1. 1
PARTNERSHIP FOR LEARNING GRUNDTVIG
“TEACHING RECYCLING AND
ENVIRONMENTAL EDUCATION”
ŞcoalaGimnazială,,NicolaeVelea” Cepari, Argeş -ROMÂNIA
RECICLAREA ESTE UN MARE CÂŞTIG,
PENTRU MEDIUL PE CARE TREBUIE SĂ-L LĂSĂM
CURAT GENERAŢIILOR VIITOARE
Misiunea noastră este să stopăm degradarea mediului şi să construim
un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.
Grupul de lucru:
GAVAN NICOLAE
MANAFU GEORGETA
LULACHE MARIANA
GEORGESCU ALEXANDRU
TOMA ELENA
GAVAN CAMELIA MELANIA
GEORGESCU MAGDALENA
POPA CATALINA
2. 2
Cuprins
Cuvânt înainte ……………………………………………………. 3
I. Deşeurile – context general …………………………………….... 4
II. Colectarea selectivă a deşeurilor salvează viitorul! ……………. 5
III. A reduce, a refolosi, a recicla ……………………………….…....7
IV. Reciclarea o alegere responsabilă ……………………………..... 9
V. Deşeurile + creativitate = obiecte utile – schimbări climatice….15
3. 3
Cuvânt înainte,
În contextul impactului din ce în ce mai vizibil şi mai puternic al schimbărilor
climatice asupra umanităţii şi asupra mediului, considerăm că generaţiile tinere trebuie să
conştientizeze că au un rol foarte important in promovarea dezvoltării durabile. Sunt
esenţiale implicarea copiilor şi tinerilor în activităţii de protecţia mediului şi totodată
conştientizarea lor privind adaptarea unui stil de viaţă care să le asigure accesul la resurse şi
bunăstare cel puţin în aceeaşi măsură ca în prezent.
Protejarea mediului ambiant este datoria noastră, a tuturor, fapt ce se poate realiza prin
educaţie, conştientizând problemele de mediu. Rezultatul acesteia este crearea unei viziuni
generale, care să se reflecte în activitatea vieţii cotidiene. Pentru aceasta cetăţenii trebuie să
fie bine informaţişi conştienţi de posibilitatea de a se implica in formarea propriului destin.
Lipsa de informare şi educaţie face ca mulţi oameni de bună credinţă să persiste în acţiuni
care sunt nefaste mediului şi sănătăţii proprii, fără să realizeze care sunt daunele produse.
Materialul de faţă îşi propune să abordeze unele probleme privind educaţia pentru
mediu din perspectiva prevenirii şi reducerii impactului schimbărilor climatice şi este
realizat în cadrul Parteneriatului pentru învăţare Grundtvig -
,,TeachnigrecyclingandEnvironmentalEducation” – aflat în derulare la Şcoala Gimnazială
,,Nicolae Velea” Cepari, jud. Argeş în perioada 2013-2015.
Obiectivul principal urmărit este educarea elevilor, a adulţilor în ceea ce priveşte
valorificarea şi reciclarea deşeurilor, în vederea reducerii impactului acestora asupra
mediului. Prin activităţile educaţionale, creative şi competiţionale desfăşurate, aceştia să
capete deprinderile necesare pentru a sorta şi recupera materialele reciclabile atât in şcoală
cât şi in afara ei şi sunt invitaţi să conştientizeze în mod concret ameninţările la adresa
mediului, cauzate de om.
4. 4
I. Deşeurile
Context general
Pe măsura dezvoltării societăţii au apărut şi s-au înmulţit materiale nespecifice
mediului –deşeurile – generate în urma activităţilor cotidiene, care sunt destul de greu de
reintegrat in circuitul natural.
Deşeurile reprezintă unul dintre cei mai vizibili factori poluanţi produşi de societatea
umană, ţinând cont de cantităţile impresionante generate şi de potenţialul lor de degradare a
factorilor de mediu.
Deşi reducerea cantităţii de deşeuri generate este de preferat, practica demonstrează că
este nevoie de soluţii pentru deşeurile pe care, inevitabil le producem, o cantitate
considerabilă dintre acestea fiind deşeuri din ambalaje. Colectarea selectivă şi reciclarea
asigură recuperarea unei cantităţi foarte mari de materiale considerate iniţial inutile, dar în
producerea cărora s-au folosit energie, materii prime, forţă de muncă, pe care nu trebuie să le
irosim.
Deşeurile sunt materiale de care deţinătorul se debarasează sau are intenţia să se
debaraseze şicare nu pot fi folosite din punct de vedere economic, fără a fi supuse în
prealabil unor procesări fizice sau chimice. Cu toate acestea, nu diversitatea materialelor
create de om este cauza reală, ci modul de gospodărire al acestora. Pe lângă faptul că
încorporează resurse neregenerabile şi epuizabile, după utilizare ele sunt aruncate la
întâmplare, fără să se cunoască impactul creat astfel asupra mediului. Dacă nu sunt tratate
corespunzător, deşeurile pot deveni surse de poluare pentru mediu şi focare de răspândire a
bolilor.
Cantitatea de deşeuri rezultatădin activităţile umane este în creştere în majoritatea
ţărilor lumii, fapt pentru care a devenit evidentă impunerea unor restricţii in privinţa
utilizării resurselor materiale, ceea ce a făcut ca reciclarea acestora să devină o necesitate
obiectivă.
Recuperarea şi reintroducerea în circuit a resurselor materiale trebuie considerate ca
fiind părţi componente ale strategiilor de armonizare a relaţiilor dintre creşterea economică,
consumul de resurse şi protecţia mediului natural.
5. 5
Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut, multe ţări au început să adopte
o serie de măsuri care să încurajeze minimalizarea cantităţii de deşeuri depozitate. Aceste
măsuri au la bază o serie întreagă de opţiuni de management integrat al deşeurilor a căror
ierarhizare este în general următoarea:
- Reducerea cantităţii de deşeuri produse;
- Reciclarea (recuperarea) deşeurilor în condiţii de eficienţă economică;
- Compostarea deşeurilor organice;
- Incinerarea deşeurilor în condiţii de impact minim asupra mediului;
- Depozitarea controlată a deşeurilor
Multe comunităţi din întreaga lume fac eforturi pentru a învăţa să recicleze cât mai
mult. Ziarele, sticla, metalul şi plasticul sunt materialele cel mai des reciclate.
Reducerea deşeurilor poate fi obţinută prin refolosirea unor anumite produse.
Consumatorii pot cumpăra produse cu mai puţine ambalaje sau care pot fi refolosite,
reducând astfel cantitatea de materiale care în final sunt aruncate la gunoi.
II Colectarea selectivă a deşeurilor salvează viitorul!
În toate statele civilizate se fac eforturi susţinute pentru a reduce cantităţile de deşeuri
care ajung să fie depozitate in final. Pentru a putea atinge acest deziderat, se impune
realizarea unor sortări a deşeurilor pe tip de material şi canalizarea fluxurilor rezultate spre a
fi incluse in procese de reutilizare, reciclare, recuperare energetică, obţinerea de biogaz ori
de compost.
Obiectivul colectării selective a deşeurilor de ambalaje este ca aceste deşeuri să fie
reciclate. Din acest considerent, calitatea deşeului colectat condiţionează acceptarea acestuia
de către reciclatori.
6. 6
În general, toate deşeurile colectate separat se supun unui proces de sotare, în vederea
asigurării condiţiilor de calitate impuse de către reciclator. Deşeurile de ambalaje care au
valoarea energetică, dar sunt improprii reciclării, se pot preda pentru valorificare energetică.
Conform Directivei Cadru Deşeuri, până în anul 2015, Statele Membre ale Uniunii
Europene au obligaţia să organizeze sisteme de colectare selectivă a deşeurilor generate în
gospodăriile populaţiei, pentru cel puţin patru fluxuri de materiale, respectiv sticlă, hârtie,
plastic şi metal.
Sortarea se poate face fie la sursa de producere a deşeurilor, fie înainte de depozitare.
Există posibilitatea adoptării unei soluţii combinate, ca de exemplu o colectare la sursă în
două fracţii – deşeuri compostabile şi resturi nevalorificabile – urmând ca deşeurile
reciclabile din hârtie, sticlă, plastic, metal să fie introduse într-o linie de sortareunde, să se
realizeze sortarea pe fiecare tip de material.
Sortarea pe linii specializate d sortare este o soluţie costisitoare, indiferent dacă
procesul se execută automat sau manual de către muncitori postaţi în lungul unei benzi ce
transportă deşeurile.
Soluţia cea mai potrivită este asigurarea sortării încă în faza în care deşeurile sunt
aruncate.
Pentru aceasta, este nevoie de implicarea municipalităţii, şi a operatorilor de
salubrizare, care trebuie să asigure dotarea cu containere diferenţiate, pe tipuri de deşeuri şi,
cel mai important lucru, este nevoie de un grad ridicat de conştiinţă din partea fiecărui
cetăţean, pentru a pune deşeul potrivit la locul potrivit. Fără o astfel de atitudine, nu se pot
obţine rezultate în sortarea deşeurilor menajere la sursă.
În România, colectarea selectivă nu este încă o practică generalizată, însă trebuie să
devină foarte curând o obişnuinţă. S-a creat cadrul legal pentru un sistem identificabil pe
bază de culori prin care se pot colecta şase fracţii distincte din deşeurile menajere:
- resturile nevalorificabile în containere negre/gri;
- deşeurile din plastic şi cele metalice în containere galbene;
- hârtia, cartonul, ziarele si revistele în containere albastre;
- sticla albă în containere albe;
- sticla colorată în containere verzi;
- deşeurile compostabile/biodegradabile în containere brune.
