2. Istoria Olandei
Olanda, oficial Țările de Jos (în neerlandeză Nederland, în frizonă
Nederlân) este o monarhie constituțională, stat membru fondator al
Beneluxului și al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în
vecinătatea Mării Nordului, Belgiei și Germaniei, incluzând alături de
Regatul Țărilor de Jos și câteva colonii.
Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute Țările de
Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul țării, anume provinciile
Olanda de Nord și Olanda de Sud. Locuitorii Țărilor de Jos sunt numiți în
engleză Dutch, nume derivat de la aceeași rădăcină ca germană deutsch,
adică "germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate,
limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.
Un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub nivelul mării cu
altitudine medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. De
asemenea este una dintre țările cele mai dens populate din lume. Este
cunoscută pentru digurile, morile și lalelele sale, dar și pentru toleranța sa
pe plan social. Este membră NATO și UE. Pe teritoriul său se află sediul
Curții Penale Internaționale
Capitala Țărilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficială
conform Constituției. La Haga (neerlandeză Den Haag, sau oficial ’s-
Gravenhage) se află sediul guvernului, reședința regală, precum și cea mai
mare parte a ambasadelor.
3. Amsterdam Duminica 3.11
• Am plecat din Bucuresti
dimineata. Aeroportul
Bucuresti mi s-a parut mic,
aglomerat si zgomotos.
Seara ajung la Amsterdam,
dupa o escala la Zurich
(unul din cele mai mari
aeroporturi din Europa)
singurul lucru notabil fiind
doar niste turbulente Foto 3: Amsterdam by Foto 1: imagine din avion
deasupa Belgiei night and by plane
Foto 2 : Munții Alpi
4. Programul
• Sunday, 4 November evening - Rotterdam 12.30 – 13.30 Lunch
• Introduction (Check in hotel after 14.00) 13.30 – 16.30 Interactive work session by the participants around
• · Get to know each other and introduction to the programme typical issues in Quality Assurance in their countries
16.30 – 18.00 Free time in Utrecht
• 19.00 Meet in the lobby of Hotel Hampshire Savoy in Evening: Reflection by the participants themselves / working on
Rotterdam for the introduction to the programme the End of Visit Report
• 19.30 Welcome dinner
• Monday, 5 November - Ministry of OCW in The Hague and Wednesday, 7 November – Albeda College in Rotterdam and
Grafisch Lyceum in Rotterdam Haagbouw in The Hague
• National framework and policy Quality assurance in practice at a Regional Training Centre,
• teacher involvement in Quality Assurance
09.30 Arrival and register at the Ministry of Education, Culture
09.30 – 10.00 Framework: actors in the field of Quality Assurance
and Science – The Hague
in VET by
• 10.00 - 10.45 Dutch framework education system by Mr Peter Ms Marloes VAN BUSSEL, CINOP
VAN IJSSELMUIDEN, OCW 10.00 - 11.30 Presentations by representatives of Albeda
• 11.00 - 11.45 Quality Assurance system in VET by Ms Thea College, Regional Training Centre
VAN DEN BOOM, OCW 11.30 - 12.00 Reflection by the participants themselves
• 11.45 - 12.30 Questions and discussion 12.00 - 13.00 Lunch at Albeda College
• 12.30 - 13.30 Lunch at the Ministry 14.00 - 15.00 Arrival at Haagbouw in The Hague, private
construction school. School presentation
• 13.30 - 14.30 Departure and arrival to Rotterdam
15.00 – 16.00 Presentation by SBB, Council on cooperation
• 14.30 – 15.00 Welcome at the Graphic College in Rotterdam between education and the labour market, Ms Indira von Oven
• 15.00 – 16.30 Presentations by the College and Ms Ilona de Bruijne
