SlideShare uma empresa Scribd logo

Revista Regio nr. 11

•
•
Programul Operational Regional
Programul Operational Regional
1 de 28
Baixar para ler offline
nr. 11, decembrie 2011 R E V I S T A Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa Interviu cu Gabriel FRIPTU Director General AM POR Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională
www.inforegio.rowww.inforegio.ro2 www.inforegio.ro TURISMUL ROMÂNESC CA RESPONSABILITATE SOCIALĂ Proverbul cu omul care sfinţeşte locul este aplicabil şi atunci când vorbim despre starea destinaţiilor turistice româneşti. Un turist ajuns într-un colţ de Românie va avea propria opinie încă de la momentul sosirii la destinaţie, judecând după cum va fi întâmpinat, după starea infrastructurii de acces şi modul în care obiectivul turistic a fost pus în valoare, evaluând facilităţile existente şi calitatea serviciilor turistice pe care le primeşte. Vorbind despre starea turismului românesc şi despre ceea ce înseam- nă o viziune asupra dezvoltării sale, nu putem ignora niciunul dintre actorii care decide asupra modului în care evoluează acest sector. Primul dintre ei este turistul. În mod incontestabil, comportamentul său influenţează modul în care un obiectiv turistic este pus în valoare. Este important felul în care acesta preţuieşte frumuseţea locului în care a ajuns, respectând natura, dar şi regulile unui turism civilizat - şi, în acest caz, am putea începe cu gestul banal, dar de multe ori absent,deaduceresturilemenajere la coşul de gunoi - dar şi modul în care înţelege că un obiectiv turistic nu este o marfă de consum, ci un loc de care, peste ani, trebuie să se bucure şi generaţiile următoare. Inevitabil, comportamentul turis- tului influenţează şi acţiunea ope- ratorului de turism, prin regulile bazate pe cerere şi ofertă. Dar, operatorul de turism - fie el pro- prietar de pensiune sau hotel, proprietar de restaurant sau deţi- nătorul altor facilităţi de agrement şi recreere - se impune să aibă propriul discernământ, determinat, în primul rând, de grija pentru locul în care doreşte să-şi dezvolte afacerea. La ce-i va folosi o pensiune la marginea pădurii, dacă va fi ridicată fără nicio noimă, fără vreo grijă pentru mediul înconjurător şi fără respect pentru natură? Singurul rezultat va fi că va distruge echilibrul natural al zonei, alterându-i frumuseţea. Cu efect de bumerang, acţiunea sa asupra naturii se va reflecta la nivelul rezulatelor pe care şi-a propus să le aibă de pe urma activităţii de turism. În final, să vorbim şi despre autori- tăţile responsabile de atingerea obiectivului amplu al dezvoltării turismului românesc. Paradigma unui plan de acţiune trebuie să pornească de la ideea unei dez- voltări durabile a turismului. Nu e suficient un drum bun, dacă nu ai indicatoare; nu se bucură nimeni de un aşezământ de patrimoniu, dacă nu are la îndemână informaţii despre istoria lui; nu ajunge să-i oferim turistului locuri de cazare, dacă nu gândim pachete turistice eficiente şi viabile. Sumele investite în ultimii ani în turismul românesc vorbesc despre eforturile autorităţilor, concentrate în această direcţie. Numai în 2011, în primele zece luni, prin Regio - Programul Operaţional Regional, turismul românesc a beneficiat de investiţii în valoare totală de 118 milioane de euro. Sunt fonduri care au ajuns la autorităţi publice locale, întreprinzători din turism, ONG-uri şi unităţi de cult, pentru activităţi care se înscriu în obiectivul prioritar de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului. Sunt investiţii de pe urma cărora începem să culegem roadele, care se vor vedea, la amplitudinea lor maximă, în câţiva ani. Fie că vorbim despre restaurări de monumente istorice sau alte obiective de patrimoniu, despre modernizarea staţiunilor balneoclimaterice, despre crearea infrastructurii de agrement sau despre dezvoltarea unui brand turistic naţional, toate aceste investiţii contribuie la realizarea dezideratuluidedezvoltaredurabilă a turismului românesc. Editorial REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFU REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU EDITOR FOTO: Daniel PALADE GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU Cătălina JINGOIU
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 3 Sumar REGIO ÎN ROMÂNIA 04 Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională 06 Turismul european pare să fi ieşit din criză 07 Programul Operaţional Regional – performanţă la nivel naţional 9 „Cu două mici excepţii, Regio este la stadiul pe care ni l-am propus” INTERVIU cu domnul Gabriel FRIPTU Director General AM POR 10 Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea 12 Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade 14 Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa 16 Investiţie pentru turism, la Tulcea 18 Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa 20 La Amara (jud. Ialomiţa), turiştii sunt întâmpinaţi de un parc balnear complet reabilitat BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 22 Monumente istorice restaurate cu fonduri europene în Malta 23 Europa participă la dezvoltarea turismului în Zaanse Schans, Olanda 25 AGENDĂ 26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
www.inforegio.rowww.inforegio.ro4 INCLUZIUNEA CETĂŢENILOR APARŢINÂND MINORITĂŢII ROME, UN MODEL PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂ IMPLEMENTAREA STANDARDELOR UNEI SOCIETĂŢI DEMOCRATICE, PRIN REDU- CEREA DISCRIMINĂRII ŞI PRIN DEZVOL- TAREA CADRULUI LEGISLATIV ŞI ECONO- MIC, CARE SĂ PERMITĂ AFIRMAREA UNEI IDENTITĂŢI CULTURALE, DIVERSITĂŢII CULTURALE ŞI PĂSTRĂRII TRADIŢIILOR CA SURSĂ DE INOVARE – ACESTEA SUNT OBIECTIVELE GUVERNULUI ROMÂNIEI ŞI UNIUNII EUROPENE STABILITE PRIN DOCUMENTELE ŞI PROGRAMELE INIŢIATE ÎN 2011, ÎN VEDEREA INCLUZIUNII CETĂŢENILOR DE ETNIE ROMĂ. În acest cadru, Guvernul României a început pregătirea unei noi strate- gii de incluziune a cetăţenilor aparţinând minorităţii rome pen- tru perioada 2012-2020. Obiec- tivele Strategiei au fost elaborate în contextul pregătirii obiectivelor de dezvoltare pentru următoarea perioadă de programare la nivel eu- ropean. Un rol important, în acest context, a revenit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), responsabil de implementa- rea unor politici de interes naţional şi regional - politica de coeziune şi politica de locuire sau politicile de creştere a calităţii infrastructurii în localităţile din mediul urban, dar şi din mediul rural. Elaborarea aces- tei Strategii a pus în evidenţă, pe de o parte, rezultatele obţinute în acest domeniu, până în prezent, dar şi nevoia de creştere a gradului de coerenţă între planurile de măsuri cu obiective complementare. Atingerea obiectivelor propuse în Strategie produce un impact pozitiv asupra unor zone, în ansamblul lor, în două moduri. Pe de o parte, se re- duce gradul de risc pentru întreaga populaţie a zonei, pe de altă parte, măsurile întreprinse cresc atracti- vitatea unei zone şi creează locuri de muncă. Altfel spus, construcţia de drumuri, dezvoltarea reţelei de canalizare şi apă, construcţia de locuinţe sau implementarea de programe educaţionale sunt măsuri care determină o dezvoltare locală ce va fi resimţită de întrea- ga populaţie dintr-o comunitate. Iată de ce incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome poate fi considerată un proces care susţine dezvoltarea durabilă. SOLUŢII PE TERMEN LUNG Pe baza acestor considerente, con- tribuţia MDRT la elaborarea acestei Strategiiaavutînvedereacţiunicon- crete care pot îmbunătăţi condiţiile de locuire şi dezvoltare a infrastruc- turii în zonele populate de cetăţenii romi, astfel încât acestora să li se asigure drepturi constituţionale – la informare şi educaţie permanentă - cu rezultate indirecte în planul reducerii discriminării. Extrem de folositor în întregul pro- ces de pregătire a Strategiei a fost spiritul de cooperare şi comuni- care, stabilit între echipele diferi- telor ministere participante la ela- Regio în România Incluziune socială Carmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRT O strategie pentru 10 ani
borarea documentului. MDRT a pro- pus dezvoltarea unui cadru de con- sultare interministerial, care să permită creşterea coerenţei planu- lui de măsuri şi procesului de imple- mentare. PLATFORMĂ LA NIVEL DE EXPERŢI Plecând de la experienţa europeană cu privire la elaborarea de politici publice şi ţinând cont de creşterea capacităţii de gestionare a aces- tei problematici la nivelul societăţii româneşti şi al guvernării locale, MDRT a propus crearea unei plat- forme, la nivel de experţi, pentru consultare, informare şi proiectare de soluţii-pilot, care să reunească competenţe de la nivelul tuturor ministerelor implicate, dar şi din alte instituţii publice naţionale şi internaţionale. Conceptul şi formu- la de lucru au fost acceptate atât de către ministerele invitate să parti- cipe la platformă, cât şi de direcţiile generale din cadrul Comisiei Euro- pene cu responsabilităţi în dome- niu. PROPUNERI CONCRETE PENTRU O STRATEGIE COERENTĂ La începutul lunii noiembrie 2011 a avut loc prima sesiune de lucru a Plat- formei de consultare interministe- rială pentru implementarea Strate- giei de incluziune a cetăţenilor români de etnie romă. La reuniunea iniţiată de Răzvan Murgeanu, secre- tar de stat, responsabil de activi- tatea Autorităţii de Management a Regio, au fost invitaţi să partici- pe reprezentanţi ai autorităţilor de management din ministerele impli- cate în elaborarea şi implementa- rea Strategiei. Întâlnirea a consem- nat un progres în activitatea Guver- nului României privind incluziunea cetăţenilor români de etnie romă şi a fost de un real folos pentru atinge- rea obiectivelor propuse de Strategie. În cadrul acestei întâlniri, par- ticipanţii au subliniat faptul că este necesară o flexibilizare a modului de implementare, având în vedere că programul strategic va fi imple- mentat pe o perioadă de 10 ani şi a fost supusă atenţiei necesitatea reevaluării cadrului legislativ, în sen- sul creării unor instrumente de lu- cru adaptate realităţilor de la nivel local. De asemenea, sunt necesare şi implicarea coerentă a diferite- lor nivele de guvernanţă naţională şi europeană, precum şi creşterea gradului de interoperativitate între acestea. Alte obiective conturate în cadrul discuţiilor au vizat atragerea de investiţii pentru susţinerea inovării şi dezvoltării, accentul care trebuie pus pe incluziune şi reduce- rea sărăciei, în cadrul pachetului de politici publice, locale şi naţionale. Regio în România Propuneri strategice STRATEGIE ÎN CURS DE ADOPTARE Lucrările pentru elaborarea Strategiei privind incluziunea romilor, în următoarea etapă de programare, au început în primă- vara anului 2011. O primă formă a documentului a intrat deja în analiza Guvernului, la începutul lunii decembrie, adoptarea fiind programată până la finele lui 2011. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 5
www.inforegio.rowww.inforegio.ro6 Uniunea Europeană azi Tendinţe în turism TURISMUL EUROPEAN PARE SĂ FI IEŞIT DIN CRIZĂ ÎNCEPÂND DIN 2008, COMISIA EUROPEANĂ REALIZEAZĂ, ÎN FIECARE AN, UN SONDAJ (EUROBAROMETRU) CARE MONITORIZEAZĂ TENDINŢELE CETĂŢENILOR EUROPENI PE TERMEN SCURT ŞI PE TERMEN LUNG, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CĂLĂTORIILE ŞI TURISMUL. Acest eurobarometru permite Comisiei Europene, dar şi altor ac- tori interesaţi, să reacţioneze la ten- dinţele cererii în materie de turism, dar şi să contribuie la elaborarea unor politici şi planificări în acest do- meniu. Sondajul relevă apetenţa eu- ropenilor pentru turism, preferinţele în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilor, informaţii comparabile prezentate în mod analitic pentru fiecare ţară şi grup demografic. În 2011, eurobarometrul a fost reali- zat în luna februarie, pe un eşantion de 30.000 de persoane, cu vârsta minimă de 15 ani, alese din cele 27 de state membre, precum şi din Nor- vegia, Islanda, Croaţia, Turcia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Cea mai importantă concluzie care a constituit un semnal extrem de opti- mist pentru industria de turism a fost aceea că din ce în ce mai mulţi eu- ropeni profită din plin de vacanţele lor. „Faptul că 58% dintre rezidenţii UE aleg să-şi petreacă vacanţele în Europa subliniază faptul că, în general, industria de turism începe să-şi revină şi devine din nou o indus- trie în creştere”, a declarat Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru indus- trie şi antreprenoriat, cu ocazia prezentării datelor Eurobarometru- lui, în cadrul Conferinţei europene a acţionarilor din sectorul turismului, organizată la Budapesta, în luna mai 2011. Potrivit rezultatelor sondajului, 68% dintre cetăţenii UE au călătorit, în 2010, din motive personale, faţă de 65% în 2009. Turiştii îşi manifestă, în continuare, preferinţa pen- tru destinaţii tradiţionale (58%), în timp ce 28% dintre ei ar dori să des- copere unele noi. Cele mai popu- lare destinaţii de vacanţă, prezente în planurile cetăţenilor europeni, sunt Italia (preferată de 11,5% din- tre respondenţi), Spania (8,6%) şi Franţa (8,2%). La călătorul european continuă să se manifeste tendinţa de a descoperi Europa şi ţara de origine, dovadă stând faptul că, la începutul anului 2011, 58% dintre europeni îşi programaseră vacanţele în propriile ţări sau în alte state ale Uniunii Eu- ropene. O altă concluzie importantă a sondajului, care confirmă ieşirea din criză a turismului european, este aceea că europenii manifestă o tendinţă în creştere pentru călătorii. În 2010, aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE au plecat în călătorii de agrement sau de afaceri (faţă de 69% în 2009). Cristina STERIAN 58%dintre europeni îşi petrec vacanţele pe continent
7DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 Regio în România Moment de bilanţ PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL – PERFORMANŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL REUNIUNEA COMITETULUI DE MONI- TORIZARE A POR, DESFĂŞURATĂ LA BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 22- 23 NOIEMBRIE 2011, A CONSTITUIT PRILEJUL UNUI NOU BILANŢ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STADIUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013. Potrivit datelor existente până la 30 octombrie 2011, în perioada actuală de programare, au fost încheiate peste 2.200 de contracte, având o valoare totală de aproximativ 4,5 miliarde de euro. Plăţile efec- tiv realizate, până la acest mo- ment, către beneficiari, respectiv sumele utilizate pentru rambursa- rea cheltuielilor şi prefinanţări din valoarea totală alocată, au ajuns la 24,8% din bugetul total al pro- gramului. Se estimează că, până la sfârşitul anului 2011, se va atinge o rată de absorbţie de 13,30%, ceea ce reprezintă cea mai mare rată de absorbţie, în comparaţie cu celelalte programe derulate la nivel naţional. În acelaşi timp, fondurile rambursate de către Comisia Europeană pentru proiectele aflate în derulare au atins nivelul de 7,4% din totalul alocat. ANUL 2012, ANUL IMPLEMENTĂRII Următorii doi ani sunt consideraţi decisivi pentru atingerea ţintelor Programului Operaţional Regional. Astfel, în 2012 şi 2013, proiectele contractate vor ajunge la maturitate ceea ce va contribui, în mod major, la creşterea gradului de absorbţie. Ţinta pentru anul 2012 în ceea ce priveşte sumele care vor fi rambur- sate de către Comisia Europeană, în cadrul proiectelor, a fost stabilită la 29,32% din totalul sumelor alocate. TERMEN LIMITĂ PENTRU PROIECTELE DESTINATE POLILOR DE CREŞTERE Participanţii la reuniunea Comite- tului de Monitorizare a POR au alo- cat timp dezbaterilor legate de modul în care poate fi îmbunătăţită utilizarea fondurilor alocate Axei Cãtãlina JINGOIU PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL - proiecte contractate şi finalizate - 9 decembrie 2011 Axă prioritară / Domeniu major de intervenţie / Operaţiune lansată ALOCĂRI 2007-2013 (FEDR) CONTRACTE SEMNATE (FEDR) PROIECTE FINALIZATE (FEDR) mil. euro mil. euro % mil. euro % DMI 1.1 Dezvoltare Urbană 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07% Axa prioritară 1 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07% DMI 2.1 Infrastructură rutieră 758,36 945,51 124,68% 70,50 9,30% Axa prioritară 2 758,36 945,51 124,68% 67,55 8,91% DMI 3.1 Infrastructura de sănătate 174,20 170,02 97,60% 7,53 4,32% DMI 3.2 Infrastructură servicii sociale 84,58 66,93 79,14% 4,60 5,43% DMI 3.3 Echipamente servicii de urgenţă 84,58 69,60 82,29% 7,25 8,57% DMI 3.4 Infrastructură educaţională 242,19 235,15 97,09% 14,16 5,85% Axa prioritară 3 585,55 541,70 92,51% 33,54 5,73% DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală 246,55 121,61 49,33% 0,31 0,13% DMI 4.2 Sit-uri industriale 27,24 12,17 44,69% 0,00 0,00% DMI 4.3 Microîntreprinderi 228,56 165,53 72,42% 28,55 12,49% Axa prioritară 4 502,35 299,31 59,58% 28,86 5,75% DMI 5.1 Patrimoniul cultural 239,93 190,70 79,48% 0,29 0,12% DMI 5.2 Cazare şi agrement turistic 295,59 194,16 65,68% 5,52 1,87% DMI 5.3 Promovarea turismului 127,80 60,47 47,32% 0,00 0,00% Axa prioritară 5 663,32 445,33 67,14% 5,82 0,88% DMI 6.1 Implemetare, management şi evaluare POR 82,62 52,69 63,77% 22,53 27,27% DMI 6.2 Publicitate şi informare POR 16,01 7,36 45,96% 2,27 14,19% Axa prioritară 6 98,63 60,05 60,88% 24,80 25,14% TOTAL POR la 09.12.2011 3.726,02 2.890,78 77,58% 164,27 4,41% Euro = 4,2 RON Analizele prezentate la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR (CM POR) indică faptul că programul înregistrează cea mai mare rată de absorbţie din România, la nivelul programelor finanţate din fonduri structurale
www.inforegio.rowww.inforegio.ro8 Regio în România Schemă nouă de finanţare Prioritare 1 a programului – Sprijini- rea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. O atenţie specială a fost acordată situaţiei sub-domeniului Poli de creştere, unde au fost prestabilite alocări ori- entative pentru fiecare dintre cei şapte poli de creştere, ceea ce a eliminat ideea de competiţie pentru accesarea fondurilor. Pentru a evita întârzierile în contractarea şi imple- mentarea proiectelor, în şedinţa CM POR, s-a stabilit data de 15 febru- arie 2012, ca termen limită pentru depunerea proiectelor din listele de proiecte prioritare pentru sub-do- meniul Poli de creştere. Directorul general al AM POR, Gabriel FRIPTU, a subliniat că, în cadrul acestui sub- domeniu, cele mai mari întârzieri se înregistrează la depunerea proiecte- lor care vizează dezvoltarea mediu- lui de afaceri: „Principala noastră preocupare, în perioada următoare, va fi să urmărim aceste proiecte destinate mediului de afaceri, ca să nu eşuăm în atingerea ţintelor pro- puse”. ALOCARE DE FONDURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE A LOCUINŢELOR În contextul analizei referitoare la absorbţia fondurilor alocate Axei Prioritare 1, s-a discutat şi o pro- punere conturată încă de la şedinţa din primăvară a CM POR, referi- toare la alocarea unor fonduri din cadrul programului, pentru proiecte care ar urma să vizeze creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din zonele urbane. Conform reglementărilor europene, statele membre au posibilitatea de a alo- ca maxim 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională pentru această categorie de investiţii, în pe- rioada 2007-2013. Pentru finanţarea activităţilor privind eficienţa ener- getică este necesară elaborarea unei scheme de finanţare şi contu- rarea unui nou domeniu major de intervenţie în cadrul Axei Prioritare 1 a POR, ceea ce va conduce la modi- ficarea Programului Operaţional Re- gional şi, ulterior, la necesitatea aprobării acestuia de către Comisia Europeană. Discuţiile preliminare au arătat că reprezentanţii DG REGIO au fost interesaţi de propunerea privind această schemă de finanţare, iar bugetul de pornire ar putea fi asigu- rat, într-o primă etapă, din sumele necheltuite în cadrul polilor de creştere. Tocmai de aceea, a fost necesar să se impună un termen limită pentru depunerea proiecte- lor referitoare la polii de creştere. În legătură cu viitoarea schemă de finanţare, unul dintre obiectivele principale ale acesteia ar urma să fie creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Trebuie menţionat că investiţiile care se vor finanţa prin această schemă vor fi mult mai com- plexe decât cele eligibile în cadrul Programului naţional de reabilita- re energetică, fiind vorba despre activităţi ce depăşesc o simplă an- velopare a locuinţelor. RĂZVAN MURGEANU Secretar de stat, MDRT: „Am decis să susţinem o astfel de măsură. Mi se pare firesc ca şi din POR să disponibilizăm bani pentru această chestiune care urmăreşte, pînă la urmă, o directivă europeană. Lucrăm împreună cu experţii JASPERS* şi pentru zona tehnică şi pentru cea financiară, deoarece lucrurile trebuie armonizate. Vom începe cu Axa Prioritară 1 pentru că este cea mai propice, este cea care vizează dezvoltarea urbană şi ştim că vom avea economii pe această axă. Eu cred că în primele patru luni din 2012 vom avea şi schema tehnică şi pe cea de finanţare, în aşa fel încât măsura să devină operaţională.” *) Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între DG Regio, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari de infrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. de euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. de euro pentru proiecte în domeniul transportului)
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 9 Interviu „CU DOUĂ MICI EXCEPŢII, REGIO ESTE LA STADIUL PE CARE NI L-AM PROPUS” CUM APRECIAŢI, LA ACEST MOMENT, IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL? Din punct de vedere al stadiului programului, cu două mici excepţii, lucrurile sunt exact aşa cum ne-am propus la început. Din păcate, sunt şi chestiuni majore. Una dintre ele este întreruperea plăţilor de către Comisia Europeană pe Axa Prioritară 2. Nu este un instrument neobişnuit, este prevăzut de regulamente, dar presupune foarte multe activităţi de verificare şi reverificare, iar în ultimele şase luni ne-am concen- trat asupra acestor activităţi. A doua chestiune care ne creează în- grijorare este derularea proiecte- lor pe Axa 1, în special sub-dome- niul Poli de creştere. Acesta este şi motivul pentru care s-a stabi- lit un termen-limită pentru depu- nerea proiectelor (n.r. 15 februarie 2012). Nu vrem să ne trezim în 2013 în situaţia neplăcută de a nu mai putea reacţiona la faptul că fon- durile nu pot fi absorbite. Sigur, plasăm acest subiect în contextul celor discutate la reuniunea Co- mitetului de Monitorizare a POR în legătură cu propunerea referi- toare la schema de finanţare pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor. E o schemă interesantă şi, dacă ne uităm la viitorul pachet financiar, vom vedea că se stabileşte clar nevoia ca statele membre să propună măsuri în această direcţie, a creşterii eficienţei energetice. Sperăm ca într-un timp scurt să definim, împreună cu JASPERS, Ban- ca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, această schemă şi să avem fie o consultare scrisă, fie o nouă întâlnire a Comitetului de Monitorizare, ca să stabilim clar lu- crurile. VA FI ACESTA UN PROGRAM MAI COMPLEX DECÂT PROGRAMUL NAŢIONAL DE REABILITARE TERMICĂ? Este un program mult mai complex din perspectiva activităţilor. Aici nu vorbim despre reabilitare termică, ci despre eficienţă energetică, idee care implică o serie de alte activităţi şi acţiuni. Apoi, în condiţiile în care intri pe o finanţare europeană, trebuie să fii atent şi la reglementările din domeniul aces- ta, la nivel european. Să sperăm că prin colaborarea între cele patru instituţii vom ajunge în scurt timp la o schemă operaţională. ACUM, DUPĂ STABILIREA UNUI TERMEN-LIMITĂ PENTRU DEPUNEREA PROIECTELOR PE SUB-DOMENIUL POLI DE CREŞTERE, CONTAŢI PE O MOBILIZARE A RESPONSABILILOR DE LA NIVELUL ACESTOR ORAŞE? Da, pentru că în istoria discuţiilor referitoare la polii de creştere au mai fost stabilite termene care, din păcate, nu s-au respectat. Nu suntem atât de rigizi, încât să ne închipuim că autorităţile publice locale pregătesc proiecte peste noapte. Ştim că întâmpină multe greutăţi, dar, în acelaşi timp, noi trebuie să urmărim interesul programului. Nu vrem să rămânem cu sume neutilizate, în condiţiile în care am avea, poate, disponibilitate pentru alte domenii deja existente în program. Sperăm că se vor mobiliza. În mod sigur, în perioada următoare vom avea întâl- niri de lucru cu participarea coor- donatorilor polilor de creştere şi a reprezentanţilor asociaţiilor de dez- voltare intercomunitară, astfel încât acest termen limită să nu creeze probleme şi temeri. Interviu realizat de Cătălina JINGOIU Interviu cu domnul Gabriel FRIPTU Director General AM POR
