Acest material a fost elaborat în cadrul cursului de instruire la distanță, realizat în perioada 17.10 – 31.12.2014, pe platforma www.e-learning.civicportal.org. Această activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului „UE – Republica Moldova, un partener mai mult decât donator”, implementat de absolvenții programului „Open World” (2011): Ludmila Mitioglo și Victor Koroli. Acest proiect este implementat cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova. Răspunderea este exclusivă a autorilor şi nu conține, sub nici o formă, pozițiile Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

1. Beneficiile economice și provocările pentru IMM-uri naționale
în cadrul UE
Companiile clasificate ca întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) sunt definite oficial de
UE ca fiind cele cu mai puţin de 250 de angajaţi. În plus, cifra de afaceri anuală
a acestora nu trebuie să depășească 50 de milioane de euro, iar bilanţul anual nu poate
să depășească 43 de milioane de euro.
IMM-urile pot fi împărţite în trei categorii, în funcţie de dimensiunea acestora:
microîntreprinderile au mai puţin de 10 angajaţi, întreprinderile mici au între 10 și 49 de
angajaţi, iar întreprinderile mijlocii au între 50 și 249 de angajaţi.
Microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii constituie forma
dominantă de organizare a întreprinderilor în toate ţările Uniunii Europene. Dintr-un
total de aproximativ 27 de milioane de întreprinderi, peste 99 % din întreprinderile din
Uniunea Europeană sunt IMM-uri. IMM-urile contribuie foarte mult la ocuparea forţei de
muncă și la crearea bogăţiei în Europa: IMM-urile reprezintă aproape 70 % din locurile
de muncă din sectorul privat european al serviciilor; în industriile din Europa, numărul
persoanelor angajate de IMM-uri este ridicat, în special în sectoare precum construcţiile,
produsele metalice, industriile legate de lemn și de producţia de mobilier.
Politica europeană privind IMM-urile
Astăzi, politica europeană în ceea ce privește IMM-urile este axată în principal pe cinci
domenii prioritare:
• promovarea spiritului antreprenorial și a competenţelor
• îmbunătăţirea accesului IMM-urilor pe pieţe
• reducerea procedurilor birocratice
• îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare a IMM-urilor
• consultarea cu părţile interesate în domeniul IMM-urilor
Small Business Act este bazat pe principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” – politica
dominantă ar trebui să fie aceea care creează condiţii favorabile IMM-urilor în
Europa.Small Business Act este un pachet de măsuri bazat pe zece principii:
• Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată
prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat
• Asigurarea posibilităţii pentru antreprenorii cinstiţi care au dat faliment de a
beneficia în mod rapid de o a doua șansă
• Definirea regulilor după principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”

2. • Asigurarea reactivităţii administraţiilor la nevoile IMM-urilor
• Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea
participării IMM-urilor la achiziţiile publice și exploatarea mai judicioasă a
posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat.
• Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare și promovarea unui cadru juridic și
comercial care să favorizeze punctualitatea plăţilor în cadrul tranzacţiilor
comerciale
• Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile oferite de
piaţa unică
• Promovarea ameliorării competenţelor în cadrul IMM-urilor și a tuturor formelor
de inovare
• Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în
oportunităţi
• Încurajarea și sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creșterea pieţelor
Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu probleme specifice
din cauza dimensiunii reduse și a resurselor limitate ale acestora. Crearea unei noi
întreprinderi și obţinerea capitalului necesar reprezintă o provocare, la fel ca și găsirea
tipului adecvat de finanţare pentru extinderea unei întreprinderi existente. Din cauza
resurselor limitate, acestea suferă din cauza procedurilor birocratice și a sarcinilor
administrative mai mult decât companiile mai mari. IMM-urile se luptă adesea pentru a
ţine pasul cu noile dezvoltări în domeniul tehnologiilor informaţiei și comunicaţiilor și în-
tâmpină dificultăţi în găsirea de personal calificat, precum și în punerea la dispoziţia
acestuia a unei formări și a unei educaţii adecvate. În plus, găsirea de succesori pentru
patronii de întreprinderi care doresc să se pensioneze poate fi, de asemenea,
problematică.
Aceste provocări nu sunt noi. Cu toate acestea, marile tendinţe economice precum
globalizarea economiei, progresul tehnologic și tendinţa spre o economie mai bazată pe
cunoaștere, precum și extinderea UE și instituirea pieţei interne au modificat
considerabil provocările cu care se confruntă IMM-urile astăzi.
Provocări generate de globalizare pentru microîntreprinderi și întreprinderile
mici Următoarele noi provocări generate de internaţionalizarea crescută a derulării de
activităţi economice în Europa și de pătrunderea noilor ţări în economia globală prezintă
o importanţă particulară:
• Creșterea concurenţei de către furnizorii străini, o tendinţă generală spre
francizare și spre apariţia de companii mari cu filiale locale în sectoare precum
brutăriile, optica, curăţenia etc.

