Ne-am întors şi noi în originea sângelui dac şi am ţinut ca zi sfântă, ziua de Dragobete! Am aflat şi LEGENDA LUI DRAGOBETE!
De Dragobete se sărbătoreşte dragostea, se oferă flori, se simte primăvara, se spune că e ultima zăpadă, se dau îmbrăţişări şi se fac mari promisiuni, se crede şi trăieşte prin iubire.
3. PROGRAM
-Prezentarea semnificaţiei zilei de Dragobete
în tradiţia populară românescă
-Legenda lui DRAGOBETE
-- Hai să scriem cea mai frumoasă declaraţie
de dragoste!
4. Tradiţie românească
OBIECTIVE GENERALE:
• cunoaşterea unor elemente de cultură şi civilizaţie tradiţională
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Familiarizarea elevilor cu realităţi culturale de tradiţie
românească
• Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare
• Creerea unei frumoase atmosfere de socializare a elevilor
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• O1.să cunoască data aniversară a sărbătorii
• O2. să cunoască semnificaţia acesteia
• O3. să îşi însuşească semnificaţiile mitice sau religioase;
6. Semnificaţia zilei
• Prilej de bucurie si bunăstare, Dragobetele reprezintă una
dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului
român. Păcat însă că foarte mulţi i-au uitat semnificaţia şi
au substituit-o cu sărbătoarea vecinilor noştri occidentali,
aceea a sf-ului Valentin, ce nu are nici o înrudire cu
mitologia populară română. Românii care cunosc legenda
lui Dragobete o celebrează pe 24 februarie a fiecărei
primăveri.
• 24 februarie însemnă pentru omul arhaic începutul
primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din
bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să
participe şi el la bucuria naturii.
• Se spune că dacă în această zi plouă, primăvara va veni
devreme şi va fi frumoasă.
• Cine aude pupăza în această zi va fi harnic tot anul.
• Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt "Ioan
Dragobete", "Drăgostiţele", "Sântion de primăvară", dar şi
"Dragomiru-Florea" sau "Granguru".
• Iubirea este la ea acasă! Să fim mândri că avem o zi a
noastră, a românilor în care să ne sărbătorim iubirea.
7. • De Dragobete, Cap de primăvară (aşa se
mai numeşte în unele zone), să adunăm din
toate zonele noastre cele mai frumoase
ritualuri şi să le facem rând pe rând pe
toate, onorând ziua, primăvara şi originea
noastră.
O să ne-ntoarcem în noi şi în originea
sângelui dac şi-o să o ţinem ca zi sfântă,
ziua de Dragobete. N-o să muncim la câmp
şi n-o să coasem şi-o să ne amuzăm că
sacrificiul ăsta închinat dragostei e chiar
atat de mic în viaţa noastră urbană. O să ne
îmbrăcăm de sărbătoare şi o să ne oferim
flori gândindu-ne la straie vechi şi cum
femei frumoase culegeau nu cumpărau
buchete colorate.
8. • De Dragobete se sărbătoreşte
dragostea, se împart sărutări,
se declară iubiri, se oferă
flori, se simte primăvara, se
spune că e ultima zăpadă, se
dau îmbrăţişări şi se fac mari
promisiuni, se crede şi
trăieşte prin iubire. Dacii o
respectau, generaţiile trecute
o respectau ca sărbătoare şi
de azi vreau s-o respectăm şi
noi. Să credem cu putere la
fel ca ei că Dragobetele o să
ne facă mai deschişi iubirii
tot anul abia început, că o să
ne ferească de singurătate şi-
o să ne-ajute să ne (re)găsim.
9. • Sunt datini ce încă se
păstrează neatinse,
sunt români care încă
mai cred în puterea
unei sărbători aşa de
vechi, sunt zone unde
datina straveche încă
este respectată.
Zăpada zânelor, sărutul
dat în văzul lumii,
semnele de bunăstare,
atingerea pentru a fi
drăgăstoşi tot anul,
zburătorul, florile în
lăutoarea fetelor şi nu
în ultimul rând
recunoaşterea iubirii.
Datini străvechi ce ar
fi bine să le învăţăm şi
aplicăm o dată pe an…
10. Cele mai frumoase SUPERSTIŢII DE DRAGOBETE:
"Îndrăgosti ii trebuie neapărat să..."ț
• Cine participa la
această sărbătoare
avea să fie ferit de
bolile anului, şi mai
ales de febră, fiindcă
Dragobetele îi ajută
pe gospodari să aibă
un an îmbelşugat.
Îmbrăcaţi de
sărbătoare, fetele şi
flăcăii se întâlneau în
faţa bisericii şi plecau
să caute flori de
primăvară – mai ales
ghiocei - prin păduri
şi lunci.
11. • - Nici oamenii mai în
vârstă nu stăteau
degeaba, de
Dragobete fiind ziua
în care trebuiau să
aibă grijă de toate
orătăniile din ogradă
dar şi de păsările
cerului – ce se puteau
logodi atunci.