www.inforegio.rowww.inforegio.ro10 Regio în România Soluţii urbanistice POLUL DE CREŞTERE TIMIŞOARA A FOST CREAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2009, PRIN CONSTITUIREA ASOCIAŢIEI DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ (ADI) CARE REUNEŞTE MUNICIPIUL TIMIŞOARA, COSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ ŞI ALTE 14 UNITĂŢI ADMINISTRATIV- TERITORIALE DIN ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ. Din arealul de influenţă al polului de creştere Timişoara fac parte co- munele Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiro- da, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag, fiecare cu o medie de 2,5 sate. Polul de creştere Timişoara are o suprafaţă de circa 1.000 km pătraţi şi reuneşte un număr de circa 370.000 delocuitori.Peste80%dinpotenţialul economic al judeţului este concen- trat la nivelul municipiuluiTimişoara, ceea ce face din acest oraş un puter- nic nucleu al mediului de afaceri. Ca urmare, municipiul de pe Bega dis- pune de o infrastructură dezvoltată pentru susţinerea activităţilor eco- nomice, incluzând aici parcuri in- dustriale, incubatoare şi centre re- gionale de afaceri. Fiind, totodată, un puternic centru universitar şi cul- tural, Timişoara concentrează nu- meroase instituţii de învăţământ superior şi aşezăminte de patrimo- niu. Toate aceste caracteristici ale Timişoarei au fost argumente pen- tru a fi declarat pol de creştere. Pentru dezvoltarea policentrică a arealului său de influenţă, polul de creştere Timişoara dispune de o alo- care financiară de 70,49 milioane de euro pentru proiecte care vizează creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă. OBIECTIVE STRATEGICE ALE POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA Planul Integrat de Dezvoltare Urbană elaborat pentru polul de creştere Timişoara a fost adoptat în luna mai 2010, la nivelul Adunării Generale a ADI. Strategia care stă la baza Planu- lui Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a rezultat din colectarea pro- iectelor de la toţi partenerii, iden- tificarea priorităţilor şi elaborarea unui grafic de implementare. Această strategie urmăreşte dezvoltarea unei zone moderne şi atractive, atât pen- tru locuitorii oraşului şi comunelor în- vecinate, cât şi pentru turişti, oameni de afaceri şi investitori. DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA URMĂREŞTE PATRU OBIECTIVE STRATEGICE: dezvoltarea economică dura- bilă pe baza industriilor de înaltă tehnologie, a informaticii, telecomunicaţiilor şi serviciilor creative; dezvoltarea unei infrastructuri tehnice integrate, complexe şi flexibile; asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv şi stabil, favorabil progresului; realizareaunuihabitatecologic, confortabil şi atractiv. PROIECTE PENTRU DEZVOLTARE Polul de creştere Timişoara a elabo- rat şi propus un număr de 193 de proiecte pentru dezvoltarea întregu- lui său areal. Dintre acestea, 61 sunt considerate prioritare. 33 dintre ele au indicată ca sursă de finanţare POR, Axa Prioritară 1, cu o valoare totală de aproximativ 503 milioane lei. Proiectele individuale, incluse în planurile integrate de dezvoltare ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1 al POR au în vedere reabilitarea infrastructurii urbane, TIMIŞOARA SE GRĂBEŞTE SĂ ÎŞI SCHIMBE ÎNFĂŢIŞAREA Elena OCEANU
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 11 Regio în România Dezvoltare durabilă dezvoltarea mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii şi servici- ilor sociale. La acest moment, Polul de creştere Timişoara are contracta- te şase proiecte, alte patru sunt în etapa de contractare, iar trei în eta- pa de evaluare tehnică şi financiară. Lista proiectelor depuse include alte două ajunse în etapa de conformi- tate şi verificare a eligibilităţii, şi alte 9 în pregătire. Lista de rezervă include zece proiecte, dintre care pentru unul deja a fost demarată pregătirea documentaţiei tehnico – economice şi a cererii de finanţare. Suma nerambursabilă solicitată prin proiectele depuse spre finanţare acoperă 79,54% din alocarea financiară disponibilă pentru polul de creştere Timişoara. CINCI PROIECTE AU LUAT DEJA STARTUL Până la momentul actual, polul de creştere Timişoara a contractat şase proiecte, toate semnate în anul 2011. Primele două contracte au fost semnate în luna mai 2011 şi urmăresc reabilitarea Străzii Iancu Văcărescu şi modernizarea Parcului Rozelor. Strada Iancu Văcărescu este o importantă arteră de legătură în- tre zonele industriale, comerciale şi rezidenţiale ale Timişoarei şi va fi reabilitată pe tronsonul cuprins între Bd. Regele Carol I şi Bd. 16 Decem- brie 1989. Lucrările beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 3,6 milioane de lei. În ceea ce priveşte modernizarea Parcului Rozelor, finanţarea nerambursabilă ajunge la 4,45 milioane de lei, bani cu care vor fi reabilitate spaţiile verzi şi aleile pietonale, se va implementa un sistem modern de irigare şi se vor reabilita spaţiile publice de recreere şi agrement. Alte două contracte, demarate în luna iulie 2011, vor con- tribui la amenajarea unui sistem de informare şi comunicare pentru cetăţeni, precum şi la crearea unei infrastructuri regionale de afaceri şi inovare în sectorul IT&C. Sistemul de informare cu panouri cu afişaj electronic prevede instalarea unui număr de 26 de dispozitive de mici dimensiuni şi a altor trei panouri mari, care vor furniza informaţii de interes public în vederea creşterii gradului de informare a locuitorilor. Sistemul va fi completat cu dispozi- tive de monitorizare video. Contractul semnat în luna august 2011, prevede modernizarea străzii Cloşca şi extinderea ei la patru benzi, pe sectorul Bd. Cetăţii - stra- da Ovidiu Balea, investiţie care va primi o finanţare nerambursabilă în valoare de 10,8 milioane de lei. Ultimul proiect contractat, pen- tru care s-a semnat un contract de finanţare în luna decembrie 2011, se numeşte Structuri locale pen- tru sprijinirea afacerilor în comuna Dumbrăviţa – Incubator de afaceri. Acesta vizează încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale - conserva- rea meşteşugurilor tradiţionale - şi crearea de noi locuri de muncă. Valoarea nerambursabilă solicitată prin proiect este de peste 1,7 mili- oane de lei.
www.inforegio.rowww.inforegio.ro12 Regio în România Turism şi afaceri TURIŞTII SUNT AŞTEPTAŢI ÎN POIANA BRAŞOV, LA ESCALADE NOUL SEZON RECE DIN 2011 A FOST ÎNTÂMPINAT DE CĂTRE HOTELUL-PENSIUNE ESCALADE DIN STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV CU FACILITĂŢI ÎMBUNĂTĂŢITE ŞI O CLASIFICARE SUPERIOARĂ. Acest lucru a fost posibil în urma unei investiţii Regio în valoare de 13,6 milioane de lei, finalizată în luna iunie 2011. Proiectul a apărut din necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de cazare oferite de pro- prietarul Pensiunii Escalade şi din nevoia de a extinde spaţiile de caza- re. Prin investiţia derulată cu sprijin financiar nerambursabil s-a urmărit creşterea numărului de turişti, o creştere a numărului de înnoptări, dar şi schimbarea destinaţiei din pensiune de 4 stele în hotel de 4 stele, odată cu extinderea spaţiului de cazare. După semnarea con- tractului de finanţare, în data de 14 septembrie 2009, beneficiarul a încheiat contractul pentru lucrările de construcţii, demarate două luni mai târziu. LUCRĂRI DE EXTINDERE ŞI FACILITĂŢI SUPLIMENTARE PENTRU TURIŞTI Investiţia propriu-zisă a constat în extinderea Pensiunii Escalade cu 42 de camere duble, dispuse într-un nou corp de clădire cu regim demi- sol, parter, două etaje şi mansardă. De asemenea, a fost reamenajat restaurantul, fiindu-i extinsă capa- citatea (de la 50 la 150 de locuri), au fost refăcute grupurile sanitare, s-a lucrat la amenajarea unui bar şi a unei piscine multifuncţionale cu anexele necesare. Amenajarea centrului SPA cu piscine, saună, spaţii de joacă pentru copii şi a zonei de bar s-a impus pentru a le oferi mai multe posibilităţi de agrement turiştilor. Pentru seg- mentul de business a fost creată o sală de conferinţe cu 180 de locuri, echipată adecvat, ceea ce permite, în prezent, găzduirea unor eveni- mente organizate de companii, cum ar fi cursuri, seminarii, conferinţe sau întâlniri private de afaceri. Cãtãlina JINGOIU FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT: „EXTINDERE PENSIUNE ESCALADE DIN POIANA BRAŞOV, STR. POIANA SOARELUI NR.160, JUD.BRAŞOV’’ BENEFICIAR S.C. BACSI INVESTMENT GROUP S.R.L. VALOAREA PROIECTULUI 13.674.580,32 CONTRIBUŢIA UE 6.959.126,31 CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI - CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 6.715.454,01 DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI: 14.09.2009 DATA FINALIZĂRII: 14.06.2011 ORGANISM INTERMEDIAR: AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU AUTORITATE DE MANAGEMENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI CONSTRUCTOR: S.C.CONSTRUCTII INDUSTRIALE CIVILE S.R.L. Ţ Ş
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 13 Investiţii viabile Regio în România INDICATORI DE PERFORMANŢĂ Ca urmare a implementării proiectu- lui Regio, pensiunea-hotel Escalade şi-a mărit numărul de angajaţi de la 17, câţi avea înainte, la 29, în prezent. Un alt indicator, care vorbeşte de la sine despre succesul proiectului derulat, este creşterea numărului de turişti care vor apela la serviciile acestei structuri de ca- zare. Astfel, dacă înaintea lucrărilor de modernizare şi extindere, pensi- unea găzduia în jur de 11.000 de turişti/an, după implementarea proiectului se preconizează o creş- tere a numărului de turişti până la cifra de 27.500. De asemenea, se estimează că gradul de ocupare va creşte de la 80% la 90%. Ca urmare, va creşte şi profitul din exploatare de la 23% la 50%. În plus, administratorul hotelului-pen- siune preconizează că numărul de înnoptări pe sejur se va dubla, aces- ta fiind de 2 înnoptări înainte de ex- tinderea pensiunii. Sursa:Escalade.ro Sursa: Escalade.ro UN AMPLASAMENT FAVORABIL TURISMULUI MONTAN Pensiunea-hotel Escalade este situată în Poiana Braşov, într-o zonă favorabilă, atât turiş- tilor interesaţi de sporturile de iarnă, cât şi clienţilor din cate- goria business. Pentru iubitorii sporturilor de iarnă (schi, patinaj, săniuş sau snowboard), facilităţile de transport, respectiv telecabina şi telegondola, sunt situate la numai 100 de metri distanţă de hotel. La aceste activităţi se adaugă posibilitatea recreerii prin plimbări pe trasee montane şi posibilităţi pentru practicarea echitaţiei. 90%grad de ocupare dupã investiþie www.escalade.ro Puteţi vizita pagina de internet a pensiunii-hotel Escalade la adresa
www.inforegio.rowww.inforegio.ro14 Regio în România Turism balnear STAŢIUNEA BALNEARĂ BĂILE FIGA, SITUATĂ LÂNGĂ BECLEAN ŞI AFLATĂ ÎN ADMINISTRAREA PRIMĂRIEI ACESTUI ORAŞ, SE BUCURĂ DEJA DE UN INTERES CRESCUT, LA DOAR UN AN DE LA MOMENTUL ÎN CARE A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ. Ultimul sezon a adus la Figa un număr mare de vizitatori, fie că a fost vorba despre localnici, fie despre turişti veniţi de la distanţe mari. Miile de oameni care au ales, în vara lui 2011, Băile Figa au venit să se relaxeze în complexul balne- ar cu ape sărate şi nămoluri cura- tive. Astfel, pe parcursul a două weekenduri, s-au stabilit recorduri istorice, staţiunea fiind vizitată de circa 10.000 de turişti/weekend. Administratorul obiectivului turistic a remarcat că tot mai mulţi oameni aleg să-şi petreacă vacanţa de vară la Figa, îmbinând utilul (tratamente- le) cu plăcutul. Parcul balnear de lângă Beclean a devenit o atracţie turistică remar- cabilă, cu multe spaţii verzi, lo- curi de joacă pentru copii, un cen- tru spa, jacuzzi, saună, o piscină cu apă dulce şi alta cu apă sărată, un bazin rustic cu nămol, o cascadă, un lac sărat şi un râu ale cărui ape curg încet, ceea ce le permite turiştilor să plutească pe colace şi bărci gon- flabile. De asemenea, cele două to- bogane cu jet de apă formează unul dintre locurile favorite ale tutu- ror celor ce se bucură de vacanţe şi timp liber la Figa, copii şi adulţi savurând plini de energie şi bucurie aceste facilităţi de divertisment. Accesibilitatea, sub raport calitate- preţ, a acestui obiectiv turistic a contribuit la creşterea numărului de turişti prezenţi în staţiune. Ac- cesul la locurile de distracţie şi tratament se face pe baza unui bi- let cu o valoare de 10 lei/persoană (cu gratuităţi pentru copii). Această flexibilitate şi facilităţile care ţin cont de posibilităţile şi nevoile omu- lui de rând, îi aduce faimă staţiunii de lângă Beclean, Figa fiind tot mai cunoscută şi mai căutată pe harta turistică. UN PLAN DE DEZVOLTARE În luna august a anului 2011, Primăria oraşului Beclean a sem- nat contractul privind extinderea 3,16milioane de lei pentru extinderea Mini Aqualand-ului REGIO SE IMPLICĂ ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, LA BĂILE FIGA Cãtãlina JINGOIU Un proiect în valoare de 3,16 milioane de lei va susţine dezvoltarea unui Mini Aqualand Parc
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 15 Mini Aqualand-ului de la Băile Fi- ga, investiţie care se va realiza din fonduri Regio. Odată semnat con- tractul, s-a dat startul celei de-a treia etape de dezvoltare şi extin- dere a parcului turistico-balnear de lângă Beclean, cu termen final în- ceputul sezonului estival 2012. Pro- iectul prevede construirea unei pis- cine exterioare cu dimensiunile de 30 metri/15 metri, cu o adâncime variabilă cuprinsă între 1,1 metri şi 1,8 metri şi o formă deosebită de cea standard, cu apă dulce încălzită. Piscina va fi prelungită cu un jacuzzi ataşat, cu o capacitate de 12 persoane. Încălzirea apei se va face printr-un sistem amplu de panouri solare, ceea ce va creşte durata de funcţionare a parcului ac- vatic cu peste 13% (de la 70 la 96 de zile). Inedit pentru această piscină, va fi utilizarea unui sistem de pom- pe montate în bazin care vor crea efectul de valuri, imitând unduirea mării. În cadrul aceleiaşi investiţii, se va construi încă o piscină cu apă dulce caldă, având lungimea de 18 metri, lăţimea de 15 metri şi o adâncime cuprinsă între 0,8 metri şi 1,2 metri. În această piscină vor plonja utilizatorii celor trei tobo- gane acvatice, prevăzute a fi reali- zate în cadrul noului proiect turistic de la Beclean. Toboganele vor pleca de la o înălţime de 10 metri şi vor avea diferite elemente dinamice, cu serpentine, bucle şi alte efecte de senzaţie, pe o lungime la sol de peste 35 de metri. Apa din cea de-a doua piscină va fi dirijată, cu ajuto- rul unor sisteme complexe de duze şi pompe, pentru a crea efecte spec- taculoase, precum cel de ciupercă şi de cascadă. Pentru acest al doi- lea sistem de divertisment acvatic apa va fi încălzită de un grup ter- mic format tot din panouri solare. Un alt obiectiv prevăzut în extin- derea parcului balnear cu Mini Aqua- land-ul este o saună exterioară cu o capacitate de zece persoane. Toate noile atracţii acvatice vor fi puse în valoare cu ajutorul unor proiec- toare luminoase subacvatice. BENEFICII PENTRU TURISMUL DE LA BECLEAN Astfel extins, parcul balnear va con- tribui la diversificarea ofertei turis- tice. Autorităţile locale mizează, după această investiţie, pe o dubla- re a numărului de vizitatori la Băile Figa şi pe o creştere a duratei seju- rurilor cu peste 30%. Proiectul pro- pus va genera o creştere economică prin rezultatele financiare şi prin ocuparea forţei de muncă, dar şi prin creşterea atractivităţii staţiunii balneare. Prin implementarea pro- iectului cu o valoare de 3,16 milioa- ne de lei, se vor crea două locuri de muncă pe o perioadă nedeterminată şi alte 6 locuri de muncă în perioada sezonului estival. O nouă etapă Regio în România
www.inforegio.rowww.inforegio.ro16 Regio în România Potenţial local TULCEA ESTE UNUL DINTRE JUDEŢELE ŢĂRII CU UN POTENŢIAL DEOSEBIT ÎN CEEA CE PRIVEŞTE OPORTUNITĂŢILE DE TURISM. DIN PĂCATE, TURISMUL LOCAL NU ESTE FOARTE DEZVOLTAT ŞI ACEST LUCRU SE REFLECTĂ INCLUSIV ÎN FAPTUL CĂ, LA NIVEL DE JUDEŢ, ACTIVITATEA DE TURISM REPREZINTĂ DOAR 7% DIN PIB-UL LOCAL. Specificul local constă în faptul că într-un spaţiu relativ restrâns întâl- nim majoritatea formelor de re- lief şi, implicit, o varietate de ecosisteme. În centrul atenţiei turiştilor este, bineînţeles, Delta Dunării, rezervaţie a biosferei aflată în patrimoniul mondial al UNESCO. Potenţialul zonei este completat de mărturiile unor civilizaţii vechi - greacă, romană şi otomană - încă nevalorificate, mănăstirile ortodoxe din zonă, tezaurul muzeistic de excepţie al judeţului, pus în valoare cu sprijinul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale de la Tulcea. Motivele care au împiedicat judeţul Tulcea să exploateze potenţialul natural pentru a dezvolta turismul în zonă sunt generate de situarea sa geografică periferică, precari- tatea infrastructurii de transport, slaba calitate a serviciilor în dome- niul turismului, dar şi lipsa de pro- movare a zonei şi lipsa unei imagini recunoscute la nivel european. Sin- gura excepţie o constituie turismul realizat cu nave de croazieră, dar care nu aduce foarte mari beneficii operatorilor locali, pentru că ma- joritatea serviciilor sunt asigurate la bordul navelor. STRUCTURĂ DE CAZARE MODERNĂ, TURIŞTI MAI MULŢI Iniţiativele de dezvoltare a infra- structurii de turism au început să se manifeste, în ultimii ani, încurajate de investiţiile care se fac din fon- duri publice. Un astfel de exemplu îl oferă şi un operator privat care deţine un hotel cu o capacitate redusă, amplasat pe insula de pe Lacul Ciuperca. În 2009, autorităţile tulcene au finalizat operaţiunea de ecologizare a acestui luciu de apă, ceea ce a dat un imbold investito- rilor din zonă. Zona lacului are toate premisele de a deveni o „mină de aur” pentru turismul din această re- giune, dar, în mare măsură, trans- formarea locului într-o destinaţie turistică de succes, depinde de efortul comun al autorităţilor şi agenţilor economici. Societatea comercială MDA SRL Tul- cea, proprietara Hotelului Insu- la Lac Ciuperca, mizează pe dez- INVESTIŢIE PENTRU TURISM, LA TULCEA Hotelul de pe insula Lacului Ciuperca va fi extins şi modernizat Elena OCEANU
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 17 voltarea turismului local şi, toc- mai de aceea, derulează în prezent un proiect cu finanţare Regio care urmăreşte dezvoltarea capacităţilor proprii de cazare. Hotelul deţinut pe insula Lacului Ciuperca este una dintre cele mai căutate unităţi de cazare din Tulcea, datorită faptu- lui că se află chiar la poarta de in- trare în Delta Dunării. Având o ca- pacitate iniţială de 11 camere, ho- telul urmează să fie extins până la 50 de camere. Spaţiile de caza- re vor beneficia de utilaje şi echi- pamente performante, dar şi de instalaţii sanitare noi şi moderne. Prin utilizarea unor materiale de construcţii de calitate, precum lem- nul, panourile OSB (plăci din fibre de lemn) şi panourile de polipropilenă pentru izolaţie termică, eficienţa energetică a locaţiei va creşte cu 20% şi se va reduce cu 25% con- sumul de resurse materiale epuiza- bile. Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 3,77 milioane de lei, din care 1,97 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Con- tractul de finanţare a fost semnat în noiembrie 2009, iar perioada de im- plementare a proiectului este 33 de luni. În acest moment, clădirea este finalizată la roşu, urmând ca, pe tim- pul iernii, să se lucreze la finisajele şi dotările interioare. Stadiul actu- al al lucrărilor creează posibilitatea finalizării în avans a implementării proiectului, respectiv cu circa trei luni mai devreme, ceea ce va per- mite exploatarea noului hotel în se- zonul estival următor. DUPĂ MODERNIZARE, PROMOVARE După finalizarea investiţiei, deţină- torul bazei turistice de pe Lacul Ciuperca intenţionează să promo- veze structura de cazare, printr-un amplu program. În acest scop, va fi creat un pachet complex de servicii turistice, conceput să atragă cate- gorii diferite de turişti. Într-o primă etapă, produsul turistic va fi promo- vat prin materiale tipărite care vor fi valorificate în cadrul unui târg de turism. Într-o a doua etapă, noua structură de cazare va beneficia de o pagină proprie de internet. Proprietarul hotelului preconizează că numărul de înnoptări pe an va creşte de la 1.300, în trecut, la 7.900, în maxim un an de la finalizarea proiectului. De asemenea, durata medie a unui sejur va creşte de la maxim o zi şi jumătate, în prezent, la 3 zile. Regio în România Atracţii turistice voltarea turismului local şi, toc- 7.900de turiºti aºteptaþi în noul hotel MUZEUL DE ARTĂ, PLASAT PE O COLINĂ, CHIAR ÎN INCINTA VECHII CETĂŢI AEGYSSUS Muzeul găzduieşte o colecţie unică de monede de aur şi argint de o valoare inestimabilă CETĂŢILE GRECEŞTI, ROMANE, BIZANTINE ŞI GENOVEZE MĂNĂSTIRILE CELIC DERE, COCOŞ ŞI SAON, MĂNĂSTIRILE ORTODOXE DE RIT VECHI – USPENIA ŞI VOVIDENIA DELTA DUNĂRII BASILICA PALEOCREŞTINĂ DE LA NICULIŢEL Ce puteţi vizita în zonă:
www.inforegio.rowww.inforegio.ro18 Potenţial natural JUDEŢUL VÂLCEA DISPUNE DE UN POTENŢIAL NATURAL EXTREM DE VALOROS PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE. PORNIND DE LA ACEST POTENŢIAL, CONSILIUL JUDEŢEAN A ELABORAT O STRATEGIE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL VÂLCEA, PROGRAMATĂ PENTRU PERIOADA 2007-2013, PRIN CARE ÎŞI PROPUNE SĂ VALORIFICE RESURSELE NATURALE, MATERIALE ŞI UMANE, TRADIŢIILE ŞI VALORILE CULTURALE SPECIFICE LOCULUI. În Vâlcea se regăsesc patru zone de interes turistic. Zona turismului montan se bazează pe potenţialul oferit de faptul că o treime din suprafaţa judeţului Vâl- cea este reprezentată de arii mon- tane care oferă atracţii extraordina- re: chei, cascade, peşteri, zeci de trasee marcate, posibilităţi de al- pinism, schi, pescuit şi vânătoare sportivă. Din categoria atracţiilor turismului montan mai fac parte pitoreasca Vale a Lotrului, cu pei- saje alpine mirifice, asemănătoare celor din Alpi, cu defilee şi lacuri glaciare. Staţiunile balneoclimaterice sunt o altă avuţie a judeţului care poate contribui substanţial la dezvoltarea turismului. Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora şi Ocnele Mari - Ocniţa sunt staţiuni cunoscute nu numai pe teritoriul ţării, ci şi în Europa şi dincolo de graniţele continentului. Numărul mare de izvoare de ape minerale, cu o calitate recunoscută de medici pentru puterile tămăduitoare, re- prezintă o carte de vizită importantă a judeţului Vâlcea. Turismul cultural şi monahal este favorizat de salba de mănăstiri şi biserici construite de voievozii munteni, mărturii vii ale istoriei, de mare interes naţional şi inter- naţional. Zestrea patrimonială a judeţului Vâlcea constând în 13 mănăstiri, peste 270 de biserici şi 22 de schituri situează judeţul pe locul doi în ţară în privinţa aşezămintelor monahale. În fine, agroturismul este o altă zonă cu perspective de dezvoltare a turis- mului, dat fiind faptul că judeţul Vâlcea păstrează nealterată zestrea de spiritualitate creştin-ortodoxă, de tradiţii, arte şi meşteşuguri. PROMOVARE CU FINANŢARE EUROPEANĂ Pentru a crea vizibilitatea necesară judeţului Vâlcea, ca destinaţie de succes pentru turism, Consi- liul Judeţean a iniţiat o serie de proiecte şi acţiuni, parte integrantă a strategiei gândite, în acest scop, la nivel judeţean. Unul din- tre aceste proiecte – „Promovarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea” – a beneficiat de o finanţare nerambursabilă prin intermediul programului Regio, în valoare de aproape 500.000 de lei, din Fon- dul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat, VÂLCEA, TĂRÂM DE POVESTE, SUSŢINUT DE EUROPA Regio în România „Natura a dat acestui ţinut, cu amândouă mâinile, din toate frumuseţile şi din toate comorile cu care-i înzestrată Ţara Românească” Alexadru Vlahuţă – „România pitorească” Elena OCEANU
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 19 fiind finalizat în decembrie 2011. Prin acest proiect, iniţiatorii au urmărit promovarea, în plan intern şi internaţional, a atracţiilor turistice din Vâlcea, în special a evenimen- telor şi festivalurilor tradiţionale, dezvoltarea unor pachete turistice specifice zonei pentru valorifica- rea patrimoniului natural şi cultu- ral. Planul de acţiune a proiectului a urmărit, totodată, valorificarea unor produse turistice tradiţionale cu spe- cific local, includerea judeţului Vâl- cea în circuite turistice culturale, de afaceri şi de agrement, interne şi internaţionale. S-a pus, de aseme- nea, accent pe creşterea utilizării mijloacelor informatice şi a inter- netului pentru promovare, infor- mare şi rezervări. EFORTURI CONJUGATE PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI VÂLCEAN O primă activitate a proiectului Regio a constat în realizarea unui portal web cu informaţii despre tu- rismul vâlcean. Într-o a doua etapă, au fost realizate ghiduri turistice, al- bume, materiale informative, hărţi turistice, cărţi poştale, ilustrate, afişe, bannere şi panouri publici- tare. O mare parte din aceste ma- teriale tipărite au fost distribuite în cadrul târgurilor de turism şi eveni- mentelor locale şi regionale la care Consiliul Judeţean Vâlcea a partici- pat. Este vorba despre 11 târguri, serbări folclorice sau festivaluri or- ganizate în judeţul Vâlcea sau în alte judeţe ale ţării, dar şi despre 10 târguri de turism/evenimente cu caracter naţional. O altă activi- tate a proiectului a constat în re- alizarea unui film turistic de pre- zentare a judeţului Vâlcea realizat pe suport electronic în 100 de copii. Produsele turistice promovate prin intermediul materialelor realizate în cadrul proiectului sunt: Festiva- lul internaţional Cocoşul de Hurez, Traseul cultural-religios, care in- clude Mănăstirea Cozia – Muzeul Trovanţilor – Peştera Liliecilor – Mănăstirea Arnota – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Hurezi (monu- ment UNESCO) – Mănăstirea Govora. De asemenea, au fost intens promo- vate produse precum apele balnea- re, recunoscute pe plan european, de la Băile Olăneşti, Băile Govora şi Călimăneşti-Căciulata. Nu în ul- timul rând, a fost promovat Festi- valul Internaţional „Cântecele Oltului”, Învârtita Dorului, Florile Govorei, Târgul Internaţional al ţiganilor, Festivalul de interpre- tare instrumentală „Lăutarul“. Portalul web al proiectului poate fi vizitat la http:// www.valcea-infoturism.ro Regio în România Promovare turistică Trovanţilor – Peştera Liliecilor – Se estimeazã cã numãrul de turiºti care vor vizita judeþul Vâlcea în 2012 va creºte cu 15%
www.inforegio.rowww.inforegio.ro20 Staţiune cu tradiţie Regio în România STAŢIUNEA AMARA, SITUATĂ LA DOI KILOMETRI DE ORAŞUL IALOMIŢEAN CU ACELAŞI NUME, ESTE UNA DINTRE CELE MAI CUNOSCUTE ŞI APRECIATE DESTINAŢII PENTRU TURISMUL BALNEAR DIN ROMÂNIA. ATRACŢIA PRINCIPALĂ ESTE NĂMOLUL TERAPEUTIC FOLOSIT ÎN DIFERITE PROCEDURI MEDICALE DE RECUPERARE. În ciuda potenţialului şi recunoaş- terii sale, staţiunea a avut, după 1989, acelaşi parcurs ca majoritatea destinaţiilor de turism balnear din România, ceea ce a contribuit la o scădere dramatică a numărului de turişti care o vizitează. Totuşi, în 2008, autorităţile locale din Amara au pus la punct o strategie denumită „Dezvoltarea Turismului Balnear în Staţiunea Amara”, proiectată pe o perioadă de 10 ani şi menită să revi- talizeze turismul din staţiune. Prin această strategie, administraţia locală îşi propune să aloce, per- manent şi constant, fonduri pentru activităţi de dezvoltare, întreţinere, informare şi publicitate pentru sec- torul de turism balnear. REABILITAREA PARCULUI, O INVESTIŢIE DE PESTE 17,5 MILIOANE DE LEI În strânsă concordanţă cu obiec- tivele fixate prin această strategie, Primăria oraşului Amara a iniţiat, în 2008, un proiect pentru reabili- tarea parcului balnear din staţiune. Cererea de finanţare a fost gândită aşa încât investiţia să ofere conti- nuitate lucrărilor de infrastructură de utilitate publică, deja existente sau aflate în curs de realizare. Proiectul cu o valoare totală de peste 17,5 milioane de lei, din care aproximativ 13 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin programul Regio, a primit undă verde în decembrie 2009, când a fost semnat contractul de finanţare. Lucrările propuse de autorităţile locale au vizat reorganizarea circulaţiei în spaţiul natural al par- cului, modernizarea şi extinderea căilor de acces, amenajarea unor locuri de agrement, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În mod etapizat, au fost refăcute şi asfal- tate vechile alei, dar au fost proiec- tate şi amenajate şi unele noi, s-au realizat o serie de piaţete, s-a înlo- cuit mobilierul specific, s-au derulat lucrări de amenajare peisagistică şi s-a refăcut perdeaua de protecţie din jurul lacului. Investiţia a avut, totodată, în ve- dere, extinderea reţelei de iluminat public şi amenajarea unor terenuri de tenis şi volei, precum şi a unor 2008 t ităţil l l di A 13milioane de lei, finanþare nerambursabilã pentru Amara Elena OCEANU LA AMARA (JUD. IALOMIŢA), TURIŞTII SUNT ÎNTÂMPINAŢI DE UN PARC BALNEAR COMPLET REABILITAT
