1. Cursul Ubuntu desktop
i
Cursul Ubuntu desktop

2. Cursul Ubuntu desktop
ii
Copyright © 2008 Marian Vasile (marianvasile@upcmail.ro)
Copyright © 2008, 2009 Doru Hori¸co (doruhushhush@gmail.com)
s
Copyright © 2008 VassiIordache (vassi51@b.astral.ro)
Copyright © 2008 Doru Barbu (barbu.doru@gmail.com)
Scris˘ de c˘ tre si atribuit˘ companiei Canonical srl. si comunit˘¸ii de Preg˘ tire Ubuntu 2008-2009.
a
a ¸
a
¸
at
a
Aceast˘ licen¸a respect˘ termenii licen¸ei Creative Commons: Creative Commons Non-Commercial-Share-Alike
a
t˘
a
t
Sub aceast˘ licen¸a ave¸i libertatea:
a
t˘
t
• s˘ împ˘ rt˘ si¸i - v˘ d˘ dreptul s˘ copia¸i, distribui¸i si s˘ transmite¸i mai departe lucrarea
a
a a¸ t
a a
a
t
t ¸ a
t
• s˘ rearanja¸i - v˘ dreptul s˘ adapta¸i lucrarea la cerin¸ele dumneavoastr˘
a
t
a
a
t
t
a
Respectând urm˘ toarele condi¸ii:
a
t
• Atribuire. Trebuie s˘ atribui¸i lucrarea în maniera specificat˘ de autor sau licen¸iator (dar nu în orice fel în care ar sugera faptul
a
t
a
t
c˘ autorii v-ar fi împuternicit pe dumneavoastr˘ sau modul dumneavoastr˘ de utilizare al lucr˘ rii).
a
a
a
a
• Non-comercial. Nu ve¸i putea folosi aceast˘ lucrare în scopuri comerciale.
t
a
• Share Alike. Dac˘ modifica¸i, transforma¸i sau elabora¸i o alt˘ lucrare având ca baz˘ de plecare aceast˘ lucrare, ve¸i putea
a
t
t
t
a
a
a
t
distribui rezultatul sub aceea¸i licen¸a sau una asem˘ n˘ toare cu aceasta.
s
t˘
a a
Pentru orice reutilizare sau distribuire, trebuie s˘ men¸iona¸i foarte clar celorlal¸i termenii sub care este licen¸iat˘ aceast˘ lucrare.
a
t
t
t
t a
a
Oricare din termenii de mai sus pot fi amenda¸i dac˘ ob¸ine¸i permisiunea de la cel care de¸ine licen¸a. Nimic din aceast˘ licen¸a
t
a t t
t
t
a
t˘
nu diminueaz˘ si nu restric¸ioneaz˘ drepturile morale ale autorului.
a¸
t
a
Pentru mai multe informa¸ii despre acest tip de Licen¸a consulta¸i: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/legalcode
t
t˘
t

3. Cursul Ubuntu desktop
iii
REVISION HISTORY
NUMBER
DATE
DESCRIPTION
NAME

4. Cursul Ubuntu desktop
iv
Cuprins
1 Prezentare Ubuntu
1
1.1
Despre conceptul de Surs˘ public˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a
a
1
1.2
Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s
¸
1
1.2.1
Mi¸carea pentru Software Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s
2
1.2.2
Mi¸carea Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s
¸
2
Despre Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3
1.3.1
Promisiunea Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4
1.3.2
Versiuni Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4
1.3.3
Lucr˘ ri derivate din Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a
6
1.3.4
Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
¸
6
Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
¸
t
7
1.4.1
Instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9
1.4.2
Aplica¸ii
t
1.3
1.4
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.5
Rezumatul lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
t
1.6
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
t
2 Explorarea desktopului Ubuntu
14
2.1
Componentele desktopului Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.2
Schimbarea limbii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2.3
Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
¸
a
2.4
Instalarea/dezinstalarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2.5
Efecte speciale - Compiz Fusion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2.6
Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
t
2.7
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
t
2.8
Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
t
3 Folosirea Internetului
3.1
35
Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
a a
t ¸ a
t
3.1.1
Administrator Re¸ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
t
3.1.2
Folosirea conexiunii prin cablu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.1.3
Folosirea pl˘ cii wireless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
a

5. Cursul Ubuntu desktop
v
3.1.4
Folosirea conexiunii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.2
Navigare Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
3.3
Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
a
3.3.1
3.4
Cititorul de stiri Liferea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
¸
Trimiterea si primirea mesajelor e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
¸
3.4.1
Utilizarea aplica¸iei Evolution . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
t
3.4.2
Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
t
3.5
Mesagerie instant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3.6
Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
3.6.1
Utilizarea aplica¸iei Ekiga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
t
3.6.2
Skype . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3.7
Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
t
3.8
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
t
3.9
Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
t
4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice
t
4.1
78
Prezentarea suitei OpenOffice.org . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
4.1.1
4.1.2
OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
4.1.3
OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
4.1.4
OpenOffice.org Base . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.1.5
OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.1.6
4.2
OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Utilizarea OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.2.1
4.2.2
4.3
Facilit˘¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
at
t
Realizarea opera¸iilor de baz˘ în procesarea de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
t
a
Utilizarea OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
4.3.1
4.3.2
4.4
Facilit˘¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
at
Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
a
Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
t
4.4.1
4.4.2
4.5
Facilit˘¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
at
Realizarea prezent˘ rilor multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
a
Utilizarea programului OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.5.1
4.5.2
4.6
Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
at
Executarea opera¸iilor de baz˘ în Drawing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
t
a
Utilizarea OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
4.6.1
4.6.2
4.7
Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
at
Crearea si editarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
¸
Aplica¸ii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
t
4.7.1
Contabilitate cu GnuCash . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4.8
Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
t
4.9
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
t
4.10 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
t

6. Cursul Ubuntu desktop
vi
5 Ubuntu si jocurile
¸
5.1
Instala¸i jocuri în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
t
5.1.1
5.2
144
Instalarea unui joc dintr-o Arhiv˘ software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
a
Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
a
5.2.1
5.2.2
5.3
Cum se joac˘ Frozen-Bubble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
a
Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
a
Cum se joac˘ alte jocuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
a
5.3.1
Instalarea emulatorului wine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
5.3.2
Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
5.4
Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
t
5.5
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
t
5.6
Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
t
6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor
¸
t
158
6.1
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
6.2
Personalizarea desktopului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
6.2.1
Modificarea fundalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
6.2.2
Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
6.2.3
Personalizarea economizorului de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
6.2.4
Configurarea rezolu¸iei ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
t
6.3
Efecte grafice 3D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
6.4
Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
s
6.4.1
6.4.2
6.5
Calit˘¸ile programului Nautilus
at
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Manageri de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
6.5.1
Tipuri de administratori de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
6.6
Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
t
6.7
Folosirea Administratorului de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
6.8
Instalarea unui pachet individual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
6.8.1
6.9
Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Arhive software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
6.9.1
Categorii de arhive de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
6.10 Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
a
t
a
a
6.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
t
6.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
t
6.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
t

7. Cursul Ubuntu desktop
vii
7 Prelucrarea eficient˘ si manipularea imaginilor si fotografiilor
a¸
¸
195
7.1
Prezentarea aplica¸iilor grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
t
7.2
Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
¸
7.2.1
Importarea fotografiilor în F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
7.2.2
Vizionarea fotografiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
7.2.3
Organizarea colec¸iei de fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
t
7.2.4
Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
a
s
7.3
GIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
7.4
S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
a at ˘ a
a
7.4.1
7.4.2
7.5
Instalarea aplica¸iei Inkscape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
t
Crearea imaginilor în grafic˘ vectorial˘ folosind Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
a
a
Utilizarea scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
7.5.1
Verificarea compatibilit˘¸ii scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
at
7.5.2
Scanarea unei imagini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
7.6
Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
t
7.7
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
t
7.8
Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
t
8 Redarea melodiilor si videoclipurilor
¸
214
8.1
Restric¸ii legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
t
8.2
Redarea melodiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
8.2.1
8.3
Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
¸
8.3.1
Redarea CD-urilor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
8.3.2
Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
8.4
Crearea de CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
8.5
Redarea formatelor multimedia proprietare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
8.6
Folosirea unui iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
8.6.1
8.7
Redarea muzicii folosind un iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Crearea si modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
¸
s
8.7.1
8.7.2
8.8
Crearea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
s
Modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
s
Redarea DVD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
8.8.1
8.8.2
8.9
Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
t˘
Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
s
8.9.1
Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
8.10 Modificarea videoclipurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
8.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
t
8.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
t
8.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
t

8. Cursul Ubuntu desktop
viii
9 Ubuntu - ajutor si suport
¸
296
9.1
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
9.2
Documenta¸ia din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
t
9.3
Documenta¸ia online . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
t
9.4
Suport oferit de comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
9.4.1
9.4.2
Forumuri pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
9.4.3
Canale IRC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
9.4.4
Echipe locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
9.4.5
9.5
Liste de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
Echipa Wiki Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
9.5.1
R˘ spunsurile de natur˘ tehnic˘ în Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
a
a
a
9.5.2
Platforma Malone de pe Launchpad de urm˘ rire a erorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313
a
9.5.3
Shipit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315
9.6
Pagina The Fridge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
9.7
Asisten¸a tehnic˘ pl˘ tit˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
t˘
a a a
9.7.1
Servicii profesionale de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ de la Canonical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
t˘
a
a
9.7.2
Pagina Canonical Marketplace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318
9.8
Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
t
9.9
Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
t
10 Parti¸ionarea si pornirea
t
¸
320
10.1 Ce este parti¸ionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
t
10.2 Crearea unei parti¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
t
10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . 323
10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328
t
10.3 Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333
t
a
10.3.1 Rularea automat˘ a unei comenzi la pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
a
10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne¸te implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
s
10.3.3 Configurarea Serviciilor care s˘ porneasc˘ la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
a
a
a
10.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337
t
10.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337
t
10.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338
t

9. Cursul Ubuntu desktop
ix
Sumarul cursului
Despre acest curs Ubuntu este un sistem de operare de tip Linux dezvoltat de comunitate, disponibil gratuit si potrivit pentru
¸
laptopuri, desktopuri si servere. Acest curs se bazeaz˘ pe versiunea Ubuntu 8.04 si î¸i propune s˘ instruiasc˘ noii utilizatori de
¸
a
¸ s
a
a
Ubuntu s˘ foloseasc˘ cele mai importante aplica¸ii incluzând aplica¸iile importante pentru birou, aplica¸iile pentru conectarea la
a
a
t
t
t
si navigarea pe Internet, aplica¸iile pentru grafic˘ , aplica¸ii multimedia si muzic˘ . La încheierea cursului ve¸i putea s˘ :
¸
t
a
t
¸
a
t
a
O BIECTIVE
Acest curs v˘ va înv˘¸a:
a
at
• Conceptele de open source si cum sunt acestea legate de Ubuntu
¸
• Beneficiile folosirii sistemului de operare Ubuntu
• Cum s˘ personaliza¸i aspectul si ergonomia mediului de lucru Ubuntu
a
t
¸
• Cum s˘ naviga¸i în sistemul de fi¸iere si cum s˘ c˘ uta¸i fi¸iere
a
t
s
¸
a a t s
• Cum s˘ v˘ conecta¸i si cum s˘ folosi¸i Internetul
a a
t ¸
a
t
• Cum s˘ efectua¸i func¸iile de baz˘ de procesare text si calcul tabelar folosind suita de birou OpenOffice.org
a
t
t
a
¸
• Cum s˘ instala¸i si s˘ juca¸i jocuri
a
t ¸ a
t
• Cum s˘ instala¸i, s˘ dezinstala¸i si s˘ actualiza¸i aplica¸ii
a
t a
t ¸ a
t
t
• Cum s˘ viziona¸i, s˘ manipula¸i si s˘ scana¸i imagini
a
t a
t ¸ a
t
• Cum s˘ reda¸i, edita¸i si s˘ organiza¸i fi¸ierele audio si video
a
t
t ¸ a
t s
¸
• Unde s˘ c˘ uta¸i ajutor în Ubuntu din surse gratuite si comerciale
a a t
¸
• Cum s˘ crea¸i parti¸ii si op¸iuni pentru un sistem dual-boot
a
t
t ¸
t
Publicul ¸inta si cunostiin¸e necesare
t ˘ ¸
¸
t
Acest curs asigur˘ preg˘ tirea utilizatorilor astfel încât ace¸tia s˘ poat˘ folosi Ubuntu atât acas˘ cât si într-un mediu productiv, la
a
a
s
a
a
a
¸
birou. Nu este necesar˘ de¸inerea de cuno¸tin¸e anterioare despre Ubuntu, cu toate acestea se presupune c˘ studen¸ii au cuno¸tin¸e
a t
s t
a
t
s t
elementare despre folosirea calculatorului. De asemenea, Ubuntu 8.04 LTS trebuie s˘ fie instalat pe discul fix al calculatorului
a
înainte de începerea cursului.
Cursul despre utilizarea Ubuntu este construit modular. În cazul în care este studiat în întregime timpul necesar pentru parcurgerea
lui este de aproximativ dou˘ zile. Cu toate acestea, subiectele si lec¸iile pot fi alese dup˘ necesit˘¸i si con¸inutul pentru o zi poate
a
¸
t
a
at ¸
t
fi adaptat astfel încât s˘ fie atinse obiectivele-cheie.
a
Material demonstrativ pentru diferite exerci¸ii este disponibil în pachetul ubuntu-desktop-course-resources. Versiunea actual˘ a
t
a
acestui pachet este disponibil˘ prin PPA-ul (Arhiva personal˘ de pachete) canonical_training din Launchpad: https://launchpad.net/~cano
a
a
training/+archive.