3. • Modificarea structurii cererii și a pieţelor, de exemplu, în contextul marilor
întreprinderi care se bazează din ce în ce mai mult pe furnizori străini, creșterea
rolului aspectelor legate de mediu
• Modificarea pieţei forţei de muncă în contextul migraţiei forţei de muncă, al
creșterii recurgerii la forţa de muncă flexibilă (muncă sezonieră, agenţii de ocupare
a forţei de muncă, munca pe fracţiune de normă etc.) și al presiunii privind
costurile forţei de muncă
• Modificarea reglementării politice și a altor tipuri de reglementare, de exemplu
diminuarea rolului instituţiilor financiare locale precum băncile de economii și
băncile cooperative, și creșterea rolului investitorilor instituţionali.
Una dintre principalele provocări cu care se vor confrunta multe IMM-uri în următorii
ani este problema transferului de întreprinderi cauzat de pensionarea patronului
întreprinderii. Astfel cum a subliniat Comisia Europeană într-o comunicare recentă pe
această temă, conform estimărilor, o treime din antreprenorii din UE și în principal cei
care conduc întreprinderi familiale se vor pensiona din întreprinderea lor în următorii
zece ani
Provocările cauzate de schimbările demografice nu apar doar în contextul transferului de
întreprinderi și al nevoii de îmbunătăţire și de facilitare a transferului de proprietate
către generaţiile mai tinere, fie prin acordarea de asistenţă persoanelor nou venite în
cadrul IMM-urilor, fie prin alegerea de angajaţi interni.
Este important să se sublinieze că întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod clar mai
puternic afectate de aceste schimbări și tendinţe demografice decât companiile mari,
deoarece, în general, au mai multe dificultăţi în ceea ce privește atragerea și reţinerea
angajaţilor calificaţi decât marile întreprinderi. Prin urmare, în special în ţările în care
există o pondere semnificativă de companii mari și deficite de forţă de muncă, IMM-urile
se confruntă deja cu anumite provocări. De aceea, un număr mare de ţări a stabilit
planuri și programe cu scopul de a fi mai bine pregătite pentru a susţine companiile să
se adapteze la provocările legate de schimbările demografice.
Lipsa forţei de muncă calificate este o problemă pentru mai mult de o treime din totalul
IMM-urilor din UE
În perspectiva intensificării competiţiei din ţările străine în contextul extinderii UE și al
globalizării, actorii din cadrul IMM-urilor din întreaga Europă consideră astăzi nevoia de
a îmbunătăţi capacitatea de inovare și actualizarea calificărilor și a competenţelor drept
o provocare crucială. Este de asemenea important de notat că această provocare este
înfruntată nu numai de IMM-urile mai mari, ci și de microîntreprinderi și de sectorul
artizanal. Capacitatea IMM-urilor în special de a inova necesită un set complex de
competenţe, de reţele și de procese.
În această situaţie, trebuie remarcat faptul că IMM-urile derulează un număr important
de activităţi de formare profesională, însă, în același timp, mulţi angajaţi părăsesc IMM-

4. urile pentru posturi mai bine plătite în cadrul marilor întreprinderi, lăsând compania să
suporte costurile formării fără a avea posibilitatea de a culege roadele.
Astfel, cum o ilustrează sondajul recent al Observatorului IMM-urilor europene, lipsa
forţei de muncă calificate este o problemă pentru mai mult de o treime din totalul IMM-
urilor din UE, cu diferenţe semnificative. În timp ce se pare că problema este cel mai
puţin răspândită în ţări ca Ţările de Jos sau Germania (raportată doar de 20-25 % din
directorii intervievaţi), ea reprezintă o preocupare majoră pentru aproape trei sferturi din
directorii din alte ţări (72 % în Lituania, 50 % în Estonia, peste 50 % în Grecia, România
și Finlanda). În ceea ce privește IMM-urile care întâmpină probleme în ocuparea locurilor
de muncă vacante, sondajul subliniază că aceste IMM-uri se plâng în primul rând de
deficitul de forţă de muncă calificată. 28 % din IMM-urile din UE declară că aceasta este
preocuparea lor principală în procesul de recrutare.
Prezentare generală a provocărilor practice și puncte de referinţă Abordarea
barierelor și a obstacolelor interne aflate în calea formării în cadrul IMM-urilor
• Bariere și obstacole organizaţionale
• Mijloace și resurse financiare pentru formare
• Politica/planurile/anticiparea în materie de resurse umane și de dezvoltare a
competenţelor
• Percepţiile asupra nevoilor de formare (ale antreprenorilor/ale directorilor și ale
angajaţilor)
• Punerea în comun a resurselor și cooperarea între IMM-uri în materie de formare
și de dezvoltare a competenţelor
Metode și tehnici de formare adecvate
• Metode de formare ce abordează nevoile specifice ale IMM-urilor, precum
formarea la locul de muncă, rotaţia posturilor etc.
• Formarea și dezvoltarea competenţelor personalului de
conducere/antreprenorilor
• Validarea competenţelor informale și a calificării.
Înfruntarea provocărilor actuale și structurale ale dezvoltării competenţelor
• Schimbările demografice și îmbătrânirea forţei de muncă
• Recrutarea/atragerea de angajaţi mai tineri și calificaţi
• Dezvoltarea competenţelor în contextul internaţionalizării
• Îmbunătăţirea și abordarea egalităţii de șanse între femei și bărbaţi și a șanselor
pentru femei.