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 21 Atractivitate turistică spaţii de joacă. Pe lângă aceste lucrări, prin proiectul Regio au fost achiziţionate utilaje şi ustensile pentru întreţinerea parcului, a fost angajat şi pregătit personalul ad- ministrativ. UN OBIECTIV REDAT CIRCUITULUI TURISTIC Proiectul Regio implementat în staţiunea Amara s-a dorit a fi un instrument de revitalizare a turis- mului balnear practicat în oraşul ialomiţean. Staţiunea, aşa cum este ea în prezent, se confruntă cu un paradox. Beneficiile terapeutice sunt cunoscute şi se bucură de o largă apreciere, dar acestea vin în contradicţie cu baza materială a staţiunii. Dotările şi amenajările s-au deteriorat în timp, iar din punct de vedere economic, zona nu este dezvoltată. Staţiunea balneară are posibilitatea de a reveni în circui- tul turistic permanent dar, pentru realizarea acestui obiectiv, este ne- voie de proiecte care să contribuie la sporirea atractivităţii turistice, la revitalizarea economiei locale şi la promovarea zonei ca destinaţie turistică. Investiţia Regio pentru modernizarea parcului balnear a atins toate aceste obiective, dar este necesar ca dezvoltarea staţiunii să continue cu proiecte similare. Pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Amara, Ministerul Dezvoltării Regi- onale şi Turismului mai finanţează lucrări de reabilitare şi moderniza- re a infrastructurii de transport, atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat, investiţii pen- tru extinderea reţelei de alimenta- re cu apă şi completarea sistemu- lui de epurare, precum şi realiza- rea unui proiect de promovare a staţiunii. Localitatea Amara a căpătat statutul de staţiune balneară în anul 1937. Tratamentul balnear din staţiunea Amara este benefic pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni şi/sau sechele post-traumatice, afecţiuni neurologice periferice. Apa lacului Amara are un conţinut ridicat de sulfat, de clorură de sodium şi de magneziu. Lacul Amara are o lungime de 4 kilometri şi conţine apă sărată provenită din izvoare subterane. Temperatura din zona oraşului Amara se înscrie în media anuală de 22 de grade Celsius. Regio în România Ş aţi că...
www.inforegio.ro22 Istorie şi turism *MEUSAC – „Comitetul maltez pentru UE - Conducere şi Acţiune” este o instituţie publică responsabilă de procesul de consultare a ordinelor şi a legislaţiei între instituţiile Guvernului, partidele politice şi societatea civilă, care acordă asistenţă gratuită ONG-urilor şi Consiliilor Locale pentru obţinerea Fondurilor Europene. De asemenea, MEUSAC furnizează informaţii publicului larg despre metode şi oportunităţi de a obţine fonduri UE. Bani europeni în Uniunea Europeană FUNDAŢIA WIRT ARTNA (TRUSTUL PENTRU PATRIMONIU MALTA) ESTE O ORGANIZAŢIE NEGUVERNAMENTALĂ BAZATĂ PE VOLUNTARIAT, CARE ACŢIONEAZĂ ÎN DOMENIUL CONSERVĂRII OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU. FundaţiaFundaţia se ocupă de identifica-se ocupă de identifica- rea clădirilorrea clădirilor şi siturilor cu rol im-şi siturilor cu rol im- portant în istoria Maltei, deschiseportant în istoria Maltei, deschise publicului larg. MEUSAC* estepublicului larg. MEUSAC* este instituţia care ajută ONG-urile lainstituţia care ajută ONG-urile la identificarea posibilelor surse deidentificarea posibilelor surse de cofinanţare pentru reabilitareacofinanţare pentru reabilitarea şi transformarea obiectivelor deşi transformarea obiectivelor de patrimoniu. Primele clădiri carepatrimoniu. Primele clădiri care au beneficiat de fonduri europeneau beneficiat de fonduri europene pentru restaurare, în Malta, suntpentru restaurare, în Malta, sunt amplasamentul folosit de Gardaamplasamentul folosit de Garda de Onoare din La Valetta şi Poar-de Onoare din La Valetta şi Poar- ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen-ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen- tru reabilitarea acestor obiective,tru reabilitarea acestor obiective, Wirt Artna a primit 2,3 milioaneWirt Artna a primit 2,3 milioane de euro din fonduri europene, înde euro din fonduri europene, în cadrul unor proiecte programatecadrul unor proiecte programate să se desfăşoaresă se desfăşoare în perioada 2010-în perioada 2010- 2012.2012. Garda de onoare din La ValettaGarda de onoare din La Valetta prezintă zilnic, în fortul aflat înprezintă zilnic, în fortul aflat în interiorul Grădinilor Barraca, uninteriorul Grădinilor Barraca, un ritual foarte apreciat. Publiculritual foarte apreciat. Publicul aflat în incinta grădinilor, formataflat în incinta grădinilor, format în mare parte din turişti, este sa-în mare parte din turişti, este sa- lutat cu salve de tun care se audlutat cu salve de tun care se aud de fiecare dată când ceasul batede fiecare dată când ceasul bate ora 12.00. Acest ritual se reora 12.00. Acest ritual se repetăpetă zilnic încă din 2004 când a fostzilnic încă din 2004 când a fost finalizată prima restaurare şi cândfinalizată prima restaurare şi când a fost reluată tradiţia de secolea fost reluată tradiţia de secole din La Valetta, aceea de a anunţadin La Valetta, aceea de a anunţa anumite momente importante aleanumite momente importante ale zilei, cu salve de tun.zilei, cu salve de tun. Restaurarea amplasamentului pre-Restaurarea amplasamentului pre- supune şi înlocuirea tunurilorsupune şi înlocuirea tunurilor originale cu unele în copie, astfeloriginale cu unele în copie, astfel încât obiectele de artă să poată fiîncât obiectele de artă să poată fi conservate. Proiectul prevede, deconservate. Proiectul prevede, de asemenea, restaurarea camereiasemenea, restaurarea camerei de artilerie, construită iniţial pen-de artilerie, construită iniţial pen- tru a fi utilizată ca pivniţă de vi-tru a fi utilizată ca pivniţă de vi- nuri. Încăperea va fi transformatănuri. Încăperea va fi transformată într-o zonă destinată publicului şiîntr-o zonă destinată publicului şi va găzdui câteva exponate referi-va găzdui câteva exponate referi- toare la istoria luptelor purtate întoare la istoria luptelor purtate în La Valetta. În plus, vor fi amena-La Valetta. În plus, vor fi amena- jate un spaţiu pentru proiecţii au-jate un spaţiu pentru proiecţii au- dio-vizuale, un spaţiu de expoziţiedio-vizuale, un spaţiu de expoziţie şi un magazin al muzeului. Îm-şi un magazin al muzeului. Îm- bunătăţirile aduse sitului din Labunătăţirile aduse sitului din La Valletta constau în instalarea unuiValletta constau în instalarea unui echipament audio wireless, un nouechipament audio wireless, un nou sistem pentru traducere şi o nouăsistem pentru traducere şi o nouă schemă de iluminare, care să facăschemă de iluminare, care să facă din acest obiectiv unul eficient şidin acest obiectiv unul eficient şi durabil în ceea ce priveşte con-durabil în ceea ce priveşte con- sumul de energie.sumul de energie. Poarta Notre DamePoarta Notre Dame a fost cons-a fost cons- truită în 1675 de Prinţul şi Mareletruită în 1675 de Prinţul şi Marele Maestru al Ordinului Maltez,Maestru al Ordinului Maltez, MONUMENTE ISTORICE RESTAURATE CU FONDURI EUROPENE ÎN MALTA Cristina STERIAN Amplasamentul Gărzii de Onoare din La Valetta şi Poarta Notre Dame din Vittoriosa au primit finanţare pentru restaurare
23 Sit natural Bani europeni în Uniunea Europeană DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 ZAANSE SCHANS ESTE UNA DIN CELE 10 DESTINAŢII TURISTICE DE TOP DIN OLANDA. CASELE TRADIŢIONALE VOPSITE ÎN VERDE, MAGAZINELE VECHI ŞI MORILE DE VÂNT DIN ACEASTĂ REGIUNE ÎŢI CREAZĂ SENZAŢIA CĂ TE-AI ÎNTORS ÎN TIMP, ÎN SECOLUL AL XII-LEA SAU AL XIII-LEA. FFascinant este faptul că nu avemascinant este faptul că nu avem de-a face cu un muzeu în aer liber,de-a face cu un muzeu în aer liber, ci cu o regiune plină de viaţă şi cu-ci cu o regiune plină de viaţă şi cu- loare, cu un mod de viaţă auten-loare, cu un mod de viaţă auten- tic. Regiunea Zaane Schans oferătic. Regiunea Zaane Schans oferă o privelişte magnifică a vieţii co-o privelişte magnifică a vieţii co- tidiene aşa cum era ea înaintetidiene aşa cum era ea înainte de revoluţia industrială. Ampla-de revoluţia industrială. Ampla- sarea originală a fost făcută fărăsarea originală a fost făcută fără un proiect prealabil care să faci-un proiect prealabil care să faci- liteze accesul sutelor de turiştiliteze accesul sutelor de turişti,, ce ajung în zonă cu mijloacelece ajung în zonă cu mijloacele de transoprt în comun sau pe jos.de transoprt în comun sau pe jos. Deloc surprinzător, aspectul şi di-Deloc surprinzător, aspectul şi di- mensiunile drumurilor din zonă numensiunile drumurilor din zonă nu au luat în considerare creştereaau luat în considerare creşterea populaţiei şi construirea unor noipopulaţiei şi construirea unor noi imobile, la momentul construiriiimobile, la momentul construirii parcării şi Muzeului Zaans.parcării şi Muzeului Zaans. MAI MULTE ATRACŢII PENTRU PUBLIC Ca să îi încurajeze pe turişti săCa să îi încurajeze pe turişti să zăbovească mai mult în Zaansezăbovească mai mult în Zaanse Schans, iniţiatorii proiectului s-auSchans, iniţiatorii proiectului s-au gândit că trebuie să creeze clădirigândit că trebuie să creeze clădiri şi produse mai atrăgătoare pentruşi produse mai atrăgătoare pentru Fra Nicolas Cotoner, ca poartăFra Nicolas Cotoner, ca poartă principală a oraşului Cottonera.principală a oraşului Cottonera. Construcţia este compusă dinConstrucţia este compusă din aproape 9 km de fortificaţii careaproape 9 km de fortificaţii care înconjoară cele trei oraşe princi-înconjoară cele trei oraşe princi- pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen-pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen- glea şi Cospicua. Este de departeglea şi Cospicua. Este de departe cea mai impunătoare şi frumoasăcea mai impunătoare şi frumoasă construcţie, între porţile vechi deconstrucţie, între porţile vechi de secole, care încă dăinuie pe insulă.secole, care încă dăinuie pe insulă. Poarta Notre Dame este construităPoarta Notre Dame este construită pe cinci nivele, ceea ce face ca eape cinci nivele, ceea ce face ca ea să fie cea mai înaltă construcţiesă fie cea mai înaltă construcţie din regiune. De pe terasă şidin regiune. De pe terasă şi acoperiş, turiştii pot admira in-acoperiş, turiştii pot admira in- sula în toate direcţiile. Poarta îşisula în toate direcţiile. Poarta îşi păstrează încă grandoarea de altăpăstrează încă grandoarea de altă dată. Este o perlă arhitecturalădată. Este o perlă arhitecturală fără egal şi face parte din Muzeulfără egal şi face parte din Muzeul „Malta în lupt㔄Malta în luptă”, sit inclus în, sit inclus în acest proiect. Reabilitarea Porţiiacest proiect. Reabilitarea Porţii Notre Dame presupune redeschi-Notre Dame presupune redeschi- derea Portului Cullis şi restaura-derea Portului Cullis şi restaura- rea tencuielii porţii şi a pivniţelor.rea tencuielii porţii şi a pivniţelor. Cele din urmă vor fi transformateCele din urmă vor fi transformate pentru a servi unui centru turis-pentru a servi unui centru turis- tic care va dispune de o zonă au-tic care va dispune de o zonă au- dio-video, o cameră obscură şi odio-video, o cameră obscură şi o zonă pentru expoziţii. Magazinulzonă pentru expoziţii. Magazinul muzeului şi serviciul de aprovizio-muzeului şi serviciul de aprovizio- nare vor funcţiona în spaţiul astfelnare vor funcţiona în spaţiul astfel transformat. Pe lângă cosmetiza-transformat. Pe lângă cosmetiza- rea părţilor exterioare şi monta-rea părţilor exterioare şi monta- rea unor balustrade de siguranţă,rea unor balustrade de siguranţă, vor mai fi introduse şi noi schemevor mai fi introduse şi noi scheme de iluminat şi un sistem de secu-de iluminat şi un sistem de secu- ritate cu camere de supraveghe-ritate cu camere de supraveghe- re, un ascensor şi o platformăre, un ascensor şi o platformă pentru vizionare încorporată ca opentru vizionare încorporată ca o terasă în acoperiş. Muzeulterasă în acoperiş. Muzeul „Malta„Malta în luptă”în luptă” care funcţionează dejacare funcţionează deja în încăperile Notre Dame, este,în încăperile Notre Dame, este, de asemenea, inclus în proiect.de asemenea, inclus în proiect. Intervenţiile prevăzute pentruIntervenţiile prevăzute pentru acest obiectiv cuprind restaura-acest obiectiv cuprind restaura- rea încăperilor din Couvre Porterea încăperilor din Couvre Porte (partea de la intrare) şi conversia(partea de la intrare) şi conversia lor, în aşa fel încât să se îmbinelor, în aşa fel încât să se îmbine cu extinderea centrului pentrucu extinderea centrului pentru turişti, care va arăta istoria fron-turişti, care va arăta istoria fron- tului de luptă La Valletta din tim-tului de luptă La Valletta din tim- pul celui de-al doilea Război Mon-pul celui de-al doilea Război Mon- dial. Accesul facil şi reabilitareadial. Accesul facil şi reabilitarea prevăzută în proiect vor face caprevăzută în proiect vor face ca aceste două obiective turistice,aceste două obiective turistice, cele mai importante din Malta, săcele mai importante din Malta, să fie mai atractive pentru turişti.fie mai atractive pentru turişti. EUROPA PARTICIPĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZAANSE SCHANS, OLANDA Cristina STERIAN
www.inforegio.rowww.inforegio.ro24 Tradiţie şi inovaţie Bani europeni în Uniunea Europeană un publicun public ţintă mai larg. În acestţintă mai larg. În acest fel, regiunea putea contribui lafel, regiunea putea contribui la dezvoltarea turismului, dând ast-dezvoltarea turismului, dând ast- fel un impuls dezvoltării econo-fel un impuls dezvoltării econo- miei locale. Proiectul a fost iniţiatmiei locale. Proiectul a fost iniţiat în cadrul unui parteneriat întreîn cadrul unui parteneriat între Fundaţia Zaanse Schans, ConsiliulFundaţia Zaanse Schans, Consiliul Municipal Zaanstad şi ProvinciaMunicipal Zaanstad şi Provincia Olanda de Nord. Valoarea totală aOlanda de Nord. Valoarea totală a proiectului este de 4,07 milioaneproiectului este de 4,07 milioane de euro, din care peste 880.000de euro, din care peste 880.000 de euro reprezintă contribuţiade euro reprezintă contribuţia Fondului European pentru Dez-Fondului European pentru Dez- voltare Regională. Demarată lavoltare Regională. Demarată la 1 ianuarie 2009, implementarea1 ianuarie 2009, implementarea proiectului urmează să se încheieproiectului urmează să se încheie în vara anului 2012.în vara anului 2012. Îmbunătăţirile constau, printreÎmbunătăţirile constau, printre altele, în renovarea şi inovareaaltele, în renovarea şi inovarea facilităţilor existente, cum ar fifacilităţilor existente, cum ar fi debarcaderul, care a fost transfor-debarcaderul, care a fost transfor- mat într-o dogărie (atelier în caremat într-o dogărie (atelier în care se confecţionează butoaie). Dese confecţionează butoaie). De asemenea, se pune accent pe crea-asemenea, se pune accent pe crea- rea unor noi oportunităţi de recre-rea unor noi oportunităţi de recre- ere, pe lângă cele existente. Nu înere, pe lângă cele existente. Nu în ultimul rând, proiectul urmăreştultimul rând, proiectul urmăreştee creareacrearea unor căi noi de acces şiunor căi noi de acces şi marcarea unor căi navigabile. Înmarcarea unor căi navigabile. În Kalverpolder, de exemplu, vor fiKalverpolder, de exemplu, vor fi construite un pavilion de accesconstruite un pavilion de acces şi spaţii de joacă pentru copii.şi spaţii de joacă pentru copii. Printre facilităţile realizate pânăPrintre facilităţile realizate până acum sunt croazierele pe râu, daracum sunt croazierele pe râu, dar şi muzeul – distilerie, unde turiştiişi muzeul – distilerie, unde turiştii pot urmări olandezi care lucreazăpot urmări olandezi care lucrează la distilarea alcoolului printr-unla distilarea alcoolului printr-un procedeu vechi de 150 de ani.procedeu vechi de 150 de ani. Planurile de marketing bine defi-Planurile de marketing bine defi- nite ar putea să îmbunătăţeascănite ar putea să îmbunătăţească semnificativ profilul internaţionalsemnificativ profilul internaţional al regial regiunii.unii. ACCENT PE TRADIŢIE În Zaanse Schans, graţie proiec-În Zaanse Schans, graţie proiec- tului, au fost înfiinţate atelie-tului, au fost înfiinţate atelie- re de meşteşuguri şi magazine.re de meşteşuguri şi magazine. Meşteşugarii încă îşi câştigă traiulMeşteşugarii încă îşi câştigă traiul din aceste meserii în fiecare zi îndin aceste meserii în fiecare zi în Zaanse Schans. Într-o atmosferăZaanse Schans. Într-o atmosferă care te duce înapoi în timp cucare te duce înapoi în timp cu câteva sute de ani, îi găsim pecâteva sute de ani, îi găsim pe olandezii pricepuţi lucrând înolandezii pricepuţi lucrând în morile tradiţionale situate pemorile tradiţionale situate pe marginea râului Zaan.marginea râului Zaan. Este vorba despre două mori pentruEste vorba despre două mori pentru ulei, una pentru muştar, alta pen-ulei, una pentru muştar, alta pen- tru vopsea şi două pentru joagăr.tru vopsea şi două pentru joagăr. Regiunea turistică olandeză este,Regiunea turistică olandeză este, de asemenea, un loc perfect undede asemenea, un loc perfect unde se pot vedea îndeletnicirile an-se pot vedea îndeletnicirile an- cestrale, cum ar fi confecţionareacestrale, cum ar fi confecţionarea pantofilor de lemn, a brânzei saupantofilor de lemn, a brânzei sau a vaselor cositorite. Toate acestea vaselor cositorite. Toate aceste tehnici vechi de sute de ani sunttehnici vechi de sute de ani sunt prezentate de-a lungul râuluiprezentate de-a lungul râului Zaans. Turiştii pot fi martori şi laZaans. Turiştii pot fi martori şi la producerea uleiului de alune sau aproducerea uleiului de alune sau a pigmenţilor pentru vopsea. O altăpigmenţilor pentru vopsea. O altă îndeletnicire veche de secole, seîndeletnicire veche de secole, se poate observa într-o casă din 1658poate observa într-o casă din 1658 care a aparţinut unui brutar. Casacare a aparţinut unui brutar. Casa are încă un cuptor original în careare încă un cuptor original în care se făceau turtă dulce şi alte dulciurise făceau turtă dulce şi alte dulciuri tradiţionale.tradiţionale. www.zaanseschansmuseum.nl Pentru mai multe detalii, sunteţi invitaţi să accesaţi pagina de internet a regiunii turistice Zaanse Schans:
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 25 Agendă AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 018 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL BRAN, ROMÂNIA, 6 DECEMBRIE 2011 - 7 IANUARIE 2012 „Magia sărbătorilor de iarnă”, festival de de colinde şi obiceiuri de iarnă. Evenimentul va crea atmosfera unui Crăciun tradiţional. În programul manifestărilor sunt incluse o serbare folclorică de cântec şi joc românesc, organizarea unui Crăciun tradiţional la Bran, concert de colinde şi dansuri populare. Vor participa formaţii artistice, coruri, cete de colindători, ansambluri folclorice şi dansatori mascaţi din Bran. Spectacolul îşi propune să promoveze măiestria artiştilor, bogăţia şi varietatea folclorului din zonă, frumuseţea şi originalitatea costumelor şi a măştilor, autenticitatea obiceiurilor locului. Turiştii vor colinda alături de artişti. FRANKFURT, GERMANIA, 12 IANUARIE 2012 Reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale (BCE), urmată de o conferinţă de presă În cadrul acestei reuniuni, Consiliul Guvernatorilor BCE urmează să adopte deciziile privind politica monetară pentru zona euro. Imediat după întrunire, preşedintele Băncii Centrale Europene va explica deciziile, în cadrul unei conferinţe de presă. Transcrierea conferinţei va fi publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (www.ecb.int). Încă din anul 2001 s-a stabilit ca orientarea de politică monetară a BCE să fie decisă de către Consiliul Guvernatorilor, la această primă reuniune care are loc la începutul fiecărui an. În cursul acestei şedinţe se decid ratele dobânzilor reprezentative ale BCE. Dacă se impune, Consiliul Guvernatorilor poate reevalua, ulterior, orientarea politicii monetare şi poate decide modificarea ratelor dobânzilor, în orice moment, indiferent de calendarul stabilit. BERLIN, GERMANIA, 20-29 IANUARIE 2012 Participarea înalţilor reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) la Săptămâna Internaţională Verde, cu scopul de a promova noutăţile Politicii Agricole Comune (PAC) În prezent, Politica Agricolă Comună este pe cale să fie revizuită. Sistemele vechi fac loc unora noi, ecologice, care îi vor ajuta pe agricultori şi zonele rurale să facă faţă provocărilor viitorului. Pentru a clarifica modul în care afacerile, mediul sau starea alimentelor vor fi afectate de noile modificări propuse, experţii CE, prezenţi la eveniment, vor oferi răspunsurile necesare. 2012 este, de asemenea, un an special, pentru Politica Agricolă Comună. Este momentul celebrării, pentru că PAC este de 50 de ani în serviciul europenilor. Cu acest prilej, va fi organizat un eveniment de lansare, la standul UE, pentru a marca cei 50 de ani de Politică Agricolă Comună. Vor avea loc dezbateri cu înalţi oficiali, responsabili pentru PAC, se vor face demonstraţii de artă culinară cu produse de calitate, se vor aplica chestionare, participanţii urmând să fie premiaţi. Săptămâna Internaţională Verde este o expoziţie internaţională cu prezentări de produse alimentare, agricole, horticole şi industriale. Acest eveniment este unul cu tradiţie, înfiinţat în anul 1926, şi constituie un prilej, pentru participanţi, de a-şi testa produsele.
www.inforegio.rowww.inforegio.ro26 Să mai şi zâmbim! Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate! ZOOM REGIO Sursa: http://www.openeurope.org.uk C cu finanţare europeană E (U) DE CALITATE În perioada iulie 2007 - iunie 2008, UE a finanţat un proiect menit să răspundă întrebărilor: „Cât este de folositoare Uniunea Europeană pentru femei?” şi „Care sunt aşteptările şi nevoile femeilor faţă de UE?”. Aceasta a însemnat instituirea a 11 „E(U)quality cafenele de discuţii” în diferite oraşe din Austria, Slovacia şi Germania, cu scopul de a oferi femeilor „posibilitatea de a se apropia de UE (pe care ele o consideră ca fiind un concept foarte abstract), de a întreba ce le poate oferi UE, ce aşteptări au de la UE şi modul în care se pot implica”. „BAR IRLANDEZ” ŞI „BEACH CLUB” PE GIBRALTAR Firma Lord Nelson Ltd. din Gibraltar a primit 145,422 £ din Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul proiectului numit „Bar irlandez”. Gemenii Andy si John Hunter, care deţin Lord Nelson Ltd., sunt şi proprietarii a patru baruri diferite în Gibraltar, cu tematică irlandeză – pub-urile O’Reilly, care au fost deschise în ziua de Sf. Patrick din 2009. Alte proiecte finanţate în Gibraltar includ „Restaurantul Sporting”, deţinut de KOP Limited şi „Beach Club”, deţinut de Jazz Nights Ltd., care au primit 80.000 £ şi, respectiv, 114,000 £ din fonduri europene. CARAVANA DANSULUI EUROPEAN Comisia Europeană a finanţat proiectul „Caravana dansului european” - un proiect descris ca o „extravagantă călătorie a dansului, care preia cea mai bună muzică şi cele mai bune dansuri tradiţionale de la opt popoare europene”. Caravana se derulează pe teritoriul celor opt state. Proiectul a fost descris ca fiind încă o demonstraţie a efectelor puternice ale succesului interculturalităţii. 400,000 DE EURO PENTRU PORTRETE FĂCUTE DE COPII PENTRU COPII ÎN NUMELE CETĂŢENIEI EUROPENE „Alter Ego” este un concurs de artă care se desfăşoară în cel puţin 22 de ţări ale Uniunii Europene. Scopul proiectului, care a utilizat 400.000 de euro din fonduri europene, este acela de a încuraja tinerii cu vârste între 14 şi 18 ani să „exploreze identităţi diferite, prin crearea unui portret dublu” - un autoportret şi portretul unui copil dintr-un mediu cultural diferit. Concursul este destinat „creşterii gradului de conştientizare a tuturor celor care trăiesc în UE, în special a tinerilor, cu privire la importanţa dezvoltării unei cetăţenii europene active.” â UE, ce aşteptări şi modul ot interculturalităţii.
DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 27 2,3 MILIOANE € PENTRU CAMPANIA MTV „EUROPA, MĂ AUZI?” În perioada premergătoare alegerilor europene din iunie 2009, Comisarul european al Comunicării, Margot Wallström, a anunţat lansarea unei campanii, care viza grupul de vârstă 18-24 ani, cu scopul de a creşte participarea la alegeri. Campania MTV, cu un buget de 2,3 milioane de euro, a culminat, la 30 aprilie, cu participarea tinerilor din oraşe europene la un concert unde au strigat: „Europa, mă auzi?” Printre artiştii invitaţi să susţină strigătul tinerilor au fost grupul Depeche Mode şi cântăreţul italian Tiziano Ferro. Impactul scăzut al acestei campanii s-a reflectat şi în rata scăzută de participare la alegeri, respectiv 43%. Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiMinisterul Dezvoltării Regionale şi Turismului şişi Autoritatea de Management a Regio –Autoritatea de Management a Regio – Programul Operaţional RegionalProgramul Operaţional Regional urează tuturor colaboratorilorurează tuturor colaboratorilor şi beneficiarilorşi beneficiarilor SÃRBÃTORI FERICITE ! SÃRBÃTORI FERICITE !
Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro 0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii? Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: decembrie 2011