10. Cursul Ubuntu desktop
x
˘t
Responsabilita¸ile cursantului:
• Cursan¸ii trebuie s˘ fie prezen¸i la timp si s˘ r˘ mân˘ pân˘ la terminarea cursului. Profesorul trebuie anun¸at în eventualitatea
t
a
t
¸ a a
a
a
t
unor întârzieri.
• Participarea la discu¸iile din timpul cursului este încurajat˘ . Chiar dac˘ unele subiecte sunt deja cunoscute de unii cursan¸i,
t
a
a
t
prezentarea cuno¸tin¸elor relevante poate fi foarte util˘ celorlal¸i.
s t
a
t
• Telefoanele mobile trebuie trecute în modul silen¸ios sau închise pe perioada cursului.
t
• Sugestiile despre con¸inutul cursului precum si rezultatele ob¸inute în urma sus¸inerii acestuia sunt foarte importante pentru
t
¸
t
t
îmbun˘ t˘¸irea si distribu¸ia acestui cursului. Tuturor studen¸ilor li se cere completarea formularului de evaluare la finalul ultimei
a at
¸
t
t
zi de curs pentru a primi un certificat de atestare a cuno¸tin¸elor.
s t
• V˘ rug˘ m s˘ trimite¸i comentariile si sugestiile dumneavoastr˘ cu privire la acest curs la: training@canonical.com
a
a a
t
¸
a
Planificarea cursului Ubuntu
Sesiune
PRIMA Zi
Ini¸iere si sumar al cursului
t
¸
Introducere în Ubuntu
Durata (în
minute)
20
60
Despre Open Source
Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux
s
¸
Despre Ubuntu
Arhive si categorii software
¸
Diferen¸ele esen¸iale dintre Ubuntu si Microsoft Windows
t
t
¸
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
Explorarea desktopului Ubuntu
Componentele mediului GNOME
Schimbarea limbii implicite
Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori
¸
a
Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t
Efecte speciale - Compiz Fusion
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii practice
t
75

11. Cursul Ubuntu desktop
xi
Folosirea Internetului
100
Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul
a a
t ¸ a
t
Navigare web
Abonarea la un flux RSS
Trimiterea si primirea de mesaje e-mail
¸
Mesagerie instant
Apeluri telefonice prin internet
Exerci¸ii recapitulative
t
Exerci¸ii practice
t
Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice
t
180
Prezentarea suitei OpenOffice.org
Utilizarea OpenOffice.org Writer
Utilizarea OpenOffice.org Calc
Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress
t
Utilizarea programului OpenOffice.org Draw
Utilizarea OpenOffice.org Math
Aplica¸ii suplimentare
t
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
Exerci¸ii practice
t
Ubuntu si jocurile
¸
Instalarea jocurilor Ubuntu
Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu
a
Cum se joac˘ alte jocuri populare
a
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii practice
t
40

12. Cursul Ubuntu desktop
xii
Sesiune
A DOUA ZI
Personalizarea desktopului si a aplica¸iilor
¸
t
Durata (în
minute),
excluzând
exerci¸iile
t
80
Introducere
Personalizarea spa¸iului de lucru (Desktop)
t
Efecte pentru spatiul de lucru
Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus
s
Instalarea si dezinstalarea aplica¸iilor folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
¸
t
t
si Administratorul de pachete Synaptic
¸
Instalarea unui singur fi¸ier pachet
s
Depozite de programe
Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘
a
t
a
a
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
Exerci¸ii practice
t
Manipularea imaginilor si fotografiilor
¸
60
Prezentarea aplica¸iilor grafice
t
GIMP
Organizarea fotografiilor cu F-Spot
S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape
a at ˘ a
a
Utilizarea scanerului
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
Exerci¸ii practice
t
Redarea melodiilor si videoclipurilor
¸
Restric¸ii legale
t
Redarea melodiilor
Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio
¸
60

13. Cursul Ubuntu desktop
xiii
Redarea melodiilor si videoclipurilor
¸
60
Inscrip¸ionarea CD-urilor audio
t
Redarea formatelor multimedia proprietare
Folosirea unui iPod
Crearea si modificarea fi¸ierelor audio
¸
s
Folosirea DVD-urilor
Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet
s
Modificarea videoclipurilor
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
Exerci¸ii practice
t
Ubuntu: Ajutor si suport
¸
60
Introducere
Resurse de suport gratuit
Documenta¸ia sistemului
t
Documenta¸ie online
t
Suport oferit de comunitate
Launchpad
The Fridge
Servicii comerciale cu plat˘
a
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
Parti¸ionarea si pornirea - op¸ional
t
¸
t
Ce este parti¸ionarea
t
Crearea unei parti¸ii
t
Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului
t
a
Rezumatul lec¸iei
t
Exerci¸ii recapitulative
t
60

14. Cursul Ubuntu desktop
xiv
Exerci¸ii practice
t
Sumarul cursului

15. Cursul Ubuntu desktop
1 / 338
Capitolul 1
Prezentare Ubuntu
O BIECTIVE
În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a:
a t
t
at
• Concepte fundamentale Open Source
• Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux
a
s
a¸
• Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘
t
a
• Cum este dezvoltat Ubuntu
• Despre versiunile Ubuntu
• Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows
t
¸
1.1
˘
˘
Despre conceptul de Sursa publica
Ubuntu este un sistem de operare cu surs˘ public˘ , bazat pe Linux. Termenul „surs˘ public˘ ” poate fi definit ca un set de principii
a
a
a
a
si practici care promoveaz˘ accesul la proiectarea si producerea propriu-zis˘ a bunurilor si cuno¸tin¸elor. Sursa deschis˘ se aplic˘ ,
¸
a
¸
a
¸
s t
a
a
în general, codului surs˘ al programelor, care devine astfel accesibil utilizatorilor, cu pu¸ine restric¸ii legate de proprietatea inta
t
t
electual˘ sau f˘ r˘ nici o restric¸ie. Acest lucru permite utilizatorilor s˘ distribuie, s˘ creeze si s˘ modifice con¸inutul programelor,
a
aa
t
a
a
¸ a
t
fie individual, pentru satisfacerea unor cerin¸e personale specifice, fie prin colaborare, în scopul îmbun˘ t˘¸irii acelui program.
t
a at
Atât mi¸carea surs˘ deschis˘ , cât si Linux-ul, au parcurs mai multe etape pân˘ ce au ajuns la forma din zilele noastre.
s
a
a
¸
a
Ideea din spatele distribuirii deschise, f˘ r˘ constrângeri, a codului surs˘ , este aceea de a încuraja dezvoltarea programelor pe baza
aa
a
colabor˘ rii voluntare. Utilizatorii îmbun˘ t˘¸esc con¸inutul programelor, rezolv˘ erorile de programare, dezvolt˘ facilit˘¸i noi si
a
a at
t
a
a
at
¸
împ˘ rt˘ sesc toate acestea celorlal¸i.
a a¸
t
Ca rezultat direct al dezvolt˘ rii în colaborare a programelor, colaborare care implic˘ un num˘ r mare de programatori, utilizatorii
a
a
a
beneficiaz˘ de programe care sunt adesea de o calitate mai bun˘ si au performan¸e superioare alternativelor proprietare. Utilizaa
a¸
t
torii sunt încuraja¸i s˘ personalizeze programele, pentru ca acestea s˘ r˘ spund˘ mai bine propriilor cerin¸e, ceea ce reprezint˘ în
t a
a a
a
t
a
sine un pas uria¸ înainte fa¸a de modul de gândire „o singur˘ m˘ sur˘ pentru toat˘ lumea”.
s
t˘
a a a
a
Proiectele de tip surs˘ public˘ apeleaz˘ si la talentele altor oameni, nu numai la programatori. Multe proiecte implic˘ arti¸ti,
a
a
a¸
a
s
muzicieni, creatori de interfe¸e grafice si autori de documenta¸ie, pentru a realiza un produs complet.
t
¸
t
1.2
Miscarea pentru Software Liber, Open Source si Linux
¸
¸
Exist˘ adesea o confuzie legat˘ de programele cu sursa public˘ , programele gratuite si Linux. Cu toate c˘ între acestea trei sunt
a
a
a
¸
a
conexiuni, exist˘ si diferen¸e distincte, care devin evidente dac˘ studiem evolu¸ia acestora.
a¸
t
a
t

16. Cursul Ubuntu desktop
2 / 338
1.2.1
Miscarea pentru Software Liber
¸
În anii ‘60, programele erau distribuite liber, în mod obi¸nuit, de companii precum IBM si partajate de utilizatori. Programele
s
¸
erau considerate pe atunci o extensie a dispozitivelor fizice, concept în jurul c˘ ruia a fost dezvoltat modelul de afaceri al acestor
a
corpora¸ii. Programele erau puse la dispozi¸ie împreun˘ cu codul surs˘ , care putea fi îmbun˘ t˘¸it si modificat; iat˘ de ce putem
t
t
a
a
a at ¸
a
spune c˘ aceast˘ abordare poate fi considerat˘ drept originile programelor surs˘ deschis˘ . Totu¸i, odat˘ cu ieftinirea dispozitivelor
a
a
a
a
a
s
a
fizice si cu diminuarea profiturilor în anii ‘70, produc˘ torii au g˘ sit în programe o modalitate prin care s˘ -¸i asigure surse
¸
a
a
as
suplimentare de profit.
În septembrie 1983, Richard Matthew Stallman, fost programator la MIT Artificial Intelligence Lab, a lansat proiectul GNU,
prin care s-a dorit realizarea unui sistem de operare (SO) asem˘ n˘ tor UNIX-ului. El era îngrijorat de ponderea tot mai mare a
a a
programelor proprietare, care avea s˘ pun˘ utilizatorii în „incapacitatea de a accesa si modifica programele din calculatoarele
a
a
¸
proprii.” Limitarea dezvolt˘ rii prevala, în detrimentul libert˘¸ii. Odat˘ cu proiectul GNU, Stallman ini¸iaz˘ Free Software Movea
at
a
t a
ment (Mi¸carea pentru software liber) si, în Octombrie 1985, pune bazele Free Software Foundation (Funda¸ia pentru software
s
¸
t
liber).
Stallman a dus o munc˘ de pionierat în definirea caracteristicilor sursei publice si ale conceptului de copyleft. El este autorul
a
¸
principal al mai multor licen¸e copyleft, inclusiv GNU General Public License (GPL), care este cea mai folosit˘ licen¸a pentru
t
a
t˘
programele libere.
Este bine de re¸inut:
t
˘
˘
Pentru mai multe informa¸ii despre Richard Stallman si proiectul GNU trebuie sa consulta¸i paginile de Internet urmatoare:
t
¸
t
http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_stallman.
Pân˘ în anul 1991 au fost create mai multe unelte GNU, printre care si puternicul compilator GNU (GCC). Totu¸i, nu era
a
¸
s
disponibil un kernel liber pentru realizarea unui sistem de operare liber, care s˘ foloseasc˘ aceste unelte.
a
a
1.2.2
Miscarea Open Source si Linux
¸
¸
Diferen¸a dintre software liber si open source este analog˘ diferen¸ei dintre o mi¸care social˘ (software liber) si o metodologie
t
¸
a
t
s
a
¸
de dezvoltare (open source). Linux se refer˘ la kernel sau la scheletul arhitecturii open source.
a
În august 1991, Linus Benedict Torvalds, un student finlandez din anul doi la informatic˘ (¸tiin¸a calculatoarelor) de la Universia s t
tatea din Helsinki, a început s˘ lucreze în Minix.
a
Figura 1.1: Linus Benedict Torvalds
Este bine de re¸inut:
t
˘ ˘
˘
Minix este un sistem de operare asemanator UNIX-ului, realizat cu codul sursa public, creat de Prof. Andrew S. Tanenbaum,
˘ procesele interne din cadrul unui sistem de operare.
cu inten¸ia de a prezenta studen¸ilor sai
t
t
Linux-ul a fost gândit ini¸ial ca un sistem de operare asem˘ n˘ tor Minix-ului, pe care Linus Torvalds s˘ -l poat˘ utiliza pe calculat
a a
a
a
torul de acas˘ . Pe la mijlocul lui septembrie, Torvalds scoate primul kernel Linux, versiunea 0.01. În 1994, apare versiunea 1.0
a
a kernelului Linux, sub licen¸a GNU GPL. Kernelul liber si uneltele GNU au asigurat un teren fertil pentru entuzia¸ti. Din cauza
t˘
¸
s
faptului c˘ s-a dorit p˘ strarea r˘ d˘ cinilor UNIX, Linux-ul a pus la dispozi¸ie, pentru început, interfa¸a în linie de comand˘ (Coma
a
a a
t
t
a
mand Line Interface - CLI); adaptarea Sistemului de ferestre X (X Window System), într-un stadiu ulterior, aduce o interfa¸a
t˘
grafic˘ cu utilizatorul (Grafical User Interface - GUI).
a

