1. nr. 16, noiembrie 2012
re v i sta
BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ
PENTRU REABILITAREA
TERMICĂ A SPITALELOR
Cetatea Oradea – investiţii de peste 35 de milioane de lei
Pro Istoria Fest
Respect pentru trecut –
reflectoare pe cetăţile româneşti
REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN INFRACȚIONALITATEA
ÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTI
Centru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor în județul Giurgiu
REGIO ajută bătrânii din Deva prin
Centrul social pentru persoane vârstnice
CĂLĂTORIE
ÎN LUMEA REGIO
CĂLĂTORIE
ÎN LUMEA REGIO

2. www.inforegio.ro2
sănătatea, parte din regio!
O nouă incursiune în lumea fondu­
rilor europene. Asta vă propune,
bineînţeles, şi numărul actual al
revistei Regio. Şi venim cu veşti
bune. Pentru că la Oradea a avut
loc, pe 23 şi 24 octombrie, o
întrunire extrem de importantă:
Comitetul de Monitorizare al
Programului Operaţional Regional
2007-2013. Iar anunţul făcut de
Marcel Boloş, secretar de stat în
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, ne dă o nouă viziune
asupra a ceea ce vor însemna
banii europeni în perioada 2014–
2020.
Materialele realizate de colegul
meu, Dan Birta, pe care le
puteţi citi la pagina 13, ne atrag,
cu siguranţă, atenţia. Sume
importante vor fi disponibile
pentru reabilitarea spitalelor de
stat din România. La începutul
anului viitor va fi lansat ghidul
solicitantului, iar până la 31
decembrie 2013 trebuie finalizat
procesul de contractare. Proiec­
tele trebuie implementate până
în 2015.
Aşadar, trebuie să facem tot
posibilul – şi aici atragem atenţia
în primul rând autorităţilor res­
ponsabile – să accesăm toţi aceşti
bani. Numai de noi depinde dacă
reuşim sau nu să le asigurăm
celor bolnavi condiţii mai bune
în spitale, dacă îi tratăm cu mai
mult respect decât am făcut-o
vreodată.
Tot în acelaşi material veţi citi
despre un alt program pentru
perioada 2014–2020, ale cărui
baze se pun încă de acum. 300
de milioane de euro vor fi alocaţi
pentru „Sprijinirea investiţiilor în
eficienţa energetică a blocurilor
de locuinţe”. Lansarea apelului
de proiecte a avut loc chiar
zilele trecute, mai exact pe 2
noiembrie.
La întâlnirea de la Oradea au fost
prezenţi şi invitaţi importanţi
din afara ţării: Angela Martinez
– Sarasola, şefa Unităţii pentru
România din cadrul DG REGIO
(Directoratul General pentru
Politică Regională al Comisiei
Europene) şi Koen Delanghe,
manager de programe al Comisiei
Europene, în cadrul DG REGIO.
Cei doi oaspeţi nu au ratat ocazia
de a vizita câteva obiective în
curs de realizare sau realizate
prin finanţări europene. Dintre
acestea, se detaşează Cetatea
Oradea (despre care puteţi citi
un amplu material realizat de
Bogdan Ionescu în paginile 10–12)
şi Parcul Industrial Euro­business.
„Reprezentanţii Comisiei Euro­
pene au fost plăcut impresionaţi
de obiectivele vizitate” - a
subliniat secretarul de stat
Marcel Boloş. Au apreciat, în
mod deosebit, faptul că în
urma parteneriatului cu agenţii
economici s-au creat, la Oradea,
câteva sute de locuri de muncă.
Sunt doar câteva exemple. Reu­
şitele din banii europeni sunt,
însă, tot mai multe şi vă las să
descoperiţi o parte dintre ele
chiar în acest număr al revistei
Regio. Sunt convins că veţi avea şi
de această dată o...
LECTURĂ PLĂCUTĂ
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

3. NOIEmbrie 2012 3
Sumar
Regio în românia
04 fotoreportaj
06 Pro Istoria Fest
Respect pentru trecut – reflectoare pe
cetăţile româneşti
10 Cetatea Oradea – investiţii de peste 35 de
milioane de lei
13 BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRU
REABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR
14 REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN
INFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI,
BUCUREȘTI
16 REGIO ajută bătrânii din Deva
prin Centrul social pentru persoane
vârstnice
18 Centru multifuncţional de dezvoltare
a afacerilor în județul Giurgiu
20 REGIO - UN SPITAL REABILITAT, O ŞANSĂ ÎN
PLUS LA VIAŢĂ
22 Ştiri REGIONALE
24 FESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN –
ŞANSA ROMÂNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DE
IARNĂ
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Austria -Trăiește experiența medievelă în stil tirolez
28 Irlanda – Falezele din Moher
30 AGENDĂ
31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

4. www.inforegio.ro4
Regio în România
Fotoreportaj
Clădirea renovată a Ambulatoriului Spitalului Municipal Râmnicu Sărat
Liceul Iulia Haşdeu, în renovare şi reconstrucţie prin programul REGIO
Jurnaliştii vizitează noua anexă
a Liceului Iulia Haşdeu
Lucrări în desfăşurare la Liceul Iulia Haşdeu
Constructori, lucrând la faţada
Liceului Iulia Haşdeu
Schema noilor laboratoare înfiinţate prin
programul REGIO în Liceul Iulia Haşdeu
Primul pacient care beneficiază de aparatura modernă a
Spitalului Municipal Râmnicu Sărat
Aparatura nou achiziţionată prin Regio, în funcţiune la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat
Liceul Iulia Haşdeu, una dintre instituţiile emblemă ale Bucureştiului
Ambulatoriul spitalului
municipal râmnicu sărat
liceul iulia hașdeu
din BUCUREȘTI

5. NOIEmbrie 2012 5
Regio în România
Fotoreportaj
Cabinet stomotologic modern Praxis Dent Buzău, realizat prin fonduri REGIO
Centrul de îngrijiri paliative Sf. Irina, amenajat prin fonduri REGIO
Saloane amenjate la standardele europene prin fonduri REGIO
Pacienţii Praxis Dent beneficiză de condiţii moderne de tratament
Microscop optic pentru endodonţie, unic în judeţul Buzău,
achiziţionat prin fondurile REGIO
Unul dintre cabinetele medicale ale Clinicii stomatologice Praxis Dent
Spaţiul de lucru al asistentelor din cadrul Centrului de îngrijiri paliative Sf. Irina
praxis dent buzău
CENTRUL DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE
sf. irina din voluntari

