
Identificarea parazitilor adulti la nivelul arterei
pulmonare si la nivel cardiac ventricule-atrii-dreapta.

86. Confirmarea-Examen de laborator
Examenul pe frotiu proaspat de sange diagnosticul Microfilariilor
Avantaje : rapida si iefitna
Dezavantaj : Sensibilitate scazuta, foarte frecvent rezultate fals negative (35% din cainii infectati cu
adulti –cu semne clinice nu au microfilarii circulante), nediferentierea exacta a specilor de
microfilarii. Nu ne ajuta in cazul imbolnavirilor pisicilor.
Testul Knott modificat
Un ml de sange venos este amestecat cu aproximativ 10 ml formol tamponat
(buffered formalin) apoi se centrifugheaza la 1500 rpm timp de 3-5 minute.
Supernatantul este extras din tub si sedimentul este amestecat in parti egale cu
Albastru de Metilen 1:1000. Daca centrifugarea nu se realizeza in mod
corespunzator microfilariile pot fi pierdute in timpul decantarii supernatantului.
Sedimentul se aseaza pe o lama, se acopera cu o lamela si se examineaza la
microscop.
Avantanje: sensibila si specifica in cazul cainilor, putandu-se diferentia
specile de microfilarii(Repens de Immitis).
Dezavantaje: medicii veterinari trebuie sa cunoasca bine morfologia
specifica microfilariilor pentru a le diferentia, rabdare pentru a examina cu
atentie lama. Sensibilitate scazuta in diagnosticul bolii la pisici.

87. Confirmarea-Examen de laborator
Teste rapide Imunocromatografice HEARTWORM IC - Ag
HEARTWORM IC este un test rapid ce foloseste tehnica imunocromatografica de
tip sandwich, folosind anticorpi impotriva antigenului de Dirofilaria immitis.
Avantanje: simplu de efectuat, citirea rezultatului in maxim 15 minute de la recoltarea probei,
foarte specifice si sensibilie, practic rezultatul pozitiv in urma efectuarii unui test confirma clar
infectia cu D. Immits; testele rapide foarte ieftine; diagnostic atat la caine cat si la pisica
Dezavantaje: detecteaza numai infectiile cu D. Immitis

88. Preventia Filariozelor
Heartgard
pentru
Caini
Heartgard
Plus
Iverhart
Plus
Tri-Heart
Plus
Heartgard
pentru
Pisici
Interceptor Sentinel Stronghold Advantage
Multi
Dirofilarii
Principiul
activ
ivermectina ivermectin
a
ivermectin
a
milbemycin
oxime
milbemycin
oxime
selamectina moxidectina
Controlul
altor Paraziti-produs
nu pyrantel
pamoate
nu nu lufenuron nu imidacloprid
Alte Tipuri de
Paraziti
Controlati
nu Ancylostom
a,
Toxocara ,
Toxascaris
Ancylostom
a
Ancylostom
a Trichuris
V,
Toxocara ,
Toxascaris
Ancylostom
a Toxocara ,
Toxascaris
Trichuris V.
Sterilizeaza
purecii
Caini:
pureci, capuse,
miceti auriculari,
raie sarcoptica
Pisici:
pureci,
miceti auriculari,
Ancylostoma,
Toxascaris
Caini:
pureci,
Ancylostoma
Trichuris V,
Toxocara ,
Toxascaris,
Pisici:
pureci,
miceti
auriculari,
Ancylostoma ,
Toxascaris

89. Protocolul de Supraveghere si Diagnostic- in Dirofilarioza

90. 4 . Determinarea Dermatofitilor cutanati
la caini si pisici si -DERMAKIT
• Deosebit de stabil-pana la 3 ani la temperatura
camerei
• Contine nutrientii necesari dezvoltarii
dermatofitilor, antibioticeselective -conservanti
impotriva florei microbiene din mediu.
• Contine un indicator de ph-ce semnaleaza
modificarea-alcalinizarea lui sub
actiunea:Tricophiton, Epidermophiton, in
majoritatea cazurilor aceasta se produce dupa
72 de ore.
• Se pastreaza la temperatura camerei, se
incubeaza la temperatura camerei(20grade
Celsius), rezultatele fiin obtinute rapid .