Performanţa unui sistem de colectare selectivă se poate referi la următorii indicatori:
A. Performanţa cantitativă a sistemului;
B. Performanţa în utilizarea infrastructurii;
C. Participarea populaţiei.
Cu cât participă mai mulţi locuitori la colectarea selectivă, cu atât sistemul poate fi
considerat mai performant.
7. 7
Cinci motive pentru a colecta separat si a valorifica deşeurile:
1. Se reduce poluarea mediului înconjurător;
2. Se economiseşte energia;
3. Se protejează natura şi resursele naturale;
4. Se reduce poluarea aerului, apei şi solului;
5. Se reduc suprafeţele de teren ocupate de depozitele de gunoi.
III A reduce, a refolosi, a recicla.
Majoritatea deşeurilor din coşul de gunoi zilnic este 100% recuperabilă, iar dacă
potenţialul de recuperare este folosit, atunci cantitatea de deşeuri depozitate se va reduce,
împreună cu cantitatea de emisii de metan care contribuie la producerea efectului de seră
artificial.
Dacă alegem să reciclăm aceste materiale, beneficiile sunt multiple:
- Reducerea riscului epuizării resurselor naturale – prin fiecare proces de reciclare
scade cererea de noi materii prime;
- Reducerea consumului de energie – procesul de reciclare, deşi este consumator de
energie este mai economic decât cel al producerii din nou a materialelor;
- reducerea poluării aerului şi apei – datorită faptului că se pleacă de la materialele
deja prelucrate, procesul este mai puţin poluat decât cel al producerii în sine;
- scăderea necesităţii de a deschide noi spaţii de depozitare a deşeurilor – reciclarea
înseamnă scăderea cantităţii de materiale depozitate în gropile de gunoi.;
- crearea de locuri de muncă şi beneficii materiale – reciclarea este o nouă ramură
economică care solicită o forţă de muncă şi aduce profit.
Pentru a păstra calitatea mediului, trebuie să fim conştienţi de ce un management
eficient al deşeurilor este atât de important pentru noi.
Este nevoie de un control atât al deşeurilor pe care le producem, pentru a fi siguri că
acestea nu dăunează mediului şi sănătăţii noastre.
Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi
noi? Cei trei „R” pot reprezenta un răspuns.
A reduce– se referă la micşorarea, scăderea s-au diminuarea ( ca proporţii sau
cantitate) „Reducerea deşeurilor” înseamnă reducerea cantităţii de deşeuri chiar înainte de a
8. 8
o cumpăra, achiziţionând numai produsele strict necesare sau care nu irosesc prea multe
materiale pentu ambalaj. O parte cheie a reducerilor deşeurilor o constituie conservarea,
ceea ce înseamnă folosirea cumpătată a resurselor naturale. Putem reduce cantitatea de
deşeuri pe care o producem , selectând acele produse care nu trebuie să ajungă în groapa de
gunoi:
- întâi de toate, cumpăraţi şi folosiţi cât mai puţin!
Dacă toţi am cumpăra mai multe de cât avem nevoie, ar trebui ca planeta să fie de
patru ori mai mare pentru a avea suficient loc de depozitare. Aşadar, cumpăraţi
numai strictul necesar şi folosiţi tot ce cumpăraţi! S-au asiguraţi-vă că daca nu mai
folosiţi ceva, îl daţi altcuiva căruia îi este necesar;
- selectaţi cu atenţie produsele pe care le cumpăraţi în funcţie de ambalajele lor. Puteţi
reduce volumul de deşeuri alegând produse care nu fac exces de ambalaj;
- cumpăraţi produse concentrate, mai degrabă decât diluate – înseamnă mai puţine
recipiente de aruncat când se termină produsele;
- dacă ştiţi că aveţi nevoie de o cantitate mai mare, dintr-un produs, cumpăraţi
produsul în pachetul cel mai mare, decât să cumpăraţi mai multe pachete mici;
- refuzaţi pungile de la magazin! Luaţi cu voi pungi de acasă în care să puneţi
cumpărăturile;
- cumpăraţi şi folosiţi produse durabile care rezistă mult şi pot fi utilizate de mai multe
ori.
A refolosi – se referă la introducerea în circuitul economic a unor produse în
forma lor originală, în loc să fie aruncate. Pot fi refolosite anumite produse şi prin a le da
cuiva care are nevoie de ele mai mult.
Nu uitaţi:ceea ce vouă nu vă mai trebuie ar putea fi binevenit altcuiva! În
continuare sunt câteva exemple de produse pe care le puteţi refolosi:
- cănd vă hotărâţi să înlocuiţi ceva în casă, donaţi lucrurile care nu vă mai folosesc, cu
siguranţă vor fi bine primite;
- folosiţi pungi de cadouri din material textil, care vor putea fi refolosite , dacât unele
din hârtie;
- folosiţi batiste care pot fi spălate în locul şerveţelelor de hârtie.
A recicla– se referă la procesul prin care materialele conţinute în deşeuri sunt
prelucrate şi folosite pentru fabricarea de produse noi. Reciclarea face parte din procesul de
gestionare a deşeurilor şi apare atunci când în loc să le aruncăm, ducem materialele
refolosibile în locuri unde acestea pot fi transformate fie în acelaşi tip de produs, fie în
produse cu totul noi. Prelucrarea unor obiecte din materiale reciclate necesită un consum
mai redus de energie decât prelucrarea lor din materie primă nouă. Aproape orice obiect din
casa, şcoală sau loc de muncă ce nu poate fi refolosit , ar putea fi reciclat şi transformat în
altceva.
9. 9
IV Reciclarea o alegere responsabilă
CE SE POATE RECICLA?
- Hârtie: ziar, reviste, hârtie de scris, cutii de carton, ambalaje de carton
- Plastic: ambalaje din plastic diverse (sticle din plastic, pahare, farfurii, caserole,
borcane, pungi, etc.)
- Sticlă: sticlă şi borcane, sticlă de geam
- Metale: ambalaje din aluminiu şi ambalaje din oţel
- Lemn, textile
Efectele reciclării
- reducerea cantităţiide energie si de materiiprime necesarefabricării de noi produse;
- redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă;
- reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoi sau la incineratoare;
- reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului, cauzate de deeversarea
improprie a unor deşeuri periculoase;
- reduce poluarea aerului şi a apei.
Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel:
- Cotor măr -3 luni
- Deşeuri de hârtie - 3 luni
- Ziare - 3-12 luni
- Chibrituri - 6 luni
- Filtru de ţigară - 1-2 ani
- Gumă de mestecat - 5 ani
- Cutii de aluminiu - 10-100 ani
- Sticle de plastic - 100-1000 ani
- Pungi din plastic - 100-1000 ani
- Cărţi de credit - 1000 ani
- Recipiente din sticlă - 4000 ani
Ce nu se poate recicla:
- Materiale ceramice;
- Spray-uri;
- Ambalajele materialelor toxice;
- Abţibilduri, şerveţelele, hârtia cerată, hârtia de fax;
- Părţile metalice ataşate magneţilor.
10. 10
Cum se reciclează hârtia?
Pasul 1 – adună hârtiile pe care nu le mai poţi folosi la împachetat s-au scris;
Pasul 2- striveşte cutiile de carton pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu;
Pasul 3 – depozitează-le într-un loc special amenajat pentru colectarea hârtiei.
Ziarele, revistele, cutiile de carton, ambalajele din carton, caietele dacă sunt colectate
separat se pot transforma prin reciclare în hârtie se scris sau hârtie pentru ziare, reviste,
cărţi. Din deşeurile de ambalaje de hârtie se pot de asemenea obţine pungi, prosoape de
hârtie, şerveţele, hârtie de ambalaj.
De la centrele de colectare hârtia, ambalajele de carton, etc. sunt balotate si trimise la
fabricile de hârtie unde urmează sa fie reciclate.
Hârtia nu poate să fie reciclată de prea multe ori, deoarece fibrele se rup în timpul
procesului de reciclare şi devin prea uzate pentru a mai putea fi transformate în hârtie.
De ce reciclăm hârtia?
Reciclarea hârtiei economiseşte cantităţi uriaşe de lemn, înlăturând pericolul
defrişării pădurilor;
Pentru conservarea pădurilor, un copac putând filtra până la 27 kg. de
substanţe poluante din aer în fiecare an ;
Producerea pe cale naturală a unui m3
de masă lemnoasă necesită cel puţin 70
de ani ;
Prelucrarea maculaturii consumă de două trei ori mai puţină energiedecât
fabricarea hârtiei din fibre celulozice;
O tonă de hârtie irosită înseamnă: - 2 foi de scris şi un ziar pe zi timp de un
an
O tonă de hârtie reciclată înseamnă: - 17 copaci salvaţi
- 4102kwh şi 26000l apă economisiţi
- 27 kg. Noxe mai puţin eliminate în
atmosferă
Evitaţi risipa de hârtie! Înainte de a tipări un document sau un e-mail,
gândiţi-vă dacă este neapărat nevoie de forma tipărită. Un cetăţean european
„consumă” cca. 20 kg de hârtie lunar, în condiţiile în carepentu obţinerea
unei tone de hârtie se consumă aproximativ 2 tone de material lemnos.
11. 11
Cum se reciclează plasticul?
Deoarece există multe tipuri de plastic, fiecare dintre ele trebuie reciclat separat prin
procedee specifice. Pot fi reciclate foarte multe deşeuri de ambalaje din plastic: sticle PET,
farfurii, pahare, borcane, caserole, pungi, etc.