6. Oabordare pe cât de originală,
pe atât de interesantă este
seria de evenimente a festivalului
Pro Istoria Fest, un proiect
al Asociaţiei Star Education.
Festivalul îşi propune să aducă
în atenţia publicului obiective
cultural-istorice de mare impor­
tanţă de pe teritoriul României şi
face acest lucru prin organizarea
unor evenimente de înaltă ţinută,
în care restituirea trecutului se
împleteşte armonios cu valorile
prezentului. Lista evenimentelor
din acest an, al doilea de existenţă
al iniţiativei, cuprinde Cetatea de
Scaun a Sucevei, Muzeul Goleşti,
Cetatea Enisala, Sighişoara,
Sarmizegetusa, Cetatea Râşnov şi
Ansamblul Istoric Târgovişte.
Iniţiativa a beneficiat de sprijinul
finanţărilor europene, proiectul în­
cadrându-se pe Axa 5 a Programu­
lui Operaţional Regional, Dezvol­
tarea durabilă şi promovarea turis­
mului, domeniul de finanţare Dez­
voltarea şi consolidarea turismu­
lui intern prin sprijinirea pro­
movării produselor specifice şi a
activităţilor de marketing specifice.
Astfel, suma totală finanţată pentru
cinci evenimente în anul 2012 a fost
de 3.765.123,15 de lei fără TVA.
Un punct important de menţionat
este acela că numărul vizitatorilor
a crescut cu 50 până la 900 la sută
la obiectivele unde s-au desfăşurat
evenimentele Pro Istoria Fest. Un alt
aspect interesant al acestui proiect
este că acesta nu s-a restrâns la o
singură arie geografică, ci a adus
beneficii mai multor regiuni de
dezvoltare: Regiunea Nord-Est
(Cetatea Sucevei), Regiunea Sud-Est
(Cetatea Enisala), Regiunea Centru
(Cetatea Sighişoara), Regiunea Sud
(Muzeul Goleşti), Regiunea Vest
(Cetatea Sarmizegetusa).
Seria de festivaluri Pro Istoria
Fest este organizată de Asociaţia
Star Education, organizaţie non-
guvernamentală, la o iniţiativă a
lui Zoli Toth, membru al formaţiei
muzicale Sistem, şi a debutat în
anul 2011 cu trei evenimente la
Curtea Domnească din Târgovişte,
la Cetatea Poenari şi la Cetatea
Râşnov. Anul 2012 a urcat proiectul
pe o nouă treaptă, astfel că în
circuitul evenimentelor au fost
incluse încă cinci obiective istorice:
Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul
Goleşti, Cetatea Enisala, Cetatea
Sarmizegetusa şi oraşul Sighişoara.
CETATEA ENISALA. PESTE
25.000 DE VIZITATORI ÎN
DOUĂ ZILE
Primul eveniment al anului a avut
loc în luna iulie 2012, la Cetatea
Enisala, obiectiv istoric medieval din
judeţul Tulcea. Festivalul a debutat
cu o paradă medievală menită să
reînvie spiritul genovez al cetăţii.
Au fost organizate ateliere de
creaţie pentru copii, unde aceştia
au avut ocazia să deprindă mânuirea
www.inforegio.ro
Regio în România
6
Filă din istorie
Pro Istoria Fest
Respect pentru trecut –
reflectoare pe cetăţile româneşti
Peste 100.000 de persoane au luat parte la evenimente
Bogdan IONESCU
ISTORIC ENISALA
A
fost ridicată de puterea
imperială bizantină şi de
cea comercială genoveză,
la sfârşitul secolului al XIII-lea,
începutul secolului al XIV-lea şi
a fost, apoi, inclusă în sistemul
defensiv al Ţării Româneşti. Mai
târziu, a fost transformată în
garnizoană otomană. Abandonată
de către turci, cetatea s-a ruinat
în următoarele veacuri, dar este
singura cetate medievală care a
supravieţuit confruntărilor ar­
mate ruso-turce de pe teritoriul
Dobrogei.
Cetatea Enisala, judeţul Tulcea

7. NOIEmbrie 2012 7
Regio în România
Filă din istorie
spadei, mişcarea scenică, cioplitul
în lemn, olăritul, tirul cu arcul. Nici
atelierele pentru adulţi nu au lipsit,
iar programele de scrimă cu spada
şi sabia, aruncarea cuţitelor şi lupta
românească au fost dintre cele care
s-au bucurat de un mare succes.
„Ne bucurăm foarte mult că proiec­
tele noastre au reuşit să impună
un brand cu care ne mândrim.
Pro Istoria Fest, festivalul care
pune muzica prezentului în slujba
trecutului, a adunat, în 2012, peste
100.000 de spectatori la cele opt
evenimente pe care le-am organizat.
Ne dorim să continuăm dezvoltarea
acestuia şi în anii următori, astfel
încât Pro Istoria Fest să devină
o destinaţie de vacanţă în sine,
pentru iubitorii de festivaluri,
locuri frumoase şi istorie. Dorim să
mulţumim Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului, care ne-a
creditat cu încredere prin accep­
tarea proiectelor depuse de aso­
ciaţia noastră”, ne-a declarat Zoli
Toth, Preşedintele Asociaţiei Star
Education.
ÎN CAPITALA DACIEI,
SARMIZEGETUSA
Pro Istoria Fest a continuat,
o săptămână mai târziu (n.r.
iulie 2012), la Ulpia Traiana
Sarmizegetusa, fosta capitală a
Daciei Romane. Evenimentul de aici
a însemnat un mix între vechi şi nou,
publicul având parte de activităţi
desprinse, parcă, din vremea dacilor
şi a romanilor, îmbinate cu elemente
contemporane. Festivalul a debutat
pe 11 august, cu o paradă daco-
romană: oşteni daci şi soldaţi romani
cu armuri strălucitoare au amintit
localnicilor şi turiştilor despre istoria
singurului oraş din provincia Dacia
care a primit titulatura metropolis
în timpul Imperiului Roman.
Vizitatorii adulţi au avut parte de
lecţii de scrimă, aruncarea cuţite­
lor la ţintă, concursuri de tras
frânghia şi trântă românească. Nici
cei mici n-au fost uitaţi, pentru ei
organizându-se activităţi atractive,
precum face painting, figurine
din baloane şi proiecţii de desene
animate.
ISTORIC
SARMIZEGETUSA
S
armizegetusa se află situată
în partea de vest a Ţării
Haţegului, la aproximativ
8 km de „Porţile de Fier ale
Transilvaniei”, de unde se face
trecerea în Banat. În antichi­
tate, romanii au construit aici
capitala provinciei Dacia Colonia
Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa. Zidurile oraşului
aveau o lungime de 500 x 600 m
şi închideau, în interior, o supra­
faţă de aproximativ 33 ha. Pe o
suprafaţă de 60-80 ha, în afara
zidurilor de incintă ale oraşului,
romanii au construit numeroase
monumente publice, case parti­
culare, morminte.
Amfiteatrul, Ţara Haţegului, Ulpia Traiana Sarmizegetusa

