1. M o n t B l a n c Traversarea masivului semi-automatic Elaborat F . D . 2010 Vangelis Conquest of Paradis
2. Primind clip ul de la unul din prietenii mei şi nereuşind să înţeleg prea multe despre această traversare a Alpilor pe direcţia Italia – Franţa, în apropiere de vârful Mont Blanc, am încercat să mă lămuresc mai bine, apelând la internet. Am fost atras, astfel, în această lume minunată a peisajelor montane , peisaje care nu -mi erau prea clare în clipul primit. Aşa că mi-am permis să-l completez folosind toate posibi - lităţile oferite de i nternet (fotografii de la turişti sau imagini din satelit), astfel încât orice privitor să înţelegă ce înseamnă o traversare a platoului Mont Blanc, cum se poate realiza această traversare sau numai o parte din ea şi, ce-i mai important, să admire câteva imagini unice ... s t ând în faţa calculatorului. Nu am renunţat la ideea de bază a clipului: aceea de a oferi informaţii cât mai exacte privind traversarea Mont Blanc - ului (pentru cine ar fi interesat să o şi facă). Vizionare plăcută ... Iar celor amatori ... excursie plăcută ...
3. Mont Blanc este un masiv de grani ţă al munţilor Alpi, între Franţa, Elveţia şi Italia, orientat de la N- E la S-V, care atinge , pe teritoriul francez , î n ă l ţ imea maxim ă de 4 8 10 m , formând astfel o barier ă, teoretic aproape de netrecut , î ntre valea î nalt ă a r â ului Aost a, unde este situat ă localitatea Courmayeur şi valea francez ă a r â ului Arve, unde este situat ă l ocalitatea Chamonix . Vârful Mont Blanc apare ca un foi ş or peste î ntrega regiune Savoia franceză ş i domin ă , impozant, toate culmile î nconjur ă toare. Masivul Mont Blanc a fost cucerit prima oar ă î n anul 1786 de doi alpini ş ti amatori, doctorul Michel Paccard ş i ghidul Jacques Balmat. Un an mai t â rziu , la 3 august, în ziua sa de naşter e , cu mijloace ş i echipamente la fel de precare, Mont Blanc a fost escaladat ş i cucerit de fizicianul ş i naturalistul elveţian (G en e v a) Horace Benedict de Saussure .
5. Prima opţiune ... De la Courmayeur (Italia) la Chamonix ( Franţa ) Traversarea cu telecabina
6. Pe toat ă zona Alpilor s unt ş i foarte multe telescaun e, dar acestea sunt numai pentru schiori .. .
7. L'épopée du téléphérique du Mont Blanc 1905 : D eux ingénieurs suisses, Feldmann et Srub, imaginent de relier le hameau des Pèlerins au sommet de l'Aiguille du Midi, grâce à une combinaison funiculaire et ascenseurs à câbles. 1909 : L a Compagnie Française des Funiculaires reprend et modifie le projet. 1924 : L e premier tronçon - Les Pèlerins-La Para - est ouvert, et en 1927 le deuxième tronçon - La Para-Les Glaciers - est inauguré. A l'époque, ce funiculaire était le plus élevé au Monde. 1951 : L a guerre et l'ouverture du téléphérique Planpraz-Brévent, ont eu raison du funiculaire qui est fermé au public. Un ingénieur italien, le Comte Monte Dino Lora Totino est appelé pour un nouveau projet. 1954 : Le premier tronçon du tracé actuel est inauguré. Le second tronçon, 1500 m de dénivelée sans pylône est un exploit inédit. 