Bazele si principiile vaccinarii animalelor de companie, efecte adverse si indicatii privind vaccinarea cainilor si pisicilor

1. Dr.DVM PhD Dragos Cobzariu
dragoscobzariu@gmail.com
2014
VACCINAREA ANIMALELOR DE COMPANIE
CURS AN 5/5

2. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
 Următoarele definiții sunt oferite pentru a ajuta
studentii si medicii veterinari asemeni mie, care au
absolvit acum 20 de ani și nu au avut un curs de
imunologie-aplicat practic, destinat intelegerii
principiilor vaccinarii.
 Mare parte din procesele ce stau la baza imunizarii
/raspunsului imun inca sunt supozitii /teorii fapt ce
lasa loc dumneavoastra in a le cerceta.

3. Scurt Istoric al Imunizarii
 1796 - Edward Jenner a pus bazele stiintifice ale
procesului de vaccinare (218ani)
 1879 - Louis Pasteur a dezvoltat un vaccin împotriva
Pasteurella multocida (134 ani)
 Transferul de anticorpi s-a dezvoltat atunci când a fost
descoperit faptul ca vaccinurile protejeza prin acțiunea
anticorpilor determinati in organism de catre acestea

4. Scurt Istoric al Imunizarii
 Acum sute de ani in urma Chinezii au observat ca
trecerea prin boala denumita Variola (H.Pox) determina
rezistenta la aceea boala iar copii nu o vor mai
contracta.
 Ei infectau copii cu material patologic: cruste de variola
provenite de la copiii bolnavi pentru a induce boala si
imunizarea celor sanatosi
 Acest proces a fost cunoscut sub numele de: Variolizare
 Variolizare ce mai apoi a fost raspindita în Anglia și
America, dar a fost oprita din cauza riscului de deces
postinfectios.

5. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeniAdjuvant
 Un stimulator nespecific al sistemului imun, încorporat într-un vaccin pentru a crește
răspunsul imun. Adjuvantul se combină cu antigenul pentru a-i încetini eliberarea,
provocând un răspuns imun prelungit, și mai puternic.
De asemenea, crește răspunsul imun prin producerea unui proces inflamator ridicat.
 Formula chimica a unui adjuvant este, în general, un secret bine păzit de producătorii
de vaccinuri. Mulți adjuvanți sunt compuși care conțin aluminiu.
 Vaccinuri Inactivate (Rabia), unele vaccinuri sub-unitate (FeLV), și chiar unele
vaccinuri vii (FIV) au nevoie de adjuvanti, în scopul de a produce un răspuns imun
eficient.
Vaccinurile adjuvantate prezinta un risc mai mare de producere
a reactiilor adverse localizate si celor generalizate cum ar fi
producerea de sarcoame in diverse tesuturi si organe.
Inactivarea
Fenomenul prin care un antigen Ag este omorat cu ajutorul factorilor biologici,
fizici si chimici, unii din cei din urma prezentand un grad mare de toxicitate
Ex. Tiomersal-produs ce are in compozitie Hg-mercur 45%

6. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Anticorp
 O moleculă proteica complexa produsă de celulele
plasmatice, ce interacționează cu un antigen specific,
pentru al distruge sau stimula distrugerea antigenului de
către macrofag. Anticorpii sunt specifici antigenului pentru
care au fost sintetizati.
 Anticorpii sunt clasificati în funcție de modul de răspuns
imun care sunt specializate pentru.
 Ex. IgM = precoce sistemic, IgG = târziu sistemic,
IgA = de suprafață, IgE = alergice.

7. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Antigen
 Un non self pe care organismul il recunoaște
ca fiind străin și reacționează cu producția de
anticorpi specifici pentru a respinge.
 Ex. Ag corpuscular: bacterii, viruși, protozoare,
parazit; Ag molecular:polen, toxina.

8. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Imunitatea celulară (imunitatea mediată
de celule)
 Imunitatea mediată de limfocitele T, sau un răspuns
imun în care celulele fagocitare joaca rolul
predominant.
 Imunitatea împotriva unei celule care este infectata
cu un organism străin ex. un virus. Acest lucru este
mai eficient atunci cand imunitatii celulare se alatura
imunitatea umorala sau anticorpi Ac, deoarece Ac
previn replicarea virusului.
 Imunitatea celulară nu poate fi ușor măsurata.
Se poate demonstra prin studii.

9. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Celulele de memorie
 Limfocitele T si B. Odată programate să producă anticorpi,
celule de memorie, si clonele lor păstrează informațiile și
persistă pentru toata viața animalului.
 Celule de memorie sistemice pot reacționa si produce
anticorpi, suficient de rapid pentru a preveni infecția sau
prevenirea bolilor, chiar și în absența unui titru de anticorpi
protector.
 Celule de memorie prezente pe mucoase nu pot răspunde
suficient de repede pentru a preveni infectia, dar răspund
rapid pentru a minimiza simptomele.
 Celulele de memorie nu poat fi ușor numarate. Singura
modalitate de a demonstra prezenta si actiunea celulelor
de memorie este cu ajutorul studiilor de provocare

10. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni

11. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Vaccinare = (?) PROTECTIE
Vaccinarea = interactiune
imunogen = VACCIN
manopera = ex. clinic + inoculare
subiectul (animal supus vaccinarii)
{
Subiectul (animal supus vaccinarii)
Ontogenia sistemului imun la mamifere
Timus
Organe
limfoide
secundare
limfonoduri splina Ig
23 - 33 45 - 50 50 - 55 55 - 60
toleranta imunologica limfocite sange ++ Ph
2 x ½ gestatie (zile)
Sistem imun matur neinitiat

12. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Vaccinare = (?) PROTECTIE

13. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Studiu de provocare –(scopul de a evalua eficacitatea
unui vaccin)
 1. Un grup de animale este desemnat ca control și nu
este vaccinat.
 2. Un al doilea grup de animale este vaccinat.
 3. Toate animalele sunt expuse agentului patogen.
 4. Se determină procentajul de animale protejate.
Aceasta se numește fracțiunea de protecție.
 Desi studiile de provocare nu pot fi realizate pe subiecți
umani, în Medicină Veterinară acest studiu este
considerat Metoda standard pentru a testa eficacitatea
unui vaccin. Vaccinurile umane se bazeaza pe titrarea
Ac pentru a indica eficacitatea.

14. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Postulatele lui Koch - necesare pentru a dovedi științific
că un organism este cauza unei boli specifice.
 1. Microrganismul trebuie să fie prezent-izolat de fiecare
dată cand un set specific de simptome sunt prezente.
 2. Microorganismul cultivat , inoculat animalelor receptive
să reproduca simptomatologia .
 3. De la animalele inoculate microrganismul sa fie izolat
recuperat.
* Rezultatele trebuie să fie reproductibile.
Ex. Corona virus-ul canin nu îndeplineste postulatele lui Koch la
câini adulți, nici nu a fost vreodată dovedit a fi o cauza de boala
la câini peste vârsta de 8 săptămâni

15. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
 Clase
Categorii de virusuri care sunt subdivizate.
Grupuri similare dar nu identice. Protecția
asigurata de vaccinuri între virusuri apartinand
claselor diferite este slabă.
 Serotipuri
Categorii prin care bacteriile sunt clasificate.
Protecție încrucișată între bacterii de diferite
serotipuri este slabă.

16. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Titrul de Ac IgM/IgG
 Măsură a cantității de anticorpi.Cantitatea de anticorpi
necesara pentru a neutraliza o cantitate măsurată de
antigen, exprimată a fi cea mai mare diluție necesară
pentru neutralizare. Ex 1:10, 1:160
 Un titru de mare de Ac este o corelație inexacta cu
imunitate inalta pentru anumite boli.
 Un titru negativ nu indică neapărat lipsa de imunitate,
in realizarea imunitatatii fiind implicata si imunitatea
celulară, celule de memorie B si T, care poat răspunde
cu producerea de anticorpi atunci când este nevoie.
 Titrul de Ac nu măsoară sau ia în considerare celule de
memorie sau imunitatea celulară.

17. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Vaccinul
Un preparat biologic care conține antigene Ag,
organisme vii, organisme iactivate( formol si
caldura), sau ADN, care va stimula sistemul
imunitar al pacientului pentru a produce
anticorpi Ac, imunitatea celulară, precum și
celule de memorie programate pentru a oferi
protecție împotriva bolilor.
Un vaccin nu oferă imunitate, ci doar stimuleaza
organismul sa produca imunitate.
Un vaccin interactioneaza cu si depinde de
răspunsul organismului in a oferi protecție.

18. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Tipuri de vaccinuri:
Vaccinuri Ag- (inactivate)
 Pentru siguranță, pentru a preveni revenirea la
virulență-capacitatea infectanta, Ag-nul,
microorganismul este inactivat -ucis( caldura,formol)
 Adjuvanții sunt, în general, necesar pentru a stimula un
răspuns imun suficient. În funcție de antigen și adjuvant,
aceste vaccinuri pot sau nu produce imunitate celulară.
Durata imunității nu este, în general, mai redusa ca timp
decat cea a vacccinurilor vii modificate.
 Exemple vacc.: Rabia, Leptospiroza, și Bordetella.

19. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Vaccinuri cu virusuri vii modificate - (atenuate)
Patogenitatea virusului a fost slăbită sau atenuată, astfel încât
să nu producă boala. Aceste vaccinuri produc o stimulare
puternică a sistemului imunitar, deoarece Ag –nul vaccinal se
reproduce în interiorul celulelor gazdă.
In general aceste vaccinuri nu necesita adjuvant.
Datorita reproducerii în interiorul celulelor gazdă, aceste
vaccinuri stimuleaza raspunsul imun de tip celular. Imunitate
îndreptată spre celule viitoare ce vor fi infectate cu particule
virale, fapt pozitiv ce previne replicarea virala.
Durata imunității este în general mare .
Deși orice vaccin poate provoca fibrosarcom, lipsa adjuvantilor
in cazul vaccinurilor vii atenuate, reduce riscul de a provoca
fibrosarcom.

20. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Vaccinuri Subunitare
 O portiune de ADN viral a fost eliminata, astfel că nu este
un vaccin cu virus întreg.
 Acest fragment de ADN va stimula în continuare sistemul
imun pentru a oferi imunitate împotriva acestui virus
 Ex: FeLV- portiunea de ADN a virusului care suprima
sistemul imun al pisicii a fost eliminata.
 Cele mai multe vaccinuri FeLV insa sunt adjuvantate. Doar
doi producători, mondiali au vaccinurile non-adjuvantate.

21. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Definitii si termeni
Vaccinuri Subunitare Vector
 Ex - o portiune a ADN-ului virusului rabic este îmbinata pe un
pox virus canar. Virusul variolei canarilor nu provoca o boala la
pisica. Virusul variolei canarilor insa va permite antigenului să fie
prezentat sistemul imunitar în așa fel încât sa genereze
imunitate celulară fără a fi nevoie de un adjuvant.
 Acest vaccin fără adjuvant a fost dezvoltată datorită faptului ca
vaccinurile antirabice adjuvantate sunt mai susceptibile de a
provoca fibrosarcoame.
 Vaccinurilor antirabice vii modificate au fost eliminate de pe
piață, pentru că dacă se administrează la organisme
imunosupresate( FeLV), acestea ar putea reveni la virulență și
cauza rabia.
 Vaccinurile antirabice adjuvantate au fost incriminate in
producerea de mii de fibrosarcoame în ultimii 10 ani.

