1. “Am şlefuit materia
pentru a afla linia
continuă. Şi când am
constatat că n-o pot
afla, m-am oprit;
parcă cineva nevăzut
mi-a dat peste mâini“-
Constantin Brâncuşi
2. S-a născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, jud. Gorj şi a murit la Paris, la 16
martie 1957;
A urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1894-1898), apoi Şcoala de
Belle- Arte, la Bucureşti (1898 – 1902);
Pleacă în 1904 la studii la Munchen, dar după şase luni o porneşte pe jos prin
Bavaria, Elveţia şi Alsacia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul până
la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la Ecole Nationale
Superieure des Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercie
până în 1906 când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala. Refuză să
lucreze ca practician în atelierul lui Rodin, spunând: "La umbra marilor
copaci nu cresc vlăstare tinere". Expune pentru prima dată la Societe
Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris în 1906.
Cele mai importante şi mai cunoscute lucrări ale lui sunt:
• Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu: Poarta Sărutului, Masa Tăcerii,
Coloana fără sfârşit;
• Domnişoara Pogany;
• Sărutul;
• Cuminţenia pământului etc...
3. Colecţia cuprinde
fotografii, albume,
documente, cărţi,
scrisori care reflectă
momente din viaţa şi
activitatea lui
Constantin Brâncuşi.
Este prezentat mobilier
original de interior
ţărănesc de la
începutul secolului al-
XX-lea.
4.
5. Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la
Târgu-Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul
monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus
eroilor căzuţi în timpul primului război mondial,
proiectat şi construit de Constantin Brâncuşi. Cele
trei componente sculpturale - Masa tăcerii, Poarta
sărutului şi Coloana fără sfârşit - sunt dispuse pe
aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o
lungime de 1275m.
6.
7. Poarta sărutului, care se
află amplasată pe
aleea de la intrarea din
parcul oraşului, este
dăltuită din piatră
poroasă, extrasă din
carierele aflate în
împrejurimi, fiind
alcătuită din coloane
groase,
paralelipipedice, ce
sprijină o arhitravă cu
dimensiuni mai mari
decât ale coloanelor,
având lăţimea de
6,45m, înălţimea de
5,13m şi grosimea de
1,69m.
8.
9. Inaugurată la 27
octombrie 1938,
Coloana are o înălţime
de 29,35 metri şi este
compusă din 15
moduli octaedrici,
respectiv având la
extremităţile inferioară
şi superioară câte o
jumătate de modul.
Modulii erau numiţi
“mărgele” de către
Brâncuşi.
10.
11. Masa tăcerii, lucrată în
calcar, reprezintă
masa dinaintea
confruntării în bătălia
la care urmează să
participe combatanţii.
Timpul este prezent,
fiind reprezentat prin
dispunerea circulară a
celor 12 scaune-
clepsidre, care îl
măsoară. Totul
decurge în tăcere.
12.
13. Carol Davila -
Sculptură de
Constantin Brâncuşi
din 1903, expusă
din 1912 în curtea
Spitalului Militar
Central din
Bucureşti
14. Sărutul
Este lucrarea prin care
Brâncuşi îşi afirmă
autonomia artistică. Opera
aduce o nouă dimensiune
conceptului de sculptură.
Această operă sculptată
într-o manieră aparent
primitivă, este a doua
lucrare la care Brâncuşi
foloseşte tehnica tăierii
directe.
15. Domnişoara Pogany
Una dintre cele mai
cunoscute lucrări ale
genialului Brâncuşi este o
opera trasă în bronz după
exemplarul aflat în colecţia
Stork; reprezintă un simbol
naţional al artei moderne
româneşti.
Ochii săi mari, gura abia
schiţată, nasul fin,
sprâncenele puternic
arcuite..., totul ne reţine
atenţia la acest portret de
"o vrajă halucinantă".
16. Cap de copil
Este lucrarea pe care
Brâncuşi o prezintă la
expoziţia organizată la
Paris de Societe
Nationale des Beaux-
Arts în aprilie 1907,sub
numele de "ebauche".
Sculptura redă foarte
bine expresia de
inteligenţă a
modelului.
18. Pasărea măiastră
Sculptată în 1910, Maiastra
relevă aspiraţia lui Brâncuşi
către perfecţiune.
Forma pe care artistul o dă
Păsării Maiastre ne trimite
cu gândul la divinităţile
păgâne, la reprezentările
animalelor zeificate.
Maiastra nu este o pasăre
obişnuită, ci una specială,
înzestrată în legendele
populare româneşti cu
puteri magice, fiind aceea
care îl ajută pe Făt Frumos
să îşi întâlnească marea
dragoste.
19. Rugăciune
Rugaciune este o
sculptură în spiritul
tradiţiei bizantine, în
care formele sunt
alungite si stilizate,
chipul subţiat,
arcada ochilor este
puternic subliniată,
iar privirea voalata,
întoarsă parcă
înăuntru.