Acest material a fost elaborat în cadrul cursului de instruire la distanță, realizat în perioada 17.10 – 31.12.2014, pe platforma www.e-learning.civicportal.org. Această activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului „UE – Republica Moldova, un partener mai mult decât donator”, implementat de absolvenții programului „Open World” (2011): Ludmila Mitioglo și Victor Koroli. Acest proiect este implementat cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova. Răspunderea este exclusivă a autorilor şi nu conține, sub nici o formă, pozițiile Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

1. Oportunități pentru tineri în procesul de integrare europeană
Prevederile europene din domeniul tineretului au apărut încă la începutul anilor ’90,
luînd forma unor programe prin care erau sprijinite acțiuni precum mobilitatea tinerilor,
schimburile de tineri, cetățenia activă, voluntariatul și participarea. Treptat au apărut
prevederi în domeniul politicii de tineret, prevederi ce se regăsesc într-o serie de
documente și inițiative la nivel european, cum ar fi Pactul european pentru tineret,
Cartea Albă, Strategia europeană de tineret.
La nivelul statelor membre ale UE se încearcă, prin mecanismele existente, conturarea
unei abordări comune în domeniul tineretului. Fiecare stat membru rămâne, însă,
responsabil de realizarea politicii sale în domeniul tineretului, în virtutea principiului
subsidiarității.
Înainte de anul 2001, activitățile instituțiilor europene în domeniul tineretului s-au axat
pe examinarea și punerea-n aplicare a unor programe specifice, cum ar fi, “Tineret
pentru Europa”, lansat în 1988, „Serviciul European de Voluntariat”, lansat tot în 1988,
sau programul „Tineret”, lansat în 2000.
Cartea Albă Privind Tineretul, adoptată în noiembrie 2001, a propus intensificarea
cooperării în domeniul participare, informare, precum și activitățile de voluntariat.
Acesta a cerut o mai bună înțelegere și cunoaștere a problemelor tinerilor și a
recomandat luarea în considerare mai mult a dimensiunii de tineret la elaborarea de
politici în domenii precum educația și formarea profesională, ocuparea forței de muncă și
incluziunea socială, sănătate și non-discriminarea, cu scopul suplimentar de a crește
participarea tinerilor în viața socială și politică și a mări gradul de cetățenie activă a
acestora. Pactul European Pentru Tineret o inițiativă care promovează o abordare mai
unificată și coerentă a chestiunilor legate de tineret în Uniunea Europeană, a fost
anunțat în 2005. Cadrul UE pentru politica de tineret este acum compusă din trei
cursuri principale de acțiune: încurajarea cetățeniei active a tinerilor, promovarea și
integrarea socială și profesională a tinerilor, și includerea dimensiunii de tineret în
celelalte politici. În plus, Uniunea Europeană contribuie, de asemenea, la dezvoltarea
mobilității tinerilor și recunoașterea experienței lor de învățare non-formală.
Strategia Europa 2020
Europa 2020 este strategia de creștere a UE pentru deceniul următor. Aceasta se
concentrează pe cunoaștere și inovație (creștere inteligentă), o economie mai durabilă
(creșterea durabilă), ocuparea forței de muncă și incluziunea socială (creșterea favorabilă
incluziunii). Domeniile care au nevoie de cel mai mare atenție vor fi abordate prin 7
inițiative emblematice, două dintre care au drept țintă tinerii: Tineretul în mișcare
(creșterea inteligentă) propune 28 de acțiuni-cheie menite să facă educație și formare mai

2. relevante pentru nevoile tinerilor și încurajarea mai mulți dintre ei să profite de
subvențiile UE pentru a studia într-o altă țară. Acest lucru va spori capacitatea de
încadrare profesională a tinerilor și accesul la piața forței de muncă. A doua inițiativă
emblematică "O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă" (creștere incluzivă) își
propune să abordeze unele dintre aceste probleme prin susținerea țărilor și regiunilor
din UE în dezvoltarea unor modalități mai eficiente de a analiza și anticipa ce abilități vor
fi necesare pe piețele forței de muncă de mâine și cu aceste cunoaștere și date,
dezvoltarea și adaptarea educației și formării profesionale, astfel încât tinerii să obțină
competențele necesare.
Toate aceste inițiative, politici și strategii a au rezultat într-un șir de programe pentru
tineri din UE, inclusiv pentru tinerii din statele Parteneriatului Estic.