Recomendados

Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăRevista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăProgramul Operational Regional
 
Proiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Programul Operational Regional
 
Masterplan partea1
Masterplan partea1Masterplan partea1
Masterplan partea1lkjhgfdssa
 
Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2Programul Operational Regional
 
Dezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţării
Dezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţăriiDezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţării
Dezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţăriiADR Nord
 
Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...
Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...
Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...VIVA_EAST
 
PRS turism 2017 Regiunea Centru
PRS turism 2017 Regiunea CentruPRS turism 2017 Regiunea Centru
PRS turism 2017 Regiunea CentruLilia Țurcan
 

Recomendados

Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăRevista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăProgramul Operational Regional
 
Proiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Programul Operational Regional
 
Masterplan partea1
Masterplan partea1Masterplan partea1
Masterplan partea1lkjhgfdssa
 
Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2Programul Operational Regional
 
Dezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţării
Dezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţăriiDezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţării
Dezvoltarea regională – premisă pentru dezvoltarea socio-economică a ţăriiADR Nord
 
Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...
Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...
Sisteme culturale teritoriale - protecţia peisajului cultural prin planificar...VIVA_EAST
 
PRS turism 2017 Regiunea Centru
PRS turism 2017 Regiunea CentruPRS turism 2017 Regiunea Centru
PRS turism 2017 Regiunea CentruLilia Țurcan
 
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea DunariiRM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea DunariiOxana Paierele
 
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii RegionaleAspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii RegionaleADR HABITAT
 
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - RomaniaInstrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - RomaniaVIVA_EAST
 
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 1
Revista Regio nr. 1Revista Regio nr. 1
Revista Regio nr. 1Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr.31
Revista Regio nr.31Revista Regio nr.31
Revista Regio nr.31Programul Operational Regional
 
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...EUROPE DIRECT BACAU INFORMATION CENTRE
 
Buletin iulie
Buletin iulieBuletin iulie
Buletin iulieLilia Țurcan
 
Revista Regio nr. 3
Revista Regio nr. 3Revista Regio nr. 3
Revista Regio nr. 3Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6Programul Operational Regional
 
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane aseProgramul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane asemitza07
 
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatiiDezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatiiMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
 
SDR Centru 2016 2020 proiect
SDR Centru 2016 2020 proiectSDR Centru 2016 2020 proiect
SDR Centru 2016 2020 proiectLilia Țurcan
 
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Alianta INFONET
 
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012Fedorovici Mihai
 
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...GIZ Moldova
 
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...ADR Nord
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Margareta Capilnean
 
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea VestPrezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea VestProgramul Operational Regional
 
Evaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor RegioEvaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor RegioProgramul Operational Regional
 

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a Revista Regio nr. 11

RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea DunariiRM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea DunariiOxana Paierele
 
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii RegionaleAspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii RegionaleADR HABITAT
 
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - RomaniaInstrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - RomaniaVIVA_EAST
 
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...EUROPE DIRECT BACAU INFORMATION CENTRE
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Programul Operational Regional
 
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane aseProgramul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane asemitza07
 
SDR Centru 2016 2020 proiect
SDR Centru 2016 2020 proiectSDR Centru 2016 2020 proiect
SDR Centru 2016 2020 proiectLilia Țurcan
 
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Alianta INFONET
 
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012Fedorovici Mihai
 
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...GIZ Moldova
 
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...ADR Nord
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Margareta Capilnean
 

Semelhante a Revista Regio nr. 11 (20)

RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea DunariiRM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
RM in cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
 
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii RegionaleAspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
Aspecte ale parteneriatelor sinergetice in contextul Dezvoltarii Regionale
 
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - RomaniaInstrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
Instrumente de planificare pentru dezvoltare urbana - Romania
 
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
 
Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5
 
Revista Regio nr. 1
Revista Regio nr. 1Revista Regio nr. 1
Revista Regio nr. 1
 
Revista Regio nr.31
Revista Regio nr.31Revista Regio nr.31
Revista Regio nr.31
 
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
Prezentare sesiunea 1 - Societatea Romana de Marketing si Comunicare, Open Da...
 
