Cultura si mass media de Olga Țîganescu
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului de instruire la distanță „Dialog Intercultural în Moldova”.
Cursul de e-learning este realizat în cadrul proiectului „Dialog Intercultural în Moldova”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul financiar al Fundației pentru Copii Pestalozzi. Cursul de e-learning este implementat cu suportul financiar al programului „Region in Transition" – RITA Program of the Polish-American Freedom Foundation implementat de Fundaţia Educaţie pentru Democraţie din Polonia.
Răspunderea este exclusivă a autorilor și nu conține, sub nici o formă, pozițiile donatorilor.
2. Mass-media au devenit, în lumea modernă, un
fel de centru gravitațional în raport cu care
se poziționează toate celelalte segmente ale
viații (Mihai Coman)
5. Th. Adorno și Max Horkheimer analizează
producție industrială a bunurilor culturale ca
o mișcare globală de producere a culturii ca
marfă
Schema de organizare a produselor culturale
este văzută ca un management al vânzării
mașinilor în serie
6. Multitudinea de canale media face ca fiecare
consumator să posede dreptul la alegere
Valorile și conținuturile culturale propuse de
mass-media vor urma nevoile sociale ale
consumatorilor
7. PROGRAME EDUCATIVE PUȚINE ȘI
PREZENTAREA MODELELOR NEGATIVE
Media oferă un proces foarte
scăzut din emisie pentru
programele culturale.
Totuși, aceasta nu doar
promovează modelele de comportament, ci și
generează unele noi, ca de exemplu cel de
consum.
8. Mass-media prezintă modele negative (falși
eroi, false vedete) care au o influență
negativă puternică.
Tinerii încearcă să adopte comportamentul
acestor modele, ba chiar îi idolatrizeze
9.
10.
11. „Transmiterea valorilor prin intermediul mass-media
contribuie la realizarea stabilităţii sociale şi la
menţinerea, în timp, a structurilor culturale.
Promovând diferite modele de comportament, presa
oferă un set de roluri sociale şi un vocabular
simbolic; confruntat cu aceste mesaje, care răspund
astfel nevoilor sale de modele şi de termeni de
referinţă, publicul are posibilitatea să aleagă sau să
respingă, să modifice sau să negocieze, să dezbată
şi să reaşeze rolurile şi valorile comune.
Prin această acţiune, presa apare ca o forţă care
este în egală măsură conservatoare şi inovatoare,
stabilizatoare şi dinamizatoare, păstrătoare a unor
valori tradiţionale şi generatoare de noi valori”.
M. C o m a n