5. Fondurile din cadrul politicii de coeziune vor promova spiritul antreprenorial şi vor
sprijini creşterea IMM-urilor prin soluţionarea problemelor care le împiedică dezvoltarea.
Obiectivul politicii de coeziune reformate va fi acela de a dubla sprijinul actual la
aproximativ 140 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, parţial printr-o mai mare
utilizare a instrumentelor financiare.
Aceste investiţii sporite vor sprijini IMM-urile în vederea:
• Accesării de fonduri, prin subvenţii, împrumuturi, garanţii de împrumut,
capitaluri proprii etc.
• Exploatării know-how-ului şi consilierii antreprenoriale şi a oportunităţilor de
creare de reţele, inclusiv de parteneriate transfrontaliere.
• Îmbunătăţirii accesului acestora pe pieţele internaţionale şi atenuării riscului
antreprenorial.
• Exploatării noilor surse de creştere, cum ar fi economia verde, serviciile de
turism, sănătate şi serviciile sociale durabile, inclusiv „economia vârstei a treia” şi
industriile culturale şi de creaţie.
• Formării de antreprenori, manageri şi lucrători adaptabili în faţa noilor
provocări.
• Investirii în capitalul uman şi în organizaţiile care asigură educaţie şi formare
vocaţională practică.
• Consolidării legăturilor cu centre de cercetare şi universităţi pentru promovarea
inovării.
Noi norme şi măsuri comune şi simplificate înlesnesc accesul IMM-urilor la fondurile din
politica de coeziune în perioada 2014-2020. Printre acestea se numără:
• raportare online cu privire la modul de utilizare a fondurilor;
• norme de eligibilitate mai clare;
• audituri mai aplicate şi mai puţin frecvente pentru operaţiunile mici; şi
• o sferă mai largă şi simplificarea creării şi accesului la instrumente financiare.
O nouă abordare strategică
• Fiecare stat membru ar trebui să elaboreze un „cadru strategic de politici pentru
întreprinderile nou-înfiinţate favorabile incluziunii”, în care să prezinte o viziune
cuprinzătoare asupra sprijinului pentru întreprinderi.
• Acesta ar trebui să includă măsuri în vederea sporirii gradului de conştientizare şi a
dezvoltării competenţelor antreprenoriale, precum şi măsuri pentru sprijinirea
întreprinderilor nou-înfiinţate în lansarea şi accesarea de fonduri, în special
microfinanţare.
• „Small Business Act” pentru Europa reprezintă, la rândul său, o acţiune a UE în
vederea punerii în aplicare a unui cadru cuprinzător de politici destinate IMM-urilor
pentru îmbunătăţirea şi promovarea spiritului antreprenorial la nivelul UE.

6. Literatura și link-uri utile:
Recomandarea 2003/361/CE privind definirea IMM-urilor -
http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/sme_definition/index_en.htm
Portalul european pentru IMM-uri - http://ec.europa.eu/enterprise/sme
Statistici privind IMM-urile din Europa - http://epp.eurostat.ec.europa.eu
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/7_Intrerinderile_mici_au_prioritate.Studiu
_al_CE.pdf
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pd
f
Veaceslav GROMOV
Acest material a fost elaborat în cadrul cursului de instruire la distanță, realizat în
perioada 17.10 – 31.12.2014, pe platforma www.e-learning.civicportal.org. Această
activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului „UE – Republica Moldova, un partener
mai mult decât donator”, implementat de absolvenții programului „Open World”
(2011): Ludmila Mitioglo și Victor Koroli.
Acest proiect este implementat cu suportul Ambasadei SUA în
Republica Moldova.
Răspunderea este exclusivă a autorilor şi nu conține, sub nici o
formă, pozițiile Ambasadei Statelor Unite ale Americii.