1. Conflictul si violenţa în mediul şcolar.
Principii de rezolvare non-violentă a conflictelor
Prof. Florenţa Avram
Prof.Oana Popescu
Liceul Teoretic Tudor Arghezi, Craiova, Dolj
„Conflictul este o parte integrantă a vieţii. Nu este întotdeauna tratat pozitiv sau în mod
constructiv. În mediul şcolar conflictul este generat în urma agresiunilor fizice sau verbale.
Dacă suntem prea blânzi din dorinţa de a proteja relaţia ajungem în cele din urmă să cedăm.
Dacă ne impunem punctul de vedere prea dur, e posibil să deteriorăm relaţia cu cealaltă parte
sau chiar să o pierdem. Există însă o alternativă: rezolvarea în comun a problemei prin
mediere. Această metodă nu este nici blândă, nici dură, ci reprezintă o cale de mijloc. Ea este
blândă cu oamenii şi dură cu problema. În loc să ne atacăm reciproc, atacăm împreună
problema. Pe scurt, confruntarea faţă în faţă se transformă în colaborare astfel încât rezolvarea
în comun a problemei se concentrează pe interese şi nu pe poziţii.” 1
B) „Punctul de plecare în înţelegerea conflictului şi a violenţei este contextul social. Alături de
forme tradiţionale de violenţă (crime, delicte) asistăm la alte manifestări mai puţin sau mai
grave care sunt semne de necivilizare şi de încălcare a normelor vieţii cotidiene. Conflictele
între mentalităţi, generate de diferenţe de vârstă, de apartenenţă la diferite comunităţi umane
(urbane sau rurale), la diferite grupuri sociale, sunt repere care vorbesc de contexte diferite,
dar şi de soluţii diferite de rezolvare. Nu există o soluţie unică cum nu există o explicaţie
unică pentru conflict şi violenţă, deşi nimic nu le justifică.” 2
Schema raporturilor social-individual în educaţia pentru pace3 :
A)
1
Cornel Răduţ, Revista Medierea Nr 1/2010
MARIA VOINEA, CARMEN BULZAN, SOCIOLOGIA DREPTURILOR OMULUI, Editura Universitatii din
Bucuresti
3
MARIA VOINEA, CARMEN BULZAN, SOCIOLOGIA DREPTURILOR OMULUI, Editura Universitatii din
Bucuresti
2