Tineret în acțiune urmat de programul Erasmus Plus
"Tineret în Acțiune" (Youth in Action) este programul Uniunii Europene care susține
activitățile de învățare non-formală pentru tineri, prin finanțarea de proiecte. Acesta a
continuat programul "Tineret" (Youth) și a fost implementat in perioada 2007 - 2013.
Programul, cu finanțare de la Comisia Europeana, a vizat promovarea cetățeniei active in
rîndul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate și tolerantă, sprijinirea
înțelegerii reciproce intre tinerii din diferite țări, promovarea cooperării europene și
contribuția la îmbunătățirea calității sistemelor de susținere a activității de tineret.
Erasmus Plus își propune să încurajeze dezvoltarea competențelor și a capacității de
inserție profesională și să ofere noi oportunități de educație, formare și stagii pentru
tineri. Programul se va derula pe o perioadă de șapte ani și va beneficia de un buget total
de 14,7 miliarde de euro. Această cifră este cu 40% mai mare decât actualul nivel al
cheltuielilor și reflectă angajamentul UE de a investi în aceste domenii.
Erasmus+ va oferi unui număr de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia,
de a se forma, de a câștiga experiență profesională și de a participa la programe de
voluntariat în străinătate.
Erasmus+ va finanța parteneriate transnaționale între organizații și instituții de
învățământ, formare și tineret, cu scopul de a stimula cooperarea și de a construi o
punte între mediul educațional și cel profesional, care să faciliteze acoperirea deficitului
de competențe cu care ne confruntăm astăzi în Europa.
De asemenea, va susține eforturile de modernizare a sistemelor de învățământ, formare
profesională și tineret depuse la nivel național. În domeniul sportului, programul va
finanța activități accesibile publicului larg și proiecte transfrontaliere destinate în special
combaterii trucării meciurilor, dopajului, violenței și rasismului.

3. Erasmus+ reunește șapte programe ale UE în domeniul educației, formării și tineretului
și va susține, pentru prima dată, sportul. Fiind un program integrat, Erasmus+ oferă
mai multe posibilități de cooperare între sectoarele educație, formare și tineret și sport.
Totodată, propune condiții de participare și de finanțare simplificate față de programele
precedente.
Erasmus plus pentru Moldova
Tinerii din Moldova pot beneficia de burse europene de studii în egală măsură cu cei din
Uniunea Europeană. Moldovenii pot aplica pentru bursele Erasmus Plus.Programul
finanţat de Comisia Europeană se desfăşoară în perioada 2014-2020 şi este disponibil
inclusiv pentru cele şase ţări ale Parteneriatului Estic: Moldova, Armenia, Azerbaidjan,
Belarus, Georgia şi Ucraina.
Cine poate participa?
Persoanele fizice –studenți, stagiari, ucenici, elevi, cursanți adulți, tineri, voluntari, cadre
didactice universitare, profesori, formatori, lucrători de tineret, profesioniști ai
organizațiilor active în domeniul educației, formării și tineretului –constituie principala
populație-țintă a programului. Totuși, aceste persoane pot participa la program numai
prin intermediul unor organizații, instituții, organisme sau grupuri care organizează
astfel de activități. Condițiile de acces la program se referă, prin urmare, la următorii doi
actori: „participanții” (persoanele participante la program) și „organizațiile participante”
(inclusiv grupuri de tineri implicați în activități pentru tineret, dar nu neapărat în cadrul
unor organizații de tineret, denumite, de asemenea, grupuri informale de tineri).
La fel, Una din acțiuni la care poate participa Republica Moldova este "Youth
Exchanges".
Schimburile de tineri (cu vârsta cuprinsă între 13 și 30) permit grupurilor de tineri din
țări diferite să se întâlnească și să petreacă timp împreună pentru o perioadă de până la
21 de zile. În timpul unui schimb de tineri, participanții efectuează împreună un
program de lucru (o combinație de ateliere de lucru, exerciții, dezbateri, jocuri de rol,
simulări, activități în aer liber etc.) proiectate și pregătite de ei înșiși anterior schimbului.
Schimburile de tineri le permit acestora: să dezvolte competențe; să devină conștienți de
subiecte/domenii tematice relevante din punct de vedere social; să descopere noi culturi,
obiceiuri și stiluri de viață, în special prin învățare reciprocă; să consolideze valori
precum solidaritatea, democrația, prietenia etc.