8. www.inforegio.ro8
Regio în România
Filă din istorie
PESTE 25.000 DE
PARTICIPANţI LA
TÂRGOVIşTE
Spre deosebire de ediţia prece-
dentă, care a avut loc în perimetrul
curţii domneşti, anul acesta, în
prima jumătate a lui septembrie,
Pro Istoria Fest s-a defăşurat în
Piaţa Tricolorului, sub egida Zilelor
Oraşului Târgovişte. Festivalul
Pro Istoria Fest a fost organizat în
parteneriat cu Primăria Târgovişte.
La evenimentul dedicat oraşului au
participat meşteşugari şi folclorişti
din întreaga ţară, iar vizitatorii au
fost invitaţi să ia parte la manifestări
ce promovează valorile, tradiţiile şi
obiceiurile locale.
Curtea Domnească din Târgovişte
ZILE DE SĂRBĂTOARE, LA
GOLEşTI
Atmosfera de sărbătoare a cuprins
şi localitatea argeşeană Goleşti.
Pro Istoria Fest a adus în faţa
publicului artizani locali care au
făcut demonstraţii de pictură de
icoane pe lemn şi pe sticlă, olărit şi
modelaj în argilă, sculptură în lemn,
confecţionarea obiectelor casnice şi
dogărit, cel mai popular meşteşug
ISTORIC
târgoviște
O
raşul Târgovişte a fost
pentru prima dată men­
ţionat drept capitală
a Ţării Româneşti în 1427, iar
Curtea Domnească este atestată
documentar încă din timpul lui
Mircea cel Bătrân. După mijlocul
secolului al XV-lea, fortificaţiile
Curţii Domneşti devin cele mai
mari din ţară. Curtea Domnească
a avut un important rol în de­
fensiva ţării, reprezentând, toto­
dată, şi reşedinţa unora dintre
voievozii importanţi din istorie.
ISTORIC GOLEŞTI
M
uzeul Goleşti a fost
înfiinţat de către Regele
Carol al II-lea sub numele
de Muzeul Dinicu Golescu, pe
data de 7 iunie 1939.Aşezământul
s-a dezvoltat de-a lungul anilor
cu noi secţiuni şi expoziţii care
reflectă atât istoria familiei, cât
şi istoria culturii şi civilizaţiei
tradiţionale argeşene.

9. NOIEmbrie 2012 9
local. Micii negustori au etalat
pe tarabe şi în chioşcuri păpuşi,
aranjamente florale, jucării,
figurine de turtă dulce şi multe
bunătăţi şi preparate tradiţionale.
CETATEA DE SCAUN A
SUCEVEI ÎşI RETRĂIEşTE
GLORIA
Un alt obiectiv cultural şi istoric,
o altă manifestare spectaculoasă:
festivalul Pro Istoria Fest s-a oprit
la Cetatea de Scaun a Sucevei.
Pentru două zile, cetatea a revenit
la viaţă, ca pe vremurile când juca
un rol cheie în viaţa moldovenilor.
Piesele de teatru pentru copii, puse
în scenă de trupa Zurli, atelierele
de creaţie pentru cei mari şi cei
mici, demonstraţiile de luptă,
dar şi de meşteşuguri străvechi au
reprezentat principalele atracţii pe
timpul zilei. Spre seară, muzica a
luat în stăpânire zidurile medievale.
Încheierea evenimentului a fost
sărbătorită cu spectaculoase jocuri
de lasere şi artificii.
Regio în România
Filă din istorie
ISTORIC
SIGHIŞOARA
F
ondat în secolul al XII-lea
de către saşii aduşi în zonă
de regii maghiari, oraşul
Sighişoara este astăzi unul dintre
cele mai bine conservate oraşe
medievale ale Europei. Farmecul
şi valoarea istorică a numeroase
clădiri şi străzi ale oraşului au
determinat includerea lor în
patrimoniul UNESCO. Atracţiile
acestui oraş înghețat, parcă, în
timp, sunt numeroase, dar poate
cele mai emblematice sunt Turnul
cu Ceas, Casa lui Vlad Dracul,
Biserica Mănăstirii Dominicane,
Scările Acoperite sau Şcoala din
Deal.
ISTORIC
CETATEA SUCEVEI
C
etatea de Scaun a Sucevei
este atestată documentar
la 11 februarie 1388, fiind
ridicată în timpul domniei lui
Petru I (1375–1391). Aceasta
făcea parte din sistemul de
fortificaţii construit în Moldova
la sfârşitul secolului al XIV-lea.
Cetatea a fost a fost fortificată
în secolul al XV-lea de Ştefan
cel Mare şi distrusă în secolul al
XVII-lea (1675) de Dumitraşcu
Cantacuzino. În momentul de
faţă, Cetatea de Scaun a Sucevei
constituie un monument de
arhitectură militară medieval
reprezentativ pentru Moldova,
fiind inclus în patrimoniul cultu­
ral naţional.
Finanţarea prin Programul Operaţional Regional a contribuit în mod
esenţial la succesul acestui proiect. Demn de menţionat este şi faptul că
avem un exemplu relevant al diversităţii domeniilor care pot beneficia
de sprijin financiar nerambursabil. Vorbim despre un proiect axat pe
promovarea turismului, de care s-au bucurat mai multe regiuni de
dezvoltare. De asemenea, mulţumită banilor europeni, organizatorii
au putut edita şi publica materiale promoţional-informative, cum ar fi
hărţi turistice ale zonelor în care s-au organizat manifestările, pliante
de informare turistică şi cultural-istorică. Aceste materiale au fost
distribuite unui numeros public.
Sursa: Asociaţia Star Education 2012
SIGHIşOARA, GAZDA
ÎNCHEIERII SEZONULUI
Unul dintre cele mai fermecătoare
oraşe din România a fost gazda
ultimei etape, cea care încununa un
an de eforturi uriaşe şi de reuşite
pe măsură. Piaţa Sigma a fost
animată, pentru două zile, de mii
de vizitatori, artişti, meşteşugari,
artizani şi muzicieni. Pe lângă
deja obişnuitele ateliere, cursuri
de scrimă şi demonstraţii de
creativitate, pe scena din Sighişoara
a urcat o constelaţie a muzicii
contemporane.