Pasul 1: - spală obiectele din plastic
Pasul 2: - striveşte-le pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu
Pasul 3: - depozitează-le în locuri special amenajate pentru colectarea plasticului.
După colectare deşeurile de sticle din plastic sunt transportate la fabricile de reciclare
unde intră în procesul de prelucrare fiind transformate în fulgi de plastic ce pot fi utilizaţi
pentru obţinerea de diverse produse:
Fibrele pentru covoare, material de umplutură pentru perne, pentru jucăriile de pluş,
etc.;
Materiale izolatoare pentru saci de dormit ;
Bandă adezivă folosită pentru sigilarea cutiilor, etc.;
Carcase pentru casete video, audio, CD-uri;
Piese pentru industria automobilelor
De ce să reciclăm ambalajele din plastic?
Se reduce cantitatea de resurse naturale folosite (petrol, apă, energie)şi se reduc emisiile
poluante din aer;
Se reduc cheltuielile de depozitare a deşeurilor;
Reciclarea plasticului ajută la conservarea resurselor de petrol;
Sunt deşeuri care rămân mult timp în natură nefiind biodegradabile (nu se descompun
decât după sute sau chiar mii de ani);
Sunt valoroase:
- din zece sticle din plastic reciclate se poate fabrica un tricou
- din 50 sticle din plastic reciclate se poate face un pulover
În fiecare an ajung în apele lumii peste 45.000 tone de plastic, omorând mai mult de un
milion de păsări şi aproximativ 100.000 de mamifere marine;
Reciclând o sticlă de plastic este economisită suficientă energie pentru funcţionarea unui
bec de 60W timp de 6 ore sau a unui televizor timp de 20 minute.
12. 12
Cum se reciclează sticla?
- Sticla colectată este sortată în funcţie de culori şi expediată la centrele de prelucrare,
unde este transformată în cioburi, curăţată şi trecută prin filtre;
- Sticla topită este turnată în forme şi modelată în sticle de diverse forme.
Mai avantajos decât reciclarea sticleieste refolosirea acesteia. Astfel o mare parte din
ambalajele de sticlă se por reâmbutelia , scăzând costurile materiilor prime.
De ce reciclam sticla?
În procesul de producţie, se reduce poluarea, se reduce cantitatea de materii prime
folosite şi se realizează o economie de energie de aproximativ 25%;
O sticlă are nevoie de 1000.000 de ani pentru a se descompune în bucăţele mici;
Reciclând o sticlă se economiseşte suficientă energie pentru funcţionarea unui bec de
100W, timp de 4 ore.
Cum se reciclează metalele?
Ambalajele din metal sunt de două categorii: ambalaje din aluminiu şi ambalaje din
oţel.
Aluminiul este cel mai reciclat deşeu, el putând fi reciclat la nesfârşit fără a-şi pierde
din calităţi. Majoritatea ambalajelor din aluminiu o reprezintă cutiile de aluminiu pentru
băuturi.
De ce să reciclăm cutiile de aluminiu?
Dacă se reciclează o doză de aluminiu, se obţine la final tot o doză de aluminiu,
salvând o cantitate identică de materie primă;
În fiecare an se folosesc peste 6 miliarde de doze de aluminiu;
Prin reciclare reducem poluarea care ar fi rezultat în urma proceselor de extragere a
minereului de fabricare şi transport;
Aluminiul se obţine prin reciclare cu un consum de energie de 95% mai mic, în
comparaţie cu aluminiul obţinut prin prelucrarea minereului.
13. 13
Reducem cantitatea de deşeuri şi nevoia de spaţiu în gropile de gunoi.
De ce să reciclăm cutiile de oţel?
Oţelul ca şi aluminiul, poate fi reciclat fără a-şi pierde din calitate;
Pentru a obţine oţel nou, avem nevoie de oţel vechi;
Reciclarea oţelului reduce poluarea ce ar fi rezultat în urma proceselor de ardere a
cocsului, contribuind la protejarea stratului de ozon, reducând ploile acide şi efectul
de seră;
Cu energia necesară pentru a fabrica o cutie de oţel nouă se pot fabrica patru cutii de
oţel reciclate.
Ce se întâmplă cu deşeurile colectate separat care nu pot fi reciclate?
Nu toate materialele din deşeurile colectate separat pot fi reciclate, din mai multe
motive:
Lipsa unor tehnologii sau a unor fabrici sau ateliere care să folosească aceste deşeuri
pentru realizarea unor produse noi;
Calitatea deşeurilor colectate nu corespunde totdeauna cerinţelor pentru a putea fi
prelucrate;
Costurile legate de sortare, depozitarea şi transportul lor până la reciclatori sunt pre
mari sau utilizarea lor în locul materiilor prime ar conduce la creşterea preţurilor
produselor noi fabricate.
Concluzii :
- Reducerea cantităţii de materiale reciclabile, este de fapt un mijloc prin care nu se
reduce materia primă folosită la fabricarea acelui produs, ci cantitatea de materiale
reciclabile ajunse la depozitul de deşeuri;
- Statele dezvoltate au promovat această activitate de reciclare la rangul de afacere
pentru firmele cu acest obiect de activitate, iar factorul principal care a stat la baza
acestui succes l-a constituit educaţia.
14. 14
RECICLAREA ESTE UN MARE CÂŞTIG, PENTRU MEDIUL PE CARE
TREBUIE SĂ-L LĂSĂM CURAT GENERAŢIILOR VIITOARE.
Implică-te şi tu!
GÎNDEŞTE ÎNAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-ŢI MAI
TREBUIE!
Unii dintre noi cred că este normal să arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de
ciocolată s-au îngheţată pungi de snacKs-uri s-au doze de aluminiu după ce au consumat
produsele, însă aceasta nu dovedeşte decăt lipsa de preocupare faţă de mediul în care trăim.
De aceea pentru a-l menţine curat şi sănătos trebuie să urmăm nişte reguli.
1. Nu arunca nimic la întâmplare: pe trotuar şi străzi, în parcuri şi grădini, în ape ţi pe
marginea apelor, pe marginea şoselelor, şi oriunde te recreezi în natură! Chiar dacă nu
găseşti imediat un coş de gunoi asta nu înseamnă că nu este de datoria ta să ai grijă
unde arunci.
2. Învaţă sistemul de marcare şi identificare a ambalajelor pentru a putea recunoaşte uşor
materialele din care sunt confecţionate ambalajele care se pot recicla.
3. Ajută-ţi familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl produceţi. Foloseşte saci
menajeri de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel încât familia ta să ştie unde
să pună deşeurile de hârtie şi carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla
obişnuită şi resturile organice.
4. Respectă indicaţiile de pe containerele de colectare selectivă şi nu amesteca materialele
între ele. Încearcă pe cât poţi să turteşti recipienţii înainte de a- i introduce în container
pentru a mării cantitatea de deşeuri colectate şi transportate.
5. Nu depozita deşeuri lângă sau pe container, chiar dacă acestea sunt deja pline. Sună-ţi
operatorul din localitate şi informează-l despre situaţia existentă.
6. Promovează conceptul de colectare selectivă în cercul de prieteni şi la locul în care îţi
desfăşoară activitatea!
7. Donaţi! Nu aruncaţi obiectele pe care nu le mai doriţi.
8. Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide, cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat.
Evitaţi obiectele de unică folosinţă.
9. Nu aruncaţi, compostaţi în gospodărie produse biodegradabile.
19. 19
VI.“ Colectarea selectivă a deș eurilor”
Februarie 2014
CeesteCOLECTAREA SELECTIVĂ ?
Colectareaselectivă a deș eurilorestesoluț ia la
indemânatuturorș ipresupunedepozitareadeș eurilorînlocuri special
amenajateînvedereareciclării.
Conform HG 621/ 2006 ( completatăș imodificatăprin 1872/2006 )
instituț iilepublice, asociatț ile, fundaț iile, persoanelefizicesunt obligate
săcolecteze selective deseurile de ambalaje in containerediferite, inscriptionate
in mod corespunzătorș iamplasateînlocuri special accesibilecetăț enilor.
Culorile, pentruidentificareacontainerelorș irecipientelordestinatecolectării
selective a deș eurilor de ambalaje, suntstabilite conform ordinului 1121 din 5
ianuarie 2006.
Deș eurile de ambalaje sunt toate ambalajele ș i materialele de ambalare care
nu se mai folosesc care sunt aruncate la gunoi. Deș eurile reprezinta una dintre
principalele cauze ale poluării.
Vestea bună este că multe dintre deș euri sunt reciclabile, iar reciclarea ș i
refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicată metodă pentru
reintroducerea în circuitul economic.
20. 20
GENERAREA DEŞEURILOR
Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate în anul 2002 este
următoarea:
- hârtie şi carton: 11 %;
- sticlă: 5 %;
- metale: 5 %;
- plastic: 10 %;
- textile: 5 %;
- deşeuri organice biodegradabile: 51 %;
- alte deşeuri: 13 %.
Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv şi eliminate prin depozitare; se
apreciază că numai 5 % din cantitatea de deşeuri menajere este colectată în
vederea recuperării.
21. 21
Reciclareaestecolectarea,
separareaș iprocesareaunoradintrecomponenteledeș eurilor in
vedereatransformăriilorînproduse utile.
Care suntmaterialele care intra in compoziț iadeș eurilorș i care se pot recicla
?
Materialele care pot deveiniobiectulunuiproces de reciclaresunt:
- recipiente din sticlătransparentă;
- recipiente din sticlăcolorată;
- hârtie;
- ziare/tipărituri;
- cutii din aluminiupentrubăuturi;
- plasticulsiambalajele din plastic,
NOTĂ:
Reciclareapresupuneseparareaşicolectareamaterialelorînvedereatransformăriilor
înproduse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla,
hârtiasauoţelulfolositeastăziînîntreagalumesuntdejaprovenite din reciclare.
Sticlaşioţelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de
22. 22
nenumărateori.Reciclareaaluminiuluişioţeluluiutilizat la cutiile de băuturi, a
hârtieişicartoanelor, a sticlei, precumşiaanumitormaseplasticeconstituiepeste tot
înţărileoccidentale o industrieînfloritoare. De asemenea,
reciclareapermitecomunităţilorsăreducăcosturile de depozitare a
deşeurilor.Consumul de energie este şi el influenţat pozitiv de reciclare.
4 motive casareciclam:
Se protejează natura ș i resursele naturale
Se reduce poluareasolului, apei, aerului
Se reduce poluareamediuluiinconjurător
Se economiseș teenergie.
RECICLAREA STICLEI
Sticlaeste 100% reciclabilă, recuperareaeisalvând un volum important de
resurseenergetice. Fabricareasticlei din
cioburiconsumămultmaipuţinăenergiedecâtfabricareaei din materiile prime de
bază. Sticlareciclată se foloseşte la
fabricarearecipientelorpentrubăuturisaupentruhrană,
precumşicaizolatorînconstrucţii.
În mod normal sticlaclară (incoloră) recuperatăserveşte la fabricareaproduselor
din sticlăclară, întimpcesticlacolorată se foloseşte la
realizareaproduselorcolorate. Din acestmotivuneleprograme de
recuperarecercetăţenilorseparareapeculori a sticlelor recuperate.
23. 23
4 motive casareciclămSTICLA :
Cioburile de sticlăconstituie un material de inlocuire a materiilor prime;
Cioburileproduse de fabricile de sticlă se folosesc integral in fabricatie,
in industriasticlăriei;
Sticlaesteunuldintrecelemaienergofagemateriale, adicapentrufabricareaei
se consumăfoartemultaenergie.
Știatică...
Sticla are nevoie de 1000000 de anipentru a se descompune in bucăț ele
?
Prinreciclareaunei tone de sticla se economisesc 1.2 tone de materii
prime ( sodă, nisip, feldspat)?
Sticlapoate fi reciclată la nesfârș itfărăsăîș ipiardă din calităț i?
24. 24
RECICLAREA MATERIALELOR PLASTICE
De cereciclămplasticul?
Pentrucădescompunereanaturalăînmediulinconjurătornecesităpeste 500 de
anidatoritămaterialelor care îlalcătuiesc. Cu fiecaretonă de plastic reciclat se
economisescintre 700 si 800 kg de petrol brut.
Industria de maseplastice a creatunsistem de codificare care
permiteconsumatoriloridentificareadiferitelortipuri de
plasticeutilizateînindustriaambalajelor. Codulpoate fi
regăsitpespateleceleimaimaripărţidintrecontainere. Dintremulteletipuri de
material plastic utilizateîndomeniulambalajelor, se recicleazăîn mod uzual:
ambalajele de apăminerală / sucuri, confecţionate din PET (tetraftalat de
polietilenă), materie prima reciclabila. Ambalajele se predauclătite, cu
dopulşiinelulîndepărtate.Etichetele de hârtie nu trebuieîndepărtate.
Ambalajele de culori diferite se separă. Celeclarevor conduce la obţinereaunor
granule cărora li se poate da oriceîntrebuinţare. Celecolorate se amestecăşi se
25. 25
coloreazăînprocesul
de topire cu diferiteculori, înfuncţie de destinaţia care urmeazăsă li se dea.
AMBALAJELE PET - O PROBLEMĂ PENTRU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR
PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei
răşini (o formă de poliester). Mai precis, polietilenultereftalateste o combinaţie
a doimonomeri: etilenglicolmodificatşi acid tereftalicpurificat.
Acesta a devenitun material foarterăspânditînindustriaalimentară (îmbuteliere
de băuturirăcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet) şi nu numai, fiindieftin, uşor,
rezistent la şocuri, reciclabil.
POSIBILITĂŢI DE RECICLARE
Ambalajele PET, cadealtfeltoatematerialeleplastice, nu suntbiodegradabile.
Creştereaconsumuluiacestora, mai ales înultimii 10 ani, a dus la
sporireaalarmantă a numărului de
ambalajearuncateiresponsabilînnatură.Princolectareaşireciclareaacestora, se
reduce impactulnegativasupramediuluiînconjurător.
Polietilenultereftalatreciclat (RPET) poate fi folositpentru: fibre de poliester
(75%) folosite la rândullorcamaterieprimăpentrucovoare, tapiţerii, jucării,
pâslepentruindustriatextilă, caizolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto
ş.a.; folieindustrială; chingişibenzi; noiambalaje PET alimentareşinealimentare
(ex.: cartoanepentruouă, obiecte de uzcasnicetc).
Un alt aspect pozitiv al reciclării PET-urilorconstăînreducereacantităţilor de
deşeuricemergspregropile de gunoi; pondereaacestora a
crescutînfiorătorînultimiiani, ajungândpână la 30% din volumul total.
În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile PET
sunt colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi transformate
în noi bunuri. Din deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi exportaţi ca
atare (la un preţ de 550-600 dolari tona) sau vânduţi în ţară, sub formă de fibre
sau aliaje, industriilor prelucrătoare.
26. 26
Metoda clasică folosită în România, arderea şi îngroparea cantităţilor mari de
deşeuri urbane (umede, din plastic) în aer liber, produce emisii de dioxină, una
dintre cele mai toxice substanţe cunoscute până în prezent, care mai este şi
bioacumulativă.
ATENŢIE! Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de
plămâni, iar într-o perioadă îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii
şisângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt
vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care
produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi
toate organele corpului.
Astăzi există tehnologii care, respectând normele de protecţia mediului, sunt
capabile să retopească şi să reprelucreze deşeurile din plastic. Acest lucru nu se
face încă în România, dar există firme româneşti care adună ambalajale din
plastic, le mărunţesc şi le exportă fabricilor din străinătate care dispun de
instalaţiile necesare reciclării lor. Întrucât suntem printre ultimele ţări europene
care nu au un sistem public de reciclare a deşeurilor, implementarea urgentă şi
necondiţionată a unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor
în vederea reciclării trebuie să fie o prioritate a tuturor cetăţenilor!
Știatică...
Din 10 pet-urireciclate se poatefabricauntricousau un metrupatrat de
covor?
Din 50 pet-uri se poate face un pulover?
Din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obţine căptuşeala pentru o jachetă
de iarnă ?
Din 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit ?
Din PET-urile reciclate se pot obţine folii pentru izolarea acoperişurilor,
componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat şi altele ?
27. 27
RECICLAREA HÂRTIEI
De cereciclămhârtiaș icartonul?
Pentru că la tiparirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi
de lemn , adică 1500 de arbori cu o vârstă de 50 de ani.
Hârtia - materierefolosibilă
• Materiile prime utilizatepentrufabricareahârtieisunt: lemnul, celuloza,
hârtiaveche. Hârtiareciclatăpermiteeconomisirea a aproximativ 25% din
cantitatea de electricitateşi a 90% din cantitatea de apă (300 l)
necesarepentruproducerea a 1 kg. dehârtiealbă.
• De asemenea, prinreciclareadeşeurilor de hârtie, se eliminăclorul toxic,
necesarproduceriihârtieialbe.
Știatică...
Ziareleconț inhârtiereciclatăînproporț ie de 50%?
Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de
hârtie?
Fiecaretonă de hârtiereciclatăpoatesalva 17 copaci?
Hartiasicartonul pot reciclatedoar de 10 ori?
28. 28
De cereciclămmetalul?
Pentrucafabricareaunuiprodusnou din metal reciclateconomisesteintre 74% si
95% din energianecesararealizariiaceluiasiprodus din resurseprimare.
Dacareciclam o doza de
aluminiuvomeconomisienergiesuficientapentruproducereaaltor 20 de doze
reciclate.
ALUMINIUL
Aluminiulestecelmaivalorosdintreproduselecasnicereciclate.
Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizeazănoiproduse cu
aceeaşidestinaţieşi cu unconsum energetic incomparabilmaimic. Se
recomandăcaînainte de depozitarearecipientelorînvasul de colectareadecvat, să
se verificecămaterialulestealuminiu cu ajutorulunui magnet.
Recipienteletrebuieclătiteînainteastocăriipentru a nu conduce la
înmulţireainsectelor. Ele pot fi strivitepentruaocupamaipuţinspaţiu.
Alteproduse din aluminiu care se pot reciclasunt folia de aluminiucurată, tăvile
curate de prăjituri, componenteledetaşabile din echipamentulsaumobilierul de
bucătărie.
Știatică...
Aluminiuleste 100%reciclabil?
O tonă de otel reciclat inseamnă 1 tonă de minereu de fier economisit?
In fiecaresecundă se reciclează 630 de cutii de oț el?
Untelevizorpoatefunctionatrei ore incontinuu cu
energiaeconomisităprinreciclareauneicutii de aluminiu?
29. 29
Fiecaredintrenoi, careprezentat al comunităţii, are putereaşiobligaţia de
ainfluenţaprocesul de ecologizare a propriuluioraşsau a
zoneiundeîşipetrecevacanţa. Soluţiaeste la
îndemânanoastrăşiconstăîndepozitareaselectivă a deşeurilor.