17. Cursul Ubuntu desktop
3 / 338
Este bine de re¸inut:
t
Linux-ul nu este proprietatea cuiva, individ sau companie, nici chiar a lui Linus Torvalds, cel care a început dezvoltarea Linux-lui.
Totu¸ i, Torvalds este implicat major în procesul de dezvoltare al kernelului principal si de¸ine marca Linux.
s
¸
t
Codul surs˘ deschis˘ al Linux-ului:
a
a
• Este disponibil si accesibil oricui.
¸
• Poate fi modificat în func¸ie de cerin¸ele individuale specifice si în func¸ie de platforma folosit˘ .
t
t
¸
t
a
• Poate fi redistribuit liber în forma curent˘ sau în cele modificate.
a
Ini¸ial, Linux-ul a fost o unealt˘ foarte tehnic˘ , exclusivist˘ , pentru programarea codului surs˘ . Mii de dezvoltatori au contribuit
t
a
a
a
a
la evolu¸ia Linux-ului pe m˘ sur˘ ce acesta devenea mai prietenos cu utilizatorul. Acest lucru a dus la lansarea a sute de versiuni
t
a a
de distribu¸ii, atât comerciale, cât si necomerciale, proiectate pentru utilizarea de zi cu zi, existente si ast˘ zi.
t
¸
¸
a
În 1998, Jon "maddog" Hall, Larry Augustin, Eric S. Raymond, Bruce Perens si al¸ii, au lansat formal Open Source Movement.
¸ t
Ace¸tia au promovat programele surs˘ deschis˘ exclusiv pe bazele excelen¸ei tehnice.
s
a
a
t
Figura 1.2: Fondatorii Open Source Movement
Mi¸carea pentru programe cu surs˘ public˘ si explozia dot.com de la sfâr¸itul anilor ‘90 au coincis, aducând popularitate Linuxs
a
a¸
s
ului si facilitând evolu¸ia mai multor companii care aveau o atitudine prietenoas˘ fa¸a de sursa public˘ , companii precum Corel
¸
t
a t˘
a
(Corel Linux), Sun Microsystems (OpenOffice.org) si IBM (OpenAFS). La începutul secolului 21, când pr˘ bu¸irea dot.com era
¸
a s
în plin˘ desf˘ surare, sursa public˘ a fost în prima pozi¸ie ca alternativ˘ viabil˘ la programele proprietare scumpe. Momentul
a
a¸
a
t
a
a
prielnic a fost favorizat si de apari¸ia unor aplica¸ii u¸or de utilizat.
¸
t
t s
Si astfel, ceea ce la început a fost doar o idee, a devenit o pasiune pus˘ în slujba revolu¸ion˘ rii unei industrii preocupat˘ intens de
¸
a
t a
a
patente si licen¸ieri. Cu necesit˘¸i minime de investi¸ii si îmbun˘ t˘¸irea accesibilit˘¸ii în utilizare, Linux-ul s-a împ˘ mântenit ca
¸
t
at
t ¸
a at
at
a
op¸iune demn˘ de luat în seam˘ pentru intreprinderi si utilizatori obi¸nui¸i.
t
a
a
¸
s t
1.3
Despre Ubuntu
Ubuntu este un sistem de operare dezvoltat de comunitate, bazat pe Linux, care este perfect pentru laptopuri, sta¸ii de lucru si
t
¸
servere. Con¸ine toate aplica¸iile de care ave¸i nevoie - inclusiv un navigator de Internet, programe pentru realizarea de prezent˘ ri,
t
t
t
a
documente si foi de calcul electronice, mesagerie instantanee si multe altele.
¸
¸
Este bine de re¸inut:
t
˘
˘
˘
Ubuntu este un cuvânt african care înseamna „umanitate catre ceilal¸i” sau „sunt ceea ce sunt datorita a ceea ce noi to¸i
t
t
suntem”.
Istoria Ubuntu începe în Aprilie 2004, când Mark Shuttleworth a format un grup de dezvoltatori surs˘ deschis˘ care s˘ creeze un
a
a
a
nou sistem de operare Linux.

18. Cursul Ubuntu desktop
4 / 338
Figura 1.3: Mark Shuttleworth
Bazat pe principiile unor lans˘ ri în intervale de timp prestabilite, pe funda¸iile puternice ale Debian-ului, pe administratorul
a
t
spa¸iului de lucru Gnome si pe un angajament pentru libertate, acest grup a operat la început sub auspiciile http://no-namet
¸
yet.com.
Dup˘ mai bine de trei ani, Ubuntu a crescut la o comunitate de peste 12.000 de membri si o baz˘ de utilizatori aproxima¸i la peste
a
¸
a
t
8 milioane (la nivelul lunii iunie 2007). Canonical este sponsorul comercial al Ubuntu.
1.3.1
Promisiunea Ubuntu
• Ubuntu va fi întotdeauna gratuit, inclusiv edi¸iile pentru intreprinderi si actualiz˘ rile de securitate.
t
¸
a
• Ubuntu vine cu suport comercial asigurat de Canonical si de sute de companii din toat˘ lumea.
¸
a
• Ubuntu include cele mai bune traduceri si cea mai bun˘ infrastructur˘ de accesibilitate pe care comunitatea surs˘ deschis˘ le
¸
a
a
a
a
poate oferi.
• CD-ul Ubuntu con¸ine doar aplica¸ii libere si gratuite; Ubuntu v˘ încurajeaz˘ s˘ folosi¸i programe gratuite si cu surs˘ public˘ ,
t
t
¸
a
a a
t
¸
a
a
s˘ le îmbun˘ t˘¸i¸i si s˘ le da¸i mai departe.
a
a at t ¸ a
t
1.3.2
Versiuni Ubuntu
În octombrie 2004 este lansat˘ prima versiune Ubuntu. O versiune nou˘ a Ubuntu este lansat˘ la fiecare sase luni, iar actualiz˘ rile
a
a
a
¸
a
de versiuni sunt gratuite. Utilizatorii sunt sf˘ tui¸i s˘ fac˘ actualiz˘ ri de versiune atunci când sunt disponibile, pentru a avea la
a t a
a
a
dispozi¸ie cele mai noi aplica¸ii si facilit˘¸i. Aceste versiuni sunt denumite dup˘ schema (de nume) A.LL, unde A indic˘ anul, iar
t
t ¸
at
a
a
MM arat˘ luna lans˘ rii. Numele din paranteze este un nume de cod acordat unei versiuni aflat˘ în dezvoltare.
a
a
a
Fiecare versiune este suportat˘ timp de 18 luni; versiunile cu suport pe termen lung (LTS) sunt suportate timp de 3 ani pentru
a
edi¸iile desktop si timp de 5 ani pentru edi¸iile server.
t
¸
t

19. Cursul Ubuntu desktop
5 / 338
Figura 1.4: Versiuni Ubuntu
O scurt˘ istorie a lans˘ rilor:
a
a
• Ubuntu 4.10 (Warty Warthog) Ubuntu 4.10 a fost prima versiune a Ubuntu, lansat˘ în octombrie 2004; a fost asigurat suportul
a
pân˘ în aprilie 2006.
a
Este bine de re¸inut:
t
˘
˘
˘
Prima comunitate de testeri ai versiunii 4.10 a fost numita Scurmatori (Sounder), denumire colectiva pentru porci mistre¸i
t
˘
˘ ¸
˘
˘t
(warthogs). Lista de mail a Scurmatorilor exista si astazi ca forum pentru discu¸ii deschise ale comunita¸ii.
t
• Ubuntu 5.04 (Hoary Hedgehog) Lansat în aprilie 2005; suport asigurat pân˘ în octombrie 2006.
a
• Ubuntu 5.10 (Breezy Badger) Lansat în octombrie 2005; suport asigurat pân˘ în aprilie 2007.
a
• Ubuntu 6.06 LTS (Dapper Drake) Este prima versiune cu suport pe termen lung (LTS) si a fost lansat˘ în iunie 2006. Suportul
¸
a
pe termen lung se refer˘ la suport garantat pentru actualiz˘ rile de securitate timp de trei ani pentru versiunea desktop si de cinci
a
a
¸
ani pentru versiunea server. Toate celelalte versiuni au suport timp de 18 luni atât pentru versiunea desktop cât si pentru
¸
versiunea server. Perioada extins˘ a suportului ofer˘ o asigurare în plus si face mai u¸oar˘ si mai practic˘ implementarea
a
a
¸
s a¸
a
sistemului de operare pe cât mai multe sisteme. Versiunea pentru desktop are suport pân˘ în iunie 2009 iar versiunea server are
a
suport pân˘ în iunie 2011.
a

20. Cursul Ubuntu desktop
6 / 338
• Ubuntu 6.10 (Edgy Eft) Lansat în octombrie 2006. Aceast˘ versiune garanteaz˘ un proces de pornire (boot) robust; asigurat
a
a
suportul pân˘ în aprilie 2007.
a
• Ubuntu 7.04 (Feisty Fawn) Lansat în aprilie 2007. Aceast˘ versiune aduce îmbun˘ t˘¸iri importante în roaming-ul de re¸ea;
a
a at
t
suport asigurat pân˘ în octombrie 2008.
a
• Ubuntu 7.10 (Gutsy Gibbon) Lansat în octombrie 2007. Tr˘ s˘ turile particulare includ efecte vizuale spectaculoase disponibile
aa
în instalarea implicit˘ , comutarea mai rapid˘ între utilizatori, auto-detec¸ia imprimantelor, c˘ utarea si indexarea mai rapid˘ a
a
a
t
a
¸
a
fi¸ierelor; suport asigurat pân˘ în aprilie 2009.
s
a
• Ubuntu 8.04 LTS (Hardy Heron) Lansat˘ în aprilie 2008, Ubuntu 8.04 LTS este cea de a doua edi¸ie cu suport pe termen
a
t
lung realizat˘ de c˘ tre echipa Ubuntu. Versiunea pentru desktop va fi sus¸inut˘ pân˘ în aprilie 2011 iar versiunea server va fi
a
a
t
a
a
suportat˘ pân˘ în aprilie 2013.
a
a
• Ubuntu 8.10 (Intrepid Ibex) Lansat în octombrie 2008, Ubuntu 8.10 include sute de îmbun˘ t˘¸iri si suport complet pentru 3D.
a at ¸
Aceast˘ versiune va avea sus¸inere pân˘ în Aprilie 2010.
a
t
a
• Ubuntu 9.04 (Jaunty Jackalope) Programat pentru lansare în Aprilie 2009, Ubuntu 9.04 va fi noua versiune inovatoare
Ubuntu.
1.3.3
˘
Lucrari derivate din Ubuntu
Ubuntu este, de asemenea, disponibil în mai multe „arome” precum Ubuntu, Edubuntu, Kubuntu si Xubuntu. Edubuntu este
¸
Ubuntu special conceput pentru mediul scolar. Kubuntu este o derivat˘ oficial˘ a lui Ubuntu care se bazeaz˘ pe proiectul K
¸
a
a
a
Desktop (KDE). KDE este un mediu desktop puternic, combinând u¸urin¸a în folosire si func¸ionalitate modern˘ . Xubuntu se
s
t
¸
t
a
adreseaz˘ utilizatorilor care nu de¸in calculatoare performante sau acelora care doresc un mediu desktop extrem de eficient pe un
a
t
calculator performant.
1.3.4
Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea
¸
Ubuntu este un proiect sus¸inut prin colaborarea membrilor comunit˘¸ii Ubuntu din toat˘ lumea. De la începuturile sale, în anul
t
at
a
2004, mii de contribuitori s-au al˘ turat comunit˘¸ii Ubuntu. Ace¸ti utilizatori î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea Ubuntu prin
a
at
s
s
t
scrierea de cod, popularizare, înfrumuse¸area mediului spa¸iului de lucru, traduceri, testare si documentare (acestea fiind doar
t
t
¸
câteva domenii). Procesul de dezvoltare al sistemului de operare Ubuntu este deschis si transparent pentru toat˘ lumea, fie c˘
¸
a
a
sunte¸i un utilizator încep˘ tor sau un dezvoltator cu experien¸a în Ubuntu - oricine este binevenit dac˘ dore¸te s˘ se implice în
t
a
t˘
a
s a
dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea Ubuntu. Canonical, de asemenea, a angajat dezvoltatori care î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea
¸
a at
s
t
Ubuntu.
Cum v˘ pute¸i implica Comunitatea Ubuntu este format˘ din mul¸i indivizi si multe echipe care lucreaz˘ la diferite aspecte ale
a
t
a
t
¸
a
lui Ubuntu. Dac˘ sunte¸i un dezvoltator, pute¸i participa în nucleul de dezvoltare, pute¸i scrie aplica¸ii noi, pute¸i crea pachete
a
t
t
t
t
t
pentru aplica¸ii suplimentare si pute¸i ajuta la depistarea si eliminarea erorilor de programare. Dac˘ ave¸i înclina¸ii artistice pute¸i
t
¸
t
¸
a
t
t
t
s˘ v˘ aduce¸i contribu¸ia la aspectul grafic si la func¸ionalitatea sistemului de operare Ubuntu. De asemenea, pute¸i asigura suport
a a
t
t
¸
t
t
tehnic pe Internet, pute¸i scrie documenta¸ie, pute¸i ajuta la crearea materialului pentru instruirea utilizatorilor Ubuntu. Sunt o
t
t
t
mul¸ime de moduri în care pute¸i contribui.
t
t
Zona Dezvoltatorilor Zona dezvoltatorilor este compus˘ din dezvoltatori care creeaz˘ si împacheteaz˘ programe, pun la punct
a
a¸
a
defectele de programare si între¸in Ubuntu. Ei sunt responsabili de asigurarea unui catalog cuprinz˘ tor de programe si de
¸
t
a
¸
men¸inerea Ubuntu ca sistem de operare pe care te po¸i baza, care ruleaz˘ lin, f˘ r˘ probleme. O modalitate prin care pute¸i începe
t
t
a
aa
t
s˘ contribui¸i la împachetarea programelor este s˘ v˘ al˘ tura¸i MOTU - consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/MOTU/GettingStarted.
a
t
a a a
t
t
Idea Pool Dac˘ ave¸i idei de proiecte, propuneri si îmbun˘ t˘¸iri, dar nu ave¸i posibilitatea de a le implementa personal, le pute¸i
a
t
¸
a at
t
t
ad˘ uga în colectorul de idei, disponibil la https://wiki.ubuntu.com/IdeaPool.
a
Utilizatori cu preg˘ tire tehnic˘ Dac˘ ave¸i preg˘ tire sau înclina¸ii tehnice, pute¸i contribui în cadrul comunit˘¸ii Ubuntu în
a
a
a
t
a
t
t
at
urm˘ toarele moduri:
a
• Testa¸i versiunile Ubuntu aflate în dezvoltare pentru a ajuta la depistarea erorilor de programare înainte de lansarea propriu-zis˘ .
t
a
• Trimite¸i inform˘ ri despre erorile de programare si ajuta¸i echipa de dezvoltatori în analizarea acestora.
t
a
¸
t