10. www.inforegio.ro10
Regio în România
Reportaj
Bogdan IONESCU
Eușor, azi, după aproape o mie
de ani, pentru un călător
pasionat de istorie, să se imagineze
călcând pe urmele regelui Ladislau
Întâiul. Deși relieful s-a schimbat
sub eroziunea vremurilor și a
generațiilor, drumețul realizează
imediat că apele Crișului Repede
vor fi fost o bună pavăză la
miazănoapte, iar cocoașa de
pământ va fi oferit un necesar
avantaj strategic împotriva nă­
vălitorilor. Legenda ne spune
despre Cetatea Oradea că era de
necucerit. Forma pentagonală,
semnul unei defensive agresive,
păienjenișul de tuneluri subterane
ale căror puncte terminus se
găseau în afara zidurilor și șanțul
cu apă termală adusă din pârâul
Peța și care nu îngheța iarna, ne
conving că legenda nu e departe
de adevăr. Dar este, totuși, o
legendă, cetatea fiind cucerită,
distrusă chiar, de mai multe ori în
cele nouă veacuri de existență.
Sau poate legenda inexpugnabilității
Cetății Oradea se referă la altceva:
la încăpățânarea locului și a zidu­
rilor de a nu se lăsa biruite de
timp și de năvălitori, din orice
direcție ar fi venit ei. În aproape un
mileniu, cetatea a fost reconstruită,
îmbunătățită, dezvoltată, dar nicio­
datăabandonată.Pânășiazi,zidurile
fortăreței își dovedesc utilitatea,
ele adăpostind Facultatea de Arte
vizuale a Universității Oradea.
ANUL 1000 - ÎNCEPUTURI
Istoria cetății a început în secolul
al XI-lea, când regele Ladislau
Întâiul - sau cel Sfânt - a construit
pe o „insulă”, între brațele Crișului
Repede, o mănăstire fortificată. În
perimetrul palisadelor și al valurilor
CETATEA ORADEA - UN EXCEPȚIONAL OBIECTIV
TURISTIC, ISTORIC ȘI CULTURAL
POZIŢIONEAZĂ REGIUNEA NORD-VEST PE HARTA
PATRIMONIULUI UNESCO

11. NOIEmbrie 2012 11
Regio în România
Reportaj
de pământ ale primei fortificații și-a
găsit protecție și adăpost Episcopia
romano-catolică de Oradea.
Prima mare cumpănă a cetăţii, din
multele pe care aveau să i le aducă
vremurile, a fost atacul tătaro-
mongolilor din anul 1241. În ciuda
fortificațiilor încă primitive, poziția
strategică excepțională a permis
orădenilor să se apere cu oarecare
succes, mongolii având nevoie
de o tactică bazată pe o extremă
mobilitate pentru a reuși, într-un
final, să cucerească și să distrugă
cetatea. Evenimentul a avut atât
de mare impact, încât călugărul
Rogerius l-a descris în poemul
Carmen Miserabile sau Cântec de
jale.
La mai puțin de cinci ani de la
distrugere, în urma Conciliului de
la Lyon, care a acordat cetății noi
facilități, a pornit un amplu proces
de reconstrucție care s-a desfășurat
pentru mai bine de un secol.
Construcția catedralei, una dintre
cele mai mari din această zonă a
Europei, slujită de un colegiu de
24 de preoți, a crescut importanța
așezământului și a făcut din acesta
nucleul polarizator al comunităților
din arealul orădean.
CENTRU EUROPEAN DE
RELIGIE, CULTURĂ ȘI ȘTIINȚĂ
În 1401, Papa Bonifaciu al IX-lea a
acordat catedralei din cetate același
rang pe care îl aveau bisericile San
Marco din Veneția și Santa Maria
Portiuncula din Assisi, aceasta de­
venind loc de pelerinaj pentru
credincioșii catolici din întreaga
Europă. Secolul al XV-lea a fost
perioada de cea mai mare glorie
pentru cetate, fiind numit și secolul
de aur. Grație episcopilor cărturari
Andrea Scolari, Ioan Vitez de Zdrena
și Sigismund Thurzo, Cetatea
Oradei devine unul dintre cele mai
importante centre ale umanismului
și Renașterii din Europa central-
estică.
Se înființează o bibliotecă impresio­
nantă, un „Lyterarum asylum”,
loc de întâlnire și de dezbateri
pentru învățații vremii. Un vestit
fizician al Universității din Viena,
Georg Peuerbach, a fondat un
observator astronomic. Rodul cer­
cetărilor lui Peuerbach a fost
lucrarea de referință pentru
astronomia medievală, „Tabulas
Varadienses” (Tabelele orădene), în
care astronomul considera că meri­
dianul zero trecea prin Oradea și, în
funcție de acesta, a calculat poziția
corpurilor cerești și a eclipselor lu­
nare și solare. Izvoarele istorice
spun că exploratorul Cristofor
Columb ar fi avut o copie a Tabelelor
în expediția sa către Indiile de Vest.
PRIN VÂRTEJURILE ISTORIEI
Existența tumultoasă a Cetății
Oradea a continuat și în secolele
următoare, fiind presărată de ase­
dii, cuceriri, distrugeri și recon­
strucții. Edificiul s-a aflat, pe
rând, în proprietatea Imperiului
Habsburgic, Imperiului Otoman
sau a Principatului Transilvaniei.
Oștenii garnizoanei au participat la
importante campanii militare, cum
ar fi cruciada de la Varna (1444)
sau bătălia de la Mohacz (1526). Pe
lângă legăturile cu marile centre
CETATEA, îN CIFRE
Suprafaţa totală: 150.000 mp
Suprafaţa construită: 21.000 mp
Suprafaţa utilă: 38.000 mp
Construcţie renascentistă:
ü zidul de apărare
Construcţii baroce:
ü Palatul Episcopal
ü Biserica Catolică
ü Brutăria
ü Corpurile anexe.
Conform legii 5/2000 privind
aprobarea planului de amenajare
a teritoriului național, Cetatea
Oradea este monument istoric de
valoare națională excepţională.
Cetatea Oradea face parte din lista
patrimoniului UNESCO.