22. Bazele Imunologice ale Vaccinarii
Tipuri de vaccinuri
Subunitare

23. Vaccinarea pe baza Fiziologiei/ Imunologiei:
Bolile cainilor
Imunopreventia Recomandata
 Rabia ( R)
O infecție virală fatală a sistemului nervos central, care poate afecta toate mamifere,
inclusiv oameni. Virusul se transmite prin muscatura animalului infectat si prezenta in
saliva acestuia a virusului
 Boala Carre-Distemper (CDV)
O boala frecventa și de multe ori fatala, care poate provoca varsaturi, diaree pneumonie
și probleme neurologice grave, inclusiv convulsii. Aceasta boala este dificil de tratat și
suferința se prelungește.
 Hepatita Infectioasa (CAV-1) si Tusea de canisa CAV-2
O boala virala rară care poate duce afectiuni grave ale ficatului, rinichilor, splinei și
plămânilor. CAV-2 infectii respiratorii + patogeni de asociatie poate fi letala complicata;
nu imunitate incrucisata.
 Parvoviroza canina(CPV)
O boala foarte contagioasa frecventa si potential letala, care poate provoca vărsături
severe și diaree cu sânge. Este deosebit de periculoasa în câinii tineri, dar toți câinii
nevaccinate pana la un an prezinta riscul de a contracta această boală gravă.
Parainfluenta canina (PI)
Boala contagioasa virala ; infectii respiratorii + patogeni de asociatie poate fi letala
complicata

24. Nu se recomandă Imunopreventia
 Corona Virus canin ( CCV )
O infectie virala contagioasa a tractului gastro-intestinal care cauzeaza
diaree usoara . Numai pui mai mici de opt săptămâni de viată sunt
predispusi la aceasta boala . Aceasta este o boală rară . Vaccinarea nu
este recomandată . Eficacitatea vaccinului este îndoielnică .
 Vaccinul anti leptospiric
O infecție bacteriană care poate duce la lezarea permanenta rinichiului și
ficatului . Este contagioasa la om prin contactul cu apa contaminata cu
urina de animale sălbatice,si rozatoare. Cainii de vanatoare sunt mai
expusi. Tulpinile vaccinale nu acopera patologia existenta.
Vaccinarea cu vaccinuri inactivate genereaza imunitate de scurta durata-
6luni
Sansele de reacții postvaccinale , iar șansele de a contracta această boală
sunt reduse.
 Boala Lyme
O boală cu transmitere prin capuse care infecteaza oameni și câini
Aceasta boala afecteaza articulațiile și rinichii .
Trebuie intervenit in intreruperea lantului Ixodes/ rezervor/ vector/animal.
O relație temporală între vaccin și poliartrite a fost remarcata . Persoanele
care călătoresc în zone contaminate cu Ixodide impreuna cu animalele lor
de companie ar trebui să utilizeze controlul efectiv al căpușelor și ia în
considerare beneficiile vaccinarii vs riscuri .

25. Boli care pot fi prevenite prin imunoprofilaxie Feline
 Rabia
 Panleucopenia felina ( FPV )
O boala relativ prezenta, potential fatala , care poate provoca un debut brusc
cu vărsături severe și diaree . Este deosebit de periculoasa la pisoi, dar
decese pot aparea si la pisici adulte nevaccinate .
 Rinotraheita virala ( FHV )
Infectie comuna respiratoriie, care poate fi fatala la pisoi. Strănut, scăderea
apetitului și febra , urmate de catar respirator. Ca și în alte herpes viroze
unele pisici purtatoare pot aprezenta o infectie latenta , ce poate recidiva.
Sinuzita cronica poate fi una dintre sechele .
 Caliciviroza felina ( FCV )
O infectie a tractului respirator superior , cu semne similare la FHV . In plus ,
ulcere pot fi văzute pe limba si in gura . FHV și FCV până la 90 % din toate
infectiile respiratorii la pisici. Există peste 65 clase de calici virusuri feline
astfel de protecția prin vaccinare este incompletă.
 Leucemia felina ( FeLV )
Infectia cu acest virus poate provoca boli grave și moartea . Virusul scade
capacitatea sistemului imun de a răspunde la infecții și poate duce la
dezvoltarea de diferite tipuri de cancer