21. Cursul Ubuntu desktop
7 / 338
• Tria¸i (edita¸i si încadra¸i în categorii) defectele de programare pentru a fi citite, evaluate si sortate înainte de repararea acestora.
t
t ¸
t
¸
• Înscrie¸i-v˘ pe listele de asisten¸a prin po¸t˘ electronic˘ (e-mail) sau pe listele de discu¸ii ale Ubuntu.
t a
t˘
sa
a
t
• Deveni¸i membru în forumurile de pe Internet si r˘ spunde¸i solicit˘ rilor existente.
t
¸ a
t
a
• Al˘ tura¸i-v˘ canalului IRC Ubuntu, o form˘ de chat Internet în timp real, pentru a participa la discu¸ii si a oferi asisten¸a.
a
t a
a
t ¸
t˘
Utilizatori f˘ r˘ înclina¸ii tehnice Chiar dac˘ nu ave¸i cuno¸tin¸e tehnice despre Ubuntu, pute¸i ajuta utilizatorii Ubuntu prin
a a
t
a
t
s t
t
urm˘ toarele proiecte:
a
• Grafic˘ si Design
a¸
• Traduceri si localizare
¸
• Scrierea si actualizarea documenta¸iei si a materialelor pentru instruirea utilizatorilor
¸
t ¸
• Popularizare
Realizarea cursului despre Ubuntu Desktop Unul dintre scopurile urm˘ rite de Canonical este acela de a asigura o p˘ trundere
a
a
a sistemului de operare Ubuntu pe cât mai multe calculatoare si servere, peste tot în lume. Asigurarea instruirii este v˘ zut˘ drept
¸
a a
calea principal˘ prin care se faciliteaz˘ adoptarea Ubuntu si astfel de cursuri sunt concepute pentru certificarea profesioni¸tilor
a
a
¸
s
Ubuntu, sprijinirea partenerilor care distribuie Ubuntu si preg˘ tirea utilizatorilor obi¸nui¸i (ca dumneavoastr˘ ) pentru ca ace¸tia
¸
a
s t
a
s
s˘ ob¸in˘ cât mai multe de la acest SO. Pentru mai multe informa¸ii despre cursurile Ubuntu existente si programul de certific˘ ri,
a t a
t
¸
a
consulta¸i http://www.ubuntu.com/training.
t
Ca si în cazul dezvolt˘ rii de programe, comunitatea contribuie si la dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea acestui curs. Membrii comunit˘¸ii
¸
a
¸
¸
a at
at
care sunt exper¸i în Ubuntu definesc scopul si structura programului de preg˘ tire, prin identificarea cerin¸elor din perspectiva
t
¸
a
t
utilizatorilor; ei ajut˘ Canonical, precum si ter¸e p˘ r¸i, în realizarea con¸inutului si în corectarea acestuia. Mai multe informa¸ii
a
¸
t at
t
¸
t
despre efortul depus de comunitatea Ubuntu în programele de instruire pute¸i g˘ si la: http://wiki.ubuntu.com/Training.
t a
Procesul de dezvoltare, în totalitatea sa, respect˘ cu adev˘ rat spiritul filosofiei Ubuntu si tradi¸iile sursei deschise.
a
a
¸
t
1.4
Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore
¸
t
Programele cu sursa public˘ difer˘ de modelul programelor proprietare, dup˘ cum urmeaz˘ :
a
a
a
a
• Încurajeaz˘ personalizarea si varietatea, ca opuse ideii o singur˘ m˘ sur˘ care s˘ se potriveasc˘ tuturor nevoilor.
a
¸
a a a
a
a
• Se bazeaz˘ pe modelul de afaceri „servicii ad˘ ugate”, în loc de a folosi licen¸ierea sau taxarea la bucat˘ .
a
a
t
a
• Are convingerea c˘ beneficiile colabor˘ rii si contribu¸iile mai multor dezvoltatori dep˘ sesc beneficiile aduse de proiectele
a
a ¸
t
a¸
controlate, dezvoltate de echipe mai mici, formate din dezvoltatori pl˘ ti¸i.
a t
Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu:
a
Costuri asociate: Sistemul de operare Microsoft Windows este unul proprietar, iar costul total cre¸te cu fiecare func¸ie si aplica¸ie
s
t ¸
t
care îi este ad˘ ugat˘ . Pre¸ul rezultat este câteodat˘ influen¸at si de folosirea unor aplica¸ii realizate de ter¸e p˘ r¸i, nefiind controlat
a
a
t
a
t ¸
t
t at
numai de Microsoft. În cazul Ubuntu, lans˘ rile de versiuni noi si aplica¸ii sunt, si acestea, gratuite.
a
¸
t
¸
Lans˘ rile de versiuni noi: În cazul lans˘ rilor Ubuntu, exist˘ o singur˘ versiune, de aceea aplica¸iile si facilit˘¸ile puse la
a
a
a
a
t
¸
at
dispozi¸ia utilizatorilor obi¸nui¸i sunt acelea¸i cu cele folosite de utilizatorii profesioni¸ti. Edi¸iile Home si Professional ale
t
s t
s
s
t
¸
Microsoft Windows difer˘ . De exemplu, edi¸ia Microsoft Windows Professional dispune de mai multe elemente de securitate
a
t
decât edi¸ia Home.
t
Programul de lans˘ ri în cazul Ubuntu, bazat pe un ciclu de 6 luni, face ca utilizatorii s˘ aib˘ acces la cele mai noi aplica¸ii.
a
a
a
t
Actualizarea de versiune (de la cea veche, la cea nou ap˘ rut˘ ) este gratuit˘ si suportat˘ pe deplin. Lans˘ rile Microsoft sunt mai
a a
a¸
a
a
rare, iar programul acestor lans˘ ri nu este accesibil publicului.
a

22. Cursul Ubuntu desktop
8 / 338
Atribut
Ubuntu
Microsoft Windows
Costuri
• Nu impune taxe de licen¸iere (f˘ r˘
t
aa
costuri)
• Costuri pe utilizator si/sau pe o perioad˘
¸
a
limitat˘ de timp
a
• Aceea¸i versiune si acelea¸i facilit˘¸i
s
¸
s
at
sunt destinate atât utilizatorilor
obi¸nui¸i, casnici, cât si celor
s t
¸
profesionali.
• Edi¸ii diferite pentru utilizatorii
t
obi¸nui¸i si profesioni¸ti (edi¸ii Home si
s t ¸
s
t
¸
Professional)
Lans˘ rile de
a
versiuni
Securitate
• Lansarea unei versiuni noi, cu
asigurarea asisten¸ei complete, la fiecare
t
sase luni.
¸
• Utilizatorului cu drepturi de
administrator (root) i se creeaz˘ un cont
a
securizat
• Este rar ¸inta programelor mali¸ioase
t
t
(malware) si a viru¸ilor
¸
s
• Lans˘ ri mai pu¸in frecvente si un
a
t
¸
program deloc transparent
• Permite accesul neîngr˘ dit la contul
a
utilizatorului cu drepturi administrative
• Constituie ¸inta predilect˘ a programelor
t
a
malware si a viru¸ilor
¸
s
• Foarte u¸or de personalizat si
s
¸
transformat
Personalizare
• Sistem de operare standard, cu op¸iuni
t
limitate de personalizare
• Este posibil˘ rularea mai multor arome
a
(versiuni) de Ubuntu în paralel
• Aplica¸iile suplimentare implic˘ costuri
t
a
suplimentare
• U¸or de trecut de la o versiune la alta
s
(upgrade si downgrade)
¸
Stocarea de date
• Datele utilizatorilor sunt stocate într-un
singur director „home”
• Migrarea datele utilizatorilor si
¸
refacerea acestora si a configur˘ rilor
¸
a
personale pe alt calculator se poate face
foarte u¸or
s
• Datele utilizatorilor sunt stocate în mai
multe locuri
• Realizarea unor copii de siguran¸a si
t˘ ¸
migrarea datelor unui utilizator pe alt
calculator sunt sarcini foarte dificile
Tabela 1.1: Tr˘ s˘ turi definitorii
aa

23. Cursul Ubuntu desktop
9 / 338
Aspecte legate de securitate: Ubuntu este rar ¸inta atacurilor programelor malware si a viru¸ilor. Contul utilizatorului cu drepturi
t
¸
s
administrative este securizat implicit în Ubuntu si doar câteva sarcini implic˘ folosirea drepturilor speciale. Microsoft Windows
¸
a
pune la dispozi¸ie un mediu în care accesul la utilizatorul cu drepturi depline se face direct (nerestric¸ionat).
t
t
Figura 1.5: Securitatea în Ubuntu
Personalizare: Dup˘ cum ve¸i descoperi în acest curs, Ubuntu v˘ invit˘ s˘ -l redesena¸i si s˘ -l personaliza¸i. Pute¸i rula în paralel
a
t
a
a a
t ¸ a
t
t
mai multe versiuni Ubuntu; de exemplu, pute¸i instala Kubuntu (KDE) împreun˘ cu Ubuntu (GNOME) si s˘ selecta¸i mediul
t
a
¸ a
t
spa¸iului de lucru pe care dori¸i s˘ -l utiliza¸i. Mai mult de 17,000 pachete sunt disponibile si u¸or de accesat prin intermediul
t
t a
t
¸ s
Internetului. Ca urmare, nu sunte¸i nevoi¸i s˘ folosi¸i o anume versiune din cauz˘ c˘ pe aceea a¸i instalat-o ini¸ial.
t
t a
t
a a
t
t
Microsoft Windows este un SO standard, cu pu¸ine posibilit˘¸i de personalizare. Cu toate c˘ sunt disponibile foarte multe aplica¸ii,
t
at
a
t
acestea, aproape în totalitate, sunt programe proprietare care impun o tax˘ de licen¸iere.
a
t
Figura 1.6: Personalizarea spa¸iului de lucru
t
Stocarea datelor: În Microsoft Windows, datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri, ceea ce face ca realizarea copiilor
de siguran¸a si migrarea datelor pe alte calculatoare s˘ fie f˘ cute cu greutate. Ubuntu p˘ streaz˘ datele unui utilizator într-un
t˘ ¸
a
a
a
a
singur loc - directorul home (acas˘ ). Aceasta face ca migrarea datelor de pe un calculator vechi pe altul nou s˘ fie f˘ cut˘ cu
a
a
a a
u¸urin¸a, oferind posibilitatea p˘ str˘ rii copiilor de siguran¸a în locuri sigure.
s
t˘
a a
t˘
1.4.1
Instalare
• Instalarea Sistemului de Operare (SO): Totu¸i, pentru o instalare pe un calculator cump˘ rat f˘ r˘ sistem de operare, în cazul
s
a
aa
Ubuntu pute¸i g˘ si acest sistem de operare pe Internet, gratuit, sau pute¸i comanda un CD, de asemenea, gratuit. Pentru orice
t a
t
versiune de Microsoft Windows trebuie s˘ achita¸i contravaloarea taxei de licen¸iere impus˘ de Microsoft.
a
t
t
a
Ubuntu exist˘ si în modul live-CD, ceea ce înseamn˘ c˘ pute¸i folosi sistemul de operare direct de pe CD, f˘ r˘ a-l instala în
a¸
a a
t
aa
calculator. Dac˘ v˘ place ceea ce vede¸i, pute¸i s˘ trece¸i la instalare. Dac˘ nu, da¸i-l unui prieten. Live-CD-ul este foarte
a a
t
t a
t
a
t
folositor si atunci când trebuie s˘ repara¸i un sistem.
¸
a
t
Instal˘ rile pentru Microsoft Windows si Ubuntu se fac foarte u¸or, prin rularea CD-ului de instalare si repornirea calculatorului.
a
¸
s
¸
În cazul ambelor instal˘ ri, durata acestora variaz˘ în func¸ie de specifica¸iile calculatorului, o durat˘ medie situându-se în
a
a
t
t
a
intervalul 20-30 de minute.
• Instalarea aplica¸iilor: Pute¸i ad˘ uga programe în Ubuntu folosind utilitarul Instalare/Dezinstalare (Add/Remove Applicat
t
a
tions) sau administratorul de pachete Synaptic. Utilitarul Instalare/Dezinstalare v˘ permite s˘ viziona¸i toate aplica¸iile libere
a
a
t
t
si gratuite, recomandate a fi folosite în Ubuntu, si s˘ le instala¸i pe acelea pe care le dori¸i. În cazul Microsoft Windows,
¸
¸ a
t
t
fiecare program are propria metod˘ de instalare. Microsoft Vista dispune de o facilitate numit˘ Digital Locker care permite
a
a
utilizatorilor s˘ cumpere programe de pe Internet si s˘ le descarce într-un mod protejat.
a
¸ a