12. culturale, religioase, administrative
și militare europene, Cetatea
Oradei a dezvoltat și legături
strânse cu principatele Moldovei și
Țării Românești.
În epoca modernă, Cetatea
Oradei a devenit bază strategică a
revoluționarilor pașoptiști, a găzduit
o școală de jandarmi între cele două
războaie mondiale, a fost lagăr de
tranzit în primii ani ai dictaturii
comuniste. Organizată ca obiectiv
militar, cetatea a fost utilizată până
în 1989 de ministerele Apărării și
Internelor.
PROIECTUL DE REVITALIZARE
A CETĂȚII ORADEA
Importanța istorică a Cetății Oradea
face din aceasta unul dintre cele
mai importante centre turistice și
culturale din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest. În cadrul Programului
Operațional Regional, a fost lansat
proiectul „REVITALIZAREA CETĂŢII
ORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERII
ÎN CIRCUITUL TURISTIC: CETATEA
ORADEA, COMPLEX TURISTIC EURO­
PEAN”.
Proiectul are ca obiectiv general
transformarea zonei Cetății Oradea
într-o zonă de interes turistic major,
poartă culturală și de patrimoniu
de intrare în circuitele culturale
din regiune, nucleu al turismului
cultural şi de patrimoniu, pilon de
dezvoltare durabilă urbană și centru
multicultural european.
Asemenea altor proiecte europene
similare, Cetatea Oradea își pro­
pune să devină un centru în jurul
căruia se vor crea surse de venit su­
plimentar la nivel regional şi local,
în jurul căreia se vor crea noi locuri
de muncă în domeniul culturii, tu­
rismului și al ramurilor economice
conexe. De asemenea, proiectul își
propune construirea unor avantaje
competitive la nivel regional, prin
inovarea şi dezvoltarea unei noi
generaţii de experienţe turistice
culturale, care vor atrage, pentru
o perioadă de şedere mai lungă,
vizitatori noi sau deja existenţi, în
diversitatea culturală locală şi re­
gională, protejând şi conservând
Cetatea Oradea ca patrimoniu
turistico-cultural.
www.inforegio.ro12
Regio în România
Fişa tehnică a proiectului
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă
a turismului regional şi local. DOMENIUL DE INTERVENŢIE 5.1 – Restaurarea
şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea
infrastructurilor conexe
Titlul proiectului
Revitalizarea Cetăţii Oradea în vederea
introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea,
Complex turistic european - etapa I
Perioada de implementare: IUNIE 2009 – IUNIE 2015
VALOAREA TOTALĂ A
PROIECTULUI:
36.780.329,12 LEI
VALOAREA ELIGIBILĂ A
PROIECTULUI:
29.306.839,60 LEI
ASISTENŢA FINANCIARĂ
NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ:
28.717.702,60 LEI
Reportaj
Dintreobiectivelemajorealeproiectului,menţionăm:
Ø Consolidarea, conservarea, restaurarea și refuncţionalizarea corpurilor
de clădire A, G, H, I, K ,L, M, P, însumând aproximativ 13514 mp construcții,
aproximativ 190 încăperi și 13514 mp suprafețe exterioare;
Ø Creșterea accesibilității monumentului prin refacerea, reamenajarea
căilor de acces, iluminarea exterioară și decorativă, amenajări peisagistice;
Ø Extinderea sezonului turistic și chiar eliminarea extrasezonalității
vizitării obiectivului turistic, de patrimoniu și cultural, prin introducerea
cetăţii în circuitul turistic și cultural European și prin revitalizarea unor
activități economice tradiționale în Cetate;
Ø Creşterea cu 300% a numărului de turişti, în termen de 36 luni de la
finalizarea proiectului;
Ø Instalarea de facilități pentru persoanele cu dizabilități în corpurile de
clădire reabilitate;
Ø Creșterea eficienței energetice în corpurile reabilitate cu 100%.

13. NOIEmbrie 2012 13
Eveniment
Regio în România
Veşti bune de la Oradea. Sala
„Traian Moşoiu” a Primăriei
a găzduit, pe 23 şi 24 octombrie
2012, lucrările Comitetului
de Monitorizare al Programului
Operaţional Regional 2007 –
2013, la care a fost prezentă
Angela Martinez–Sarasola, şefa
Unităţii pentru România din cadrul
DG REGIO (Directoratul General
pentru Politică Regională a
Comisiei Europene) şi Koen
Delanghe, manager de program
în cadrul Comisiei Europene, DG
REGIO.
Potrivit lui Marcel Boloş, secretar
de stat la Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului, Autoritatea
de Management are în vedere
realizarea unei scheme de finanţare,
în cadrul Programului Operaţional
Regional, care să acopere cheltu­
ielile de reabilitare termică a spi­
talelor: „Este o investiţie mult aş­
teptată şi am stabilit ca, până la
următoarea întâlnire a Comitetului
de Monitorizare, să definitivăm
schema de finanţare”, a declarat
Marcel Boloş.
Directorul general al Autorităţii de
Management a Programului Ope­
raţional Regional, a subliniat, în
deschiderea evenimentului, priori­
tăţile de finanţare ale programului
„Impactul asupra comunităţii este
mult mai ţintit. 90% din aceşti
bani sunt folosiţi pentru proiecte
comunitare: spitale, utilităţi, etc,
şi, în mai mică măsură, pentru
proiecte de afaceri”.
În program vor intra
spitale municipale
Conform dezbaterilor care au
avut loc, se doreşte ca banii să
fie utilizaţi pentru reabilitarea
termică a spitalelor din municipiile
reședință de județ. Fondurile nu
vor putea fi accesate de către spi­
talele private. „Este vorba de două
componente: reducerea cheltuie­
lilor de funcţionare pentru spitale,
pe de o parte, şi confortul termic
al pacienţilor, pe de altă parte”,
a subliniat secretarul de stat din
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
După definitivarea schemei de
finanţare, procesul de contractare
va trebui finalizat până la 31 de­
cembrie 2013. Aceste proiecte va
trebui implementate până la 31 iulie
2015. „Este un program absolut
necesar pentru România, pentru
asigurarea condiţiilor în domeniul
sănătăţii”, a explicat Marcel Boloş.
„Este vorba despre un program
pilot. Câştigul cel mai mare este
pentru perioada 2014 – 2020. În
condiţiile în care acest program
merge bine, vom avea uşa deschisă
pentru a negocia astfel de programe
pentru eficientizarea energetică şi
pentru clădirile publice, şcoli, de
exemplu”, a conchis Marcel Boloş.
Totodată, în cadrul şedinţei Co­
mitetului de Monitorizare au fost
aprobate criteriile pentru dome­niul
de finanţare „Sprijinirea investi­
ţiilor în eficienţa energetică a
blocurilor de locuinţe”. Lansarea
apelului de proiecte a avut loc,
ulterior, pe data de 2 noiembrie, iar
începând cu 3 decembrie 2012 pot
fi depuse proiecte de către poten­
ţialii beneficiari.
Bugetul alocat acestui domeniu
este de 300 de milioane de euro,
împărţiţi, egal, pe cele opt regiuni
de dezvoltare. Valoarea maximă a
unui proiect nu trebuie să depăşeas-
că 46 milioane de lei. Proiectele
depuse de un solicitant (municipiu
reşedinţă de judeţ sau sector al
municipiului Bucureşti) nu vor depăși
35% din alocarea financiară aferentă
regiunii respective pentru acest
domeniu, astfel încât să se evite
concentrarea fondurilor aferente
unei regiuni într-un singur municipiu
sau sector din acea regiune.
BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRU
REABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR
Dan BIRTA