Buletin iulie
Buletin iulieBuletin iulie
Buletin iulie
 
Revista Regio nr. 3
Revista Regio nr. 3Revista Regio nr. 3
Revista Regio nr. 3
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
 
Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6
 
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane aseProgramul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
Programul sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane ase
 
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatiiDezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii
 
SDR Centru 2016 2020 proiect
SDR Centru 2016 2020 proiectSDR Centru 2016 2020 proiect
SDR Centru 2016 2020 proiect
 
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
 
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
Ghidul solicitantului microgranturi unicef 2012
 
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
Viorel Miron, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova - Proiectul “TR...
 
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
Strategii și programe de dezvoltare ale UE – oportunități de dezvoltare regio...
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
 

Mais de Programul Operational Regional

Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Programul Operational Regional
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Programul Operational Regional
 

Mais de Programul Operational Regional (20)

Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea VestPrezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
 
Evaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor RegioEvaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor Regio
 
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
 
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
 
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București IlfovProiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
 
Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014
 
Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29 Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29
 
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26 PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
 
Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25
 
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
 
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din BuşteniPeştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
 
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
 
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul IlfovProiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
 
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-IlfovPromovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
 
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul ToplițaPromovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
 
Proiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul BrăilaProiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul Brăila
 
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul PrahovaAcţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
 
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
 
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-VActivităţi de promovare Regio în regiunea S-V
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
 