• 16.30 - 18.00 Interactive workshop 16.00 – 17.00 Presentation by the MBO Raad, Umbrella
• Evening Reflection by the participants themselves organization of the Regional Training Centres
Evening: Participants make preparations/arrangements for their
• Tuesday, 6 November – Dutch Inspectorate in Utrecht
End of Visit Report by themselves
• Quality Assurance at a college for graphic design; JOB student
satisfaction review Thursday, 8 November - Meeting room in Rotterdam
• Quality Assurance for Expertise Centres in VET; Information European dimension in Quality Assurance
exchange participants 09.30 -10.15 Presentation about National Coordination Point
• 09.00 Arrival at Dutch Inspectorate in Utrecht EQAVET
• 09.30 – 11.00 Presentation by Ms Marianne HULSHOF of the 10.15 -11.00 Presentation about Transfer of Innovation European
Dutch Inspectorate in Utrecht Projects (confirmed)
11.00-12.00 Reflection and time for questions
• 11.00 – 12.00 To learn about JOB, the Dutch Youth
12.00-13.00 Lunch
organization for students at Vocational
13.00-16.00 Working on report, wrap up, evaluation
• 12.00 – 12.30 Reflection by the participants themselves
5. Rotterdam duminica 4.11
• Pe seara am ajuns la Rotterdam. Orasul
este modern, reconstruit total dupa al doilea
razboi mondial. Cladiri inalte, bulevarde
largi, magazine mici si cochete, un pod
fabulos - Erasmus Bridge sunt doar cateva
din noul Rotterdam.
• La hotel ne-am intalnit - 13 participanti (2
din Romania, Portugalia, Germania, Polonia
si cate unul din Marea Britanie, Franta,
Italia, Finlanda si Spania) si gazdele de la
CINOP.
6. Haga luni 5.11
• LUNI dimineata: Ministerul Invatamantului
Prezentari ale sistemului VET olandez
• Sistemul educațional olandez pornește de la o educa ție
primară de 8 ani (începe la 4-5 ani și cuprinde și clasele
pregătitoare), finalizată cu un test în urma căruia 40% dintre
elevi sunt îndrumați spre educa ția generală, iar restul spre
școlile vocaționale (de două tipuri: primul similar liceului
tehnic, al doilea școlii profesionale și de ucenici). Propor ția
a fost stabilită de minister în colaborare cu mediul de afaceri
și cu diferite organizații educaționale.
• După finalizarea celor 4, 5 sau 6 ani de liceu (nu au
gimnaziu, ca școală secundară) ei se pot înscrie la o
facultate, cu precizarea că elevii de la tehnic doar la o
facultate tehnică, iar cei la ”profesională” trebuie să mai
urmezi niște ani pentru a fi admis în învă țământul superior
(aceștia au de ales și între sistemul BOL- system base
school- în care practica într-o companie are o pondere de
20-60% și BBL—apprentice school- în care practica are o
pondere de 80%).
• O caracteristică a sistemului de educație olandez este
descentralizarea, dublată de responsabilitate; școlile î și
stabilesc strategia, stabilesc prioritățile, angajează
personalul, dar sunt singurele care sunt responsabile pentru
performanțele avute.
7. Rotterdam luni 5.11
• Prima vizită într-o școală a fost la Grafisch
Lyceum Rotterdam
(http://www.glr.nl/english), un liceu vechi de
62 de ani, cu 370 de cadre și personal
auxiliar și 4200 de elevi. Acest liceu se
ocupa cu designul de orice natură – design
grafic, video, de sunet, cu noile tehnologii
media, printing etc. (sunt 4 licee de acest tip Prezentare
în Olanda). Numai puțin de 15 oameni se a strategiei
ocupau cu găsirea de companii pentru
internship intern, și 1 pentru internship liceului
internațional. Pregătirea profesorilor și
familiarizarea lor cu noile echipamente este
constantă anual cheltuindu-se în medie 900
de euro în acest scop. Din punct de vedere
al JOB este școala care se află pe locul 2 al
satisfacției elevilor.