14. www.inforegio.ro14
Regio în România
Carmen IVANOV
Dezvoltare urbană
Cetățenii Bucureștiului se pot
bucura acum de un grad sporit
de siguranță, mulțumită celor
47 de camere de supraveghere
ce asigură accesul permanent al
forțelor de ordine din arealul
Baicului la redare video în timp
real, pentru a putea preveni și
combate fenomenul criminalității,
prin intermediul Centrului de
Comandă și Dispecerat al Poliției
sectorului 2.
București – capitală a unei țări cu
aspirații occidentale, însă confruntată
cu un nivel ridicat al infracționalității,
ce riscă să sufoce accesul metropolei
românești pe scena internațională a
marilor orașe ale Uniunii Europene.
Siguranța pe străzi, în magazine, în
spațiile publice – acel sentiment că
viața, bunurile și activitatea nu sunt
amenințate la fiecare pas – toate
acestea sunt de maximă importanță.
Forțele de ordine trebuie să se
modernizeze permanent, să fie cu un
pas înaintea infractorilor. Însă „teoria
ca teoria, dar practica ne omoară” –
cel puțin așa stăteau lucrurile până
la apariția inițiativelor de tipul celei
care face subiectul acestui articol.
SUPRAVEGHERE VIDEO LA
NIVEL URBAN
În linia definită de către REGIO –
Inițiativă locală. Dezvoltare regio­
nală – proiectul de supraveghere
video urbană, finalizat în beneficiul
Poliției Sectorului 2 București și al
locuitorilor capitalei, are o valoare
totală de 3,5 milioane de lei, din
care peste un milion de lei este
contribuția beneficiarului. Proiectul
vizează creșterea siguranței sociale
și a securității din zona Baicului,
dar și prevenirea criminalității,
prin eficientizarea activităților de
depistare, detectare și combatere a
infracțiunilor.
Toate operațiunile din Centrul de Co­
mandă se desfășoară în colaborare cu
Poliția Rutieră. În zona acoperită, mai
multe infracțiuni au fost depistate și
oprite în intervale record, de până la
5 minute, de către forțele de ordine.
„Înainte de implementarea sistemului
de supraveghere video din arealul
Baicului, conducerea Poliției Secto­
rului 2 a realizat o atentă docu­
mentare în străinătate, unde sunt
deja imple­mentate și utilizate, la
nivel de oraș, astfel de sisteme de
supraveghere anti-infracțională. De
asemenea, inițiativa a venit și ca o
măsură de a compensa personalul
insuficient al forțelor de ordine, iar
efectele s-au făcut simțite imediat.
În perioada 2011-2012, numărul
infracțiunilor a scăzut la mai puțin de
jumătate față de anul precedent”, a
declarat Directorul Poliției Sectorului
2 – București, Aurel Dobrilă.
REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ
PREVIN INFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTI

15. NOIEmbrie 2012 15
Regio în România
Dezvoltare urbană
SIGURANȚĂ ÎN TIMP REAL –
REGIO
Dacă latinii spuneau: Si vis pacem, para
bellum. (Dacă vrei pace, pregătește-
te pentru război), proiectul de față
adoptă o altă abordare: Este mai bine
să previi, decât să combați. Acesta
este rolul esențial al tehnologiei
angajate social, puse în slujba binelui
public.
Drept dovadă, cei care au avut ocazia
să pătrundă în Centrul de Comandă
din Poliția Sectorului 2 - București
au putut vedea o imagine desprinsă,
parcă, dintr-un film american: un
video wall imens, format din moni­
toare care transmit în timp real
imagini din principalele intersecții
din zona Baicului. Doi ofițeri specia­
lizați în tehnici de monitorizare
și supraveghere analizează fluxul
video. În cazul în care observă posi­
bile activități infracționale, le
transmit colegilor din teren toate
informațiile relevante cu privire la
zonă, suspecți, victime potențiale,
daune și alte detalii care se dovedesc
necesare pentru o intervenție rapidă
și eficientă. Toate imaginile captate
de către camerele video sunt păstrate
timp de 30 de zile în biblioteca elec­
tronică a Poliției Sectorului 2, unde
se află și serverele Centrului de
Comandă. Astfel, unele dintre cele
mai sofisticate echipamente digitale
disponibile, în lume, la ora actuală,
servesc unui singur scop: siguranță 24
de ore din 24.
Proiectul a început, efectiv, pe 16
decembrie 2011 și este considerat
un succes deplin, deoarece nu a
întâmpinat niciun fel de probleme de
implementare.
MAI MULT DECÂT
SECURITATE:
RESPONSABILITATE SOCIALĂ
ȘI FIABILITATE
În perioada de implementare a
proiectului au fost create 12 locuri de
muncă, dintre care, după finalizare,
zece angajați și-au continuat
activitatea. Însă, indiferent de cât
de eficient ar fi un astfel de sistem,
atât de puternic tehnologizat, oare
nu există riscul ca întregul Centru
de Comandă să devină neoperațional
în cazul unei pene de curent? Soluția
este, pe cât de elegantă, pe atât de
eficientă: continuitatea operațiunilor
este asigurată, chiar și în condițiile
unei întreruperi a furnizării de
energie electrică, mulțumită in­
stalării celor șapte unități UPS
(Uninterruptible Power Supply) care
asigură desfășurarea activității de
supraveghere fără sincope.
Este evident că acest proiect este o
necesitate într-o lume cu o dinamică
redefinită de tehnologia secolului
al XXI-lea. Inițiativa de față este
prima de acest gen din București,
însă, cu siguranță, nu și ultima. Este
un exemplu de urmat pentru toate
celelalte cinci sectoare ale Capitalei
și, de ce nu, și pentru alte orașe din
România.