30 guides d'Aoste et de Chamonix mettront deux jours pour hisser un cable de 1700 m de long et de plus d'une tonne au sommet de l'Aiguille du Midi. 1955 : L e téléphérique est achevé et les travaux de la télécabine "Panoramic" commencent. Elle sera mise en service en 1958. Istoria telefericului de pe Mont Blanc 1 905: D oi ingineri elveţieni, Feldmann şi Srub, au imagina t o legă tură între satul P elerin s şi vârful Aiguille du Midi, folosin d o combinaţie între ascensor şi funicular. 1909: Compania F rancez ă de Funiculare p reia ideea şi modific ă proiectul. 1924: Este deschis p rim ul tronson Pelerin s -La Para şi în 1927 este inaugurat a l do ilea tronson La Para-Gheţarii. În acel moment, acel teleferic era ce l mai mare din lume. 1951: Război ul şi deschiderea liniei telefericului Planpraz - Brévent au fost raţiunile care au închis accesul public ului la telefericul ini ţial . Un inginer italian, Contele Monte Dino Lora Totino , este solicitat pentru un nou proiect. 1954: E ste i n augurat p rim ul tronson a l traseul ui actual de la Chamonix până la Plan de l‘Aiguille. A l do ile a tronson , cu aproape 1500 m de cădere verticală fără piloni, este ceva i ne dit . 30 ghi zi din Aosta şi Chamonix , timp de două zile , au ridicat un cablu de 1700 m lungime şi peste o ton ă greutate , până la vârful Aiguille du Midi. 1955: Telefericul este finaliza t şi încep lucrările la telecabina "Panoramic“ . Ace a sta a intra t în exploatare în 1958.
8. Traseul şi etapele de traversare cu telecabina Click = Continuare II I III IV VI V La fiecare etap ă se schimbă telecabina ...
9. O schemă a v ârfurilor montane. Şi o imagine spa ţ ial ă mai sugestivă a traseelor celor 6 etape cu telecabina. II I III IV VI V Click = Continuare Memorând această imagine sau revenind la ea veţi înţelege mai bine anumite trasee care străbat aceşti minunaţi munţi ... Intrarea italiană în tunelul Mont Blanc Intrarea franceză în tunelul Mont Blanc
10. Prima etapă a traversării: La Palud - 1370 m - D iferenţa de nivel: 80 3 m ; - L ungime cablu : 1809 m ; - Durata: 6 minute. De la La Palud ... ... la Pavillon de Mont Frety Restaurantul cu terasă de la Mont Frety - 2173 m (un cătun al localităţii Courmayeur)
11. Imaginea din satelit a platoului de la Mont Frety, cu cele trei loca ţ ii : 1 – Staţia pentru telecabine; 2 - Pavilionul cu restaurant şi terasă; 3 – Cabana în jurul căreia se află grădina Saussure . 1 2 3 De la La Palud Spre Refugiile Torino
12. Imagine de la Mont Frety < –– Staţia pentru telecabine Pavilionul cu restaurant şi terasă –– > Cabana grădin ii Saussure –– >
13. Pe platoul de la Mont Frety se află g r ădina alpină Saussure ( cu peste 900 specii de plante pe cca. 7000 m 2 ) – de la numele omul ui de ştiinţă elveţian, Honoré Benedict de Saussure , care s-a dedicat studiului flor ilor de pe Mont Blanc , după prima sa ascensiune din anul 178 7 . De aceea, platoul Mont Frety, este supranumit şi “G rădina alpiniştilor ” , fiind o oaz ă floral ă a oraşul ui Courmayeur . Cabana grădinii
14. Etapa a II-a: - Diferenţa de nivel: 1165 m; - - Durata: 6 min . De la Pavillon de Mont Frety ... La Refugiul Torino Vecchio Imaginea vârfului Mont Blanc văzută de pe terasa de la Refugiul Torino Nuovo
15. Imaginea din satelit a traseului telecabine i dintre cele dou ă staţii ale acestei etape: 1 – Staţia Pavillon de Mont Frety; 2 – Staţia Refugiul Torino Vecchio. 1 2