Trebuiesădepozitămdeşeurileînlocurile special amenajateşi, pecâtposibil,
peurmătoarelecategorii:
• Hârtieşicartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale
etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate;
• Ambalaje PET şialtematerialeplastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de
la produsecosmeticeşi de curăţenie etc.), ce pot fi reciclate;
• Sticleşicioburi; vânzareaambalajelor din sticlă la centrele care seocupă cu
achiziţionareaacestora;
• Deşeuriferoase (fier, tablăş.a) şi doze metalice, ce pot fi valorificate la
punctele “REMAT”;
• Deşeuriumede (resturivegetale, animale etc.).
Principalulavantaj al reciclăriiestedat de
reducereaconsumuluiresurselornaturale (petrol, apă, energie), precumşi al
niveluluiemisiilornociveînaer.
30. 30
Compostarea
Compostareaeste un proces de descompunere şi transformare a
substanţelororganicesolidedecătremicroorganisme(înprincipalbacterii
şifungi)într-unmaterialstabil(compost,humus), care poate fivalorificatîn
agriculturăcabiofertilizator.Procesul estecontrolatînceeacepriveşte
accelerareadescompunerii,optimizareaeficienţeişiminimizareaimpactuluiasupra
mediuluişipopulaţiei,sepoateaplicadeşeurilorverzişideşeurilor
solidemunicipaleşi se desfăşoară îndouă faze:
–fazaI -trataremecanică pentrupregătirea deşeurilor;
–fazaII-descompunerea(fermentarea)deşeurilor,unprocesdedegradare
microbiologică,încondiţiiaerobeamaterialelororganice,cuformarede
CO2,apă şi substanţehumice.
Seaplică lafractiabiodegradabilă din deşeuri:
a)hârtie/carton(calitateinferioară)
b)lemn/rumeguş
c) deşeuridealimente
d)deşeuriverzi(dinparcuri,grădini,piete)
e)nămoldelastatiiledeepurareaapeloruzate
f) dejecţii animaliere
g) oricesursădematerialbiodegradabilcolectatseparat,fărădeşeuripericuloase.
ENERGII REGENERABILE
31. 31
Definiţia elementară a energiei poate fi exprimată prin capacitatea unui
sistem oarecare de a produce lucru mecanic.
Industrializarea timpurie din unele state vest-europene, s-a bazat pe puterea
aburului, prin înlocuirea pentru prima oară în istorie a lemnului, cu cărbunii de
pământ, prefaţând astfel civilizaţia celui de-al doilea val. Astfel, în Europa apar
preocupări de ordin ştiinţific privind realizarea lanturilor energetice,
cauzalităţii şi legile energeticii, folosirea şi economia acestor variate resurse.
Un şir de mari inventatori se vor ilustra în acest domeniu al cunoaşterii umane,
de la A. Lavoisier şi D. Laplace (căldura rezultat al miscarii moleculare), până
la descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi datorate lui Th. Newcomb, J.
Watt si B. Rumford, de la E. Darwin si J. Dalton (corespondenţa dintre căldura
şi lucru mecanic), până la R. Mayer, L. Colding, J. Joule ori H. Helmholtz.
Dacă secolul al XIX-lea a fost fără îndoială secolul cărbunilor, secolul XX
poate fi socotit secolul petrolului, în timp ce secolul al XXI-lea va fi din punct
de vedere energetic, un secol al unor resurse energetice nucleare şi
regenerabile, alături de resursele convenţionale, unele aflate într-un proces de
epuizare rapidă.
Preocuparile privind resursele regenerabile de energie s-au amplificat mai
ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, când omenirea a fost confruntată cu
primele crize majore energetice, îndeosebi criza petrolului din a doua jumatate
a secolului XX.
În ceea ce priveşte securitatea alimentării cu resurse energetice, UE se
aşteaptă ca dependenţa de importul de gaze naturale să crească de la 57% la
ora actuală, la 84% în anul 2030 şi petrol de la 82% la 93% pentru aceeaşi
perioadă.
32. 32
Comisia Europeana propune, în setul de documente care reprezinta Noua
Politică Energetica a UE, următoarele obiective:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% pâna în anul 2020,
în comparaţie cu 1990;
creşterea ponderii energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul
2006, la 20% din totalul surselor sale de energie pâna în 2020;
creşterea ponderii utilizării biocombustibililor la cel puţin 10% din
totalul celorutilizaţi în anul 2020;
reducerea consumului global de energie primară cu 20% pâna în anul
2020.
Ultimii ani au marcat o creştere accentuată a interesului privitor la aceste
resurse, pe de o parte datorită crizelor din domeniul energiei (preţuri ale
petrolului cu fluctuaţii semnificative, crizele gazelor din Rusia), iar pe de alta
parte datorita angajamentelor politice ale unor state, în principal ale Uniunii
Europene, de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.
Cele doua mari surse de energie în Univers sunt: fuziunea atomilor uşori din
Soare (stele) şi gravitatia universală. Toate celelalte forme de energie decurg
din aceste surse majore de energie.
Principalele resurse de energie externă sunt: radiaţia solară, energia solară la
suprafaţa pământului, influenţa gravitaţională a Soarelui şi a Lunii. Sursele de
energie internă se afla la originea căldurii interne a Pământului (vulcani,
cutremure, izvoare fierbinţi).
Energia se află în diferite forme în natură, iar prin conversie fenomenele
energetice trec dintr-un sistem în altul. Iată de pildă unul dintre cele mai
avantajoase lanţuri energetice: energia - combustibili - caldură - electricitate -
lucru mecanic.
Alte exemple clasice în energetică sunt procesele care se produc în Soare
(fuziune şi fisiune), sau energia chimica din lemn şi transformarea ei în energie
termică şi mecanică.
33. 33
În ceea ce priveşte randamentul transformărilor de energie primară în
energie electrică:
- pentru combustibilii convenţionali este de 32 - 34 % ;
- în centrale termoelectrice 28 - 30 % ;
- în centralele atomoelectrice 70% ;
- în ansamblu randamentul energetic mediu este de 35 - 38 %. [12]
O alta formă de clasificare - criteriul termodinamic - arată existenţa
energiilor potenţiale (energia chimică stocată în combustibili, energia
hidraulică, potenţialul radioactiv al unor elemente chimice) şi energiile actuale
(cinetice).
După gradul de integrare al resurselor energetice în consumul economic
actual, clasificarea devenită clasică este urmatoarea:
- resurse clasice (resursele energetice convenţionale, lemnul, cărbunii,
hidrocarburile, energia hidraulica şi combustibilii nucleari);
- resurse neclasice (surse neconvenţionale inepuizabile dar cu o pondere
încă redusă în balanţa energetică: radiaţia solară, energia eoliană, energia
geotermică, energia oceanelor s.a.);
- alte resurse energetice (aflate în stadii de laborator, pe baza unor
tehnologii fizice şi chimice promiţătoare).
Prima formă de energie folosită de omul preistoric a fost forţa lui fizică,
prin care a reuşit să supravieţuiască civilizaţiei primului val, de la culegător şi
vânător, la agricultor şi meşteşugar.
Resursele alternative de energie ale planetei ar trebui să îndeplinească
simultan mai multe condiţii:
sa poata fi utilizate pe scara larga fără riscul epuizării rapide a
acestora;
sa nu fie foarte dăunatoare mediului (sa nu polueze şi/sau sa nu
contribuie foarte mult la creşterea emisiilor de dioxid de carbon şi alte
gaze cu efect de sera din atmosferă);
34. 34
sa nu fie prea costisitoare.
Principalele surse deenergie alternativă la ora actuală sunt:
surse alternative de hidrocarburi: agenţiile care finanţează cercetarea
din întreaga lume au început să fie din ce în ce mai interesate de
studierea “gazhidraţilor”. Gazhidraţii, sau “gheaţa de metan”, sunt o
importantă sursa potenţială de energie;
utilizarea “curată” a carbunilor - cărbunii, a căror utilizare pe scara
mare a început odată cu Revoluţia Industrială din Secolul al XVIII-lea,
rămân rezerva energetică cea mai bine cunoscuta de pe Terra;
biocombustibilii - procesarea unor plante oleaginoase pentru obţinerea
unor combustibili lichizi a fost privită în ultimii ani drept una dintre
alternativele viabile ale utilizarii hidrocarburilor clasice;
şisturile şi nisipurile bituminoase - sunt roci sedimentare care, în
timpul geologic, au fost îmbogăţite în materie organică. În multe cazuri,
aceste roci au fost generatoare de hirocarburi (de petrol);
energia solară - este bazată pe efectul fotovoltaic, construcţia
panourilor solare nu mai este în prezent la fel de costisitoare ca acum
câteva decenii, graţie şi noilor tehnologii;
energia eoliană - foloseşte forţa vântului pentru obţinerea de
electricitate, centralele eoliene apărute în ultimele decenii au beneficiat
deasemenea de pe urma noilor tehnologii şi au cunoscut o creştere
semnificativă a randamentului energetic faţă de primele modele, apărute
acum câteva decenii;
hidro energia - construcţia de baraje hidroelectrice a început de aproape
un secol şi a fost deja extinsă la majoritatea fluviilor lumii;
energia geotermală - sursa de energie în acest caz este inpeuizabilă,
fiind vorba despre căldura internă a Pământului. Pe măsura ce coborâm
35. 35
spre centrul Pamantului, temperatura creşte în medie cu 3 grade la
fiecare sută de metri;
hidrogenul - este elementul cel mai răspândit, o sursa inepuizabila o
constituie apa, din care se poate separa prin electroliza. Energia obţinută
prin transformarea hidrogenului în heliu este foarte mare, încât l kg
hidrogen ar putea inlocui până la 20.000 t carbune convenţional. Această
sursă este consideratădrept soluţia universală a energiei viitorului.