16. www.inforegio.ro16
Regio în România
Social
Carmen IVANOV
Știm cu toții că veniturile
pensionarilor din România
nu sunt, de cele mai multe ori,
suficiente nici pentru traiul de zi
cu zi, iar când vine vorba despre
tratamente medicale, cei mai mulți
bătrâni preferă să sufere în tăcere
și să ducă boala pe picioare, din
cauza lipsei de bani. Lucrurile stau
altfel pentru pensionarii din Deva,
deoarece Casa de Ajutor Reciproc
a Pensionarilor (CARP) Deva, cu
ajutorul fondurilor europene,
a reușit să înființeze un Centru
social pentru persoane vârstnice,
unde mii de oameni pot beneficia
de tratamente pentru afecțiunile
specifice vârstei a treia, în cele
zece cabinete medicale dotate la
standarde europene.
Proiectul are o valoare totală de
aproximativ 3,5 milioane de lei, iar
contribuția REGIO a fost de peste 2,5
milioane de lei. Proiectul Casei de
Ajutor Reciproc a Pensionarilor Deva
a avut o perioadă de implementare
de 16 luni.
REGIO – TEHNOLOGIE DE
ULTIMĂ GENERAȚIE PENTRU
SĂNĂTATEA BĂTRÂNILOR
Cele mai noi studii arată că peste
68% din populaţia Pământului sufe­
ră de dureri lombare și cele mai
afectate sunt persoanele trecute de
60 de ani.
Noul centru social pentru persoane
vârstnice este dotat cu aparatură
medicală performantă care este
pusă la dispoziția tuturor celor care
au nevoie de tratamente.
„Numai în secțiile de Fiziokine­
toterapie şi Recuperare Medicală
lucrează, în fiecare zi, patru asis­
tente și cel mai renumit medic din
oraș și vin și persoane din afara
Devei pentru tratamente. Aparatura
este una de ultimă generaţie şi
deserveşte unei game largi de ac­
tivităţi medicale: terapie de cu­
renţi interferenţiali, vacuum prin
electroterapie, terapie cu ultrasu­
nete, magnetoterapie, terapie
Laser, terapie cu unde scurte, te­
rapie cu microunde, tracţiune con­
trolată, baie de parafină, terapie
cu lumină monocromatică, elongaţii
cervicale şi lombare’’, a declarat
preşedintele CARP Deva, Francisc
Kovacs.
Pacienții și însoțitorii celor cu pro­
bleme care vin din alte localități la
Centrul social pentru persoane vârst­
nice CARP Deva beneficiază gratuit
de spații de cazare și au un oficiu de
pregătire și servire a mesei.
Fiecare membru al Casei de Ajutor
Reci­proc Deva, de care aparține
Centrul so­cial pentru persoane
vârstnice, poate beneficia, fără să
plătească nimic, de patru tratamen­
te de fizioterapie, timp de 10 zile,
indiferent de pensia pe care o are.
Desigur, cel mai solicitat serviciu
este cel din cabinetul medicului
de familie, unde oamenii primesc
diagnosticele și sunt trimiși către
secțiile specializate pe diferite
afecțiuni. Deși acesta funcționa și
înainte de începerea implementării
proiectului REGIO, condițiile erau
ru­dimentare, spațiul de lucru nu
respecta toate normele în vigoare,
iar majoritatea consultațiilor se
bazau mai mult pe anamneză și pe
simptomatologie clinică, decât pe
analize de laborator sau investigații
imagistice, care acum, cu ajutorul
noilor aparate, sunt posibile și duc
la stabilirea unui diagnostic precis.
Tot în cadrul acestui centru a fost
REGIO ajută bătrânii din Deva
prin Centrul social pentru persoane vârstnice

17. NOIEmbrie 2012 17
deschis și un cabinet de protezare
auditivă unde consultațiile sunt
gratuite pentru toţi membrii CARP
Deva. Bătrânii cu pensii mai mici de
500 de lei și care au nevoie de astfel
de aparate beneficiază de reduceri
pentru aceste dispozitive.
„În funcţie de fondurile alocate
de Casa Judeţeană de Asigurări
de Sănătate, cheltuielile pot fi
decontate. Pentru acest lucru, în­
tocmim un dosar individual, pe care
îl înmânăm Casei de Asigurări de
Sănătate, și există posibilitatea ca
banii să fie recuperați ulterior de
către beneficiarul protezei’’, a mai
declarat Francisc Kovacs.
SERVICII MAI IEFTINE
PENTRU BĂTRÂNII DIN DEVA
Centrul social pentru persoane
vârstnice CARP Deva nu pune la
dispoziția cetățenilor doar apara­
tura medicală și spații de cazare
pentru întreținători.
Pe lângă aceste facilităţi, condu­
cerea centrului dorește includerea
unor servicii gratuite pentru membrii
plătitori ai Casei de Ajutor Reciproc
Deva. Acestea sunt tratementele
de prevenție a bolilor și analizele
uzuale de laborator, precum hemo­
leucograma.
Într-o Românie în care sistemul
de asigurări de sănătate este
suprasolicitat, această inițiativă,
realizată cu ajutorul fondurilor
europene REGIO, vine ca o gură de
oxigen pentru vârstnicii cu venituri
reduse și nu numai, care, după o
viață întreagă de muncă, merită
un trai mai bun, iar suferințele
bătrâneții ar trebui să poată fi
tratate de către medici cu ajutorul
unor tehnici și tehnologii moderne,
în spații amenajate corespunzător
pentru nivelul și cerințele secolului
XXI.
Regio în România
Social