24. Cursul Ubuntu desktop
10 / 338
Instalare
Instalarea
sistemului de
operare
Instalarea
programelor
Ubuntu
Microsoft Windows
• Poate fi desc˘ rcat de pe Internet, gratuit,
a
sau poate fi comandat, gratuit, ca CD
• Trebuie cump˘ rat
a
• Poate fi folosit direct de pe live-CD
• Este disponibil˘ o varietate
a
impresionant˘ de programe
a
• Toate pot fi desc˘ rcate de pe Internet
a
• Sistemul de operare trebuie instalat pe
discul fix al calculatorului
• În instalarea implicit˘ , programele
a
disponibile sunt în num˘ r redus
a
• Utilizatorii pot cump˘ ra si desc˘ rca
a ¸
a
programe de pe Internet, dar exist˘ si
a¸
programe care pot fi instalate doar
manual
Tabela 1.2: Diferen¸e legate de instalare
t
Figura 1.7: Instalarea aplica¸iilor
t

25. Cursul Ubuntu desktop
11 / 338
1.4.2
Aplica¸ii
t
Tabelul de mai jos con¸ine o compara¸ie între aplica¸iile Ubuntu si cele specifice Microsoft Windows:
t
t
t
¸
Aplica¸ii
t
Ubuntu
Microsoft Windows
• Navigatorul Firefox în instalarea
implicit˘
a
• Navigatorul Internet Explorer în
instalarea implicit˘
a
• Clientul de e-mail Evolution în
instalarea implicit˘
a
• Clientul de e-mail Outlook în instalarea
implicit˘
a
Procesare de text
• Suita OpenOffice.org
• WordPad în instalarea implicit˘
a
Multimedia
• Sunt incluse aplica¸iile Audio CD
t
Extractor, Brasero, Rhythmbox, Player
pentru filme si Înregistrare sunet
¸
• Include Microsoft Windows Media
Player 11 (WMP) si Microsoft Windows
¸
Media Center (WMC)
• F-Spot pentru gestionarea fotografiilor
• Aplica¸ia Picture Gallery
t
• Gimp pentru editarea imaginilor
• Desen
Navigare web si
¸
E-mail
Editare de imagini
si gestionarea
¸
fotografiilor
Tabela 1.3: Diferen¸e de baz˘ între aplica¸ii
t
a
t
Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu:
a
Re¸ea, navigare web si e-mail Configurarea re¸elei este u¸oar˘ , atât pentru Ubuntu, cât si pentru Microsoft Windows. Navigarea
t
¸
t
s a
¸
pe Internet dispune de aproximativ acelea¸i facilit˘¸i în cazul ambelor sisteme de operare.
s
at
Mozilla Firefox este navigatorul de Internet instalat implicit de Ubuntu, iar Internet Explorer este navigatorul de Internet din
Vista. Pute¸i instala Firefox în Microsoft Windows.
t
Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Se poate conecta la conturile POP, c˘ su¸ele po¸tale conven¸ionale UNIX si
a t
s
t
¸
serverele Exchange prin Outlook Web Access. Evolution dispune si de un Personal Information Manager (PIM - administrator al
¸
informa¸iilor personale) si un utilitar gen agend˘ pentru programarea activit˘¸ilor zilnice. Aplica¸ia pentru e-mail din Microsoft
t
¸
a
at
t
Vista este o versiune rescris˘ a aplica¸iei Outlook Express, care con¸ine o versiune trunchiat˘ a utilitarului agend˘ , Microsoft
a
t
t
a
a
Windows Calendar. Ar trebui s˘ lua¸i în considerare instalarea Outlook dac˘ dori¸i s˘ folosi¸i des agenda sau dac˘ dori¸i un PIM
a t
a
t a
t
a
t
pe deplin func¸ional. Utilizatorii Ubuntu se bucur˘ de un client de e-mail care cuprinde toate facilit˘¸ile.
t
a
at
Figura 1.8: Clientul de e-mail Evolution
Procesare de text: Suita OpenOffice.org este prezent˘ în instalarea implicit˘ a SO Ubuntu si asigur˘ multe din facilit˘¸ile
a
a
¸
a
at
prezente în Microsoft Office. Vista are în instalarea implicit˘ WordPad; versiunea complet˘ a Microsoft Word (sau Office) pentru
a
a
Microsoft Windows este disponibil˘ , dar implic˘ alte costuri.
a
a

26. Cursul Ubuntu desktop
12 / 338
Figura 1.9: OpenOffice.org Writer
Multimedia: O serie de programe multimedia sunt configurate implicit în Ubuntu, precum Audio CD Extractor, Brasero scriere
discuri, Rhythmbox redare muzic˘ , Player pentru filme si Înregistrare sunet. Rhythmbox este programul implicit pentru redarea
a
¸
CD-urilor audio si pentru organizarea colec¸iilor si a listelor de redare. Rhythmbox este similar programului Microsoft Windows
¸
t
¸
Media Player. Brasero poate fi folosit pentru inscri¸ionarea CD-urilor cu muzic˘ .
t
a
Pentru a reda formatul mp3 în Ubuntu, trebuie s˘ instala¸i un pachet de codecuri. Acest lucru este necesar deoarece Ubuntu nu
a
t
este distribuit cu codecurile mp3 din cauza restric¸iilor impuse de licen¸a acestora. Redarea fi¸ierelor mp3 se poate face implicit
t
t
s
pentru unele versiuni de Microsoft Windows.
Vista are dou˘ programe multimedia, Windows Media Player 11 (WMP, pe scurt) si Windows Media Center (WMC, pe scurt).
a
¸
WMP este mai bun la redarea fi¸ierelor care con¸in muzic˘ , iar WMC este folositor dac˘ inten¸iona¸i s˘ transforma¸i calculatorul
s
t
a
a
t
t a
t
în centru de divertisment. WMP poate con¸ine o bibliotec˘ cuprinz˘ toare de muzic˘ . Folosind sistemul WMP de c˘ utare si
t
a
a
a
a
¸
indexare, pute¸i c˘ uta piese muzicale ale unui anume artist sau o anumit˘ pies˘ .
t a
a
a
Editarea imaginilor si gestionarea fotografiilor Cu aplica¸ia Picture Gallery din Microsoft Vista, pute¸i înc˘ rca mii de fotografii
¸
t
t
a
si pute¸i ad˘ uga etichete acestora. V˘ pute¸i organiza pozele rapid si pute¸i lucra cu ele deoarece le pute¸i eticheta printr-un singur
¸
t a
a
t
¸
t
t
clic de maus. Administratorul fotografiilor din Ubuntu, F-Spot, v˘ organizeaz˘ colec¸ia personal˘ . Lucreaz˘ f˘ r˘ probleme cu
a
a
t
a
a aa
bazele de date populare de pe Internet pentru fotografii, cum ar fi Flickr si Picasa Web.
¸
Ubuntu aduce GIMP pentru editarea imaginilor, care este o aplica¸ie puternic˘ , asem˘ n˘ toare Photoshop-ului. Microsoft Wint
a
a a
dows Vista ofer˘ „Paint” pentru edit˘ ri de baz˘ ale imaginilor.
a
a
a
Figura 1.10: GIMP
1.5
Rezumatul lec¸iei
t
În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at:
a t t
at
• Concepte fundamentale Open Source
• Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux
a
s
a¸
• Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘
t
a
• Cum este dezvoltat Ubuntu
• Conven¸ia folosit˘ pentru stabilirea numelui versiunii Ubuntu
t
a
• Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows
t
¸

27. Cursul Ubuntu desktop
13 / 338
1.6
Exerci¸ii recapitulative
t
Question: Ce se în¸elege prin termenul software liber?
t
Answer:
Question: Care este promisiunea Ubuntu?
Answer:
Question: Potrivi¸i versiunile Ubuntu cu anii în care acestea au fost lansate.
t
1) 7.04
2) 4.10
3) 6.06
4) 7.10
a) Iunie 2006
b) Octombrie 2007
c) Aprilie 2007
d) Octombrie 2004
Answer:
Question: Men¸iona¸i 3 moduri în care utilizatorii f˘ r˘ preg˘ tire tehnic˘ pot contribui la dezvoltarea Ubuntu.
t
t
aa
a
a
Answer:
Question: Navigatorul implicit din Ubuntu este _________________.
Answer:
Question: Clientul implicit de e-mail din Ubuntu este __________________.
Answer:
Question: Care sunt avantajele programului Ubuntu de lans˘ ri noi la perioade de 6 luni?
a
Answer:

28. Cursul Ubuntu desktop
14 / 338
Capitolul 2
Explorarea desktopului Ubuntu
O BIECTIVE
În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a:
a t
t
at
• Elemente de baz˘ ale desktopului Ubuntu
a
• Cum s˘ schimba¸i limba implicit˘
a
t
a
• Cum s˘ crea¸i un utilizator nou, beneficiind apoi de avantajul comut˘ rii rapide între utilizatori
a
t
a
• Pentru a ad˘ uga sau sterge aplica¸ii
a
¸
t
• Cum s˘ activa¸i efectele vizuale 3D
a
t
Aceast˘ lec¸ie este un tur rapid al suprafe¸ei de lucru Ubuntu. Cursul va intra în detalii aprofundate în lec¸iile viitoare, prezentarea
a t
t
t
de fa¸a oferindu-v˘ o avanpremier˘ a ceea ce ave¸i de parcurs.
t˘
a
a
t
2.1
Componentele desktopului Ubuntu
Not˘ : Not˘ :
a
a
GNOME este mediul grafic implicit al sistemului de operare Ubuntu. GNOME (GNU Network Object Model Environment)
este rezultatul unui efort interna¸ional de a construi un mediu desktop complet - interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul - în întregime
t
t
a
din programe libere. Scopul implic˘ crearea cadrului de dezvoltare a programelor, selectarea aplica¸iilor care vor fi incluse în
a
t
desktop si adaptarea programelor care administreaz˘ lansatoare de aplica¸ii, fi¸ierele, ferestrele si gestionarea sarcinilor. Membrii
¸
a
t
s
¸
comunit˘¸ii, din toat˘ lumea, contribuie la traducerea si implementarea acestui mediu grafic în mai multe limbi. (Referin¸e:
at
a
¸
t
http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME)
Componente de baz˘ ale suprafe¸ei de lucru Ubuntu La pornirea calculatorului va fi afi¸at ecranul de autentificare, în care
a
t
s
introduce¸i numele de utilizator si parola. Ceea ce vi se va afi¸a dup˘ autentificare este suprafa¸a de lucru Ubuntu. Ubuntu aduce
t
¸
s
a
t
un desktop curat, care nu prezint˘ în configurarea implicit˘ nici o pictogram˘ pe fundalul suprafe¸ei de lucru.
a
a
a
t