Metanolul şi amoniacul se pot obţine prin sinteza din hidrogen.
Metanolul arde complet, este nepoluant şi poate înlocui eficient benzina.
energia nucleară – este una dintre cele mai folosite noi surse de
energie la acest final de secol. Energia nucleara poate fi produsa în două
moduri: prin fisiune şi prin fuziune.
Fisiunea utilizează atomi grei cum ar fi uraniul care se
dezintegrează şi generează o mare cantitate de energie, însă reacţia este
instabilă şi se produce o mare cantitate de radiaţii. Rezidiurile rămase în
urma reacţiilor sunt radioactive, nocive şi trebuie depozitate în condiţii
speciale.
Fuziunea utilizează atomi uşori cum ar fi hidrogenul. Sunt folosiţi
izotopii hidrogenului deuteriul şi tritiul. Prin unirea atomilor se
elibereaza o mare cantitate de energie. Însa şi aceasta reacţie este foarte
instabilă. Avantajul este faptul ca hidrogenul este prezent în cantităţi
mari, nu este poluant, este reciclabil şi poate fi stocat. În viitor se va
încerca captarea energiei solare din spaţiu şi transmiterea acesteia pe
pământ cu ajutorul microundelor;
energia valurilor şi a mareelor - transformarea energiei mecanice a
mareelor şi a valurilor în energie electrică este însă posibilă doar în
anumite condiţii. Trebuie astfel ca în zonele din apropierea ţărmului în
care sunt instalate asemenea centrale să aibă un regim energetic ridicat –
cu maree semnificativă şi, respectiv, valuri mari. Centrale electromareice
36. 36
sunt astfel utilizate în prezent pe coastele Atlanticului de Nord, acolo
unde mareea astronomică este mai mare de 2 metri.
Poluarea mediului
Poluareapoatefidescrisă prin apariţia unor factori perturbatori ai mediului şi
de producere a dezechilibrelor la nivelul ecosistemelor, de obicei datorită
funcţionăriisistemelorcreatedeom.
Poluare naturală- provocată de dezastrele naturale considerate
sursenaturaledepoluare care pot fi, de exemplu:
solul,caresepoateîmprăştiaînaerşiînapăprinfurtunidepraf,
saucarezultataleroziunii;
vulcanii,careemitgaze(oxiziaisulfului,azotului,carbonului),
vaporideapă,materialesolide,lavă;
cutremurelecaredistrugsolul,polueazăaerulcuparticulesolide şiîngaze;
plantele-
încazulapelor,vegetaţiapoateproducefenomenedeimpurificareaapelorcuvitezămicăde
curgereşiacelormici,prinvegetaţiaacvaticăsaucea
depemaluri.Încazulaerului,acestapoatefipoluatcufungi,polen,substanţeorganiceşianor
ganice;
prafulcosmic,căderiledemeteoriţicarepotaveacaracterradioactiv;
incendiialemaseivegetalecucenuşă,oxizidesulf,deazotşide carbon.
Surselenaturaledepoluarepotaveacaracterpermanentsauaccidental,
iarpoluareapoatefi:biologică,fizică,chimică.Deşitermenuldepoluare naturalăpoatefi
consideratimpropriu,acestatrebuieînţelesînsensul perturbării componentei de
mediu care conduce la imposibilitatea asigurării condiţiilornecesarevieţii.
Poluarea antropică (artificială)- provocată de activităţile umane, adică de
funcţionarea sistemelor create de om; în acest caz,
poluareapoatefi:industrială,agricolă,dintransporturi,menajerăetc.
37. 37
Sursa de poluare
(ramura industrială)
Componentade
mediuafectată
Exemple de poluanţi
Energetică
Transport auto
Metalurgie, extracţia minereurilor
Chimică, frigorifică
AER
CO2,SO2,NO, NO2,
hidrocarburi,particule
metalice,compuşi
halogenaţi
zgomot
Gospodărie
orăşenească/comunală
Staţii de epurare a apei
Fabrici deceluloză şi hârtie
Industrie chimică, metalurgică
Centrale atomoelectrice,
termoelectrice
SOL
Deşeuri Nămol
activ Celuloză,
hârtie
Metale şi compuşi ai
acestora
Produşi organici persistenţi
Radionuclizi
Energetică
Chimică
Extracţie şi prelucrare produse
petroliere
Agricultură
Gospodării comunale şi orăşeneşti
APA
Poluare tremică
Substanţeradioactive
Săruri minerale
Pesticide
Coloranţi, fenoli
Particule în suspensie
Substanţe biogeneşi
solubile
Exemple de surse de poluare şi poluanţi asociaţi
LegeamediuluidinRomâniadefineştepoluantulcafiindoricesubstanţă
(solidă, lichidă,subformăgazoasăsaudevapori),sausubformăde
energie(radiaţieelectromagnetică,ionizantă,termică,fonicăsauvibraţii)
care,introdusăînmediu, modificăechilibrulconstituenţiloracestuiaşial
organismelorviişi aduce daune bunurilor materiale.
Poluanţii pot fi caracterizaţi, prin limita de concentraţie(concentraţia maxim
admisă)pentrucareosubstanţăpoateprezentaefectpoluant.
Limiteledeconcentraţiesuntdependentedenaturapoluantului,deefectul pe care
acesta îl are asupra mediului, limitele fiind stabilite la nivel
legislativ,specificeanumitorţărisaugrupurideţări.Deexemplu,limitele
deconcentraţie(exprimateînppbv,părţiper milion,învolume)pentru
ozonultroposferic,pentruooră, sunt următoarele:
-ComisiaEuropeană (Directiva92/73/EEC)76-100ppbv;
-AgenţiadeProtecţie a Mediului (EPA) din SUA - 120 ppbv;
-Organizaţia MondialăaSănătăţii (WHO) - 100 ppbv.
38. 38
Oaltăcaracteristicăapoluanţilorestedozaletalădatădecantitatea
maximădesubstanţăcarepoateomorî50%dinanimaleleexperimentate,
după14zile.SenoteazăDL50 şiseexprimăînmg/kg-corp.Deexemplu, pentru
DDT(diclordifeniltricloretan, insecticid utilizat pescară largă în
perioada1950-1980),dozaletalăpentruoameniestecuprinsăîntre50-500mg/kg-
corp.Încazulîncarepoluantulseaflăînsoluţieapoasă,se discută
despreconcentraţia letală.
Graduldepersistenţăînmediu,oaltăcaracteristicăapoluanţilor,este
unparametrucaredepindedecondiţiileîncareexistăpoluantul.Timpul de
persistenţă este foarte divers, variind de la câteva secunde (de
exemplu,radicaliihidroxil, prezenţicaintermediariînatmosferapoluată,
auoviaţădecâtevasecunde),la câteva
zile(deexemplu,pentruNH3poluantgazosalaerului,estede2zile)şipânălacâţivasa
uchiarsutede ani(deexemplu,COpersistăînaer2-
3ani,iarfreoniiaproximativ100de ani).
Grupe de
poluanti.Existăungrupdepoluanţiorganicicare,datoritărezistenţeiînmediu (la
degradare, reacţii chimice, biologice, fotolitice) au fost încadraţi în
categoriapoluanţilororganicipersistenţi(POP).Majoritateapoluanţilordin
această categoriesunt utilizaţi ca pesticide organoclorurate, dar sunt
incluşisolvenţiorganici,hidrocarburiaromaticepoliciclice(PAH),precum şi
compuşi organometalici.
Câtevadintre grupele de poluanţi,suntprezentateîncontinuare:
I.dupănaturachimică,poluanţiipotfisubstanţeorganicesauanorganice;
II.dupăstareadeagregare,poluanţiipotfisubstanţesolide,lichide,gazoase;
III.dupămoduldeformareşirăspândireînatmosferăpoluanţiiaeruluipotfi:
a)poluanţiprimari,generaţişiemişidirectdecătresurse(deexemplu
CO,SO2,NO, Cl2,hidrocarburietc.);
b)poluanţisecundari,rezultaţiînurmareacţiilorchimiceatmosferice,
39. 39
încondiţiispecifice(deexemplu,radicalulhidroxil,ozonultroposferic,
peroxiacetilnitraţii, aldehide etc.);
IV.după dimensiune,particuleleatmosferice,pot fi încadrate în categoriile:
a) pulberisedimentabile-audimensiunişidensităţicarelefavorizează
depunereaconformlegiigravitaţiei;
b)pulberi în suspensie -rămân în aer timp îndelungat;
c) aerosoli-sistemecompusedinparticulefinesolidesaulichide(de dimensiuni
coloidale) dispersate într-un gaz; pot fi formaţi princondensarea vaporilor sau
reacţiile gazelor, măcinarea solidelor, atomizarealichidelor;
d)fum-reprezintăaerosoliivizibili,formaţidinparticulefinesolide, rezultate prin
combustia incompletă acombustibililorfosili.
Compoziţiachimicăaparticulelordepindedesursacareleemite,dar şide
caractersiticile atmosferice(compoziţie, temperatură, umiditate, radiaţie
luminoasă).