91. 5 . Determinarea grupelor sanguine la;
A.-caine -sistemul DEA1.1
• Este acceptata international clasificarea grupelor
sanguine dupa sistemul DEA(Dog Eritrocite
Antigen) fiind identificate in acest fel 8 antigene pe
suprafata eritrocitelor.
• Cainii tolereaza in general bine o prima transfuzie cu
o grupa sanguina incompatibila, insa dezvolta rapid
producerea de anticorpi anti-eritrocitari astfel ca o a
doua transfuzie poate produce moartea animalului
transfuzat.
• RapidVet-H are la baza reactia de aglutinare care
apare cand un eritocit ce contine antigene DEA1.1 pe
suprafata sa interactioneaza cu anticorpii monoclonali
specifici cu care este impregnat cardul-suport al
reactiei.
• Toate eritrocitele DEA1.1 pozitive reactioneaza cu
antiserul producand aglutinarea.
• Antiserul nu reactioneaza cu eritrocitele DEA1.1
negative.
• In practica este necesara Identificarea inca din
primele saptamani de viata a cateilor DEA1.1 pozitivi
sau negativi da indicatii despre posibilitatile de
transfuzare la nevoie:
• infectia cu parvovirus, babesia, interventii
chirurgicale, traumatisme grave cu pierderi de
sange.

92. 5 . Determinarea grupelor sanguine la;
-pisica -sistemul A,B, AB
• Testul are la baza aglutinarea ce se produce
cand eritrocitul ce contine antigenele A, B, AB,
pe suprafata membranei interactioneaza cu
antiserul specific liofilizat.
• Pisicile tip B –au cantitati mari de anticorpi
specifici ai tipului A de sange. Rapid-Vet-H
foloseste anticorpii pentru recunoastrea tipului
a de sange. Anticorpii aglutineaza antigenul
specific al tipului A de sange. Pisicile tip A –au
cantitati mari de anticorpi specifici ai tipului B
de sange.
• In ambele cazuri, antiserul liofilizat impregnat in
cardul suport este reconstituit si mixat cu
sangele integral al pacientului.
• Eritrocitele tipurilor A,B,AB reactioneaza cu
antiserul specific producandu-se aglutinarea
lor, vizualizata la nivelul cardului de lucru .

93. 6.Teste alergice la caini pisici Agroskin
• Bolile alergice ale câinilor şi pisicilor
• Testul are la baza principiul eliberarii
mediatorilor chimici ai inflamatiei: histamina de
pe suprafata mastocitelor in urma cuplarii IgE cu
alergenul specific, aceasta va duce la indurarea
cutisului eritem ceea ce indica sensibilitatea
animalului la alergeni.
• Câinii şi pisicile, sufera de reactii alergice. Mai
mult de 50% din alergii nu sunt tratate
corspunzator.Simptomele se agravează toamna
şi primăvara, datorita concentraţiei crescute de
micro-alergeni în aer în aceste anotimpuri.
• După o examinare clinica si paraclinica
completă, medicul veterinar decide dacă sunt
necesare testări pentru reactii alergice.
• Clinic alergenii declanşează reacţii la contactul
cu pielea, inhalare sau ingestie, animalele
alergice poseda cantitati mari de anticorpi IgE
impotriva alergenilor specifici, anticorpi ce
determina la a doua intalnire cu alergenul reactii
severe de tipul: iritaţie a pielii, insoţite de prurit
şi scărpinare, in special in zone cu piele fina,
eritem in zonele cu piele fina, umflaturi pe bot,
pavilioanele urechilor, abdomen, edem
pulmonar.
• Tratamentul
• Tratamentul consta in principal in evitarea
alergenilor, uneori insa este dificil de
realizat.
• Antiinflamatoarele steroidiene se folosesc
frecvent pentru reducerea simptomelor,
dar utilizarea acestora pentru mult timp
are multiple efecte secundare.
• Desensibilizarea este o altă alternativă,
executata cu ajutorul unui tratament
individualizat, special conceput pentru
pacientul canin sau felin pe baza
rezultatelor testării.
• Alergiile alimentare consecutive ingestiei
de alimente alergizante au ca baza de
tratament eliminarea alergenilor din
hrana, si hranirea cu produse exclusiv
fara alergeni.
• Testarea
• Alergenii sunt sub forma de baterii de
alergeni in solutie apoasa sterila. Sunt
prezente mai multe combinatii de alergeni
sub forma unor kituri, in functie de aria
geografica, fiind peste 50 de alergeni
disponibili pentru testarea animalelor:

94. Agroskin-Alergenii diagnosticabili

95. Agroskin-Alergeni
• Agroskin este un test alergic
intradermic, contraindicat la -
pacientii in tratament cu
antihistaminice si corticosteroizi,
medicamente ce prin actiunea lor
determina reactii pseudoalergice
sau paraalergice.
• Interpretarea testului se face pe o
scara de la +1-la +4 prin masurarea
diametrului reactiei la locul
inocularii.

96. Agroskin-Imunoterapia

97. Va multumesc !