29. Cursul Ubuntu desktop
15 / 338
Figura 2.1: Suprafa¸a de lucru implicit˘ din Ubuntu
t
a
Pute¸i pune si aranja pictograme si fi¸iere pe desktop pentru a le accesa rapid. Dac˘ un CD, disc fix sau alte dispozitive externe
t
¸
¸ s
a
sunt conectate la calculatorul dumneavoastr˘ , Ubuntu afi¸eaz˘ automat pictograma acestora, pentru a permite accesul la ele.
a
s a
Figura 2.2: Pictograme desktop
În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite panouri.
a¸
a
t
a
a

30. Cursul Ubuntu desktop
16 / 338
Figura 2.3: Panourile desktopului
În partea stâng˘ a panoului superior sunt trei meniuri principale: Aplica¸ii, Locuri si Sistem.
a
t
¸
În configurarea implicit˘ , lâng˘ meniurile prezente în panoul superior sunt trei pictograme pentru acces rapid: Mozilla Firefox,
a
a
Evolution si Ajutor.
¸
Figura 2.4: Pictograme pentru acces rapid
1. Efectua¸i clic pe zona liber˘ a panoului superior si ap˘ sa¸i Adaug˘ la panou. Se va deschide fereastra Adaug˘ la panou.
t
a
¸ a t
a
a
Figura 2.5: Ad˘ ugarea unei pictograme pentru acces rapid
a
2. Fereastra de dialog Adaug˘ la panou afi¸eaz˘ aplica¸iile existente în calculator. Alege¸i o aplica¸ie si efectua¸i clic pe
a
s a
t
t
t ¸
t
Adaug˘ pentru a ad˘ uga pictograma pentru acces rapid a aplica¸iei în zona liber˘ a panoului. Dac˘ dori¸i s˘ porni¸i un
a
a
t
a
a
t a
t
˘
program disponibil în meniul Aplica¸ii, efectua¸i clic pe Lansator de aplica¸ii. N OTA :
t
t
t
Ca alternativ˘ , din fereastra de dialog Adaug˘ la panou pute¸i trage o aplica¸ie direct în panou pentru a crea o scurt˘ tur˘
a
a
t
t
a a
pentru aplica¸ia respectiv˘ . Aplica¸ia va fi reprezentat˘ printr-o pictogram˘ pentru acces rapid.
t
a
t
a
a

31. Cursul Ubuntu desktop
17 / 338
Figura 2.6: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii
a
t
3. Vor ap˘ rea aplica¸iile, grupate în categorii asem˘ n˘ toare cu cele din meniul Aplica¸ii. Alege¸i o aplica¸ie din lista pus˘ la
a
t
a a
t
t
t
a
dispozi¸ie si ap˘ sa¸i pe Adaug˘ .
t ¸ a t
a
Figura 2.7: Selectarea aplica¸iilor
t
Pictograma aplica¸iei selectate va fi afi¸at˘ în zona neocupat˘ din panoul superior.
t
s a
a

32. Cursul Ubuntu desktop
18 / 338
Figura 2.8: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii
a
t
Pute¸i muta pictograma nou creat˘ prin efectuarea unui clic dreapta si selectarea op¸iunii Mutare din meniul contextual. Muta¸i
t
a
¸
t
t
pictograma oriunde si efectua¸i clic stânga pentru a o fixa pe pozi¸ia aleas˘ .
¸
t
t
a
Figura 2.9: Mutarea pictogramelor pentru acces rapid
Lâng˘ zona liber˘ a panoului superior (acolo unde pute¸i crea scurt˘ turi pentru aplica¸ii) se afl˘ pictograma aplica¸iei pentru
a
a
t
a
t
a
t
comutare rapid˘ între utilizatori. Pictograma arat˘ utilizatorul curent . Pute¸i efectua clic pe aceasta pentru a lista ceilal¸i
a
a
t
t
utilizatori existen¸i pe calculator si pentru a intra în contul altui utilizator.
t
¸
Ve¸i înv˘¸a mai multe despre comutarea rapid˘ între utilizatori odat˘ cu prezentarea subiectului Comutarea rapid˘ între utilizat
at
a
a
a
tori.

33. Cursul Ubuntu desktop
19 / 338
Figura 2.10: Mini-aplica¸ia pentru comutare rapid˘ între utilizatori
t
a
Zona de notificare con¸ine pictogramele re¸ea si sunet pentru a v˘ oferii acces rapid la configur˘ rile re¸elei si ale sistemului de
t
t ¸
a
a
t
¸
sunet. Astfel pute¸i verifica op¸iunile re¸elei si pute¸i ajusta volumul difuzoarelor.
t
t
t
¸
t
Data si ora curent˘ este afi¸at˘ al˘ turi de Zona sistem de notificare. Dac˘ efectua¸i clic pe dat˘ si pe timp, va fi afi¸at un calendar.
¸
a
s a a
a
t
a¸
s
Ultima pictogram˘ de pe panoul superior opre¸te, restarteaz˘ pune calculatorul în hibernare, blocheaz˘ calculatorul si îl pune în
a
s
a
a
¸
modul a¸teptare.
s
Figura 2.11: Pictogramele panoului superior
Prima pictogram˘ de pe panoul din partea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru v˘ asigur˘ accesul rapid la aceasta. Dac˘ ave¸i deschise
a
a
t
a
a
a
t
mai multe ferestre si dori¸i s˘ le minimaliza¸i pe toate în acela¸i timp, efectua¸i clic pe aceast˘ pictogram˘ . O alt˘ ap˘ sare va face
¸
t a
t
s
t
a
a
a a
ca ferestrele s˘ fie prezentate în starea lor original˘ , anterior minimiz˘ rii acestora.
a
a
a
Figura 2.12: Pictograma pentru afi¸area desktopului
s
Al˘ turi de pictograma folosit˘ la minimizarea ferestrelor se afl˘ o zon˘ liber˘ , în care apare lista cu ferestrele de aplica¸ii deschise,
a
a
a
a
a
t
similar˘ cu bara de meniuri din Windows. Când deschide¸i o aplica¸ie, ea este prezentat˘ în aceast˘ zon˘ , pentru acces rapid,
a
t
t
a
a
a
dup˘ cum se arat˘ în panoul inferior din imaginea urm˘ toare:
a
a
a
Figura 2.13: Aplica¸ii deschise
t
Urm˘ toarea pictogram˘ , spa¸iul de lucru, v˘ permite s˘ împ˘ r¸i¸i fereastra deschis˘ pe suprafa¸a de lucru în mai multe spa¸ii de
a
a
t
a
a
att
a
t
t
lucru. Pute¸i apoi naviga prin spa¸iile de lucru ap˘ sând si men¸inând ap˘ sate tastele CTRL+ALT, ac¸ionând apoi tastele s˘ ge¸i,
t
t
a
¸
t
a
t
a t
dreapta sau stânga. În acest mod se reduce dezordinea pe suprafa¸a de lucru si este u¸urat˘ navigarea între ferestre.
t
¸
s
a
De exemplu, pute¸i avea deschise pe suprafa¸a de lucru fereastra Firefox, o aplica¸ie OpenOffice, o fereastr˘ de c˘ utare si fereastra
t
t
t
a
a
¸
aplica¸iei Calculator.
t

34. Cursul Ubuntu desktop
20 / 338
Figura 2.14: Pictograma Spa¸ii de lucru
t
Pute¸i muta fereastra Firefox într-un alt spa¸iu de lucru prin ap˘ sarea tastelor CTRL+ALT+SHIFT si men¸inerea lor ap˘ sat˘ , în
t
t
a
¸
t
a a
timp ce ac¸iona¸i una din tastele s˘ geat˘ stânga sau dreapta.
t
t
a
a
Figura 2.15: Comutarea între spa¸iile de lucru
t
Acum ave¸i dou˘ spa¸ii de lucru separate. Observa¸i c˘ fereastra Firefox a fost mutat˘ în spa¸iul de lucru ini¸ial. A¸adar, în func¸ie
t
a
t
t a
a
t
t
s
t
de sarcinile pe care le îndeplini¸i, pute¸i împ˘ r¸i ferestrele pe mai multe spa¸ii de lucru.
t
t
at
t

35. Cursul Ubuntu desktop
21 / 338
Figura 2.16: Dispunerea ferestrelor în spa¸iile de lucru
t
În configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu dispune¸i de dou˘ spa¸ii de lucru. Dac˘ dori¸i s˘ distribui¸i ferestrele pe
a
t
a
t
a
t a
t
mai multe spa¸ii de lucru, trebuie s˘ ad˘ uga¸i spa¸ii pe desktop prin efectuarea unui clic dreapta pe pictograma spa¸iului de lucru
t
a a t
t
t
si selectarea op¸iunii Preferin¸edin meniul contextual. Se va deschide fereastra de dialog Preferin.
¸
t
t
Figura 2.17: Crearea unor noi spa¸ii de lucru
t
În fereastra Preferin¸e comutator spa¸iu de lucru introduce¸i sau selecta¸i din lista Num˘ r spa¸ii de lucru num˘ rul de spa¸iilor
t
t
t
t
a
t
a
t
de lucru si ap˘ sa¸i apoi pe Închide.
¸ a t

36. Cursul Ubuntu desktop
22 / 338
Figura 2.18: Preferin¸e comutator spa¸ii de lucru
t
t
Spa¸iile de lucru pe care le-a¸i specificat vor fi afi¸ate în col¸ul din dreapta jos al suprafe¸ei de lucru.
t
t
s
t
t
Ultima pictogram˘ din panoul inferior este Co¸ul de gunoi. Acesta con¸ine fi¸ierele pe care le-a¸i sters din calculator. Efectua¸i
a
s
t
s
t ¸
t
clic dreapta pe pictogram˘ si ap˘ sa¸i Deschide pentru a deschide fereastra Co¸ de gunoi.
a¸ a t
s

37. Cursul Ubuntu desktop
23 / 338
Figura 2.19: Meniul si pictograma Co¸ de gunoi
¸
s
Pute¸i sterge definitiv un element din calculator prin ap˘ sarea tastei DELETE.
t ¸
a
Altfel, efectua¸i clic dreapta pe un element si apoi ap˘ sa¸i Sterge din co¸ul de gunoi pentru a sterge definitiv acel element din
t
¸
a t ¸
s
¸
calculator.
Dac˘ dori¸i s˘ restaura¸i elementele sterse, trage¸i elementul vizat din fereastra Co¸ de gunoi direct pe suprafa¸a de lucru.
a
t a
t
¸
t
s
t

38. Cursul Ubuntu desktop
24 / 338
Figura 2.20: Stergerea articolelor din Co¸ul de gunoi
¸
s
2.2
Schimbarea limbii implicite
Este bine de re¸inut:
t
Ubuntu este disponibil în peste 100 de limbi. Pute¸i selecta limba implicit˘ pentru sistemul dumneavoastr˘ fie la instalarea
t
a
a
sistemului fie dup˘ instalare.
a
Pentru a schimba limba implicit˘ pe parcursul instal˘ rii, selecta¸i limba dorit˘ în momentul în care sunte¸i întrebat.
a
a
t
a
t
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Language Support. Dac˘ sunt disponibile actualiz˘ ri,
t
¸
t
a
a
sistemul va solicita instalarea suportului pentru limba aleas˘ de dumneavoastr˘ .
a
a

39. Cursul Ubuntu desktop
25 / 338
Figura 2.21: Configurarea suportului de localizare
2. Ap˘ sa¸i pe Instaleaz˘ pentru to continua. La încheierea actualiz˘ rii se va deschide fereastra de dialog Language Support.
a t
a
a
Figura 2.22: Instalarea actualiz˘ rilor pentru suportul de localizare.
a
3. În fereastra de dialog Language Support, marca¸i c˘ su¸a de validare din sec¸iunea Supported Languages pentru limba
t a t
t
care dori¸i s˘ fie folosit˘ în func¸iile de suport din Ubuntu.
t a
a
t

40. Cursul Ubuntu desktop
26 / 338
Figura 2.23: Instalarea suportului de localizare
4. Ap˘ sa¸i Aplic˘ si apoi efectua¸i clic pe OK. Ubuntu va desc˘ rca si instala pachetele necesare în calculatorul dumneavoastr˘ .
a t
a¸
t
a ¸
a
Limba pe care a¸i ales-o va fi listat˘ în caseta Limb˘ implicit˘ .
t
a
a
a
5. Alege¸i limba pe care o dori¸i ca implicit˘ si ap˘ sa¸i pe OK.
t
t
a¸ a t
6. Deautentifica¸i-v˘ si autentifica¸i-v˘ din nou pentru ca schimb˘ rile s˘ -¸i fac˘ efectul.
t a¸
t a
a
as
a
Pute¸i schimba limba ori de câte ori dori¸i, în func¸ie de locul în care v˘ afla¸i. De exemplu, dac˘ ave¸i de f˘ cut o prezentare în
t
t
t
a
t
a
t
a
timpul unei c˘ l˘ torii de afaceri în Rusia, schimbarea limbii sistemului în rus˘ poate fi o abordare prin care v˘ ve¸i face remarcat.
aa
a
a t
2.3
˘
Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapida între utilizatori
¸
Pute¸i avea mai mul¸i utilizatori care doresc s˘ acceseze sistemul. În acest caz exist˘ riscul ca datele s˘ fie folosite sau chiar
t
t
a
a
a
alterate de ceilal¸i utilizatori. Pentru a preveni acest lucru, pute¸i crea conturi de utilizatori pentru fiecare în parte, atribuind
t
t
fiec˘ rui utilizator un alt cont. De exemplu, este bine s˘ crea¸i conturi pentru copii, pentru ca ace¸tia s˘ nu modifice configur˘ rile
a
a
t
s
a
a
dumneavoastr˘ sau s˘ nu acceseze fi¸iere sau aplica¸ii nepotrivite.
a
a
s
t
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog
t
¸
t
¸
Configur˘ ri utilizatori.
a