Revista Regio nr. 11

  • 1. nr. 11, decembrie 2011 R E V I S T A Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa Interviu cu Gabriel FRIPTU Director General AM POR Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională
  • 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2 www.inforegio.ro TURISMUL ROMÂNESC CA RESPONSABILITATE SOCIALĂ Proverbul cu omul care sfinţeşte locul este aplicabil şi atunci când vorbim despre starea destinaţiilor turistice româneşti. Un turist ajuns într-un colţ de Românie va avea propria opinie încă de la momentul sosirii la destinaţie, judecând după cum va fi întâmpinat, după starea infrastructurii de acces şi modul în care obiectivul turistic a fost pus în valoare, evaluând facilităţile existente şi calitatea serviciilor turistice pe care le primeşte. Vorbind despre starea turismului românesc şi despre ceea ce înseam- nă o viziune asupra dezvoltării sale, nu putem ignora niciunul dintre actorii care decide asupra modului în care evoluează acest sector. Primul dintre ei este turistul. În mod incontestabil, comportamentul său influenţează modul în care un obiectiv turistic este pus în valoare. Este important felul în care acesta preţuieşte frumuseţea locului în care a ajuns, respectând natura, dar şi regulile unui turism civilizat - şi, în acest caz, am putea începe cu gestul banal, dar de multe ori absent,deaduceresturilemenajere la coşul de gunoi - dar şi modul în care înţelege că un obiectiv turistic nu este o marfă de consum, ci un loc de care, peste ani, trebuie să se bucure şi generaţiile următoare. Inevitabil, comportamentul turis- tului influenţează şi acţiunea ope- ratorului de turism, prin regulile bazate pe cerere şi ofertă. Dar, operatorul de turism - fie el pro- prietar de pensiune sau hotel, proprietar de restaurant sau deţi- nătorul altor facilităţi de agrement şi recreere - se impune să aibă propriul discernământ, determinat, în primul rând, de grija pentru locul în care doreşte să-şi dezvolte afacerea. La ce-i va folosi o pensiune la marginea pădurii, dacă va fi ridicată fără nicio noimă, fără vreo grijă pentru mediul înconjurător şi fără respect pentru natură? Singurul rezultat va fi că va distruge echilibrul natural al zonei, alterându-i frumuseţea. Cu efect de bumerang, acţiunea sa asupra naturii se va reflecta la nivelul rezulatelor pe care şi-a propus să le aibă de pe urma activităţii de turism. În final, să vorbim şi despre autori- tăţile responsabile de atingerea obiectivului amplu al dezvoltării turismului românesc. Paradigma unui plan de acţiune trebuie să pornească de la ideea unei dez- voltări durabile a turismului. Nu e suficient un drum bun, dacă nu ai indicatoare; nu se bucură nimeni de un aşezământ de patrimoniu, dacă nu are la îndemână informaţii despre istoria lui; nu ajunge să-i oferim turistului locuri de cazare, dacă nu gândim pachete turistice eficiente şi viabile. Sumele investite în ultimii ani în turismul românesc vorbesc despre eforturile autorităţilor, concentrate în această direcţie. Numai în 2011, în primele zece luni, prin Regio - Programul Operaţional Regional, turismul românesc a beneficiat de investiţii în valoare totală de 118 milioane de euro. Sunt fonduri care au ajuns la autorităţi publice locale, întreprinzători din turism, ONG-uri şi unităţi de cult, pentru activităţi care se înscriu în obiectivul prioritar de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului. Sunt investiţii de pe urma cărora începem să culegem roadele, care se vor vedea, la amplitudinea lor maximă, în câţiva ani. Fie că vorbim despre restaurări de monumente istorice sau alte obiective de patrimoniu, despre modernizarea staţiunilor balneoclimaterice, despre crearea infrastructurii de agrement sau despre dezvoltarea unui brand turistic naţional, toate aceste investiţii contribuie la realizarea dezideratuluidedezvoltaredurabilă a turismului românesc. Editorial REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFU REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU EDITOR FOTO: Daniel PALADE GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU Cătălina JINGOIU
  • 3. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 3 Sumar REGIO ÎN ROMÂNIA 04 Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională 06 Turismul european pare să fi ieşit din criză 07 Programul Operaţional Regional – performanţă la nivel naţional 9 „Cu două mici excepţii, Regio este la stadiul pe care ni l-am propus” INTERVIU cu domnul Gabriel FRIPTU Director General AM POR 10 Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea 12 Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade 14 Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa 16 Investiţie pentru turism, la Tulcea 18 Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa 20 La Amara (jud. Ialomiţa), turiştii sunt întâmpinaţi de un parc balnear complet reabilitat BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 22 Monumente istorice restaurate cu fonduri europene în Malta 23 Europa participă la dezvoltarea turismului în Zaanse Schans, Olanda 25 AGENDĂ 26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  • 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4 INCLUZIUNEA CETĂŢENILOR APARŢINÂND MINORITĂŢII ROME, UN MODEL PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂ IMPLEMENTAREA STANDARDELOR UNEI SOCIETĂŢI DEMOCRATICE, PRIN REDU- CEREA DISCRIMINĂRII ŞI PRIN DEZVOL- TAREA CADRULUI LEGISLATIV ŞI ECONO- MIC, CARE SĂ PERMITĂ AFIRMAREA UNEI IDENTITĂŢI CULTURALE, DIVERSITĂŢII CULTURALE ŞI PĂSTRĂRII TRADIŢIILOR CA SURSĂ DE INOVARE – ACESTEA SUNT OBIECTIVELE GUVERNULUI ROMÂNIEI ŞI UNIUNII EUROPENE STABILITE PRIN DOCUMENTELE ŞI PROGRAMELE INIŢIATE ÎN 2011, ÎN VEDEREA INCLUZIUNII CETĂŢENILOR DE ETNIE ROMĂ. În acest cadru, Guvernul României a început pregătirea unei noi strate- gii de incluziune a cetăţenilor aparţinând minorităţii rome pen- tru perioada 2012-2020. Obiec- tivele Strategiei au fost elaborate în contextul pregătirii obiectivelor de dezvoltare pentru următoarea perioadă de programare la nivel eu- ropean. Un rol important, în acest context, a revenit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), responsabil de implementa- rea unor politici de interes naţional şi regional - politica de coeziune şi politica de locuire sau politicile de creştere a calităţii infrastructurii în localităţile din mediul urban, dar şi din mediul rural. Elaborarea aces- tei Strategii a pus în evidenţă, pe de o parte, rezultatele obţinute în acest domeniu, până în prezent, dar şi nevoia de creştere a gradului de coerenţă între planurile de măsuri cu obiective complementare. Atingerea obiectivelor propuse în Strategie produce un impact pozitiv asupra unor zone, în ansamblul lor, în două moduri. Pe de o parte, se re- duce gradul de risc pentru întreaga populaţie a zonei, pe de altă parte, măsurile întreprinse cresc atracti- vitatea unei zone şi creează locuri de muncă. Altfel spus, construcţia de drumuri, dezvoltarea reţelei de canalizare şi apă, construcţia de locuinţe sau implementarea de programe educaţionale sunt măsuri care determină o dezvoltare locală ce va fi resimţită de întrea- ga populaţie dintr-o comunitate. Iată de ce incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome poate fi considerată un proces care susţine dezvoltarea durabilă. SOLUŢII PE TERMEN LUNG Pe baza acestor considerente, con- tribuţia MDRT la elaborarea acestei Strategiiaavutînvedereacţiunicon- crete care pot îmbunătăţi condiţiile de locuire şi dezvoltare a infrastruc- turii în zonele populate de cetăţenii romi, astfel încât acestora să li se asigure drepturi constituţionale – la informare şi educaţie permanentă - cu rezultate indirecte în planul reducerii discriminării. Extrem de folositor în întregul pro- ces de pregătire a Strategiei a fost spiritul de cooperare şi comuni- care, stabilit între echipele diferi- telor ministere participante la ela- Regio în România Incluziune socială Carmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRT O strategie pentru 10 ani
  • 5. borarea documentului. MDRT a pro- pus dezvoltarea unui cadru de con- sultare interministerial, care să permită creşterea coerenţei planu- lui de măsuri şi procesului de imple- mentare. PLATFORMĂ LA NIVEL DE EXPERŢI Plecând de la experienţa europeană cu privire la elaborarea de politici publice şi ţinând cont de creşterea capacităţii de gestionare a aces- tei problematici la nivelul societăţii româneşti şi al guvernării locale, MDRT a propus crearea unei plat- forme, la nivel de experţi, pentru consultare, informare şi proiectare de soluţii-pilot, care să reunească competenţe de la nivelul tuturor ministerelor implicate, dar şi din alte instituţii publice naţionale şi internaţionale. Conceptul şi formu- la de lucru au fost acceptate atât de către ministerele invitate să parti- cipe la platformă, cât şi de direcţiile generale din cadrul Comisiei Euro- pene cu responsabilităţi în dome- niu. PROPUNERI CONCRETE PENTRU O STRATEGIE COERENTĂ La începutul lunii noiembrie 2011 a avut loc prima sesiune de lucru a Plat- formei de consultare interministe- rială pentru implementarea Strate- giei de incluziune a cetăţenilor români de etnie romă. La reuniunea iniţiată de Răzvan Murgeanu, secre- tar de stat, responsabil de activi- tatea Autorităţii de Management a Regio, au fost invitaţi să partici- pe reprezentanţi ai autorităţilor de management din ministerele impli- cate în elaborarea şi implementa- rea Strategiei. Întâlnirea a consem- nat un progres în activitatea Guver- nului României privind incluziunea cetăţenilor români de etnie romă şi a fost de un real folos pentru atinge- rea obiectivelor propuse de Strategie. În cadrul acestei întâlniri, par- ticipanţii au subliniat faptul că este necesară o flexibilizare a modului de implementare, având în vedere că programul strategic va fi imple- mentat pe o perioadă de 10 ani şi a fost supusă atenţiei necesitatea reevaluării cadrului legislativ, în sen- sul creării unor instrumente de lu- cru adaptate realităţilor de la nivel local. De asemenea, sunt necesare şi implicarea coerentă a diferite- lor nivele de guvernanţă naţională şi europeană, precum şi creşterea gradului de interoperativitate între acestea. Alte obiective conturate în cadrul discuţiilor au vizat atragerea de investiţii pentru susţinerea inovării şi dezvoltării, accentul care trebuie pus pe incluziune şi reduce- rea sărăciei, în cadrul pachetului de politici publice, locale şi naţionale. Regio în România Propuneri strategice STRATEGIE ÎN CURS DE ADOPTARE Lucrările pentru elaborarea Strategiei privind incluziunea romilor, în următoarea etapă de programare, au început în primă- vara anului 2011. O primă formă a documentului a intrat deja în analiza Guvernului, la începutul lunii decembrie, adoptarea fiind programată până la finele lui 2011. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 5
  • 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6 Uniunea Europeană azi Tendinţe în turism TURISMUL EUROPEAN PARE SĂ FI IEŞIT DIN CRIZĂ ÎNCEPÂND DIN 2008, COMISIA EUROPEANĂ REALIZEAZĂ, ÎN FIECARE AN, UN SONDAJ (EUROBAROMETRU) CARE MONITORIZEAZĂ TENDINŢELE CETĂŢENILOR EUROPENI PE TERMEN SCURT ŞI PE TERMEN LUNG, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CĂLĂTORIILE ŞI TURISMUL. Acest eurobarometru permite Comisiei Europene, dar şi altor ac- tori interesaţi, să reacţioneze la ten- dinţele cererii în materie de turism, dar şi să contribuie la elaborarea unor politici şi planificări în acest do- meniu. Sondajul relevă apetenţa eu- ropenilor pentru turism, preferinţele în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilor, informaţii comparabile prezentate în mod analitic pentru fiecare ţară şi grup demografic. În 2011, eurobarometrul a fost reali- zat în luna februarie, pe un eşantion de 30.000 de persoane, cu vârsta minimă de 15 ani, alese din cele 27 de state membre, precum şi din Nor- vegia, Islanda, Croaţia, Turcia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Cea mai importantă concluzie care a constituit un semnal extrem de opti- mist pentru industria de turism a fost aceea că din ce în ce mai mulţi eu- ropeni profită din plin de vacanţele lor. „Faptul că 58% dintre rezidenţii UE aleg să-şi petreacă vacanţele în Europa subliniază faptul că, în general, industria de turism începe să-şi revină şi devine din nou o indus- trie în creştere”, a declarat Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru indus- trie şi antreprenoriat, cu ocazia prezentării datelor Eurobarometru- lui, în cadrul Conferinţei europene a acţionarilor din sectorul turismului, organizată la Budapesta, în luna mai 2011. Potrivit rezultatelor sondajului, 68% dintre cetăţenii UE au călătorit, în 2010, din motive personale, faţă de 65% în 2009. Turiştii îşi manifestă, în continuare, preferinţa pen- tru destinaţii tradiţionale (58%), în timp ce 28% dintre ei ar dori să des- copere unele noi. Cele mai popu- lare destinaţii de vacanţă, prezente în planurile cetăţenilor europeni, sunt Italia (preferată de 11,5% din- tre respondenţi), Spania (8,6%) şi Franţa (8,2%). La călătorul european continuă să se manifeste tendinţa de a descoperi Europa şi ţara de origine, dovadă stând faptul că, la începutul anului 2011, 58% dintre europeni îşi programaseră vacanţele în propriile ţări sau în alte state ale Uniunii Eu- ropene. O altă concluzie importantă a sondajului, care confirmă ieşirea din criză a turismului european, este aceea că europenii manifestă o tendinţă în creştere pentru călătorii. În 2010, aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE au plecat în călătorii de agrement sau de afaceri (faţă de 69% în 2009). Cristina STERIAN 58%dintre europeni îşi petrec vacanţele pe continent
  • 7. 7DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 Regio în România Moment de bilanţ PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL – PERFORMANŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL REUNIUNEA COMITETULUI DE MONI- TORIZARE A POR, DESFĂŞURATĂ LA BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 22- 23 NOIEMBRIE 2011, A CONSTITUIT PRILEJUL UNUI NOU BILANŢ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STADIUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013. Potrivit datelor existente până la 30 octombrie 2011, în perioada actuală de programare, au fost încheiate peste 2.200 de contracte, având o valoare totală de aproximativ 4,5 miliarde de euro. Plăţile efec- tiv realizate, până la acest mo- ment, către beneficiari, respectiv sumele utilizate pentru rambursa- rea cheltuielilor şi prefinanţări din valoarea totală alocată, au ajuns la 24,8% din bugetul total al pro- gramului. Se estimează că, până la sfârşitul anului 2011, se va atinge o rată de absorbţie de 13,30%, ceea ce reprezintă cea mai mare rată de absorbţie, în comparaţie cu celelalte programe derulate la nivel naţional. În acelaşi timp, fondurile rambursate de către Comisia Europeană pentru proiectele aflate în derulare au atins nivelul de 7,4% din totalul alocat. ANUL 2012, ANUL IMPLEMENTĂRII Următorii doi ani sunt consideraţi decisivi pentru atingerea ţintelor Programului Operaţional Regional. Astfel, în 2012 şi 2013, proiectele contractate vor ajunge la maturitate ceea ce va contribui, în mod major, la creşterea gradului de absorbţie. Ţinta pentru anul 2012 în ceea ce priveşte sumele care vor fi rambur- sate de către Comisia Europeană, în cadrul proiectelor, a fost stabilită la 29,32% din totalul sumelor alocate. TERMEN LIMITĂ PENTRU PROIECTELE DESTINATE POLILOR DE CREŞTERE Participanţii la reuniunea Comite- tului de Monitorizare a POR au alo- cat timp dezbaterilor legate de modul în care poate fi îmbunătăţită utilizarea fondurilor alocate Axei Cãtãlina JINGOIU PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL - proiecte contractate şi finalizate - 9 decembrie 2011 Axă prioritară / Domeniu major de intervenţie / Operaţiune lansată ALOCĂRI 2007-2013 (FEDR) CONTRACTE SEMNATE (FEDR) PROIECTE FINALIZATE (FEDR) mil. euro mil. euro % mil. euro % DMI 1.1 Dezvoltare Urbană 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07% Axa prioritară 1 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07% DMI 2.1 Infrastructură rutieră 758,36 945,51 124,68% 70,50 9,30% Axa prioritară 2 758,36 945,51 124,68% 67,55 8,91% DMI 3.1 Infrastructura de sănătate 174,20 170,02 97,60% 7,53 4,32% DMI 3.2 Infrastructură servicii sociale 84,58 66,93 79,14% 4,60 5,43% DMI 3.3 Echipamente servicii de urgenţă 84,58 69,60 82,29% 7,25 8,57% DMI 3.4 Infrastructură educaţională 242,19 235,15 97,09% 14,16 5,85% Axa prioritară 3 585,55 541,70 92,51% 33,54 5,73% DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală 246,55 121,61 49,33% 0,31 0,13% DMI 4.2 Sit-uri industriale 27,24 12,17 44,69% 0,00 0,00% DMI 4.3 Microîntreprinderi 228,56 165,53 72,42% 28,55 12,49% Axa prioritară 4 502,35 299,31 59,58% 28,86 5,75% DMI 5.1 Patrimoniul cultural 239,93 190,70 79,48% 0,29 0,12% DMI 5.2 Cazare şi agrement turistic 295,59 194,16 65,68% 5,52 1,87% DMI 5.3 Promovarea turismului 127,80 60,47 47,32% 0,00 0,00% Axa prioritară 5 663,32 445,33 67,14% 5,82 0,88% DMI 6.1 Implemetare, management şi evaluare POR 82,62 52,69 63,77% 22,53 27,27% DMI 6.2 Publicitate şi informare POR 16,01 7,36 45,96% 2,27 14,19% Axa prioritară 6 98,63 60,05 60,88% 24,80 25,14% TOTAL POR la 09.12.2011 3.726,02 2.890,78 77,58% 164,27 4,41% Euro = 4,2 RON Analizele prezentate la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR (CM POR) indică faptul că programul înregistrează cea mai mare rată de absorbţie din România, la nivelul programelor finanţate din fonduri structurale
  • 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8 Regio în România Schemă nouă de finanţare Prioritare 1 a programului – Sprijini- rea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. O atenţie specială a fost acordată situaţiei sub-domeniului Poli de creştere, unde au fost prestabilite alocări ori- entative pentru fiecare dintre cei şapte poli de creştere, ceea ce a eliminat ideea de competiţie pentru accesarea fondurilor. Pentru a evita întârzierile în contractarea şi imple- mentarea proiectelor, în şedinţa CM POR, s-a stabilit data de 15 febru- arie 2012, ca termen limită pentru depunerea proiectelor din listele de proiecte prioritare pentru sub-do- meniul Poli de creştere. Directorul general al AM POR, Gabriel FRIPTU, a subliniat că, în cadrul acestui sub- domeniu, cele mai mari întârzieri se înregistrează la depunerea proiecte- lor care vizează dezvoltarea mediu- lui de afaceri: „Principala noastră preocupare, în perioada următoare, va fi să urmărim aceste proiecte destinate mediului de afaceri, ca să nu eşuăm în atingerea ţintelor pro- puse”. ALOCARE DE FONDURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE A LOCUINŢELOR În contextul analizei referitoare la absorbţia fondurilor alocate Axei Prioritare 1, s-a discutat şi o pro- punere conturată încă de la şedinţa din primăvară a CM POR, referi- toare la alocarea unor fonduri din cadrul programului, pentru proiecte care ar urma să vizeze creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din zonele urbane. Conform reglementărilor europene, statele membre au posibilitatea de a alo- ca maxim 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională pentru această categorie de investiţii, în pe- rioada 2007-2013. Pentru finanţarea activităţilor privind eficienţa ener- getică este necesară elaborarea unei scheme de finanţare şi contu- rarea unui nou domeniu major de intervenţie în cadrul Axei Prioritare 1 a POR, ceea ce va conduce la modi- ficarea Programului Operaţional Re- gional şi, ulterior, la necesitatea aprobării acestuia de către Comisia Europeană. Discuţiile preliminare au arătat că reprezentanţii DG REGIO au fost interesaţi de propunerea privind această schemă de finanţare, iar bugetul de pornire ar putea fi asigu- rat, într-o primă etapă, din sumele necheltuite în cadrul polilor de creştere. Tocmai de aceea, a fost necesar să se impună un termen limită pentru depunerea proiecte- lor referitoare la polii de creştere. În legătură cu viitoarea schemă de finanţare, unul dintre obiectivele principale ale acesteia ar urma să fie creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Trebuie menţionat că investiţiile care se vor finanţa prin această schemă vor fi mult mai com- plexe decât cele eligibile în cadrul Programului naţional de reabilita- re energetică, fiind vorba despre activităţi ce depăşesc o simplă an- velopare a locuinţelor. RĂZVAN MURGEANU Secretar de stat, MDRT: „Am decis să susţinem o astfel de măsură. Mi se pare firesc ca şi din POR să disponibilizăm bani pentru această chestiune care urmăreşte, pînă la urmă, o directivă europeană. Lucrăm împreună cu experţii JASPERS* şi pentru zona tehnică şi pentru cea financiară, deoarece lucrurile trebuie armonizate. Vom începe cu Axa Prioritară 1 pentru că este cea mai propice, este cea care vizează dezvoltarea urbană şi ştim că vom avea economii pe această axă. Eu cred că în primele patru luni din 2012 vom avea şi schema tehnică şi pe cea de finanţare, în aşa fel încât măsura să devină operaţională.” *) Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între DG Regio, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari de infrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. de euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. de euro pentru proiecte în domeniul transportului)
  • 9. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 9 Interviu „CU DOUĂ MICI EXCEPŢII, REGIO ESTE LA STADIUL PE CARE NI L-AM PROPUS” CUM APRECIAŢI, LA ACEST MOMENT, IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL? Din punct de vedere al stadiului programului, cu două mici excepţii, lucrurile sunt exact aşa cum ne-am propus la început. Din păcate, sunt şi chestiuni majore. Una dintre ele este întreruperea plăţilor de către Comisia Europeană pe Axa Prioritară 2. Nu este un instrument neobişnuit, este prevăzut de regulamente, dar presupune foarte multe activităţi de verificare şi reverificare, iar în ultimele şase luni ne-am concen- trat asupra acestor activităţi. A doua chestiune care ne creează în- grijorare este derularea proiecte- lor pe Axa 1, în special sub-dome- niul Poli de creştere. Acesta este şi motivul pentru care s-a stabi- lit un termen-limită pentru depu- nerea proiectelor (n.r. 15 februarie 2012). Nu vrem să ne trezim în 2013 în situaţia neplăcută de a nu mai putea reacţiona la faptul că fon- durile nu pot fi absorbite. Sigur, plasăm acest subiect în contextul celor discutate la reuniunea Co- mitetului de Monitorizare a POR în legătură cu propunerea referi- toare la schema de finanţare pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor. E o schemă interesantă şi, dacă ne uităm la viitorul pachet financiar, vom vedea că se stabileşte clar nevoia ca statele membre să propună măsuri în această direcţie, a creşterii eficienţei energetice. Sperăm ca într-un timp scurt să definim, împreună cu JASPERS, Ban- ca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, această schemă şi să avem fie o consultare scrisă, fie o nouă întâlnire a Comitetului de Monitorizare, ca să stabilim clar lu- crurile. VA FI ACESTA UN PROGRAM MAI COMPLEX DECÂT PROGRAMUL NAŢIONAL DE REABILITARE TERMICĂ? Este un program mult mai complex din perspectiva activităţilor. Aici nu vorbim despre reabilitare termică, ci despre eficienţă energetică, idee care implică o serie de alte activităţi şi acţiuni. Apoi, în condiţiile în care intri pe o finanţare europeană, trebuie să fii atent şi la reglementările din domeniul aces- ta, la nivel european. Să sperăm că prin colaborarea între cele patru instituţii vom ajunge în scurt timp la o schemă operaţională. ACUM, DUPĂ STABILIREA UNUI TERMEN-LIMITĂ PENTRU DEPUNEREA PROIECTELOR PE SUB-DOMENIUL POLI DE CREŞTERE, CONTAŢI PE O MOBILIZARE A RESPONSABILILOR DE LA NIVELUL ACESTOR ORAŞE? Da, pentru că în istoria discuţiilor referitoare la polii de creştere au mai fost stabilite termene care, din păcate, nu s-au respectat. Nu suntem atât de rigizi, încât să ne închipuim că autorităţile publice locale pregătesc proiecte peste noapte. Ştim că întâmpină multe greutăţi, dar, în acelaşi timp, noi trebuie să urmărim interesul programului. Nu vrem să rămânem cu sume neutilizate, în condiţiile în care am avea, poate, disponibilitate pentru alte domenii deja existente în program. Sperăm că se vor mobiliza. În mod sigur, în perioada următoare vom avea întâl- niri de lucru cu participarea coor- donatorilor polilor de creştere şi a reprezentanţilor asociaţiilor de dez- voltare intercomunitară, astfel încât acest termen limită să nu creeze probleme şi temeri. Interviu realizat de Cătălina JINGOIU Interviu cu domnul Gabriel FRIPTU Director General AM POR