Acest tip de proiecte îi implică atât pe cei care sunt beneficiarii finali ai procesului de
învăţare (studenţi, elevi - filieră tehnologică sau vocațională și postliceal -, tineri,
voluntari etc.) cât şi profesioniştii din domeniile educaţie, formare şi tineret care
facilitează procesul de învăţare (profesori, formatori, lucrători de tineret, personal de
conducere sau administrativ, etc.).
Aceștia nu primesc finanțare direct ci sunt implicați în proiectele aprobate ale

4. organizațiilor beneficiare. Astfel numai organizaţiile pot solicita finanţare (cu excepţia
grupurilor informale).
Serviciul European de Voluntariat (SEV sau EVS – European Voluntary Service) este un
o alt[ oportunitate pentru tineri, care sprijină serviciul de voluntariat transnațional al
tinerilor. SEV permite tinerilor cu vîrste cuprinse intre 18 si 30 de ani sa desfășoare
stagii de voluntariat pentru perioade de la cîteva săptămîni pana la 12 luni in organizații
dintr-o alta tara decît țara lor de reședință, de regula tari din cadrul UE însă și alte țări
partenere în acest program.
SEV aspira la dezvoltarea coeziunii sociale, a solidarității, tolerantei și înțelegerii
reciproce intre tinerii europeni, totodată promovând cetățenia activa. Dincolo de
participarea la proiecte venite in sprijinul comunităților locale din tarile gazda, SEV este
în primul rînd un serviciu de învățare adresat tinerilor europeni: prin intermediul
experiențelor de învățare non-formala, aceștia își îmbunătățesc sau capătă competente
pentru dezvoltarea lor personala, educațională și profesională, cat si pentru mai buna lor
integrare socială. Voluntarii deprind noi abilități și limbi străine, descoperind in același
timp alte culturi. Anual, cîteva mii de tineri europeni se modelează pe ei înșiși prin astfel
de stagii SEV!
Stagiile SEV se derulează întotdeauna pe baza unui proiect scris si implementat fie de
organizația gazdă, fie de cea de trimitere, finanțat de agenția națională din tara
respectiva. Orice proiect SEV include cel puțin trei actori principali:
• Voluntarul – tînărul care va derula stagiul de voluntariat intr-o organizație dintr-o
tara UE sau partenera in program, diferita de tara sa de reședința;
• Organizația de trimitere – o organizație acreditata pentru acest rol, din tara de
reședință a tînărului, care se ocupa de trimiterea lui si care asigura comunicarea cu
organizația gazda, susținînd voluntarul in toate procedurile premergătoare plecării
sale, dar si pe parcursul sau după încheierea stagiului de voluntariat;
• Organizatia gazda – organizatia (organizatie non-profit sau institutie) care deruleaza
proiectul SEV in cadrul caruia voluntarul isi va derula activitatea pe perioada
stagiului de voluntariat SEV.
Cine poate lua parte la SEV?
Pot lua parte la un stagiu SEV tineri cu vîrstă intre 18 si 30 de ani, rezidenți legali intr-o
tara membra UE sau intr-o tara parteneră, indiferent de mediul de proveniența al
acestora, respectându-se criteriul non-discriminării. Pot exista si excepții de la limita
inferioara de vîrsta in cazul tinerilor cu oportunități reduse, inclusiv tinerii cu
dizabilitati, care pot participa in proiecte SEV începînd cu vîrsta de 16 ani.
Nu este nevoie sa cunoști limba tarii gazda, sa ai abilități speciale, o calificare sau vreo
experiența anume pentru a deveni voluntar SEV. Orice tînar aflat la vîrsta vizata de
acest program este binevenit sa se înscrie. Totuși, organizațiile gazda au libertatea de a-
si selecta voluntarii care se vor implica in proiectele lor in funcție de criterii obiective
legate de necesitățile proiectului, însă ținînd cont de principiul non-discriminării pe baza

5. de rasa, sex, statut social, apartenenta la un grup religios sau etnic sau orice alte criterii
de acest tip. Selecția este la latitudinea organizației gazda si poate depinde de natura
proiectului si de numărul aplicantilor pentru a participa la acesta; ea poate consta intr-o
decizie luata pe baza scrisorii de motivație si a CV-ului aplicantului sau pe baza unui
interviu (telefonic sau prin internet, de ex.).