16. Refugiul Torino Nuovo ( 3375 m ) Refugiul Torino Vecchio ( 33 38 m ) cu staţia de plecare spre Punta Helbronner Tunelul de legătură dintre cele două r efugi i
17. Valea râului Aosta Localitatea Courmayeur 1224 m Vecchio 3338 m Nuovo 3375 m La Palud Imagine a de iarnă a Refugiilor Torino (vedere de la Punta Helbronner)
18. Aceeaşi i magine a Refugiilor Torino , dar pe timp de vară ... Aici se vede şi staţia Pavillon de Mont Frety
19. Imagine de la R efugi ile Torino Etapa a III-a: Plecarea cabinei de la refugiul Torino Vecchio ( 33 38 m ) spre Punta Helbronner (3462 m) - Diferenţa de nivel: 124 m; - Durata: 2 min. De la Refugiul Torino Vecchio - la Punta Helbronner (ultima staţie pe teritoriul italian)
20. Imaginea aerian ă a traseului telecabinei în această etapă Refugiul Torino Vecchio Punta Helbronner (ultima staţie pe teritoriul italian) Refugiul Torino Nuovo De la Pavillon de Mont Frety
21. Traseul liniei spre Punta Helbronner Plecarea de la Refugiul Torino Vecchio Traseul , scurt de altfel, nu are nici un stâlp, este pe o creastă italiană şi este orientat de la S-E spre N-V.
22. O imagine mai apropiată a staţiei de sosire de la Punta Helbronner (3462 m)
26. “ Dinte le Uriaşului ” de pe vârful Helbronner
27. De la Punta Helbronner - la Aiguille du Midi ( punctul culminant al traversării - 3 77 8 m ) Umbra staţiei Punta Helbronner Etapa a IV-a: - Diferenţa de nivel: 316 m; - Lungime cablu: 5 km; - Doi stâlpi suspenda ţi; - Durata traversării: 30 min.
28. Staţia de plecare de la Punta Helbronner (3462 m) Acum traversarea platoului se face în telecabine panoramice, care merg în grupe de trei ...
29. O altă imagine a staţiei Punta Helbronner, de plecare spre Aiguille du Midi
30. Imaginea din satelit a platoului Mării de Gheaţă de pe Valea Albă (gheţar), cu cele două locaţii ale acestei etape: 1 - Staţia Punta Helbronner ; 2 - Staţia Aiguille du Midi (3778 m). Marea de Gheaţă De la Refugiul Torino Vecchio 1 Punta Helbronner 2 Aiguille du Midi Spre Plan de l‘Aiguille V a l ea A lb ă
31. Imagin ea unui vârf, escaladat de alpinişti, de pe traseul Punta Helbronner - Aiguille du Midi
32. Deasupra unui platou cu multă zăpadă, pe traseul Punta Helbronner - Aiguille du Midi
37. Sub linia telecabinelor se afl ă Marea de Gheaţă şi începe ghe ţarul Valea Albă
38. Valea Albă, Munţii Aiguille (Blanche, Noir, Dames, Brenva) şi tele cabinele panoramice
39. Imagine din avion a vârfurilor Mont Blanc şi Aiguille du Midi (văzuţi dinspre est)
40. Staţia de sosire (3778 m) a telegondo-lelor care vin de la Punta Helbronner
41. De la staţia de sosire, un tunel prin stânca principală face legătura spre liftul central şi spre staţia de plecare spre Plan de l‘Aiguille .
42. Datorită importanţei, poziţiei şi formei specifice vârfului Aiguille du Midi , în continuare sunt prezentate mai multe imagini ale acestuia, găsite la diferite adrese de internet.
46. Staţia de plecare s pre Plan de l‘Aiguille O imagine de pe una din crestele din vestul vârfului
47. Imaginea turnului din cel mai înalt punct (3842 m) al staţiilor de la vârful Aiguille du Midi În interiorul acestei stânci centrale există un lift care urcă 42 m până la terasa superioară, aflată la 3842 m , unde se desfăşoară privelişti deosebite (mai ales în timpul verii) spre Alpii cel or trei ţări: Italia, Franţa şi Elveţia .