41. Cursul Ubuntu desktop
27 / 338
Figura 2.24: Ad˘ ugarea si stergerea utilizatorilor
a
¸ ¸
2. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator pentru a ad˘ uga un cont nou de utilizator
a
t
a
a
pe calculator. Se va deschide fereastra de dialog Cont utilizator nou.
Figura 2.25: Ad˘ ugarea unui utilizator
a
3. Introduce¸i configur˘ rile de baz˘ ale contului, informa¸iile de contact si parola în fereastra de dialog Cont utilizator nou.
t
a
a
t
¸
(a) În câmpul Nume utilizator introduce¸i numele cu care se va autentifica utilizatorul.
t
(b) În câmpul Nume real introduce¸i numele real al utilizatorului.
t
(c) Selecta¸i tipul de utilizator din câmpul Profil
t
(d) Introduce¸i adresa locului de munc˘ în câmpul Loca¸ie birou.
t
a
t
(e) Introduce¸i num˘ rul de telefon de la locul de munc˘ în câmpul Telefon serviciu.
t
a
a
(f) Introduce¸i num˘ rul de telefon personal în câmpul Telefon acas˘ .
t
a
a
(g) Introduce¸i parola pentru contul de utilizator configurat în câmpul Parol˘ utilizator.
t
a
˘
N OTA :
Aceast˘ informa¸ie este doar pentru statistici, ceilal¸i utilizatori nu o vor putea accesa.
a
t
t
Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile.
a t
a

42. Cursul Ubuntu desktop
28 / 338
Figura 2.26: Configurarea unui cont de utilizator nou
4. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori va fi afi¸at un cont nou de utilizator. Aceast˘ fereastr˘ de dialog afi¸eaz˘
a
s
a
a
s a
numele complet al utilizatorului si numele sub care acesta se autentific˘ la sistem. De asemenea, este ar˘ tat locul noului
¸
a
a
cont de utilizator.

43. Cursul Ubuntu desktop
29 / 338
Figura 2.27: Cont utilizator nou
De acum, dac˘ ve¸i ap˘ sa pictograma comutare rapid˘ între utilizatori, vor fi doi utilizatori afi¸a¸i, cel care este autentificat fiind
a t a
a
s t
marcat printr-un semn de validare.
Figura 2.28: Comutarea între utilizatori
Aceast˘ facilitate previne deconectarea si conectarea repetat˘ a utilizatorilor de fiecare dat˘ când se dore¸te comutarea între utia
¸
a
a
s
lizatori. Permite comutarea rapid˘ între mai mul¸i utilizatori conecta¸i. Prin efectuarea unui simplu clic pe pictograma miniaplia
t
t
ca¸iei comut˘ rapid între utilizatori, va fi prezentat˘ o list˘ cu numele utilizatorilor. Selecta¸i un nume de utilizator si ve¸i fi trimis
t
a
a
a
t
¸ t

44. Cursul Ubuntu desktop
30 / 338
în ecranul de autentificare. Introduce¸i numele de utilizator si parola si ve¸i intra în suprafa¸a de lucru a noului utilizator. La
t
¸
¸
t
t
comutarea într-un alt utilizator, ecranul utilizatorului anterior este blocat implicit, astfel încât alt˘ persoan˘ nu poate modifica
a
a
profilul utilizatorului anterior.
2.4
Instalarea/dezinstalarea programelor
˘
U TILIZA¸ APLICA¸ I NSTALARE /D EZINSTALARE ATUNCI CÂND TREBUIE S A :
TI
TIA
• Folosi¸i programe care nu se reg˘ sesc în configura¸ia implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu.
t
a
t
a
• Încerca¸i o aplica¸ie alternativ˘ la una deja instalat˘ .
t
t
a
a
Ubuntu con¸ine software preînc˘ rcat care poate fi instalat cu u¸urin¸a în calculator atunci când este nevoie. Pute¸i instala aceste
t
a
s
t˘
t
programe utilizând Administratorul de pachete Synaptic din Ubuntu. Pentru a accesa aplica¸ia Instalare/Dezinstalare programe,
t
în meniul Aplica¸ii efectua¸i clic pe Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ .
t
t
a
a
Figura 2.29: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t
Pentru a accesa Administratorul de pachete Synaptic, în meniul System merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Administ
¸
t
tratorul de pachete Synaptic.

45. Cursul Ubuntu desktop
31 / 338
Figura 2.30: Deschiderea administratorului de programe Synaptic
Synaptic se distinge printr-o modalitate avansat˘ de instalare a pachetelor. Dac˘ nu g˘ si¸i un program în unealta Instalare/Dezina
a
a t
stalare, pute¸i c˘ uta programul în Synaptic. Acest utilitar caut˘ toate programele existente în toate depozitele Ubuntu.
t a
a
2.5
Efecte speciale - Compiz Fusion
Compiz Fusion este un administrator de ferestre 3D care folose¸te accelerarea pl˘ cilor grafice prezente în zilele noastre pe cele
s
a
mai multe sisteme de birou si laptopuri. Asigur˘ numeroase efecte vizuale, care fac administratorii grafici din Linux mai puternici
¸
a
si mai intuitivi, precum si mai u¸or de utilizat si mai interesan¸i. De exemplu, pute¸i plasa spa¸iile de lucru într-un cub, ceea ce
¸
¸
s
¸
t
t
t
v˘ permite comutarea mai rapid˘ între acestea.
a
a
Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS pe sistemele care au plac˘ grafic˘ corespunz˘ toare. Se vor activa efectele
a
a
a
vizuale speciale care îmbun˘ t˘¸esc utilizarea si aspectul sistemului. Pentru a putea aprecia, la adev˘ rata valoare, beneficiile aduse
a at
¸
a
de aceast˘ aplica¸ie, trebuie s˘ o vede¸i în ac¸iune si s˘ v˘ juca¸i cu ea.
a
t
a
t
t
¸ a a
t
1. În meniul Sistem merge¸i la Preferin¸e si efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra Preferin¸e aspect.
t
t ¸
t
t

46. Cursul Ubuntu desktop
32 / 338
Figura 2.31: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e aspect
t
2. În fereastra de dialog Preferin¸e aspect sunt preconfigurate trei nivele pentru efectele speciale: Niciunul, Efecte normale
t
si Efecte suplimentare. Pute¸i alege pe oricare dintre acestea:
¸
t
Figura 2.32: Configurarea efectelor vizuale
Dac˘ dori¸i un desktop simplu, f˘ r˘ nici un efect special, selecta¸i Niciunul. Dac˘ dori¸i un desktop echilibrat ca atractivitate si
a
t
aa
t
a
t
¸
performan¸e medii, selecta¸i Normal. Dac˘ dori¸i efecte speciale variate, cum ar fi wobbly windows, desktop cube si multe altele,
t
t
a
t
¸
selecta¸i Extra.De exemplu, în timp ce a¸tepta¸i ca o actualizare s˘ se încheie sau ca un client de e-mail s˘ importe mesajele de
t
s
t
a
a
po¸t˘ electronic˘ , pute¸i activa efectul wobbly. Ferestrele vor începe s˘ danseze si s˘ afi¸eze efecte 3D. Juca¸i-v˘ pu¸in cu acestea,
sa
a
t
a
¸ a s
t a t
este amuzant!

47. Cursul Ubuntu desktop
33 / 338
2.6
Sumarul Lec¸iei
t
În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ :
a t
t
at a
• Ubuntu utilizeaz˘ implicit administratorul grafic GNOME.
a
• Pute¸i configura limba implicit˘ a sistemului fie pe parcursul instal˘ rii, fie ulterior.
t
a
a
• Comutarea rapid˘ între utilizatori v˘ permite partajarea calculatorului cu al¸i utilizatori, f˘ r˘ a pune la dispozi¸ia acestora
a
a
t
aa
t
fi¸ierele dumneavoastr˘ .
s
a
• Pute¸i instala programe în Ubuntu folosind aplica¸ia Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ sau utilitarul Administratorul de pachete Synapt
t
a
a
tic.
• Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS si asigur˘ efecte grafice 3D amuzante pentru suprafa¸a de lucru.
¸
a
t
2.7
Exerci¸ii recapitulative
t
Question: În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite _________________.
a¸
a
t
a
a
Answer:
Question: Care sunt cele trei pictograme pentru acces rapid existente deja în panoul superior?
Answer:
Question: Ce este comutarea rapid˘ între utilizatori?
a
Answer:
2.8
Exerci¸ii practice
t
Exerci¸ii: Ave¸i informa¸ii legate de conturile dumneavoastr˘ bancare în calculator si dori¸i s˘ bloca¸i accesul celorlal¸i la acestea.
t
t
t
a
¸
t a
t
t
Un prieten dore¸te s˘ v˘ foloseasc˘ calculatorul pentru o perioad˘ de timp. Pentru a rezolva aceast˘ problem˘ , crea¸i un cont nou
s a a
a
a
a
a
t
de utilizator pentru prietenul dumneavoastr˘ si utiliza¸i miniaplica¸ia comutare rapid˘ între utilizatori.
a¸
t
t
a
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog
t
¸
t
¸
User settings.
2. În fereastra de dialog User settings efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator. Se va deschide fereastra de dialog Cont de
t
a
utilizator nou.
3. În fereastra de dialog introduce¸i urm˘ toarele informa¸ii:
t
a
t
(a) Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator.
t
(b) Alege¸i Desktop user din câmpul Profil.
t
i.
ii.
iii.
iv.
v.
vi.
Introduce¸i charles winsdor în câmpul Nume complet.
t
Introduce¸i Anglia în câmpul Loc de munc˘ .
t
a
Introduce¸i 111111 în câmpul Telefon serviciu.
t
Introduce¸i 99999 în câmpul Telefon acas˘ .
t
a
Introduce¸i password@1 în câmpul Parol˘ utilizator.
t
a
Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile.
a t
a
4. Efectua¸i clic pe pictograma comutare rapid˘ între utilizatori din panoul superior. Ap˘ sa¸i charles. Se va deschide ecranul
t
a
a t
de autentificare.
5. Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator si password@1 în câmpul Parol˘ .
t
¸
a

48. Cursul Ubuntu desktop
34 / 338
6. Prietenul dumneavoastr˘ poate lucra de acum în aceast˘ suprafa¸a de lucru.
a
a
t˘
Prietenul despre care am vorbit nu poate accesa contul dumneavoastr˘ de utilizator deoarece calculatorul va solicita parola
a
dumneavoastr˘ pentru a permite accesul la acest cont. A¸a c˘ datele dumneavoastr˘ sunt în siguran¸a.
a
s a
a
t˘

49. Cursul Ubuntu desktop
35 / 338
Capitolul 3
Folosirea Internetului
O BIECTIVE
În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a:
a t
t
at
• Cum s˘ v˘ conecta¸i la internet
a a
t
• Cum s˘ c˘ uta¸i pe Internet
a a t
• Cum s˘ utiliza¸i un cititor de fluxuri de stiri RSS
a
t
¸
• Cum s˘ trimite¸i si s˘ primi¸i mesaje e-mail
a
t ¸ a
t
• Cum s˘ folosi¸i diferite unelte pentru comunicarea prin mesaje instante
a
t
• Cum s˘ efectua¸i apeluri telefonice folosind telefoane virtuale
a
t
3.1
˘ ˘
Cum sa va conecta¸i si sa folosi¸i Internetul
t ¸ ˘
t
Internetul este folosit de c˘ tre milioane de oameni zilnic pentru munc˘ si divertisment. S˘ c˘ uta¸i informa¸ii de peste tot în lume,
a
a¸
a a t
t
s˘ coresponda¸i cu prieteni si rude, s˘ participa¸i în forum-uri de discu¸ie, s˘ citi¸i stirile, s˘ juca¸i jocuri, nu a fost niciodat˘ mai
a
t
¸
a
t
t
a
t ¸
a
t
a
u¸or... sau mai accesibil.
s
Modalit˘¸ile de conectare la Internet nu sunt întotdeauna o alegere si depinde în mare parte de locul unde tr˘ i¸i si/sau munci¸i si de
at
¸
at ¸
t ¸
infrastructura înconjur˘ toare. Pentru început ave¸i nevoie de un abonament la un Internet Service Provider (ISP) si o conexiune
a
t
¸
func¸ional˘ la internet în zona dumneavoastr˘ . Configurarea conexiunii la internet depinde într-o mic˘ m˘ sur˘ de dumneavoastr˘ .
t
a
a
a a a
a
Ubuntu suport˘ majoritatea tipurilor de conexiune. Aceast˘ lec¸ie va acoperi: Broadband (cablu sau ADSL), dial-up si accesul
a
a t
¸
direct prin Local Area Network (LAN).
Conexiunile broadband sunt rapide si de încredere iar utilizatorii se pot abona pentru o plat˘ lunar˘ . Companiile broadband ofer˘
¸
a
a
a
pachete cu specifica¸ii de viteze si limite de l˘¸imi de band˘ diferite. Dac˘ ve¸i c˘ l˘ tori si ave¸i nevoie de acces la internet, pute¸i
t
¸
at
a
a t aa
¸
t
t
s˘ cump˘ ra¸i o conexiune wireless (f˘ r˘ fir). Dac˘ computerul dumneavoastr˘ nu are deja preinstalat˘ placa wireless, ve¸i avea
a
a t
aa
a
a
a
t
nevoie de una. Acest fel de conexiune este similar˘ cu una de satelit, datele fiind transmise prin unde.
a
Accesul la Dial-up folose¸te firele de telefon, doar c˘ la cele dou˘ capete se afl˘ calculatoare. Aceasta este o modalitate de
s
a
a
a
conectare înceat˘ si ieftin˘ care folose¸te firul de telefon pentru a se comunica cu un server local. Calculatorul sun˘ la un
a ¸
a
s
a
num˘ r de telefon stabilit de ISP (Internet Service Provider) si se conecteaz˘ la server. În consecin¸a nu pute¸i s˘ efectua¸i
a
¸
a
t˘
t a
t
apeluri telefonice în timp ce sunte¸i conectat la Internet. Aceasta este cea mai veche si mai lent˘ modalitate de conexiune la net;
t
¸
a
efectuarea mai multor activit˘¸i în acest mod poate fi frustrant˘ si cu multe b˘ t˘ i de cap.
at
a¸
aa