Lab. de web Atelierul
design tipografic
8. Utrecht marti 6.11
• Inspecțiile se axează pe școlile cu rezultate
slabe, dar nu se dau recomandări, doar se
indică locul unde au greșit. Decizia este
definitivă, școlile pot respinge concluziile,
dar nu pot schimba decizia. O inspec ție la o
școală de 3-4 000 de elevi durează 3-4
săptămâni cu o echipă de 6 oameni. La
fiecare doi ani are loc o inspec ție pe
calitatea educației, raportul fiind înaintat
ministerului, și apoi pe net este accesibil
tuturor.. Asigurarea calității reprezintă un
punct esențial în viitorul educației olandeze,
și de aceea sunt implicați toți factorii
educativi, printre care 230 000 de firme
acreditate de minister. Școlile pot opta
pentru unul dintre cele standarde: EFQM,
BSC, ISO, iar evaluatorul evaluează școala
în funcție de standardul ales. Inspectoratul
Școlar este doar unul, are cinci filiale, și
inspectează toate cele 1200 de școli în 3
ani. Prioritățile inspecției școlare sunt:
respectarea legilor, satisfac ția elevilor,
rezultate, abandon școlar, poziția
financiară, asigurarea calității.
9. Utrecht marti 6.11
• O evaluare face și JOB, Organizația
elevilor, similar consiliului elevilor. În
fiecare școală există acestă
organizație, compusă din 9 membri.
Ea este informată de deciziile CA,
eventual li se cere și opinia. JOB face
o anchetă, odată la 3 ani, despre
satisfacția elevilor, interpretează
rezultatele, și face un raport pentru
minister și mass-media.
10. Rotterdam miercuri 7.11
• O altă școală vizitată a fost Albeda College
(http://www.albeda.nl/english/menu1.htm), o
școală mare cu un personal de 1994 oameni,
cu peste 21000 de elevi, cu buget de 191 de
milioane de euro, și care-și desfășoară
activitatea în 46 de clădiri. Are 8 domenii
principale – lifestyle și sport, tehnic,
administrație și secretariat, turism, comer ț,
sănătate, servicii de business, ocupa ții
calificate-, fiecare având propriul staff și buget.
Există un consiliu pe colegiu, din care face
parte și un reprezentant al regiunii, și în care
se discută strategia școlii, curricula, achizi țiile
etc. Elevii pot alege între 4 nivele, dar pentru a
ajunge la universitate au nevoie de nivelul 3,
problema lor fiind că mulți elevi se opresc la
nivelul 2, suficient pentru a lucra într-o
companie. Nivelele 1 și 2 sunt mai mult
practice, în timp ce nivelul 3 are o bază
teoretică, iar 4 reprezintă elita. În func ție de
aceste nivele este și finanțarea, între 3 și 15
000 de euro.
11. Utrecht miercuri 7.11
• A treia școală este cu totul inedită,
Haagbouw (http://www.haagbouw.nl/), din
punctul de vedere al învățământului
românesc. Este un mixt de școală-
companie, privată, care instruiește ucenici
în domeniul construcțiilor. Elevii semnau un
contract pe 2 ani, erau plătiți în acest timp,
învățau meserie, și făceau practică la una
din companiile din construcții. După cei doi
ani elevii se angajau, cel mai adesea la
firma la care făceau practică, procentajul
elevilor angajați fiind de 95%. Sunt peste 70
de astfel de școli, iar finanțarea lor este
parțial de la minister, și parțial de la firmele
de construcții.
12. Rotterdam joi 8.11
• Discuțiile noastre au fost la fel de
fructuoase dar au surprins o realitate dură:
Europa nu are o strategie comună în
învățământ, fiecare țară având propriul
sistem sau mai multe (în Germania fiecare
land are propriul sistem). În mare aproape
toată lumea s-a plâns de lipsa de banilor, de
incoerența legislativă, de rigiditatea
sistemelor, de lipsa unei colaborări reale cu
mediul de afaceri, modelul olandez
oferindu-ne o serie de soluții și de repere.
• Apoi intr-o atmosfera, care nu s-a vrut
formala, au fost inmanate certificatele, s-au
discutat planurile de viitor, cursurile de anul
viitor, acumularile de anul acesta etc.