48. Terasele de deasupra sta ţ iei de plecare spre Plan de l‘Aiguille şi vedere spre Chamonix (văzute de la baza turnului principal )
49. O altă imagine a t erasel or de deasupra sta ţ iei de plecare spre Plan de l‘Aiguille şi vedere spre Chamonix
52. O altă imagine deosebită: Platoul cu Marea Albă, vărfurile Aiguille d u Midi ş i Punta Helbronner, loca-litatea Chamonix, văzute de pe vârful Mont Blanc Marea Albă Aiquill du Midi Punta Helbronner Chamonix Vf. Mont Blanc
54. O altă schemă cu etapele IV - VI de traversare, de pe teritoriul Francez Aiguille du Midi IV V VI Chamonix De la Punta Helbronner
55. În această schemă se văd mai sugestiv traseele celor trei etape franceze de traversat cu telegondolele (IV) şi cu telecabina (V şi VI) Aici se observă că pe traseul IV, de la Punta Helbronner la Aiguille du Midi , există, pe distanţa de 5 km, doi stâlpi suspendaţi de susţinere a cablului. IV V VI
56. Acesta sunt singurele imagini cu cei doi stâlpi suspendaţi pe care se sprijină cablul de 5 km dintre Punta Helbronner şi Aiguille du Midi . Nu am reuşit să găsesc nici o expli-caţie a modului în care funcţionează.
57. Coborârea d e la Aiguille du Midi până la staţia intermediară de la Plan de l‘Aiguille Etapa a V-a: Plan de l'Aiguille (23 17 m) - Diferenţa de nivel: 1 4 61 m; - Fără nici un stâlp de susţinere; - Lungime cablu: 2870 m; - Durata: 10 min. Aiguille du Midi (3778 m)
58. ... se pleac ă din sta ţia Aiguille du Midi (de la 3778 m) Cu acest model de t elecabin ă ...
63. Coborârea d e la staţia intermediară Plan de l‘Aiguille (23 17 m) până la Chamonix (staţia finală la 1035 m ) Etapa a VI-a: (ultima) - Diferenţa de nivel: 1282 m; - Stâlpi de susţinere: 3; - Lungime cablu: 2500 m; - Durata: 10 min.
67. Imagini din telecabina care coboară spre staţia finală de la Chamonix Staţia de la Chamonix
68. Şi am coborât la Chamonix Aici se termină călătoria noastră cu telecabinele peste masivul Mont Blanc.
69. Staţia terminală din Chamonix, văzută dinspre oraş, unde s-a terminat călătoria noastră cu telecabinele peste masivul Mont Blanc.
70. A doua opţiune ... Escalada cu tramvaiul ... De la Chamonix - spre Nid d'Aigle
71. T ramvaiul cu cremalieră Mont Blanc Pornind de lângă Chamonix, de la una din sta ţiile Le Fayet (580 m) sau Saint Gervais ( 792 m ) , traseul, lung de 12,4 km, al tramvaiului cu cremalieră , trece pe pante de munte sau prin mici tuneluri şi are următoarele opriri: - Montivon ( 1400 m ) ; - Col de Voza ( 1653 m ) ; - Bellevue ( 1794 m ) şi Nid d'Aigle ( 2372 m ) , ultima staţie, chiar în faţa gheţarului Bionnassay . Durata unui urcuş depăşeşte o oră şi oferă un peisaj grozav. Tramvaiul face 4-5 ture pe zi. În lunile de iarnă, el merge numai până la staţia Bellevue. Linia acestui tramvai este cone ctată cu SNCF la Saint Gervais, are un ecartament feroviar de 1 m , o cremalieră între şine şi un şnec de tracţiune sub vagoane ( proiect Strub) pentru a putea urca cei 1792 m . Traseul are o pantă medie de 15% şi o una maximă de 24% , a proximativ 85% din lungimea lui având cremalieră. Traseul este electrificat, folosind o linie aeriană de 11 kV la 50 Hz. Prima secţiune a liniei de tramvai , până la Col de Voza, a fost funcţională în 1907 , iar următoarea secţiune, la forma actuală, fiind terminată în august 1914 ( atunci lu cru l a fost suspendat, d atorită primului război mondial şi niciodată nu a mai f ost reluat ) . Până în 1956, l ini a a fost deservită de locomotive cu abur, apoi a fost electrificat ă . Pe traseu au circulat şi circulă trei garnituri nu mite Anne , Marie şi Jeanne , de la n umele celor trei fiice ale proprietarului lini ei în momentul electrific ării (le vedeţi scrise pe garniturile de tren) .