V.dintrepoluanţiispecificiapelordesuprafaţăsemenţioneazăurmătoarelecategorii:
Micro-şi oligoelemente; Metale grele; Metale legate în compuşi;
Acidifianţi;Radinuclizi;Poluanţianorganici;Azbest;Nutrienţiaialgelor;
Urmedepoluanţiorganici;Derivaţidifenilpolicloruraţi(PCB);Pesticide;
Reziduuri petroliere; Scurgeri de canal, deşeuri umane şi animale;
Patogeni;Detergenţi; Sedimente;
VI.după efectulpecareîlauasupramediuluiglobal,seexemplifică:
a) gazecuefectdeseră-CO2,CH4,N2O,HFC(hidrofluorcarbon),PFC
(perfluorcarbon),SF6,O3troposferic,vaporiideapă;
b) gazecaredistrugstratuldeozon-CFC(clorofluorcarbon),HCFC
(hidroclorfluorocarbon),CH3Br,CCl4,metil-cloroform;
c) substanţe acidifiante- SO2,NOx,CO2;
d) poluanţiorganicipersistenţi-aldrin,clordan,DDT,dieldrin,endrin,
heptaclor, hexaclorbenzen, mirex, difelinili policloruraţi, dibenzo-p-dioxine
40. 40
policlorurate, dibenzofurani policloruraţi şi toxafen,
PAH(antracen,naftalină,benzo[a]antracen,benzo[a]piren,benzo[e]piren,
benzo[b]fluorantren,fluorantren,fenatrenetc.);
e) precursoriaiozonului-substanţecare,înprezenţaradiaţieisolarereacţionează
cu componentele aerului şi formează în troposferă ozon,capoluantsecundar-
CO,CH4,hidrocarburile,oxiziiazotului, compuşiiorganicivolatili;
f)nutrienţi-grupuldesubstanţechimicerăspunzătordeeutrofizareaapelor:fosfaţi,
azotaţii (nitraţi),săruriamoniu,materieorganică;
g) compuşiiorganicivolatili(VOC)-
suntcompuşiorganici,cupresiunedevaporimare,şireprezintăocategorieimportantă
depoluanţicurolcritic în chimiaatmosferică, deoarece contribuie la generarea de
speciichimiceoxidante,deosebit
depericuloasepentruecosistemeşipentrusănătateaumană.
Poluarea aerului datoritǎ traficului rutier :
Traficulrutierareocontribuţiemajorălapoluareaatmosfereicuparticule şi emisii
gazoase, inclusiv cu specii toxice cum ar fi benzenul, PAH,
metale,fiindunuldintreprincipaliirăspunzătorideemisiiledeCO2.Întimp,
datorităprogreselortehnologiceşi maialesaconstrângerilorlegislative,
emisiiledesubstanţepoluantes-audiminuat,darnuînlăturat,rămânândo continuă
provocare pentru toţi actorii implicaţi: producători de autovehicule, utilizatori,
mediu, organisme cuputere legislativă/politică.
Poluarea apelor datoritǎ deversǎrii de efluenţi din idustria materialelor
textile :
Industriatextilăgenereazăomareproblemădepoluare.BancaMondială estimează că
între 17 şi 20% din poluarea apelor datorită
deversărilorindustrialeprovinedinvopsireamaterialelortextile.Aufostidentificaţi72
decompuşichimictoxicicareprovinînapeexclusivcarezultatalactivităţiiînvopsitorii
41. 41
dematerialetextile,dintrecare30nupotfiînlăturaţiprinmetodeleuzuale.
Fenolul - poluant al apelor
Fenolulesteunuldintrepoluanţiiorganiciaiapelorfoartemultstudiat.Estetoxicchiar
şi înconcentraţiifoartescăzute,iarprezenţaacestuiaînapă
poateconducelaformareaunorderivaţisubstituiţipeparcursulproceselordedezinfec
ţiesauoxidarelacaresuntsupuseapelerespective.
Fenolulesteunuldintrecompuşiiorganicicelmaidesutilizaţiînindustria
petrochimică, iarcerereapepiaţăpentruacestprodusesteîncontinuă creştere.
Înapelerezidualefenolulajungeînurmadeversărilorindustrialecumarfi:
activitatea rafinăriilor (6-500 mg/L), extracţia cărbunilor de pământ (28-
39000mg/L),prelucrareacărbunilor(9-
6800mg/L),fabricareaproduselorpetrochimice(2.8-
1220mg/L).Fenolul(şiderivaţiaiacestuia)suntpoluanţiiaflaţiîncantitateaceamaimar
eînapelerezidualerezultatedingazeificareacărbunilorşilichefiereaacestora.
Poluanţi organici persistenţi :
Compuşiorganici,curezistenţăchimicădeosebitdemare,obţinuţiexclusivpecale
sintetică,poluanţiiorganicipersistenţi(POP),suntcunoscuţicapotenţialcancerigeni,
perturbatorigenetici,sau provocatori de boli.
Compuşiorganici,curezistenţăchimicădeosebitdemare,obţinuţiexclusivpecale
sintetică,poluanţiiorganicipersistenţi(POP),suntcunoscuţicapotenţialcancerigeni,
perturbatorigenetici,sau provocatori de boli.
La nivel mondial sunt efectuate numeroase studii asupra emisiilor
decompuşiorganicipolicloruraţi,cunoscutăfiindtoxicitateaacestoraşimarea lor
stabilitate, deci persistenţă în mediu şi în organismele în care
aupătruns.Prezenţaacestorsubstanţeînaerestecauzatădetransferuldelasuprafaţasol
ului,undeaufost depozitatepeculturi(capesticide),iarbă, hranăsaudeşeuri.
42. 42
Derivaţiichimicidinaceastăcategoriesuntinhalaţidecătreom,sausuntingurgitaţi
direct, sau prin intermediul hranei (carne de vacă, pui,
sauproduselactate).Produseleseacumuleazăînlapteledemamă,fiindastfeltransfera
tînorganismulbebeluşilor.Produseledincategoriadioxinelorau efectteratogen.
În categoriapoluanţilor organici persistenţi sunt cuprinse numeroase substanţe
chimice,dar,semenţioneazăceicareaufostdejaintraţisub
interdicţiedeproducţie/utilizare în diferite state ale lumii:
Aldrin,insecticidpentrugrâu şi bumbac
Clordan,insecticidpentruprodusevegetale,citrice,bumbac,cartof
DDT,insecticidpentrubumbac
Dieldrin,insecticidpentrugrâu şibumbac
Endrin,insecticidpentrugrâne
Heptaclor,insecticid pentrutermiteşidiferiteinsecte
Hexaclorbenzen,fungicidpentrutratareaseminţelor
Mirex,insecticidpentruculturiagricole
Toxafen, insecticid pentru culturi agricole şipentruanimale
PCB(difenilipolicloruraţi),substanţechimicecuutilizareindustrială (fluid
pentruschimbdecăldură,transformatoareelectrice,aditivpentru materiale
plasticeşi vopsele)
Dioxine,substanţechimiceorgano-clorurate,produseneintenţionat,peparcursul
combustiei,înspecialasubstanţelororganice,materialelorplastice
Furani,substanţechimiceproduseneintenţionat,peparcursulcombustiei
substanţelor organice.
Poluarea de interior :
Indiferentdelocaţie,indiferentdeniveluldetraisaudegen,destarede
sănătate,fiecareindividpetreceobunăpartedintimpininterior(înmedie,90%).
Acolo, expunereala poluanţi adesea neconştientizaţi. Există
43. 43
SURSADE POLUARE POLUANŢIEMIŞI
Produse deuzgospodăresc,produse
variate din categoria:
Vopsele, pete, produse de curăţare,
solvenţi, produse de împrospătare a
aerului
VOC(formaldehidă,benzen,toluen,xylen,
hexan), posibil şi alţi VOC, funcţie de
produsulutilizat.
Particule
Mobilier:
draperii, mobilă,pereţi,podele
carpete,covoare,altetextile,tapiserii
Mobiliernou:formaldehidă şi alţiVOC
Mobilier vechi: praf, poluanţibiologici
praf
Prafşimurdărieînlocuinţe,provenită
dinexterior
Potconţinereziduuri(urme)depesticide,
metale,poluanţibiologici
Procesede combustie
Petrol, gazenaturale,lemn(dinsobe,
instalaţii de gătit sau pentru furnizarea
agentuluitermic)
Boilere
Fumde ţigară
Dacă nu există un control riguros,
instalaţiiledeardereemanamonoxidde
carbon, oxizideazot,dioxiddesulf, particule
însuspensie, iar uneori chiar şi VOC
(formaldehidă,benzen,etc.)
În fumuldeţigarăsegăsesccirca4000
substanţe chimice, dintre care60sunt
recunoscute ca fiind cancerigene(de
exemplu: gudroane, monoxid de carbon,
acid cianhidric, formaldehidă, benzen,
nitrozamine,nicotină etc.)
Riscuribiologice
Zoneumede(pivniţe,băi,etc)
Umidificatoare şi dezumidificatoare
Animale de casă,insecte, rozătoare
Aerulexterior
Bacterii,VOC,toxine,virusuri
Polen,praf
Diverseriscuri
Vopsele vechi
Izolaţiivechi
Materialedeconstrucţie
Carpete, covoare noi, adezivi
Plumb
Azbest
VOC(inclusiv formaldehidă)
VOC
Apa
Apapotabilăclorinată Cloroformşi alţiVOC
poluanţispecificiexclusivmediuluiinterior,dar,datorităventilaţieinaturale
sauartificiale,existăschimbdeaercuexteriorul,astfelcăpoluanţispecific
exterioruluisevorregăsişiîninterior.ÎntabelulI.5.suntprezentaţisintetic principalii
poluanţi şi sursele acestora.
Metodei optime de protecţie a atmosferei.
Modul de dispersie al poluantilor aerului
Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii
meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor.
44. 44
Factorii meteorologici care influenteaza dispersia sunt:
Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea
poluantilor
in atmosfera. Difuziunea poluantilor in atmosfera este direct proportionala cu
viteza vantului. Vantul uniform si de viteza mica mentine concentratii ridicate
de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. Cu cat vantul are o viteza mai
mare, cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai
mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. Vantul este deci un factor
pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti, dar tot el este vinovat si
pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol.
Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de
temperatura, miscare si frecare dintre straturile in miscare, a unor portiuni mici
ale maselor de aer, care determina o continua stare de agitatie interna.
Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a
agentilor poluanti, ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. O
turbulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol
(atat in privinta directiei, cat si a vitezei) care amesteca bine aerul. In cazul
unei turbulente medii, caracterizata prin stabilire verticala neutra, fluctuatiilt
vantului sunt mai reduse, iar la turbulenta slaba , cu stabilitate verticala, vantul
este slab si constant in directie si intensitate.
Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a
amestecurilor de poluanti-aer.
Tinândcontdefaptulcăoricemetodădeprotecţieaatmosfereieste costisitoare,
definirea şi cuantificarea necesităţiide depoluare este
esenţială.Datelenecesarepentruselectareametodeloroptime,eficiente de
protecţieaatmosfereisunturmătoarele:
1.Cunoaştereatehnologieiinstalaţiei poluatoare.
Sursadepoluaretrebuiefoartebinecunoscutăşidefinitădinpunctde vedere
constructiv (înălţimi de coşuri de evacuare, diametrul coşului, număruldecoşuri
etc.).Trebuiesccunoscutepuncteledincareprovin emisiiledepoluanţi.
2.Cunoaştereanaturiifizice şi chimice a agenţilornociviemanaţi
Proceselefizico-chimicecareseproducîninstalaţiamonitorizată(sursă)
trebuiescfoartebinecunoscutepentruaputeadefiniexactnaturachimică
(tipuldesubstanţe emise)şicaracteristicilefizico-chimicealepoluanţilor
emişi(staredeagregare, densitate,formă,temperatură,presiune,etc.).
Acesteinformaţiisuntnecesarepentruarăspundelaîntrebarea:decine(ce)trebuieprot
ejatăatmosfera?
Acesteinformaţiisepotobţinedinbilanţultehnic(dematerialeşienergie)
45. 45
alinstalaţiei monitorizate.
3.Cunoaştereamoduluideacţiuneapoluantuluiasupramediului,din
punctdevederesanitar şieconomic
Informaţiilemenţionaterăspundlaîntrebarea:pecinetrebuiesăprotejezi?
(populaţie,animale,vegetaţie,construcţii)
4.Cunoaşterea gradului de nocivitate a poluanţilor emişi
Aceastainformaţieestenecesarăpentruaevaluagraduldeprotecţienecesar.
Informaţiile menţionate răspundlaîntrebarea: câttrebuiesă protejezi?
Oprotecţie exageratăimplică costuri suplimentare, reflectate în
preţulproduselor,fărăca aportulîn sănătateapopulaţiei, a vegetaţiei şi
animalelorsauînprotecţiaconstrucţiilorsăfieesenţial.
5.Cunoaştereasituaţieitopograficeşimeteorologiceaterenului
Aceastăinformaţieestenecesarăpentrua poziţionasistemeledeprotecţie îndirecţia în
care poluantul ajunge datorită fenomenului de dispersie. De
exempluestetotalineficientsăsepoziţionezepanourideprotecţieîndirecţiaopusăfluxul
uidepoluant.
6.Cunoaştereacalcululuiînălţimiioptimea coşurilordeevacuare
Ţinândcontdefaptulcăuncoşdeevacuareapoluanţilorcâtmaiînaltva
îndepărtapoluantuldezonadeactivitateumană,asigurândoatmosferă
curată,tendinţanormalăarficeadeconstruireacoşurilorcâtmaiînalte.
Totuşi,avândînvedere faptulcăoriceconstrucţiededimensiunimari
implicăcosturisuplimentare,seimpuneooptimizareaînălţimiicoşurilor de
evacuare. Există mai multe metode de calcul a înălţimii optime a
coşurilor.Acesteapornescdelavaloareaconcentraţieidepoluantcarenu trebuie
depăşită la sol şi ţin cont de toţi parametrii care influenţează dispersia
poluanţilor.
7.Apreciereaposibilităţilordeintroducereincircuitultehnologicainstalaţiilorderecup
erareaunorpotenţialipoluanţi
Recuperareapoluanţilorscadecosturileglobalealeinvestiţieiîninstalaţiile de
depoluareprin utilizarea sau comercializarea poluanţilor ca materii
primepentrualteprocesetehnologice.
8.Cunoaşterea gradului de automatizare a instalaţieipoluatoare.
46. 46
Îninstalaţiile automatizate, nu este necesar să se investească pentru eliminarea
vicierii locale, deoarece personalul nu este expus acţiunii poluanţilor.Se
investeştedoarpentruevitareaevacuăriipoluantuluiîn atmosferă.
Procedeelefundamentaledeevitareapoluăriiatmosfericesunt:
Diminuareaemisiilornocivelasursă,prinutilizareaunortehnologiiraţionale;
Înlocuireamateriilorprimecupotenţialtoxicridicat;
Înlocuireaprocedeelortehnicepoluante;
Perfecţionarea sau schimbareatehnologiiloractuale;
Diluareaemanaţiilorprincoşuri de evacuare foarte înalte;
Împrăştiereasurselordeemanaţie;
Trebuieevitatăstagnareaaeruluiatmosfericprin:asigurareaventilaţieistrăzilor,
curţilor,pasajelorşispaţiilordintreconstrucţii(prinproiectarea
urbanisticăoptimă:curţiletrebuiesăaibăminimdouăieşiri,construcţiiletrebuiesc
orientate în direcţia vântului sau să facă un unghi mic cuaceasta, spaţiile dintre
clădiri trebuie să depăşească lărgimea
zoneiturbionareaprimeiconstrucţiisituatepeparcursulaeruluipoluat(de3-
4oriînălţimeaei),zonelesanitaredeprotecţietrebuiesăfieprevăzutecu
spaţiiverzi,înzonelesanitarepotficonstruiteclădiriîncareoamenii
lucreazăfărăalocui(depozite,anexe,birouri).
Controlulgraduluidepoluarealatmosfereiseorganizeazăatâtlasursă
(măsurareaemisiilor)câtşiînteritoriu(măsurareaimisiilor).Înorganizareamăsurăril
oremisiilorşiimisiilortrebuiesăfieimplicatemaimultesectoare
deactivitate,fiecareavândresponsabilităţibinedefinite:sectorulindustrial,sanitar,a
gricolşimeteorologic.Sectorulindustrialprecizeazăcaracteristicilesurseiiarcelelalt
esectoarestabilescgradulde extindere,mecanismulşi efectelepoluării.
Controlul gradului de poluare al atmosferei trebuie să se efectueze continuu,
prinprelevaredeprobeatâtdelasursecâtşidinteritoriu.
Acestaoferăinformaţiilenecesarepentrualegereatipuluideinstalaţiede
depoluareşi totodatămonitorizează eficienţaeiîntimp.
Masuri pentru protejarea mediului inconjurator
Pentru a proteja apele de poluare se pot lua urmatoarele masuri:
- epurarea apelor reziduale;
- reutilizarea apei în circuit închis după epurări parţiale sau totale;
- renunţarea la fabricarea unor produse toxice (DDT, detergenţi
nebiodegradabili etc.);
47. 47
- majorarea suprafeţelor irigate cu apă uzată;
- mărirea capacităţii de autoepurare a cursurilor naturale prin:
mărirea diluţiei la deversarea efluenţilor în cursurile naturale,
mărirea capacităţii de oxigenare naturală a râurilor prin crearea de
praguri, cascade etc.,
reaerarea artificială a cursurilor naturale cu echipamente mecanice
plutitoare,
amenajarea complexă a cursurilor naturale cu acumulări, derivări,
turbinări etc.
- construirea de baraje;
- construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor, pentru a
împiedica vărsarea directă a acestora în apele de suprafaţă;
- construcţia de zone de protecţie a apelor;
- reducerea cantităţii şi concentraţiei poluanţilor prin folosirea unor
tehnologii de fabricaţie care să reducă cantitatea de apă implicată;
Printre masurile de prevenire si combatere a poluarii solului se numara:
- împădurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansată;
- colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil
colectarea selectiva pe tipuri de deseuri;
- indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate,
reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata;
- colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea deseurilor, sau
cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea in rampe
ecologice, aplicandu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare;
- evitarea desecărilor necontrolate care au dus la săturarea solurilor;
- folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si
pesticidelor in agricultura si silvicultura;
- oprirea defrişărilor necontrolate, reducerea păşunatului excesiv;
- eliminarea aratului necorespunzător;
48. 48
- supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor
pentru petrol);
- folosirea materialelor biodegradabile şi reciclabile.
Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in:
- amenajarea cat mai multor spatii verzi;
- exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita
productie ca fiind cele mai putin poluante ;
- construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, care, astfel, muta
poluarea din localitati in afara acestora
- tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru
reducerea concentratiei de poluanti;
- asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie,
inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor;
- recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;
- amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor
pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;
- adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;
- reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea
eliminarii poluantilor;
- inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant;
BIBLIOGRAFIE
1.http://www.bucurestirecicleaza.ro/informatii-despre-colectarea-
selectiva.html#sus;
2.Materiale de curs pregătite de „QuarterMediation” din Olanda. la activitatea
de formarecontinuă Comenius „EDUCATION FOR SUSTAINABLE
DEVELOPMENT AND ENVIRONMENT PROTECTION AND USING INDOOR AND
OUTDOOR ACTIVITIES”-finanț ată de ComisiaEuropeanăprin ANPCDEFP.