26. NERECOMANDATE
 Chlamydia ,Pneumonia felina ( FPN )
FPN este o infecție respiratorie rară produce strănut, febră și catar ocular.
Vaccinul produce numai o imunitate scurta de două luni. Efectele secundare
includ poliartrita .
 Bordetella bronchiseptica ( BBS)
Bordetella genereaza afectiuni ale cailor respiratorii superioare la pisoi < 6
săptămâni , aceasta este o flora normală de pisici adulte, si nu genereaza
probleme la pisici sanatoase.( Fara FeLV, FIV)
 Peritonita Infecțioasă Felina ( FIP )
Aceasta este o boala rara de pisici . De 16 săptămâni de vârstă , 80% dintre
pisicile adulte au FCoV ca flora normala a intestinelor lor . Numai rareori
virusul sufera mutatii - FIP. Fiecare mutație este un virus unic, astfel un
vaccin nu poate oferi, protecție. Ineficacitatea vaccinului a fost susținută de
studii independente.
 Imunodeficienta Virala Felina ( FIV )
Numita SIDA felina este un virus care suprima sistemul imunitar. Pisicile
infectate în cele din urmă mor de boli secundare. Există 5 încrengături sau "
tipuri" de virusi FIV . Vaccinul conține clasele A si D. Tipul predominantă de
virus care provoaca boala este de clasa B, protectia incrucisata este redusa.
Acest unui vaccin cu adjuvant, deci prezinta risc de a provoca fibrosarcom .
Vaccinarea va interfera cu testarea-diagnosticul

27. Locul administrarii
SC al vaccinului

28. Rectii adverse GRAVE
Tipuri de cancere aparute ca efect al
vaccinarilor
Fenomenul aparitiei formatiunii tumorale la locul de
administrare al vaccinului poate dura de la 2 luni, și
pana la 10 ani. In timp ce cele mai multe tumori sunt
fibrosarcoame, alte tipuri de tumori care se pot dezvolta
prin acest fenomen se numără:
 • histiocitom fibros malign
 • osteosarcom
 • rabdomiosarcom
 • liposarcom
 • condrosarcom
 • sarcom nediferențiat
Toate sunt tumori de mușchi, oase, cartilagii sau grăsime.

29. Rectii adverse GRAVE
Tipuri de cancere aparute ca efect al
vaccinarilor
Un alt tip de fenomene ingrijoratoare ce au incidenta crescuta pe
toata durata vietii animalelor sunt:
Limfomul Malign si Tumorile Splenice ce au ca si cauza
hiperstimularea imunitara prin vaccinari repetate pe un status
imun umoral si celular inalt protector, fapt ce duce la aparitia de
celule tine imature de tip T si B , de tip limfoblastic ce se
acumuleaza in limfocentri si duc la decesul animalului.
Desi cu terapie citostatica si de sustinere din momentul aparitiei
limfadenitei generalizate, decesul apare in 14-16 saptamani.
Splenectomia aplicata precoce prelungeste viata animalului.
Nu in cele din urma urmarea administrarii vaccinurilor in decursul
vietii au fost descrise ca si potentiale urmari ale vaccinarilor:
Hipotiroidismul, Insuficienta Renala Cronica,
Osteodistrofii, Foliculite
Reactiile Alergice si Anemia Hemolitica Imun Mediata.

30. Rectii adverse MODERATE /GRAVE
Aparute in urma vaccinarii
MODERATE:
 Durere si disconfort la locul unde a fost vaccinat
 Stare subfebrila sau febră ușoară
 Scaderea poftei de mancare si reducerea activitatii
 Articulații dureroase temporar și șchiopătat după
vaccinare
 Dezvoltarea de noduli sau tumefiere nedureroasă sub
piele, la locul unde a fost administrat vaccinul.
GRAVE:
Reactia alergica de la cateva minute la cateva ore de la
administrarea vaccinului ca si reactie la antibioticele
folosite in vederea conservarii liofilizatului.