76. Şi cremaliera dinţată dintre şine, care asigură urcarea şi coborârea tramvaiului. Roata dinţată (şnecul) de tracţiune sau de frânare, de sub vagoanele tramvaiului ...
91. Nid d'Aigle Acest punct terminus al t ramvai ului Mont Blanc este un punct de pregătire şi plecare pentru diverse trasee alpine care duc, în final, spre vârful Mont Blanc (4810 m) şi, apoi, pe traseele de traversare a Văii Albe şi de coborâre, spre Courmayeur.
92. Cei care nu şi-au dorit decât o plimbare montană interersantă ... ... se pot întoarce, tot cu tramvaiul, în staţia de plecare Le Fayet .
93. Traversarea prin tunelul Mont Blanc A treia şi cea mai comodă opţiune ... Dar, în acest caz, nu veţi admira decât ... tunelul.
94. Tunelul Mont Blanc E ste un tunel rutier , lung de 11,6 km, care leagă ora şele Courmayeur (Valle d ’ Aosta, Italia) şi Chamonix (Haute-Savoie, Franţa). Construcţia lui a fost realizată între anii 1957 – 1965, fiind cea mai importantă rută de transport din tre cele două ţari, deschisă pentru orice tip de autovehicul. Costul unei traversări este de aprox. 37 Euro pentru un autoturism şi de 47 Euro cu rulotă. La data de 24 martie 1999, 39 de oameni au murit atunci când un camion belgian de transport care transport a făină şi margarină a luat foc în tunel. După anul 2000 au fost luate măsuri suplimentare de admi-nistrare, destul de drastice pentru siguranţa şi protecţia tunelului şi a călătorilor, adoptându-se o conducere şi responsabilitate unică a tunelului. Notă : Între Franţa şi Italia, în iulie 1980, a mai fost dat în exploatare tunelul Fejus (mai la sud-vest de tunelul Mont Blanc), lung de 12,9 km, care face legătura între autostrăzile A43 (Modane - Franţa) şi A32 (Bardoneche -Italia). În prezent la acest tunel se fac lucrări de îmbunătăţire prin crearea unei galerii paralele de securitate, necesitate rezultată tot în urma unui incendiu izbucnit, la 4 iunie 2005, între 2 camioane slovace.
101. Sperăm că acest montaj a fost şi pe placul D-stră, chiar dacă nu veţi deveni turişti montani pe crestele Alpilor ... Măcar rămâneţi cu ideea că aţi trecut pe acolo ... chiar numai cu gândul. Completat F . D . 2010 AU REVOIR Click = Terminare [email_address] 2009 Concepţie iniţială
Notas do Editor
Dacă cineva a fost în acest circuit şi poate să ne dea alte informaţii, îi mulţumim anticipat ...
Pentru cei care doresc mai multe informaţii şi descrieri despre o traversare combinată: tramvai, pe jos şi telecabină, pot accesa adresa: http://2urbietorbi.wordpress.com/2009/09/15/expeditie-pe-mont-blanc/