2. Baroc
1600 – 1750.
Din cuvantul portughez “barocca”,
insemnand “o perla cu forme neregulată.”
Implica iregularitate , ciudatenie si
extravaganta.
Biserica catolică vedea modul în care
dramatismul stilului ar putea atrage oamenii
spre religie iar burghezia considera barocul
arhitectural şi artistic ca un mod de atrage
clienţi şi de a face concurenţă economică.
3. Stilul arhitectonic si artistic baroc
Emotional.
Culori mai stralucitoare decat lumina; mai
intunecate decat intunericul.
Impotriva reformei in arta.
Picturile si sculpturile din biserici transmiteau
mesaje atat analfabetilor cat si celor invatati.
Arta ecleziastica.
Cu cat e mai dramatic cu atat mai bine !
4.
5. În arhitectura de tip baroc, accentul cade
pe folosirea elementelor arhitectonice ce
conferă măreţie şi grandoare, aşa cum ar
fi: coloane masive, bolţi înalte, arcade
largi, domuri copleşitoare, culori de
intensităţi puternic contrastante (aşa-
numita metodă a clar-obscurului, care a
fost folosită în special în pictură), volume
şi spaţii goale impresionante.
Comparate cu clădirile realizate anterior,
interiorul unei clădiri executate în stil
baroc aduce ca una din inovaţiile sale
esenţiale folosirea unui imens spaţiu
interior la intrare urmat de existenţa unor
scări monumentale ce leagă parterul cu
celelalte nivele ale clădiri
11. Pictorii care au Aidoma
excelat în folosirea sculpturilor cu un
elementelor stilului singur personaj, în
baroc în pictură au cele de tip baroc
folosit în mod având mai multe
accentuat figuri fiinţe umane
umane surprinse în prezente, aflate
decursul mişcării, întotdeauna în
puternice contraste mijlocul unei
de lumină şi acţiuni comune,
întuneric (acea grupul afişează o
tehnică cunoscută anumită
sub numele generic importanţă sau
de clarobscur), gravitate, dând
culori puternice solemnitate
momentului
surprins.
37. Mobila baroc
Forme curbe ample bogăţie în
ornamentare şi detalii sculpturale
numeroase Picioarele scaunelor sunt
frecvent curbate terminându-se într-o
formă stilizată ce aminteşte de laba unor
canine şi/sau feline
41. Forme muzicale ale muzicii baroc
instrumentale
Dansuri -- bourreé, menuet, hornpipe, air, allemande,
courante, sarabande, gigue
Suite de dansuri -- melodii în aceeaşi cheie armonică, care
sunt "împletite" împreună
Fugă -- Un instrument porneşte o melodie cu o temă şi
este imitat de un altul ce cântă de un altul ce cântă o piesă
polifonică. Are doar un mod, dar mai multe părţi (tema,
contrasubiectul şi expunerea).
Preludiu -- o introducere muzicală la o piesă muzicală bine
structurată.
Concerto grosso -- Are dinamică "terasată" pentru că
acesta este tipul de melodie; un grup restrâns cântă cu un
grup mare.
Sonată -- Piesă în mai mulţi timpi cântată de unul sau
două instrumente. Cei trei timpi sunt, de obicei,
repede/încet/repede.
Concerto -- Piesă muzicală complexă cântată de un
instrument solo şi orchestră.
42. Compozitori
Johann Sebastian Bach (1685 - 1750) -- Arta fugii
François Couperin
Georg Friedrich Händel (1685 - 1759) -- Water
Music Suite
Jean-Baptiste Lully
Claudio Monteverdi
Jacopo Peri
Jean-Philippe Rameau
Domenico Scarlatti (1685 - 1757) -- Sonate
pentru cembalo sau harpsicord
Georg Philipp Telemann (1681 - 1767) -- Der Tag
des Gerichts (Ziua Judecăţii), 1762
Antonio Vivaldi (1678 - 1741) -- L'Estro Armonico