31. ELIMINAREA TULPINII VACCINALE
CPV in fecale
CAV1 in urina
CAV2 in jetaj
tulpini vaccinale nereversibile
EFECTE ASUPRA GESTATIEI
Modified Live Vaccins AVORT, PRODUSI NORMALI
NU SE ADMINISTREAZA NICIODATA VACCINURI VII LA ANIMALELE
GESTANTE, INAINTE, SI IMEDIAT DUPA ESTRU;
NU SE ADMINISTREAZA NICIODATA VACCINURI VII LA CATEII SUB
4-5 SAPTAMANI → BOALA datorita neimunizarii prin: imaturitate a
sistemului imun si interactiunea cu Ac maternali
NU se administreaza vaccinuri animalelor ce necesita manopere
chirurgicale ,sau care se afla in stari avansate de boala.

32. REACTII POSTVACCINALE
ANAFILAXIA
(<24 ore)
SOC, COLAPS
CARDIORESPIRATOR,
MOARTE
1 caz/15.000 dz.
vaccinale ASOCIATA VACCINURILOR
INACTIVATE
(RABIE, CORONA, LEPTO)
(TITRU>ADJUVANTI)
DIAREE BRUSCA,
VOMA, TUMEFIEREA
FETEI
Rectii adverse MODERATE /GRAVE
Aparute in urma vaccinarii

33. REACTII POSTVACCINALE
TULBURARI NERVOASE SI OCULARE
CONSECUTIV VACCINARII ANTI-CARRE
Catei < 5 sapt.
CU VACCIN VIU
MODIFICAT
CAV1 UVEITA ALERGICA “ OCHI ALBASTRU”
ALTE TULBURARI
Abcese; Hipertermie; Inapetenta; Abatere 1-2 zile
SEMNE RESPIRATORII VACCINURI INTRANAZALE
SCHIOPATURI: R. Akita – Inu – anumite linii -poliartrita imun-mediata
Osteodistrofie hipertrofianta 2-5 luni
+ tulburari respiratorii + tumefiere lnn. + diaree

34. DEBUTUL VACCINARII PENTRU un
Animal NOU NASCUT PROTEJAT
- IgG – traverseaza cca.5-10% functie de tipul placentei
(endoteliocoriala-catea, pisica)
-Ig colostrale: 6-24 ore post-partum;
-dupa 24 ore gasim numai IgA (rezistente la proteoliza)
(mg/dl) IgA IgM IgG
colostru 500-2200 14-57 120-300
lapte 110-620 10-54 1-3
- Ig lapte (10-30% serice, Ig secretate in glanda mamara)
- Leucocite (2,5 x 106/ml, din care 25% limfocite T)
Anticorpii maternali impiedica imunizarea activa
PERIOADA REFRACTARA – durata cantitatea deAc ingerata si timpul de
injumatatire (CDV – 84 zile, CPV – 95zile)[

35. DEBUTUL VACCINARII PENTRU un
Animal NOU NASCUT PROTEJAT

36. DEBUTUL VACCINARII PENTRU un
Animal NOU NASCUT PROTEJAT

37. CAND? CU CE? DE CATE ORI ?
 Prin calcule matematice simple cu recomandările în
vigoare, un câine de 12 ani primeste pe durata vietii
vaccinari –Ag ce insumeaza intre 90 si 157 de antigeni.
Prin omiterea vaccinurilor inutile, cum ar fi Lyme, Corona
și Lepto numărul de antigene se poate reduce la 32.
 De asemenea, numărul de antigene administrate pe
durata de viață a unei pisici de 12 ani se pot reduce de la
107 -135 - 32 urmând recomandările Asociației Americane
a Practicienilor de Feline.
 Aceste noi protocoale vor oferi aceeași protecție, dar cu
un risc mult mai mic de reacții adverse.
 Graficele următoare ilustrează aceste reduceri de Ag-ne
si implicit reducerea efectelor secundare ce apar.