50. Cursul Ubuntu desktop
36 / 338
3.1.1
Administrator Re¸ea
t
Administratorul re¸elei din Ubuntu este o unealt˘ simpl˘ si puternic˘ ce permite men¸inerea conexiunii adaptorului cu sau f˘ r˘
t
a
a¸
a
t
aa
fir. Se afl˘ pe bara de meniu de deasupra în col¸ul dreapta, sus. Un clic dreapta va ar˘ ta dac˘ calculatorul dumneavoastr˘ este
a
t
a
a
a
deja conectat la o re¸ea cu fir sau f˘ r˘ . În cazul unei re¸ele f˘ r˘ fir protejat˘ de o parol˘ , va ap˘ rea o caset˘ de dialog care va cere
t
aa
t
aa
a
a
a
a
una. Aceasta poate fi p˘ strat˘ în inelul dumneavoastr˘ de chei si va fi folosit˘ automat când va mai fi nevoie. Totu¸i, s-ar putea
a
a
a
¸
a
s
s˘ fi¸i întrebat de parola inelului de chei dac˘ va trebui s˘ v˘ deautentifica¸i.
a t
a
a a
t
Figura 3.1: Administrator Re¸ea
t
Pute¸i de asemenea s˘ efectua¸i clic-dreapta pe Administrator re¸ea pentru a activa sau dezactiva conexiuni prin fir sau f˘ r˘ fir
t
a
t
t
aa
(wireless). Informa¸iile conexiunii permit accesul la parametrii de re¸ea folosi¸i în mod curent.
t
t
t
Figura 3.2: Conexiune prin Administratorul de re¸ea
t
Dac˘ Administratorul de re¸ea nu configureaz˘ automat conexiunile la re¸ea pute¸i s˘ reveni¸i s˘ le configura¸i manual.
a
t
a
t
t a
t a
t
3.1.2
Folosirea conexiunii prin cablu
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea.
t
¸ a t
t
t
t
a

51. Cursul Ubuntu desktop
37 / 338
Figura 3.3: Accesare op¸iuni re¸ea
t
t
2. Efectua¸i clic pe butonul Deblocheaz˘ si introduce¸i parola voastr˘ administrativ˘ .
t
a¸
t
a
a
3. În pagina Conexiuni alege¸i conexiunea utilizabil˘ . Ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. Se va deschide fereastra de dialog Propriet˘ ti
t
a
a t
a¸
a¸
eth0.
Figura 3.4: Set˘ ri de re¸ea
a
t
˘
4. Debifeaz˘ c˘ su¸a Activeaz˘ modul roaming pentru a activa conexiunea. N OTA :
a a t
a
Cei mai mul¸i furnizori de servicii de Internet de band˘ larg˘ (broadband) vor utiliza protocolul Dynamic Host Control
t
a
a
Protocol (DHCP) pentru a v˘ pune la dispozi¸ie o adres˘ IP. Dac˘ este nevoie de o adres˘ IP static˘ , atunci ea v˘ va fi dat˘
a
t
a
a
a
a
a
a

52. Cursul Ubuntu desktop
38 / 338
de c˘ tre furnizorul de servicii de Internet. Etapele urm˘ toare v˘ vor ar˘ ta modul de configurare a conexiunii de Internet
a
a
a
a
folosind adres˘ IP static˘ .
a
a
(a) În caseta Configura¸ie alege¸i op¸iunea Adres˘ IP static˘ .
t
t
t
a
a
(b) Introduce¸i adresa de IP a calculatorului în caseta Adres˘ IP.
t
a
˘
(c) Introduce¸i masca de subre¸ea a adresei de IP a computerului în caseta Masc˘ subre¸ea N OTA :
t
t
a
t
O masc˘ de re¸ea împarte o re¸ea de adrese IP în grupuri care faciliteaz˘ direc¸ionarea datelor.
a
t
t
a
t
˘
(d) Scrie¸i adresa IP a ISP-ului în caseta Adres˘ gateway. N OTA :
t
a
Un gateway este un dispozitiv ce conecteaz˘ un utilizator la Internet. Este oferit de c˘ tre ISP.
a
a
Figura 3.5: Propriet˘¸i eth0
at
5. Ap˘ sa¸i OK pentru a încheia configura¸ia conexiunii prin cablu.
a t
t
Figura 3.6: Set˘ ri de re¸ea
a
t
Acum v˘ pute¸i conecta la Internet folosind cablul.
a
t

53. Cursul Ubuntu desktop
39 / 338
Dac˘ furnizorul vostru de Internet folose¸te protocolul DHCP (Dynamic Host Connection Protocol), atunci pur si simplu selecta¸i
a
s
¸
t
op¸iunea Configurare automat˘ (DHCP) din meniul derulant Configurare.
t
a
3.1.3
˘
Folosirea placii wireless
Ubuntu detecteaz˘ automat suportul pentru pl˘ ci wireless.
a
a
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si apoi ap˘ sa¸i Re¸ea. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea.
t
¸
a t
t
t
t
2. Dac˘ placa wireless din computer este afi¸at˘ , pute¸i folosi aceea¸i procedur˘ descris˘ în sec¸iunea Folosirea conexiunii
a
s a
t
s
a
a
t
prin cablu pentru a v˘ conecta la internet.
a
Figura 3.7: Alegere conexiune wireless
Sau efectua¸i clic stânga pe Administrator re¸ea si detecta¸i re¸ele f˘ r˘ fir din apropiere.
t
t ¸
t t
aa
Este bine de re¸inut:
t
˘
˘
˘
Pentru a vedea lista completa de placi wireless care func¸ioneaza sub Ubuntu accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/t
t
WifiDocs/WirelessCardsSupported.
Unele pl˘ ci wireless nu sunt prezente pe site-ul Ubuntu din cauz˘ c˘ nu au disponibile drivere cu surs˘ deschis˘ . Astfel, aceste
a
a a
a
a
pl˘ ci nu func¸ioneaz˘ automat cu Ubuntu. Dac˘ placa dumneavoastr˘ de re¸ea wireless nu dispune de un driver cu surs˘ deschis˘
a
t
a
a
a
t
a
a
o pute¸i folosi utilizând ndiswrapper.
t
Folosirea Ndiswrapper cu o plac˘ wireless Ndiswrapper este un modul Linux ce permite Ubuntu s˘ foloseasc˘ drivere Microsoft
a
a
a
Windows pentru placa wireless. Unealta cu care ndiswrapper poate fi configurat este disponibil˘ folosind Instalare/Deinstalare
a
aplica¸ii . Programul de setare Drivere wireless Windows poate fi g˘ sit în Sistem - Administrare.
t
a
3.1.4
Folosirea conexiunii dial-up
O conexiune dial-up folose¸e un modem pentru a accesa internetul. Pute¸i folosi unealta ScanModem pentru a identifica tipul
s
t
modemului. Aceasta recunoa¸te tipul de modem - fie c˘ este Peripheral Component Interconnect (PCI) sau Universal Serial Bus
s
a
(USB).
Este bine de re¸inut:
t
˘
Pentru a descarca unealta ScanModem, accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/DialupModemHowto/ScanModem.
t

54. Cursul Ubuntu desktop
40 / 338
1. Desc˘ rca¸i, configura¸i si instala¸i driverul pentru modem. Dac˘ un driver cu surs˘ deschis˘ nu este disponibil, contacta¸i-v˘
a t
t ¸
t
a
a
a
t a
˘
vânz˘ torul pentru alte op¸iuni. N OTA :
a
t
Pentru a desc˘ rca driverul cu surs˘ deschis˘ , accesa¸i: www.modemdriver.com.
a
a
a
t
2. C ONFIGURAREA CONEXIUNII DIAL - UP SPRE ISP:
(a) În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea.
t
¸ a t
t
t
t
a
(b) În fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea alege¸i Conexiune point to point si ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. se va deschide
t
t
t
¸
a t
a¸
fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0.
a¸
Figura 3.8: Set˘ ri de re¸ea
a
t
(c) În fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0 bifa¸i c˘ su¸a Activeaz˘ aceast˘ conexiune pentru a activa conexia¸
t a t
a
a
unea.
(d) Scrie¸i informa¸iile furnizorului de servicii de Internet si informa¸iile contului dumneavoastr˘ ob¸inute de la acela¸i
t
t
¸
t
a t
s
furnizor.
Introduce¸i num˘ rul de telefon în Num˘ r telefon si prefixul în c˘ su¸a Prefix pe care modemul o folose¸te pentru a se
t
a
a
¸
a t
s
conecta la server. Scrie¸i numele contului dial-up în c˘ su¸a Nume utilizator si parola în c˘ su¸a Parol˘ . Numele de
t
a t
¸
a t
a
utilizator este acela înregistrat cu ISP-ul dumneavoastr˘ .
a
(e) Specifica¸i op¸iunile modemului în pagina Modem. Ap˘ sa¸i pagina Modem. Scrie¸i sau selecta¸i portul modemului în
t t
a t
t
t
fereastra Modem port. Selecta¸i tipul de apelare din c˘ su¸a Tip apelare. Pute¸i selecta tipurile de apel˘ ri telefonice
t
a t
t
a
ce vor fi folosite în c˘ su¸a Tip apelare. Tipul de apelare depinde de compania dumneavoastr˘ de telefonie si poate fi
a t
a
¸
Tonuri sau Pulsa¸ii. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul de apel pe care trebuie s˘ -l alege¸i, contacta¸i-v˘ compania de telefonie.
t
a
s t
a
t
t a
Gre¸ind tipul de apelare, modemul va scoate ni¸te sunete când se va conecta la serverul ISP-ului. Pute¸i configura
s
s
t
volumul acestui zgomot selectând volumul corespunz˘ tor din fereastra Volum - se recomand˘ selectarea Oprit sau
a
a
Minim.
(f) Specifica¸i op¸iunile conexiunii. Ap˘ sa¸i pagina Op¸iuni si bifa¸i c˘ su¸a Setare rut˘ implicit˘ c˘ tre internet prin
t
t
a t
t
¸
t a t
a
a a
modem pentru a folosi modemul dial-up drept conexiunea implicit˘ de conectare la internet. Dac˘ folosi¸i un laptop
a
a
t
într-o re¸ea local˘ (LAN), debifa¸i aceast˘ op¸iune. Selecta¸i aceast˘ op¸iune numai dac˘ folosi¸i o conexiune dial-up.
t
a
t
a t
t
a t
a
t
Ca parte a configur˘ rilor de conectare ale modemului trebuie s˘ numi¸i o gazd˘ c˘ tre un nod IP pentru a-l identifica
a
a
t
a a
drept gazd˘ TCP/IP. Pute¸i alege numele serverului ISP-ului, care va carta cu succes un nume de gazd˘ c˘ tre o adres˘
a
t
a a
a
de IP. Pentru aceasta bifa¸i c˘ su¸a Utilizeaz˘ serverele DNS ale furnizorului de internet.
t a t
a
În cazul în care conexiunea va c˘ dea, modemul va încerca automat s˘ se reconecteze la internet dac˘ este bifat˘ c˘ su¸a
a
a
a
a a t
Reîncearc˘ dac˘ nu se realizeaz˘ conexiunea.
a
a
a
(g) Ap˘ sa¸i OK pentru a finaliza configurarea dial-up.
a t