  • 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10 Regio în România Soluţii urbanistice POLUL DE CREŞTERE TIMIŞOARA A FOST CREAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2009, PRIN CONSTITUIREA ASOCIAŢIEI DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ (ADI) CARE REUNEŞTE MUNICIPIUL TIMIŞOARA, COSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ ŞI ALTE 14 UNITĂŢI ADMINISTRATIV- TERITORIALE DIN ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ. Din arealul de influenţă al polului de creştere Timişoara fac parte co- munele Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiro- da, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag, fiecare cu o medie de 2,5 sate. Polul de creştere Timişoara are o suprafaţă de circa 1.000 km pătraţi şi reuneşte un număr de circa 370.000 delocuitori.Peste80%dinpotenţialul economic al judeţului este concen- trat la nivelul municipiuluiTimişoara, ceea ce face din acest oraş un puter- nic nucleu al mediului de afaceri. Ca urmare, municipiul de pe Bega dis- pune de o infrastructură dezvoltată pentru susţinerea activităţilor eco- nomice, incluzând aici parcuri in- dustriale, incubatoare şi centre re- gionale de afaceri. Fiind, totodată, un puternic centru universitar şi cul- tural, Timişoara concentrează nu- meroase instituţii de învăţământ superior şi aşezăminte de patrimo- niu. Toate aceste caracteristici ale Timişoarei au fost argumente pen- tru a fi declarat pol de creştere. Pentru dezvoltarea policentrică a arealului său de influenţă, polul de creştere Timişoara dispune de o alo- care financiară de 70,49 milioane de euro pentru proiecte care vizează creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă. OBIECTIVE STRATEGICE ALE POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA Planul Integrat de Dezvoltare Urbană elaborat pentru polul de creştere Timişoara a fost adoptat în luna mai 2010, la nivelul Adunării Generale a ADI. Strategia care stă la baza Planu- lui Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a rezultat din colectarea pro- iectelor de la toţi partenerii, iden- tificarea priorităţilor şi elaborarea unui grafic de implementare. Această strategie urmăreşte dezvoltarea unei zone moderne şi atractive, atât pen- tru locuitorii oraşului şi comunelor în- vecinate, cât şi pentru turişti, oameni de afaceri şi investitori. DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA URMĂREŞTE PATRU OBIECTIVE STRATEGICE: dezvoltarea economică dura- bilă pe baza industriilor de înaltă tehnologie, a informaticii, telecomunicaţiilor şi serviciilor creative; dezvoltarea unei infrastructuri tehnice integrate, complexe şi flexibile; asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv şi stabil, favorabil progresului; realizareaunuihabitatecologic, confortabil şi atractiv. PROIECTE PENTRU DEZVOLTARE Polul de creştere Timişoara a elabo- rat şi propus un număr de 193 de proiecte pentru dezvoltarea întregu- lui său areal. Dintre acestea, 61 sunt considerate prioritare. 33 dintre ele au indicată ca sursă de finanţare POR, Axa Prioritară 1, cu o valoare totală de aproximativ 503 milioane lei. Proiectele individuale, incluse în planurile integrate de dezvoltare ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1 al POR au în vedere reabilitarea infrastructurii urbane, TIMIŞOARA SE GRĂBEŞTE SĂ ÎŞI SCHIMBE ÎNFĂŢIŞAREA Elena OCEANU
  • 11. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 11 Regio în România Dezvoltare durabilă dezvoltarea mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii şi servici- ilor sociale. La acest moment, Polul de creştere Timişoara are contracta- te şase proiecte, alte patru sunt în etapa de contractare, iar trei în eta- pa de evaluare tehnică şi financiară. Lista proiectelor depuse include alte două ajunse în etapa de conformi- tate şi verificare a eligibilităţii, şi alte 9 în pregătire. Lista de rezervă include zece proiecte, dintre care pentru unul deja a fost demarată pregătirea documentaţiei tehnico – economice şi a cererii de finanţare. Suma nerambursabilă solicitată prin proiectele depuse spre finanţare acoperă 79,54% din alocarea financiară disponibilă pentru polul de creştere Timişoara. CINCI PROIECTE AU LUAT DEJA STARTUL Până la momentul actual, polul de creştere Timişoara a contractat şase proiecte, toate semnate în anul 2011. Primele două contracte au fost semnate în luna mai 2011 şi urmăresc reabilitarea Străzii Iancu Văcărescu şi modernizarea Parcului Rozelor. Strada Iancu Văcărescu este o importantă arteră de legătură în- tre zonele industriale, comerciale şi rezidenţiale ale Timişoarei şi va fi reabilitată pe tronsonul cuprins între Bd. Regele Carol I şi Bd. 16 Decem- brie 1989. Lucrările beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 3,6 milioane de lei. În ceea ce priveşte modernizarea Parcului Rozelor, finanţarea nerambursabilă ajunge la 4,45 milioane de lei, bani cu care vor fi reabilitate spaţiile verzi şi aleile pietonale, se va implementa un sistem modern de irigare şi se vor reabilita spaţiile publice de recreere şi agrement. Alte două contracte, demarate în luna iulie 2011, vor con- tribui la amenajarea unui sistem de informare şi comunicare pentru cetăţeni, precum şi la crearea unei infrastructuri regionale de afaceri şi inovare în sectorul IT&C. Sistemul de informare cu panouri cu afişaj electronic prevede instalarea unui număr de 26 de dispozitive de mici dimensiuni şi a altor trei panouri mari, care vor furniza informaţii de interes public în vederea creşterii gradului de informare a locuitorilor. Sistemul va fi completat cu dispozi- tive de monitorizare video. Contractul semnat în luna august 2011, prevede modernizarea străzii Cloşca şi extinderea ei la patru benzi, pe sectorul Bd. Cetăţii - stra- da Ovidiu Balea, investiţie care va primi o finanţare nerambursabilă în valoare de 10,8 milioane de lei. Ultimul proiect contractat, pen- tru care s-a semnat un contract de finanţare în luna decembrie 2011, se numeşte Structuri locale pen- tru sprijinirea afacerilor în comuna Dumbrăviţa – Incubator de afaceri. Acesta vizează încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale - conserva- rea meşteşugurilor tradiţionale - şi crearea de noi locuri de muncă. Valoarea nerambursabilă solicitată prin proiect este de peste 1,7 mili- oane de lei.
  • 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12 Regio în România Turism şi afaceri TURIŞTII SUNT AŞTEPTAŢI ÎN POIANA BRAŞOV, LA ESCALADE NOUL SEZON RECE DIN 2011 A FOST ÎNTÂMPINAT DE CĂTRE HOTELUL-PENSIUNE ESCALADE DIN STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV CU FACILITĂŢI ÎMBUNĂTĂŢITE ŞI O CLASIFICARE SUPERIOARĂ. Acest lucru a fost posibil în urma unei investiţii Regio în valoare de 13,6 milioane de lei, finalizată în luna iunie 2011. Proiectul a apărut din necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de cazare oferite de pro- prietarul Pensiunii Escalade şi din nevoia de a extinde spaţiile de caza- re. Prin investiţia derulată cu sprijin financiar nerambursabil s-a urmărit creşterea numărului de turişti, o creştere a numărului de înnoptări, dar şi schimbarea destinaţiei din pensiune de 4 stele în hotel de 4 stele, odată cu extinderea spaţiului de cazare. După semnarea con- tractului de finanţare, în data de 14 septembrie 2009, beneficiarul a încheiat contractul pentru lucrările de construcţii, demarate două luni mai târziu. LUCRĂRI DE EXTINDERE ŞI FACILITĂŢI SUPLIMENTARE PENTRU TURIŞTI Investiţia propriu-zisă a constat în extinderea Pensiunii Escalade cu 42 de camere duble, dispuse într-un nou corp de clădire cu regim demi- sol, parter, două etaje şi mansardă. De asemenea, a fost reamenajat restaurantul, fiindu-i extinsă capa- citatea (de la 50 la 150 de locuri), au fost refăcute grupurile sanitare, s-a lucrat la amenajarea unui bar şi a unei piscine multifuncţionale cu anexele necesare. Amenajarea centrului SPA cu piscine, saună, spaţii de joacă pentru copii şi a zonei de bar s-a impus pentru a le oferi mai multe posibilităţi de agrement turiştilor. Pentru seg- mentul de business a fost creată o sală de conferinţe cu 180 de locuri, echipată adecvat, ceea ce permite, în prezent, găzduirea unor eveni- mente organizate de companii, cum ar fi cursuri, seminarii, conferinţe sau întâlniri private de afaceri. Cãtãlina JINGOIU FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT: „EXTINDERE PENSIUNE ESCALADE DIN POIANA BRAŞOV, STR. POIANA SOARELUI NR.160, JUD.BRAŞOV’’ BENEFICIAR S.C. BACSI INVESTMENT GROUP S.R.L. VALOAREA PROIECTULUI 13.674.580,32 CONTRIBUŢIA UE 6.959.126,31 CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI - CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 6.715.454,01 DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI: 14.09.2009 DATA FINALIZĂRII: 14.06.2011 ORGANISM INTERMEDIAR: AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU AUTORITATE DE MANAGEMENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI CONSTRUCTOR: S.C.CONSTRUCTII INDUSTRIALE CIVILE S.R.L. Ţ Ş
  • 13. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 13 Investiţii viabile Regio în România INDICATORI DE PERFORMANŢĂ Ca urmare a implementării proiectu- lui Regio, pensiunea-hotel Escalade şi-a mărit numărul de angajaţi de la 17, câţi avea înainte, la 29, în prezent. Un alt indicator, care vorbeşte de la sine despre succesul proiectului derulat, este creşterea numărului de turişti care vor apela la serviciile acestei structuri de ca- zare. Astfel, dacă înaintea lucrărilor de modernizare şi extindere, pensi- unea găzduia în jur de 11.000 de turişti/an, după implementarea proiectului se preconizează o creş- tere a numărului de turişti până la cifra de 27.500. De asemenea, se estimează că gradul de ocupare va creşte de la 80% la 90%. Ca urmare, va creşte şi profitul din exploatare de la 23% la 50%. În plus, administratorul hotelului-pen- siune preconizează că numărul de înnoptări pe sejur se va dubla, aces- ta fiind de 2 înnoptări înainte de ex- tinderea pensiunii. Sursa:Escalade.ro Sursa: Escalade.ro UN AMPLASAMENT FAVORABIL TURISMULUI MONTAN Pensiunea-hotel Escalade este situată în Poiana Braşov, într-o zonă favorabilă, atât turiş- tilor interesaţi de sporturile de iarnă, cât şi clienţilor din cate- goria business. Pentru iubitorii sporturilor de iarnă (schi, patinaj, săniuş sau snowboard), facilităţile de transport, respectiv telecabina şi telegondola, sunt situate la numai 100 de metri distanţă de hotel. La aceste activităţi se adaugă posibilitatea recreerii prin plimbări pe trasee montane şi posibilităţi pentru practicarea echitaţiei. 90%grad de ocupare dupã investiþie www.escalade.ro Puteţi vizita pagina de internet a pensiunii-hotel Escalade la adresa
  • 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14 Regio în România Turism balnear STAŢIUNEA BALNEARĂ BĂILE FIGA, SITUATĂ LÂNGĂ BECLEAN ŞI AFLATĂ ÎN ADMINISTRAREA PRIMĂRIEI ACESTUI ORAŞ, SE BUCURĂ DEJA DE UN INTERES CRESCUT, LA DOAR UN AN DE LA MOMENTUL ÎN CARE A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ. Ultimul sezon a adus la Figa un număr mare de vizitatori, fie că a fost vorba despre localnici, fie despre turişti veniţi de la distanţe mari. Miile de oameni care au ales, în vara lui 2011, Băile Figa au venit să se relaxeze în complexul balne- ar cu ape sărate şi nămoluri cura- tive. Astfel, pe parcursul a două weekenduri, s-au stabilit recorduri istorice, staţiunea fiind vizitată de circa 10.000 de turişti/weekend. Administratorul obiectivului turistic a remarcat că tot mai mulţi oameni aleg să-şi petreacă vacanţa de vară la Figa, îmbinând utilul (tratamente- le) cu plăcutul. Parcul balnear de lângă Beclean a devenit o atracţie turistică remar- cabilă, cu multe spaţii verzi, lo- curi de joacă pentru copii, un cen- tru spa, jacuzzi, saună, o piscină cu apă dulce şi alta cu apă sărată, un bazin rustic cu nămol, o cascadă, un lac sărat şi un râu ale cărui ape curg încet, ceea ce le permite turiştilor să plutească pe colace şi bărci gon- flabile. De asemenea, cele două to- bogane cu jet de apă formează unul dintre locurile favorite ale tutu- ror celor ce se bucură de vacanţe şi timp liber la Figa, copii şi adulţi savurând plini de energie şi bucurie aceste facilităţi de divertisment. Accesibilitatea, sub raport calitate- preţ, a acestui obiectiv turistic a contribuit la creşterea numărului de turişti prezenţi în staţiune. Ac- cesul la locurile de distracţie şi tratament se face pe baza unui bi- let cu o valoare de 10 lei/persoană (cu gratuităţi pentru copii). Această flexibilitate şi facilităţile care ţin cont de posibilităţile şi nevoile omu- lui de rând, îi aduce faimă staţiunii de lângă Beclean, Figa fiind tot mai cunoscută şi mai căutată pe harta turistică. UN PLAN DE DEZVOLTARE În luna august a anului 2011, Primăria oraşului Beclean a sem- nat contractul privind extinderea 3,16milioane de lei pentru extinderea Mini Aqualand-ului REGIO SE IMPLICĂ ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, LA BĂILE FIGA Cãtãlina JINGOIU Un proiect în valoare de 3,16 milioane de lei va susţine dezvoltarea unui Mini Aqualand Parc
  • 15. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 15 Mini Aqualand-ului de la Băile Fi- ga, investiţie care se va realiza din fonduri Regio. Odată semnat con- tractul, s-a dat startul celei de-a treia etape de dezvoltare şi extin- dere a parcului turistico-balnear de lângă Beclean, cu termen final în- ceputul sezonului estival 2012. Pro- iectul prevede construirea unei pis- cine exterioare cu dimensiunile de 30 metri/15 metri, cu o adâncime variabilă cuprinsă între 1,1 metri şi 1,8 metri şi o formă deosebită de cea standard, cu apă dulce încălzită. Piscina va fi prelungită cu un jacuzzi ataşat, cu o capacitate de 12 persoane. Încălzirea apei se va face printr-un sistem amplu de panouri solare, ceea ce va creşte durata de funcţionare a parcului ac- vatic cu peste 13% (de la 70 la 96 de zile). Inedit pentru această piscină, va fi utilizarea unui sistem de pom- pe montate în bazin care vor crea efectul de valuri, imitând unduirea mării. În cadrul aceleiaşi investiţii, se va construi încă o piscină cu apă dulce caldă, având lungimea de 18 metri, lăţimea de 15 metri şi o adâncime cuprinsă între 0,8 metri şi 1,2 metri. În această piscină vor plonja utilizatorii celor trei tobo- gane acvatice, prevăzute a fi reali- zate în cadrul noului proiect turistic de la Beclean. Toboganele vor pleca de la o înălţime de 10 metri şi vor avea diferite elemente dinamice, cu serpentine, bucle şi alte efecte de senzaţie, pe o lungime la sol de peste 35 de metri. Apa din cea de-a doua piscină va fi dirijată, cu ajuto- rul unor sisteme complexe de duze şi pompe, pentru a crea efecte spec- taculoase, precum cel de ciupercă şi de cascadă. Pentru acest al doi- lea sistem de divertisment acvatic apa va fi încălzită de un grup ter- mic format tot din panouri solare. Un alt obiectiv prevăzut în extin- derea parcului balnear cu Mini Aqua- land-ul este o saună exterioară cu o capacitate de zece persoane. Toate noile atracţii acvatice vor fi puse în valoare cu ajutorul unor proiec- toare luminoase subacvatice. BENEFICII PENTRU TURISMUL DE LA BECLEAN Astfel extins, parcul balnear va con- tribui la diversificarea ofertei turis- tice. Autorităţile locale mizează, după această investiţie, pe o dubla- re a numărului de vizitatori la Băile Figa şi pe o creştere a duratei seju- rurilor cu peste 30%. Proiectul pro- pus va genera o creştere economică prin rezultatele financiare şi prin ocuparea forţei de muncă, dar şi prin creşterea atractivităţii staţiunii balneare. Prin implementarea pro- iectului cu o valoare de 3,16 milioa- ne de lei, se vor crea două locuri de muncă pe o perioadă nedeterminată şi alte 6 locuri de muncă în perioada sezonului estival. O nouă etapă Regio în România
  • 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16 Regio în România Potenţial local TULCEA ESTE UNUL DINTRE JUDEŢELE ŢĂRII CU UN POTENŢIAL DEOSEBIT ÎN CEEA CE PRIVEŞTE OPORTUNITĂŢILE DE TURISM. DIN PĂCATE, TURISMUL LOCAL NU ESTE FOARTE DEZVOLTAT ŞI ACEST LUCRU SE REFLECTĂ INCLUSIV ÎN FAPTUL CĂ, LA NIVEL DE JUDEŢ, ACTIVITATEA DE TURISM REPREZINTĂ DOAR 7% DIN PIB-UL LOCAL. Specificul local constă în faptul că într-un spaţiu relativ restrâns întâl- nim majoritatea formelor de re- lief şi, implicit, o varietate de ecosisteme. În centrul atenţiei turiştilor este, bineînţeles, Delta Dunării, rezervaţie a biosferei aflată în patrimoniul mondial al UNESCO. Potenţialul zonei este completat de mărturiile unor civilizaţii vechi - greacă, romană şi otomană - încă nevalorificate, mănăstirile ortodoxe din zonă, tezaurul muzeistic de excepţie al judeţului, pus în valoare cu sprijinul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale de la Tulcea. Motivele care au împiedicat judeţul Tulcea să exploateze potenţialul natural pentru a dezvolta turismul în zonă sunt generate de situarea sa geografică periferică, precari- tatea infrastructurii de transport, slaba calitate a serviciilor în dome- niul turismului, dar şi lipsa de pro- movare a zonei şi lipsa unei imagini recunoscute la nivel european. Sin- gura excepţie o constituie turismul realizat cu nave de croazieră, dar care nu aduce foarte mari beneficii operatorilor locali, pentru că ma- joritatea serviciilor sunt asigurate la bordul navelor. STRUCTURĂ DE CAZARE MODERNĂ, TURIŞTI MAI MULŢI Iniţiativele de dezvoltare a infra- structurii de turism au început să se manifeste, în ultimii ani, încurajate de investiţiile care se fac din fon- duri publice. Un astfel de exemplu îl oferă şi un operator privat care deţine un hotel cu o capacitate redusă, amplasat pe insula de pe Lacul Ciuperca. În 2009, autorităţile tulcene au finalizat operaţiunea de ecologizare a acestui luciu de apă, ceea ce a dat un imbold investito- rilor din zonă. Zona lacului are toate premisele de a deveni o „mină de aur” pentru turismul din această re- giune, dar, în mare măsură, trans- formarea locului într-o destinaţie turistică de succes, depinde de efortul comun al autorităţilor şi agenţilor economici. Societatea comercială MDA SRL Tul- cea, proprietara Hotelului Insu- la Lac Ciuperca, mizează pe dez- INVESTIŢIE PENTRU TURISM, LA TULCEA Hotelul de pe insula Lacului Ciuperca va fi extins şi modernizat Elena OCEANU
  • 17. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 17 voltarea turismului local şi, toc- mai de aceea, derulează în prezent un proiect cu finanţare Regio care urmăreşte dezvoltarea capacităţilor proprii de cazare. Hotelul deţinut pe insula Lacului Ciuperca este una dintre cele mai căutate unităţi de cazare din Tulcea, datorită faptu- lui că se află chiar la poarta de in- trare în Delta Dunării. Având o ca- pacitate iniţială de 11 camere, ho- telul urmează să fie extins până la 50 de camere. Spaţiile de caza- re vor beneficia de utilaje şi echi- pamente performante, dar şi de instalaţii sanitare noi şi moderne. Prin utilizarea unor materiale de construcţii de calitate, precum lem- nul, panourile OSB (plăci din fibre de lemn) şi panourile de polipropilenă pentru izolaţie termică, eficienţa energetică a locaţiei va creşte cu 20% şi se va reduce cu 25% con- sumul de resurse materiale epuiza- bile. Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 3,77 milioane de lei, din care 1,97 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Con- tractul de finanţare a fost semnat în noiembrie 2009, iar perioada de im- plementare a proiectului este 33 de luni. În acest moment, clădirea este finalizată la roşu, urmând ca, pe tim- pul iernii, să se lucreze la finisajele şi dotările interioare. Stadiul actu- al al lucrărilor creează posibilitatea finalizării în avans a implementării proiectului, respectiv cu circa trei luni mai devreme, ceea ce va per- mite exploatarea noului hotel în se- zonul estival următor. DUPĂ MODERNIZARE, PROMOVARE După finalizarea investiţiei, deţină- torul bazei turistice de pe Lacul Ciuperca intenţionează să promo- veze structura de cazare, printr-un amplu program. În acest scop, va fi creat un pachet complex de servicii turistice, conceput să atragă cate- gorii diferite de turişti. Într-o primă etapă, produsul turistic va fi promo- vat prin materiale tipărite care vor fi valorificate în cadrul unui târg de turism. Într-o a doua etapă, noua structură de cazare va beneficia de o pagină proprie de internet. Proprietarul hotelului preconizează că numărul de înnoptări pe an va creşte de la 1.300, în trecut, la 7.900, în maxim un an de la finalizarea proiectului. De asemenea, durata medie a unui sejur va creşte de la maxim o zi şi jumătate, în prezent, la 3 zile. Regio în România Atracţii turistice voltarea turismului local şi, toc- 7.900de turiºti aºteptaþi în noul hotel MUZEUL DE ARTĂ, PLASAT PE O COLINĂ, CHIAR ÎN INCINTA VECHII CETĂŢI AEGYSSUS Muzeul găzduieşte o colecţie unică de monede de aur şi argint de o valoare inestimabilă CETĂŢILE GRECEŞTI, ROMANE, BIZANTINE ŞI GENOVEZE MĂNĂSTIRILE CELIC DERE, COCOŞ ŞI SAON, MĂNĂSTIRILE ORTODOXE DE RIT VECHI – USPENIA ŞI VOVIDENIA DELTA DUNĂRII BASILICA PALEOCREŞTINĂ DE LA NICULIŢEL Ce puteţi vizita în zonă:
  • 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18 Potenţial natural JUDEŢUL VÂLCEA DISPUNE DE UN POTENŢIAL NATURAL EXTREM DE VALOROS PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE. PORNIND DE LA ACEST POTENŢIAL, CONSILIUL JUDEŢEAN A ELABORAT O STRATEGIE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL VÂLCEA, PROGRAMATĂ PENTRU PERIOADA 2007-2013, PRIN CARE ÎŞI PROPUNE SĂ VALORIFICE RESURSELE NATURALE, MATERIALE ŞI UMANE, TRADIŢIILE ŞI VALORILE CULTURALE SPECIFICE LOCULUI. În Vâlcea se regăsesc patru zone de interes turistic. Zona turismului montan se bazează pe potenţialul oferit de faptul că o treime din suprafaţa judeţului Vâl- cea este reprezentată de arii mon- tane care oferă atracţii extraordina- re: chei, cascade, peşteri, zeci de trasee marcate, posibilităţi de al- pinism, schi, pescuit şi vânătoare sportivă. Din categoria atracţiilor turismului montan mai fac parte pitoreasca Vale a Lotrului, cu pei- saje alpine mirifice, asemănătoare celor din Alpi, cu defilee şi lacuri glaciare. Staţiunile balneoclimaterice sunt o altă avuţie a judeţului care poate contribui substanţial la dezvoltarea turismului. Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora şi Ocnele Mari - Ocniţa sunt staţiuni cunoscute nu numai pe teritoriul ţării, ci şi în Europa şi dincolo de graniţele continentului. Numărul mare de izvoare de ape minerale, cu o calitate recunoscută de medici pentru puterile tămăduitoare, re- prezintă o carte de vizită importantă a judeţului Vâlcea. Turismul cultural şi monahal este favorizat de salba de mănăstiri şi biserici construite de voievozii munteni, mărturii vii ale istoriei, de mare interes naţional şi inter- naţional. Zestrea patrimonială a judeţului Vâlcea constând în 13 mănăstiri, peste 270 de biserici şi 22 de schituri situează judeţul pe locul doi în ţară în privinţa aşezămintelor monahale. În fine, agroturismul este o altă zonă cu perspective de dezvoltare a turis- mului, dat fiind faptul că judeţul Vâlcea păstrează nealterată zestrea de spiritualitate creştin-ortodoxă, de tradiţii, arte şi meşteşuguri. PROMOVARE CU FINANŢARE EUROPEANĂ Pentru a crea vizibilitatea necesară judeţului Vâlcea, ca destinaţie de succes pentru turism, Consi- liul Judeţean a iniţiat o serie de proiecte şi acţiuni, parte integrantă a strategiei gândite, în acest scop, la nivel judeţean. Unul din- tre aceste proiecte – „Promovarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea” – a beneficiat de o finanţare nerambursabilă prin intermediul programului Regio, în valoare de aproape 500.000 de lei, din Fon- dul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat, VÂLCEA, TĂRÂM DE POVESTE, SUSŢINUT DE EUROPA Regio în România „Natura a dat acestui ţinut, cu amândouă mâinile, din toate frumuseţile şi din toate comorile cu care-i înzestrată Ţara Românească” Alexadru Vlahuţă – „România pitorească” Elena OCEANU
  • 19. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 19 fiind finalizat în decembrie 2011. Prin acest proiect, iniţiatorii au urmărit promovarea, în plan intern şi internaţional, a atracţiilor turistice din Vâlcea, în special a evenimen- telor şi festivalurilor tradiţionale, dezvoltarea unor pachete turistice specifice zonei pentru valorifica- rea patrimoniului natural şi cultu- ral. Planul de acţiune a proiectului a urmărit, totodată, valorificarea unor produse turistice tradiţionale cu spe- cific local, includerea judeţului Vâl- cea în circuite turistice culturale, de afaceri şi de agrement, interne şi internaţionale. S-a pus, de aseme- nea, accent pe creşterea utilizării mijloacelor informatice şi a inter- netului pentru promovare, infor- mare şi rezervări. EFORTURI CONJUGATE PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI VÂLCEAN O primă activitate a proiectului Regio a constat în realizarea unui portal web cu informaţii despre tu- rismul vâlcean. Într-o a doua etapă, au fost realizate ghiduri turistice, al- bume, materiale informative, hărţi turistice, cărţi poştale, ilustrate, afişe, bannere şi panouri publici- tare. O mare parte din aceste ma- teriale tipărite au fost distribuite în cadrul târgurilor de turism şi eveni- mentelor locale şi regionale la care Consiliul Judeţean Vâlcea a partici- pat. Este vorba despre 11 târguri, serbări folclorice sau festivaluri or- ganizate în judeţul Vâlcea sau în alte judeţe ale ţării, dar şi despre 10 târguri de turism/evenimente cu caracter naţional. O altă activi- tate a proiectului a constat în re- alizarea unui film turistic de pre- zentare a judeţului Vâlcea realizat pe suport electronic în 100 de copii. Produsele turistice promovate prin intermediul materialelor realizate în cadrul proiectului sunt: Festiva- lul internaţional Cocoşul de Hurez, Traseul cultural-religios, care in- clude Mănăstirea Cozia – Muzeul Trovanţilor – Peştera Liliecilor – Mănăstirea Arnota – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Hurezi (monu- ment UNESCO) – Mănăstirea Govora. De asemenea, au fost intens promo- vate produse precum apele balnea- re, recunoscute pe plan european, de la Băile Olăneşti, Băile Govora şi Călimăneşti-Căciulata. Nu în ul- timul rând, a fost promovat Festi- valul Internaţional „Cântecele Oltului”, Învârtita Dorului, Florile Govorei, Târgul Internaţional al ţiganilor, Festivalul de interpre- tare instrumentală „Lăutarul“. Portalul web al proiectului poate fi vizitat la http:// www.valcea-infoturism.ro Regio în România Promovare turistică Trovanţilor – Peştera Liliecilor – Se estimeazã cã numãrul de turiºti care vor vizita judeþul Vâlcea în 2012 va creºte cu 15%
  • 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20 Staţiune cu tradiţie Regio în România STAŢIUNEA AMARA, SITUATĂ LA DOI KILOMETRI DE ORAŞUL IALOMIŢEAN CU ACELAŞI NUME, ESTE UNA DINTRE CELE MAI CUNOSCUTE ŞI APRECIATE DESTINAŢII PENTRU TURISMUL BALNEAR DIN ROMÂNIA. ATRACŢIA PRINCIPALĂ ESTE NĂMOLUL TERAPEUTIC FOLOSIT ÎN DIFERITE PROCEDURI MEDICALE DE RECUPERARE. În ciuda potenţialului şi recunoaş- terii sale, staţiunea a avut, după 1989, acelaşi parcurs ca majoritatea destinaţiilor de turism balnear din România, ceea ce a contribuit la o scădere dramatică a numărului de turişti care o vizitează. Totuşi, în 2008, autorităţile locale din Amara au pus la punct o strategie denumită „Dezvoltarea Turismului Balnear în Staţiunea Amara”, proiectată pe o perioadă de 10 ani şi menită să revi- talizeze turismul din staţiune. Prin această strategie, administraţia locală îşi propune să aloce, per- manent şi constant, fonduri pentru activităţi de dezvoltare, întreţinere, informare şi publicitate pentru sec- torul de turism balnear. REABILITAREA PARCULUI, O INVESTIŢIE DE PESTE 17,5 MILIOANE DE LEI În strânsă concordanţă cu obiec- tivele fixate prin această strategie, Primăria oraşului Amara a iniţiat, în 2008, un proiect pentru reabili- tarea parcului balnear din staţiune. Cererea de finanţare a fost gândită aşa încât investiţia să ofere conti- nuitate lucrărilor de infrastructură de utilitate publică, deja existente sau aflate în curs de realizare. Proiectul cu o valoare totală de peste 17,5 milioane de lei, din care aproximativ 13 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin programul Regio, a primit undă verde în decembrie 2009, când a fost semnat contractul de finanţare. Lucrările propuse de autorităţile locale au vizat reorganizarea circulaţiei în spaţiul natural al par- cului, modernizarea şi extinderea căilor de acces, amenajarea unor locuri de agrement, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În mod etapizat, au fost refăcute şi asfal- tate vechile alei, dar au fost proiec- tate şi amenajate şi unele noi, s-au realizat o serie de piaţete, s-a înlo- cuit mobilierul specific, s-au derulat lucrări de amenajare peisagistică şi s-a refăcut perdeaua de protecţie din jurul lacului. Investiţia a avut, totodată, în ve- dere, extinderea reţelei de iluminat public şi amenajarea unor terenuri de tenis şi volei, precum şi a unor 2008 t ităţil l l di A 13milioane de lei, finanþare nerambursabilã pentru Amara Elena OCEANU LA AMARA (JUD. IALOMIŢA), TURIŞTII SUNT ÎNTÂMPINAŢI DE UN PARC BALNEAR COMPLET REABILITAT