38. CAND? CU CE? DE CATE ORI ?

39. Protocol de vaccinare Caini

40. Protocol de vaccinare Pisici
6 wks
8wks
12 wks
16 wks
Plp RhCv C
Plp RhCv C FeLV FIV
Plp Rh Cv C FeLV FIV
Plp Rh Cv C FeLV FIV R
Plp Rh Cv
Plp Rh Cv
Plp Rh Cv FeLV
Plp Rh Cv Fe LV R
1yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Plp Rh Cv FeLV R
2yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
3yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
4yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Rh Cv FeLV R
5yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
6yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
7yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Rh Cv FeLV R
8yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
9yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
10yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Rh Cv FeLV R
11yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
12yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R
Total Antigens 107 antigens 32 antigens
135 if FIP and Bordetella added
Plp = Panleukopenia
Rh = Rhinotracheitis
CV = Calicivirus
C= Chlamydia or pneumonitis
FeLV = Feline Leukemia virus
FIV = Feline
immunosuppressive virus or
Feline Aids
R = Rabies

41. VACCINARILE: prea multe? prea frecvente?
Robert Snyder – Consilier “ Center for Diseases
Control”
“… cu cat stimulam mai mult sistemul imun cu atat va
lucra mai bine”
Cristina Chambrean (Spartis, Maryland)
“… injectand vaccinurile depasim barierele naturale ale
organismului si i se prezinta materialul strain de o
maniera nenaturala…”

42. Titrarea Anticorpilor Postvaccinali
Metoda ELISA -VACCICHECK
 In lipsa unor metode palpabile de a cuantifica
statusul imun, titrarea anticorpilor postvaccinali
ramane singura metoda practica si utila in evitarea
malpraxisului.
 Titrarea Ac-lor si vaccinarile conform unui plan cat
mai redus de administrare a Ag-nilor vaccinali
previne efectele nedorite-grave ce apar in urma
hiperimunizarilor.
 http://www.youtube.com/watch?v=wQ4o6gFzqiw

43. RECOMANDARIALE PRIMEI CONFERINTE
INTERNATIONALE DESPREVACCINURI VETERINARE SI
REAGENTI DE DIAGNOSTIC
MADISON,WISCONSIN,IULIE 1997
 cateii trebuiesc vaccinati impotriva bolilor infectioase grave precum
Parvoviroza, boala Carre si Rabia;
 a nu se vaccina inaintea varstei de 6 saptamani;
 a se administra 2 pana la 4 doze de vaccin la distanta de 2-4
saptamani;
 rapelul la varsta de 1 an, dupa aceasta rapelurile se recomanda la
fiecare trei ani, exceptand cele impuse prin lege;
 se vor monitoriza anual intre rapeluri nivelurile anticorpilor;
 animalele varstnice nu necesita rapel ci numai titrari de Ac in functie
de presiunea virala a mediului in care traiesc

45. Bibliografie
www.vetmed.wsu.edu
cliented/vaccines.html
University of Washington, College of
Veterinary Medicine
2001 Canine Vaccination Guidelines,
Richard Ford, DVM
Diplomat ACVIM
Guidelines to help Veterinarians to develop
a vaccination protocol
www.vmth.ucdavis.edu
The University of California at Davis,
Veterinary Medical Teaching Hospital
Click on
information for clients and visitors + Click on information
brochures
1. General Medical Concerns: VMTH Vaccination Protocol for
Dogs and Cats
2. Oncology Services: Feline Vaccination Associated Fibrosarcomas
www.vet.cornell.edu
Cornell Feline Health Center
Click on: Site map,
+ Animal Health,
+ Feline Health Center
+ Cat Owner Resources
+ Feline Health Information
+ Client Information Brochures
1.Feline Vaccines: Benefits and Risks
2. Vaccines and Sarcomas: A Concern for Cat
Owners
www.IVIS.org
International Veterinary Information Service
This web site is Free- Registration is required
Do a search for Dr Ron Schultz and you will
find two excellent peer reviewed articles:
1. Duration of Immunity to canine vaccines:
What
we know and what we don’t know. 8/14/99
2. Considerations in Designing effective and Safe
Vaccination
Programs for Dogs
www.catshots.net
An extensive bibliography of scientific articles
on Vaccine Associated Fibrosarcomas VAS or
Injection Site Fibrosarcomas
“Education before
vaccination “
Highly awarded web site!
in memory of
Sylvia

46. Va Multumesc !