In ce domenii se pot implica voluntarii SEV?
Proiectele SEV derulate de organizațiile gazda pot avea o diversitate de teme, precum:
cultura si arta | minorități | dezvoltare rurala sau urbana | informarea tinerilor pe
diverse teme | sănătate | anti-discriminare | protecția mediului si a animalelor | media
si comunicare | șanse egale pentru toți | integrare sociala | cetățenie activa | întărirea
sectorului asociativ | masuri anti-delincvență | dialog inter-religios | protecție civila |
drepturile copiilor | rolul activ al femeii | cooperare pentru dezvoltare | dizabilitate |
educație prin activități recreative | politici pentru tineret | cooperare regionala |
programe anti-drog | conservarea patrimoniului | informare europeana | tineret si sport
| dialog intercultural | etc. Proiectele SEV nu presupun intervenții cu grad de risc (de
ex. ajutor umanitar, ajutor de urgenta, etc.)!
Durata proiectului SEV
Stagiul de voluntariat SEV poate avea o durata minima de 1 luna si o durata maxima de
douăsprezece 12 luni (excluzînd pregătirea și evaluarea). Orice proiect SEV include un
ciclu de formare si evaluare. De regula, un tînar poate derula pe parcursul vieții un
singur stagiu de voluntariat in cadrul schemei SEV. In cazul tinerilor cu șanse reduse
sau pentru activitățile voluntare de grup, daca este suficient justificat, o durata minima
de doua săptămîni este permisa.
Un voluntar, in general, poate participa intr-o singura activitate de voluntariat (deci
poate derula pe parcursul vieții un singur stagiu de voluntariat inclus intr-un proiect
SEV). În cazuri justificate (în special atunci cînd din motive pedagogice este prevăzută o
abordare pas cu pas, atunci cînd au apărut probleme in activitatea prevăzută inițial sau
daca voluntarul a participat intr-o activitate de grup pe termen scurt), o participare la
doua sau mai multe activități consecutive de voluntariat este posibila. Cu toate acestea,
durata totala a activității nu poate niciodată sa depășească 12 luni pentru un singur
voluntar.
Ce sprijin primesc pentru a putea participa la un stagiu SEV?
Programul oferă sprijin financiar si logistic cvasi-complet tinerilor dornici să participe la
acest serviciu de voluntariat. Programul acoperă cheltuielile necesare, inclusiv
transportul. Voluntarii beneficiază de sprijin logistic de la organizația de trimitere înainte
de plecare si de la cea gazda pe perioada stagiului, inclusiv bani de masa și de buzunar.

6. LINK-uri utile:
http://europa.eu/youth/ro - Portalul European pentru Tineret
http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm - Europa 2020
http://ec.europa.eu/youth/youth-in-action-programme/ - Comisia Europeană,
programul Tineret în Acţiune
http://ec.europa.eu/youth/pdf/doc599_ro.pdf - Ghidul participantului
http://www.eurodesk.ro/ - Eurodesk
http://ec.europa.eu/youth/index_en.htm - Comisia Europeană, portalul dedicat
tinerilor
http://www.tinact.ro/ce-este-tia - Tineri în acțiune
http://ec.europa.eu/youth/programme/index_en.htm - Erasmus Plus
http://eacea.ec.europa.eu/erasmus_mundus/results_compendia/selected_projects_acti
on_1_master_courses_en.php - Lista tuturor Programelor de Master în programul
Erasmus Plus
http://www.centruinfo.org/md/news-2/433-programul-erasmus-youth-exchange -
Informații despre aplicare la componenta Schimbul de tineri in Moldova
http://www.voluntareuropean.ro/sev.php - Serviciul European de Voluntariat
Valerian TĂBÎRȚĂ
Acest material a fost elaborat în cadrul cursului de instruire la distanță, realizat în
perioada 17.10 – 31.12.2014, pe platforma www.e-learning.civicportal.org. Această
activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului „UE – Republica Moldova, un partener mai
mult decât donator”, implementat de absolvenții programului „Open World” (2011):
Ludmila Mitioglo și Victor Koroli.
Acest proiect este implementat cu suportul Ambasadei SUA în
Republica Moldova.
Răspunderea este exclusivă a autorilor şi nu conține, sub nici o
formă, pozițiile Ambasadei Statelor Unite ale Americii.