  • 21. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 21 Atractivitate turistică spaţii de joacă. Pe lângă aceste lucrări, prin proiectul Regio au fost achiziţionate utilaje şi ustensile pentru întreţinerea parcului, a fost angajat şi pregătit personalul ad- ministrativ. UN OBIECTIV REDAT CIRCUITULUI TURISTIC Proiectul Regio implementat în staţiunea Amara s-a dorit a fi un instrument de revitalizare a turis- mului balnear practicat în oraşul ialomiţean. Staţiunea, aşa cum este ea în prezent, se confruntă cu un paradox. Beneficiile terapeutice sunt cunoscute şi se bucură de o largă apreciere, dar acestea vin în contradicţie cu baza materială a staţiunii. Dotările şi amenajările s-au deteriorat în timp, iar din punct de vedere economic, zona nu este dezvoltată. Staţiunea balneară are posibilitatea de a reveni în circui- tul turistic permanent dar, pentru realizarea acestui obiectiv, este ne- voie de proiecte care să contribuie la sporirea atractivităţii turistice, la revitalizarea economiei locale şi la promovarea zonei ca destinaţie turistică. Investiţia Regio pentru modernizarea parcului balnear a atins toate aceste obiective, dar este necesar ca dezvoltarea staţiunii să continue cu proiecte similare. Pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Amara, Ministerul Dezvoltării Regi- onale şi Turismului mai finanţează lucrări de reabilitare şi moderniza- re a infrastructurii de transport, atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat, investiţii pen- tru extinderea reţelei de alimenta- re cu apă şi completarea sistemu- lui de epurare, precum şi realiza- rea unui proiect de promovare a staţiunii. Localitatea Amara a căpătat statutul de staţiune balneară în anul 1937. Tratamentul balnear din staţiunea Amara este benefic pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni şi/sau sechele post-traumatice, afecţiuni neurologice periferice. Apa lacului Amara are un conţinut ridicat de sulfat, de clorură de sodium şi de magneziu. Lacul Amara are o lungime de 4 kilometri şi conţine apă sărată provenită din izvoare subterane. Temperatura din zona oraşului Amara se înscrie în media anuală de 22 de grade Celsius. Regio în România Ş aţi că...
  • 22. www.inforegio.ro22 Istorie şi turism *MEUSAC – „Comitetul maltez pentru UE - Conducere şi Acţiune” este o instituţie publică responsabilă de procesul de consultare a ordinelor şi a legislaţiei între instituţiile Guvernului, partidele politice şi societatea civilă, care acordă asistenţă gratuită ONG-urilor şi Consiliilor Locale pentru obţinerea Fondurilor Europene. De asemenea, MEUSAC furnizează informaţii publicului larg despre metode şi oportunităţi de a obţine fonduri UE. Bani europeni în Uniunea Europeană FUNDAŢIA WIRT ARTNA (TRUSTUL PENTRU PATRIMONIU MALTA) ESTE O ORGANIZAŢIE NEGUVERNAMENTALĂ BAZATĂ PE VOLUNTARIAT, CARE ACŢIONEAZĂ ÎN DOMENIUL CONSERVĂRII OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU. FundaţiaFundaţia se ocupă de identifica-se ocupă de identifica- rea clădirilorrea clădirilor şi siturilor cu rol im-şi siturilor cu rol im- portant în istoria Maltei, deschiseportant în istoria Maltei, deschise publicului larg. MEUSAC* estepublicului larg. MEUSAC* este instituţia care ajută ONG-urile lainstituţia care ajută ONG-urile la identificarea posibilelor surse deidentificarea posibilelor surse de cofinanţare pentru reabilitareacofinanţare pentru reabilitarea şi transformarea obiectivelor deşi transformarea obiectivelor de patrimoniu. Primele clădiri carepatrimoniu. Primele clădiri care au beneficiat de fonduri europeneau beneficiat de fonduri europene pentru restaurare, în Malta, suntpentru restaurare, în Malta, sunt amplasamentul folosit de Gardaamplasamentul folosit de Garda de Onoare din La Valetta şi Poar-de Onoare din La Valetta şi Poar- ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen-ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen- tru reabilitarea acestor obiective,tru reabilitarea acestor obiective, Wirt Artna a primit 2,3 milioaneWirt Artna a primit 2,3 milioane de euro din fonduri europene, înde euro din fonduri europene, în cadrul unor proiecte programatecadrul unor proiecte programate să se desfăşoaresă se desfăşoare în perioada 2010-în perioada 2010- 2012.2012. Garda de onoare din La ValettaGarda de onoare din La Valetta prezintă zilnic, în fortul aflat înprezintă zilnic, în fortul aflat în interiorul Grădinilor Barraca, uninteriorul Grădinilor Barraca, un ritual foarte apreciat. Publiculritual foarte apreciat. Publicul aflat în incinta grădinilor, formataflat în incinta grădinilor, format în mare parte din turişti, este sa-în mare parte din turişti, este sa- lutat cu salve de tun care se audlutat cu salve de tun care se aud de fiecare dată când ceasul batede fiecare dată când ceasul bate ora 12.00. Acest ritual se reora 12.00. Acest ritual se repetăpetă zilnic încă din 2004 când a fostzilnic încă din 2004 când a fost finalizată prima restaurare şi cândfinalizată prima restaurare şi când a fost reluată tradiţia de secolea fost reluată tradiţia de secole din La Valetta, aceea de a anunţadin La Valetta, aceea de a anunţa anumite momente importante aleanumite momente importante ale zilei, cu salve de tun.zilei, cu salve de tun. Restaurarea amplasamentului pre-Restaurarea amplasamentului pre- supune şi înlocuirea tunurilorsupune şi înlocuirea tunurilor originale cu unele în copie, astfeloriginale cu unele în copie, astfel încât obiectele de artă să poată fiîncât obiectele de artă să poată fi conservate. Proiectul prevede, deconservate. Proiectul prevede, de asemenea, restaurarea camereiasemenea, restaurarea camerei de artilerie, construită iniţial pen-de artilerie, construită iniţial pen- tru a fi utilizată ca pivniţă de vi-tru a fi utilizată ca pivniţă de vi- nuri. Încăperea va fi transformatănuri. Încăperea va fi transformată într-o zonă destinată publicului şiîntr-o zonă destinată publicului şi va găzdui câteva exponate referi-va găzdui câteva exponate referi- toare la istoria luptelor purtate întoare la istoria luptelor purtate în La Valetta. În plus, vor fi amena-La Valetta. În plus, vor fi amena- jate un spaţiu pentru proiecţii au-jate un spaţiu pentru proiecţii au- dio-vizuale, un spaţiu de expoziţiedio-vizuale, un spaţiu de expoziţie şi un magazin al muzeului. Îm-şi un magazin al muzeului. Îm- bunătăţirile aduse sitului din Labunătăţirile aduse sitului din La Valletta constau în instalarea unuiValletta constau în instalarea unui echipament audio wireless, un nouechipament audio wireless, un nou sistem pentru traducere şi o nouăsistem pentru traducere şi o nouă schemă de iluminare, care să facăschemă de iluminare, care să facă din acest obiectiv unul eficient şidin acest obiectiv unul eficient şi durabil în ceea ce priveşte con-durabil în ceea ce priveşte con- sumul de energie.sumul de energie. Poarta Notre DamePoarta Notre Dame a fost cons-a fost cons- truită în 1675 de Prinţul şi Mareletruită în 1675 de Prinţul şi Marele Maestru al Ordinului Maltez,Maestru al Ordinului Maltez, MONUMENTE ISTORICE RESTAURATE CU FONDURI EUROPENE ÎN MALTA Cristina STERIAN Amplasamentul Gărzii de Onoare din La Valetta şi Poarta Notre Dame din Vittoriosa au primit finanţare pentru restaurare
  • 23. 23 Sit natural Bani europeni în Uniunea Europeană DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 ZAANSE SCHANS ESTE UNA DIN CELE 10 DESTINAŢII TURISTICE DE TOP DIN OLANDA. CASELE TRADIŢIONALE VOPSITE ÎN VERDE, MAGAZINELE VECHI ŞI MORILE DE VÂNT DIN ACEASTĂ REGIUNE ÎŢI CREAZĂ SENZAŢIA CĂ TE-AI ÎNTORS ÎN TIMP, ÎN SECOLUL AL XII-LEA SAU AL XIII-LEA. FFascinant este faptul că nu avemascinant este faptul că nu avem de-a face cu un muzeu în aer liber,de-a face cu un muzeu în aer liber, ci cu o regiune plină de viaţă şi cu-ci cu o regiune plină de viaţă şi cu- loare, cu un mod de viaţă auten-loare, cu un mod de viaţă auten- tic. Regiunea Zaane Schans oferătic. Regiunea Zaane Schans oferă o privelişte magnifică a vieţii co-o privelişte magnifică a vieţii co- tidiene aşa cum era ea înaintetidiene aşa cum era ea înainte de revoluţia industrială. Ampla-de revoluţia industrială. Ampla- sarea originală a fost făcută fărăsarea originală a fost făcută fără un proiect prealabil care să faci-un proiect prealabil care să faci- liteze accesul sutelor de turiştiliteze accesul sutelor de turişti,, ce ajung în zonă cu mijloacelece ajung în zonă cu mijloacele de transoprt în comun sau pe jos.de transoprt în comun sau pe jos. Deloc surprinzător, aspectul şi di-Deloc surprinzător, aspectul şi di- mensiunile drumurilor din zonă numensiunile drumurilor din zonă nu au luat în considerare creştereaau luat în considerare creşterea populaţiei şi construirea unor noipopulaţiei şi construirea unor noi imobile, la momentul construiriiimobile, la momentul construirii parcării şi Muzeului Zaans.parcării şi Muzeului Zaans. MAI MULTE ATRACŢII PENTRU PUBLIC Ca să îi încurajeze pe turişti săCa să îi încurajeze pe turişti să zăbovească mai mult în Zaansezăbovească mai mult în Zaanse Schans, iniţiatorii proiectului s-auSchans, iniţiatorii proiectului s-au gândit că trebuie să creeze clădirigândit că trebuie să creeze clădiri şi produse mai atrăgătoare pentruşi produse mai atrăgătoare pentru Fra Nicolas Cotoner, ca poartăFra Nicolas Cotoner, ca poartă principală a oraşului Cottonera.principală a oraşului Cottonera. Construcţia este compusă dinConstrucţia este compusă din aproape 9 km de fortificaţii careaproape 9 km de fortificaţii care înconjoară cele trei oraşe princi-înconjoară cele trei oraşe princi- pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen-pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen- glea şi Cospicua. Este de departeglea şi Cospicua. Este de departe cea mai impunătoare şi frumoasăcea mai impunătoare şi frumoasă construcţie, între porţile vechi deconstrucţie, între porţile vechi de secole, care încă dăinuie pe insulă.secole, care încă dăinuie pe insulă. Poarta Notre Dame este construităPoarta Notre Dame este construită pe cinci nivele, ceea ce face ca eape cinci nivele, ceea ce face ca ea să fie cea mai înaltă construcţiesă fie cea mai înaltă construcţie din regiune. De pe terasă şidin regiune. De pe terasă şi acoperiş, turiştii pot admira in-acoperiş, turiştii pot admira in- sula în toate direcţiile. Poarta îşisula în toate direcţiile. Poarta îşi păstrează încă grandoarea de altăpăstrează încă grandoarea de altă dată. Este o perlă arhitecturalădată. Este o perlă arhitecturală fără egal şi face parte din Muzeulfără egal şi face parte din Muzeul „Malta în lupt㔄Malta în luptă”, sit inclus în, sit inclus în acest proiect. Reabilitarea Porţiiacest proiect. Reabilitarea Porţii Notre Dame presupune redeschi-Notre Dame presupune redeschi- derea Portului Cullis şi restaura-derea Portului Cullis şi restaura- rea tencuielii porţii şi a pivniţelor.rea tencuielii porţii şi a pivniţelor. Cele din urmă vor fi transformateCele din urmă vor fi transformate pentru a servi unui centru turis-pentru a servi unui centru turis- tic care va dispune de o zonă au-tic care va dispune de o zonă au- dio-video, o cameră obscură şi odio-video, o cameră obscură şi o zonă pentru expoziţii. Magazinulzonă pentru expoziţii. Magazinul muzeului şi serviciul de aprovizio-muzeului şi serviciul de aprovizio- nare vor funcţiona în spaţiul astfelnare vor funcţiona în spaţiul astfel transformat. Pe lângă cosmetiza-transformat. Pe lângă cosmetiza- rea părţilor exterioare şi monta-rea părţilor exterioare şi monta- rea unor balustrade de siguranţă,rea unor balustrade de siguranţă, vor mai fi introduse şi noi schemevor mai fi introduse şi noi scheme de iluminat şi un sistem de secu-de iluminat şi un sistem de secu- ritate cu camere de supraveghe-ritate cu camere de supraveghe- re, un ascensor şi o platformăre, un ascensor şi o platformă pentru vizionare încorporată ca opentru vizionare încorporată ca o terasă în acoperiş. Muzeulterasă în acoperiş. Muzeul „Malta„Malta în luptă”în luptă” care funcţionează dejacare funcţionează deja în încăperile Notre Dame, este,în încăperile Notre Dame, este, de asemenea, inclus în proiect.de asemenea, inclus în proiect. Intervenţiile prevăzute pentruIntervenţiile prevăzute pentru acest obiectiv cuprind restaura-acest obiectiv cuprind restaura- rea încăperilor din Couvre Porterea încăperilor din Couvre Porte (partea de la intrare) şi conversia(partea de la intrare) şi conversia lor, în aşa fel încât să se îmbinelor, în aşa fel încât să se îmbine cu extinderea centrului pentrucu extinderea centrului pentru turişti, care va arăta istoria fron-turişti, care va arăta istoria fron- tului de luptă La Valletta din tim-tului de luptă La Valletta din tim- pul celui de-al doilea Război Mon-pul celui de-al doilea Război Mon- dial. Accesul facil şi reabilitareadial. Accesul facil şi reabilitarea prevăzută în proiect vor face caprevăzută în proiect vor face ca aceste două obiective turistice,aceste două obiective turistice, cele mai importante din Malta, săcele mai importante din Malta, să fie mai atractive pentru turişti.fie mai atractive pentru turişti. EUROPA PARTICIPĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZAANSE SCHANS, OLANDA Cristina STERIAN
  • 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24 Tradiţie şi inovaţie Bani europeni în Uniunea Europeană un publicun public ţintă mai larg. În acestţintă mai larg. În acest fel, regiunea putea contribui lafel, regiunea putea contribui la dezvoltarea turismului, dând ast-dezvoltarea turismului, dând ast- fel un impuls dezvoltării econo-fel un impuls dezvoltării econo- miei locale. Proiectul a fost iniţiatmiei locale. Proiectul a fost iniţiat în cadrul unui parteneriat întreîn cadrul unui parteneriat între Fundaţia Zaanse Schans, ConsiliulFundaţia Zaanse Schans, Consiliul Municipal Zaanstad şi ProvinciaMunicipal Zaanstad şi Provincia Olanda de Nord. Valoarea totală aOlanda de Nord. Valoarea totală a proiectului este de 4,07 milioaneproiectului este de 4,07 milioane de euro, din care peste 880.000de euro, din care peste 880.000 de euro reprezintă contribuţiade euro reprezintă contribuţia Fondului European pentru Dez-Fondului European pentru Dez- voltare Regională. Demarată lavoltare Regională. Demarată la 1 ianuarie 2009, implementarea1 ianuarie 2009, implementarea proiectului urmează să se încheieproiectului urmează să se încheie în vara anului 2012.în vara anului 2012. Îmbunătăţirile constau, printreÎmbunătăţirile constau, printre altele, în renovarea şi inovareaaltele, în renovarea şi inovarea facilităţilor existente, cum ar fifacilităţilor existente, cum ar fi debarcaderul, care a fost transfor-debarcaderul, care a fost transfor- mat într-o dogărie (atelier în caremat într-o dogărie (atelier în care se confecţionează butoaie). Dese confecţionează butoaie). De asemenea, se pune accent pe crea-asemenea, se pune accent pe crea- rea unor noi oportunităţi de recre-rea unor noi oportunităţi de recre- ere, pe lângă cele existente. Nu înere, pe lângă cele existente. Nu în ultimul rând, proiectul urmăreştultimul rând, proiectul urmăreştee creareacrearea unor căi noi de acces şiunor căi noi de acces şi marcarea unor căi navigabile. Înmarcarea unor căi navigabile. În Kalverpolder, de exemplu, vor fiKalverpolder, de exemplu, vor fi construite un pavilion de accesconstruite un pavilion de acces şi spaţii de joacă pentru copii.şi spaţii de joacă pentru copii. Printre facilităţile realizate pânăPrintre facilităţile realizate până acum sunt croazierele pe râu, daracum sunt croazierele pe râu, dar şi muzeul – distilerie, unde turiştiişi muzeul – distilerie, unde turiştii pot urmări olandezi care lucreazăpot urmări olandezi care lucrează la distilarea alcoolului printr-unla distilarea alcoolului printr-un procedeu vechi de 150 de ani.procedeu vechi de 150 de ani. Planurile de marketing bine defi-Planurile de marketing bine defi- nite ar putea să îmbunătăţeascănite ar putea să îmbunătăţească semnificativ profilul internaţionalsemnificativ profilul internaţional al regial regiunii.unii. ACCENT PE TRADIŢIE În Zaanse Schans, graţie proiec-În Zaanse Schans, graţie proiec- tului, au fost înfiinţate atelie-tului, au fost înfiinţate atelie- re de meşteşuguri şi magazine.re de meşteşuguri şi magazine. Meşteşugarii încă îşi câştigă traiulMeşteşugarii încă îşi câştigă traiul din aceste meserii în fiecare zi îndin aceste meserii în fiecare zi în Zaanse Schans. Într-o atmosferăZaanse Schans. Într-o atmosferă care te duce înapoi în timp cucare te duce înapoi în timp cu câteva sute de ani, îi găsim pecâteva sute de ani, îi găsim pe olandezii pricepuţi lucrând înolandezii pricepuţi lucrând în morile tradiţionale situate pemorile tradiţionale situate pe marginea râului Zaan.marginea râului Zaan. Este vorba despre două mori pentruEste vorba despre două mori pentru ulei, una pentru muştar, alta pen-ulei, una pentru muştar, alta pen- tru vopsea şi două pentru joagăr.tru vopsea şi două pentru joagăr. Regiunea turistică olandeză este,Regiunea turistică olandeză este, de asemenea, un loc perfect undede asemenea, un loc perfect unde se pot vedea îndeletnicirile an-se pot vedea îndeletnicirile an- cestrale, cum ar fi confecţionareacestrale, cum ar fi confecţionarea pantofilor de lemn, a brânzei saupantofilor de lemn, a brânzei sau a vaselor cositorite. Toate acestea vaselor cositorite. Toate aceste tehnici vechi de sute de ani sunttehnici vechi de sute de ani sunt prezentate de-a lungul râuluiprezentate de-a lungul râului Zaans. Turiştii pot fi martori şi laZaans. Turiştii pot fi martori şi la producerea uleiului de alune sau aproducerea uleiului de alune sau a pigmenţilor pentru vopsea. O altăpigmenţilor pentru vopsea. O altă îndeletnicire veche de secole, seîndeletnicire veche de secole, se poate observa într-o casă din 1658poate observa într-o casă din 1658 care a aparţinut unui brutar. Casacare a aparţinut unui brutar. Casa are încă un cuptor original în careare încă un cuptor original în care se făceau turtă dulce şi alte dulciurise făceau turtă dulce şi alte dulciuri tradiţionale.tradiţionale. www.zaanseschansmuseum.nl Pentru mai multe detalii, sunteţi invitaţi să accesaţi pagina de internet a regiunii turistice Zaanse Schans:
  • 25. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 25 Agendă AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 018 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL BRAN, ROMÂNIA, 6 DECEMBRIE 2011 - 7 IANUARIE 2012 „Magia sărbătorilor de iarnă”, festival de de colinde şi obiceiuri de iarnă. Evenimentul va crea atmosfera unui Crăciun tradiţional. În programul manifestărilor sunt incluse o serbare folclorică de cântec şi joc românesc, organizarea unui Crăciun tradiţional la Bran, concert de colinde şi dansuri populare. Vor participa formaţii artistice, coruri, cete de colindători, ansambluri folclorice şi dansatori mascaţi din Bran. Spectacolul îşi propune să promoveze măiestria artiştilor, bogăţia şi varietatea folclorului din zonă, frumuseţea şi originalitatea costumelor şi a măştilor, autenticitatea obiceiurilor locului. Turiştii vor colinda alături de artişti. FRANKFURT, GERMANIA, 12 IANUARIE 2012 Reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale (BCE), urmată de o conferinţă de presă În cadrul acestei reuniuni, Consiliul Guvernatorilor BCE urmează să adopte deciziile privind politica monetară pentru zona euro. Imediat după întrunire, preşedintele Băncii Centrale Europene va explica deciziile, în cadrul unei conferinţe de presă. Transcrierea conferinţei va fi publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (www.ecb.int). Încă din anul 2001 s-a stabilit ca orientarea de politică monetară a BCE să fie decisă de către Consiliul Guvernatorilor, la această primă reuniune care are loc la începutul fiecărui an. În cursul acestei şedinţe se decid ratele dobânzilor reprezentative ale BCE. Dacă se impune, Consiliul Guvernatorilor poate reevalua, ulterior, orientarea politicii monetare şi poate decide modificarea ratelor dobânzilor, în orice moment, indiferent de calendarul stabilit. BERLIN, GERMANIA, 20-29 IANUARIE 2012 Participarea înalţilor reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) la Săptămâna Internaţională Verde, cu scopul de a promova noutăţile Politicii Agricole Comune (PAC) În prezent, Politica Agricolă Comună este pe cale să fie revizuită. Sistemele vechi fac loc unora noi, ecologice, care îi vor ajuta pe agricultori şi zonele rurale să facă faţă provocărilor viitorului. Pentru a clarifica modul în care afacerile, mediul sau starea alimentelor vor fi afectate de noile modificări propuse, experţii CE, prezenţi la eveniment, vor oferi răspunsurile necesare. 2012 este, de asemenea, un an special, pentru Politica Agricolă Comună. Este momentul celebrării, pentru că PAC este de 50 de ani în serviciul europenilor. Cu acest prilej, va fi organizat un eveniment de lansare, la standul UE, pentru a marca cei 50 de ani de Politică Agricolă Comună. Vor avea loc dezbateri cu înalţi oficiali, responsabili pentru PAC, se vor face demonstraţii de artă culinară cu produse de calitate, se vor aplica chestionare, participanţii urmând să fie premiaţi. Săptămâna Internaţională Verde este o expoziţie internaţională cu prezentări de produse alimentare, agricole, horticole şi industriale. Acest eveniment este unul cu tradiţie, înfiinţat în anul 1926, şi constituie un prilej, pentru participanţi, de a-şi testa produsele.
  • 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26 Să mai şi zâmbim! Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate! ZOOM REGIO Sursa: http://www.openeurope.org.uk C cu finanţare europeană E (U) DE CALITATE În perioada iulie 2007 - iunie 2008, UE a finanţat un proiect menit să răspundă întrebărilor: „Cât este de folositoare Uniunea Europeană pentru femei?” şi „Care sunt aşteptările şi nevoile femeilor faţă de UE?”. Aceasta a însemnat instituirea a 11 „E(U)quality cafenele de discuţii” în diferite oraşe din Austria, Slovacia şi Germania, cu scopul de a oferi femeilor „posibilitatea de a se apropia de UE (pe care ele o consideră ca fiind un concept foarte abstract), de a întreba ce le poate oferi UE, ce aşteptări au de la UE şi modul în care se pot implica”. „BAR IRLANDEZ” ŞI „BEACH CLUB” PE GIBRALTAR Firma Lord Nelson Ltd. din Gibraltar a primit 145,422 £ din Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul proiectului numit „Bar irlandez”. Gemenii Andy si John Hunter, care deţin Lord Nelson Ltd., sunt şi proprietarii a patru baruri diferite în Gibraltar, cu tematică irlandeză – pub-urile O’Reilly, care au fost deschise în ziua de Sf. Patrick din 2009. Alte proiecte finanţate în Gibraltar includ „Restaurantul Sporting”, deţinut de KOP Limited şi „Beach Club”, deţinut de Jazz Nights Ltd., care au primit 80.000 £ şi, respectiv, 114,000 £ din fonduri europene. CARAVANA DANSULUI EUROPEAN Comisia Europeană a finanţat proiectul „Caravana dansului european” - un proiect descris ca o „extravagantă călătorie a dansului, care preia cea mai bună muzică şi cele mai bune dansuri tradiţionale de la opt popoare europene”. Caravana se derulează pe teritoriul celor opt state. Proiectul a fost descris ca fiind încă o demonstraţie a efectelor puternice ale succesului interculturalităţii. 400,000 DE EURO PENTRU PORTRETE FĂCUTE DE COPII PENTRU COPII ÎN NUMELE CETĂŢENIEI EUROPENE „Alter Ego” este un concurs de artă care se desfăşoară în cel puţin 22 de ţări ale Uniunii Europene. Scopul proiectului, care a utilizat 400.000 de euro din fonduri europene, este acela de a încuraja tinerii cu vârste între 14 şi 18 ani să „exploreze identităţi diferite, prin crearea unui portret dublu” - un autoportret şi portretul unui copil dintr-un mediu cultural diferit. Concursul este destinat „creşterii gradului de conştientizare a tuturor celor care trăiesc în UE, în special a tinerilor, cu privire la importanţa dezvoltării unei cetăţenii europene active.” â UE, ce aşteptări şi modul ot interculturalităţii.
  • 27. DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 27 2,3 MILIOANE € PENTRU CAMPANIA MTV „EUROPA, MĂ AUZI?” În perioada premergătoare alegerilor europene din iunie 2009, Comisarul european al Comunicării, Margot Wallström, a anunţat lansarea unei campanii, care viza grupul de vârstă 18-24 ani, cu scopul de a creşte participarea la alegeri. Campania MTV, cu un buget de 2,3 milioane de euro, a culminat, la 30 aprilie, cu participarea tinerilor din oraşe europene la un concert unde au strigat: „Europa, mă auzi?” Printre artiştii invitaţi să susţină strigătul tinerilor au fost grupul Depeche Mode şi cântăreţul italian Tiziano Ferro. Impactul scăzut al acestei campanii s-a reflectat şi în rata scăzută de participare la alegeri, respectiv 43%. Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiMinisterul Dezvoltării Regionale şi Turismului şişi Autoritatea de Management a Regio –Autoritatea de Management a Regio – Programul Operaţional RegionalProgramul Operaţional Regional urează tuturor colaboratorilorurează tuturor colaboratorilor şi beneficiarilorşi beneficiarilor SÃRBÃTORI FERICITE ! SÃRBÃTORI FERICITE !
  • 28. Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro 0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii? Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: decembrie 2011