• - În această zi nu se
sacrificau animale
pentru că astfel s-ar fi
stricat rostul
împerecherilor.
12. • - Se spunea că tinerii care
nu au petrecut de
Dragobete sau cei care
n-au văzut măcar o
persoană de sex opus nu-
şi vor mai găsi pereche
tot restul anului. Femeile
obişnuiau să atingă un
bărbat din alt sat, pentru
a fi drăgăstoase tot anul.
• - Fetele mari strângeau
de cu seara ultimile
rămăşiţe de nea, numită
“zăpada zânelor” iar apa
topită din omăt era
folosită pe parcursul
anului pentru
înfrumuseţare şi pentru
diferite descântece de
dragoste.
13. • Dacă unei fete îi
place de un anumit
băiat, aceasta trebuie
să face tot ce îi stă în
putin ă pentru a seț
întâlni cu el în ziua
de Dragobete.
Potrivit tradi ieiț
populare, dacă fata
nu se întâlne te cuș
băiatul pe care îl
place, ansele de a fiș
împreună cu el sunt
nule.
14. • La ora prânzului
fetele obişnuiau să fugă
către sat în timp ce
baieţii le fugăreau în
încercarea lor de a le
prinde şi de a le săruta.
Dacă băiatul era drag
fetei, aceasta se lăsa
prinsă şi sărutată.
Semnificaţia sărutului
în acest caz era un
echivalent al logodnei
şi al infiripării iubirii
dintre cei doi. Seara
logodna se anunta în
cadrul comunitaţii
satului şi a membrilor
celor două familii.
15. • În ziua de Dragobete
bărba ii nu au voie sț ă
necăjească femeile iș
nici să “stârnească
gâlcevi”. Cei care vor
face altfel vor avea de
a face cu o primăvară
cu ghinion i un anș
deloc prielnic.
În unele regiuni din
ţară se obişnuia ca în
această zi să se
scoată din pământ
rădăcini de spânz pe
care oamenii le
foloseau pe post de
leac pentru
vindecarea unor boli.
16. • În ziua de Dragobete nimeni nu trebuie să fie trist
sau să plângă, deoarece a a va fi tot anul i vaș ș
atrage ghinioanele asupra sa. Ba chiar mai mult:
fiecare trebuie să petreacă i să se veselească pentruș
ca tot anul să îi meargă bine i să aibă parte de voieș
bună.
• De obicei, tinerii, fete si băieţi, se adunau mai
mulţi la o casă, pentru a-şi “face de Dragobete”,
fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi
întregul an, până la viitorul Dragobete. Această
întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată
petrecere, cu mâncare şi băutură.
17. • Se mai credea că în ziua de Dragobete
păsările nemigratoare se adună în
stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi
încep să-şi construiască cuiburile,
păsările neîmperecheate acum
rămânând fără pui peste vară.
18. • În unele regiuni
din ţară, ajunul de
Dragobete este
tratat la fel ca şi
noaptea de
Bobotează.
Tinerele care
doresc să îşi afle
ursitul îşi pun sub
pernă busuioc
sfinţit, sperând că
Dragobetele le va
ajuta să-şi
găsească ursitul.
19. • Flăcăii strânşi în cete sau mulţimile de fete
obişnuiau ca, în ziua de Dragobete, să îşi
cresteze braţul în formă de cruce, după care îşi
suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi,
respectiv surori de cruce.
• Tradiţia mai spune că, în această zi, când
biserica creştină sărbătoreşte Aflarea Capului
Sfântului Ioan, oamenii îşi întrerupeau toate
muncile, curăţându-şi şi aranjandu-şi însă
casa, pentru a-l întâmpina cum se cuvine pe
zeul iubirii, care nu venea singur, ci însoţit de
aşa-numitele zâne Dragostele, ce le şopteau
vorbe de amor îndrăgostiţilor.
• O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost
transformat într-o buruiană, numită Năvalnic,
de Maica Precista, după ce nesăbuitul a
îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.
20. Iubirea este un act
de credinţă
Iubirea este arhitectul
universului
„A iubi nu inseamnă a ne
privi unul pe celălalt, ci a
privi amandoi în aceeași
direcție.”
21. Iubirea este o comoară fără de preţ, cu
care poţi dobândi o lume întreagă,
care-ţi îngăduie să răscumperi nu
numai păcatele tale, dar
şi pe ale altora.
22. Iubirea este coloana care
susţine lumea să nu se
prăbuşească... şi să se stingă
pentru totdeauna. Un capăt
se sprijină în inima
Pământului, celălalt se înalţă
şi se pierde în nesfârşitul
Universului.
23. "Iubirea adevărată înfruntă lumea, e generoasă i mândră. Nici oș
plăcere în iubire nu se poate compara cu afi area ei în fa aș ț
oamenilor. Numai iubirea vinovată se ascunde.“
Liviu Rebreanu