18. www.inforegio.ro18
Regio în România
Afaceri
Carmen IVANOV
Județul Giurgiu a făcut un pas
mare înainte în ceea ce privește
dezvoltarea economică locală,
odată cu finalizarea proiectului de
dezvoltare a structurii de afaceri
la nivelul regiunii Sud-Muntenia.
În sudul României, problema locu-
rilor de muncă și a dezvoltării eco­
nomiceareprezentat,dintotdeauna,
o problemă majoră a locuitorilor din
zona Giurgiu. Industria reprezintă
motorul de creștere economică în
regiunea Sud-Muntenia, generând
29% din produsul intern brut al zonei
și 13 procente din contribuția la PIB.
Acest eșec al dezvoltării industriale
a dus la numeroase concedieri și
restructurări masive și a făcut ca
numărul șomerilor să crească con­
siderabil, cu mult peste media na­
țională, din 2007 până în prezent.
În sudul țării noastre sunt localizate
peste 17 procente din numărul total
al oamenilor fără locuri de muncă.
REGIO – NOI LOCURI DE MUNCĂ
Deși județul Giurgiu se află într-o
zonă de câmpie, cu condiții exce­
lente din punct de vedere al agricul­
turii, pe viitor, comerțul, industria
auto și cea petrolieră reprezintă
tendințele de dezvoltare economică
în această regiune, detronând agri­
cultura, industria prelucrătoare sau
industria alimentară.
La începutul lunii octombrie 2012,
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Muntenia a prezentat jurna­
liștilor proiectele care se desfășoară
cu sprijinul financiar nerambursabil
Regio, rezultatele acestora, dar
și impactul pe care programul de
finanțare l-a avut în regiunea din
sudul României.
Durata de implementare a proiectu­
lui prin care a fost finanțat centrul
multifuncțional de dezvoltare a
Centru multifuncţional de dezvoltare
a afacerilor în județul Giurgiu

19. NOIEmbrie 2012 19
Regio în România
Afaceri
afacerilor a fost de 24 de luni și
a avut ca scop construcţia unei
structuri de sprijinire a afacerilor,
asigurarea de facilități pentru
firmele din cadrul structurii, iar aici
vorbim de acces la utilități, căi de
acces și telecomunicații, asigurarea
de spații pentru desfășurarea activi­
tăților economice de prestare ser­
vicii pentru firmele găzduite, în
vederea atragerii de investiții -
birouri, depozite, locuri de parcare,
săli de conferințe, spații tehnice
sau grupuri sanitare. De asemenea,
proiectul implică și valorificarea
potențialului material și uman al
județului Giurgiu - crearea de noi
locuri de muncă permanente în
cadrul firmelor găzduite în acest
centru. Vor fi create peste 70 de
locuri de muncă permanente.
Grupul țintă al proiectului Regio
cuprinde microîntreprinderile din
domeniul serviciilor financiare, le­
gale, marketing, management,
IMM-urile care se ocupă cu organiză­
rile de evenimente, expoziții sau
târguri, IMM-urile din domeniul
serviciilor auto sau firme de asigurări
și brokeri.
BENEFICIARUL PROIECTULUI REGIO
– SC CAMION LOGISTIC
SC Camion Logistic SRL este bene­
ficiarul care a semnat contractul
de finanțare pentru proiectul
„Centru multifuncţional de
dezvoltare a afacerilor”. Proiectul
a primit finanțare în cadrul Axei 4
- „Sprijinirea dezvoltării mediului
de afaceri regional şi local” a
Programului Operaţional Regional.
16.005.954,82 de lei este suma
care reprezintă bugetul total al
proiectului.
„SC Camion Logistic SRL din
Giurgiu este primul beneficiar de
fonduri europene nerambursabile
Regio pentru dezvoltarea dura­
bilă a structurilor de sprijinire a
afacerilor. Prin realizarea acestui
proiect, Regio va crește potențialul
de dezvoltare a activităților econo­
mice din zona Giurgiu, structura
de afaceri din comuna Bolintin
Deal devenind, astfel, un punct
de atracție pentru investitori”,
a declarat Liviu Mușat, directorul
Agenției pentru Dezvoltare Regio­
nală Sud-Muntenia.
„BANII SUNT UN CAPITAL DE
LUCRU”
Complexul include o hală de 1900
mp pentru reparaţii, cu 18 posturi
de lucru, o magazie cu o suprafaţă
de 600 mp şi o înălţime de 10 m,
precum şi un corp de birouri P+3,
cu o suprafaţă desfăşurată de 1300
mp, cărora li se adaugă platforme
de parcare şi zone de aşteptare
pentru clienți. De aseme­nea, la
parterul corpului de birouri, există
un segment destinat celor care
lucrează în cadrul complexului,
compus din vestiare, sală de mese,
duşuri, etc. La ultimul etaj al clă­
dirii, este amplasată o sală de
conferinţe având 120 mp şi care
beneficiază de tehnică modernă în
domeniu.
Bugetul proiectului
este de
16.005.954,82
lei
Directorul companiei SC Camion Logistic, Ion Lixandru, este de părere
că „acest program (n.r. Programul Operaţional Regional) reprezintă
o soluție extraordinară de majorare a activului. Programul de finan­
țare lucrează ca un acționar care îți dă o sumă de bani și îți cere
doar să respecți programul. Banii reprezintă un capital de lucru care
se transformă în cerințe, un ajutor pe care societatea de afaceri îl
primește pentru a-și respecta proiectul”.

20. www.inforegio.ro20
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
Carmen IVANOV
Un spital modern, cu 12
cabinete dotate cu aparatură
de ultimă generaţie, mobilier
modern şi infrastructura reabili­
tată în întregime. De asta au parte
locuitorii din Râmnicu Sărat, după
ce conducerea spitalului, împreună
cu autorităţile locale, au accesat
peste cinci milioane de lei cu
sprijinul Regio.
Ambulatoriul spitalului municipal
din Râmnicu Sărat a beneficiat de un
proiect în valoare de 5.190.388,49
de lei, din care aproape 690.000 de
lei reprezintă contribuţia benefi­
ciarului, primăria Râmnicu Sărat.
Mai mult de 50.000 de oameni
beneficiază, în prezent, de serviciile
oferite de spitalul municipal
Râmnicu Sărat.
REGIO - RESPECT PENTRU
ACTUL MEDICAL
Oricât de pricepuţi şi dedicaţi pro­
fesiei ar fi medicii din Râmnicu
Sărat, cu siguranţă, nu pot face
minuni cu aparatură veche şi în
spaţii insalubre. Am stat de vorbă
cu medicii care lucrează în acest
spital: „actul medical se desfăşoară,
după reabilitare, în condiţii mult
mai bune, medicii au parte de
aparatură mult mai performantă
şi, astfel, timpul petrecut cu un
pacient se înjumătăţeşte, pentru că
toate rezultatele analizelor pot fi
obţinute foarte rapid”, a declarat,
pentru revista Regio, medicul spe­
cialist Carmen Milea. „În ceea
ce priveşte aparatura, spitalul a
fost dotat cu două ecografe de
sensibilitate mare, metoda de inves­
tigare este acum mult mai precisă
şi acesta este motivul pentru care
şi afluenţa pacienţilor este mai
mare, pentru că acum vin pentru
consult şi tratament şi oameni din
localităţile învecinate, chiar din
judeţe învecinate, precum Vrancea
sau Brăila”, a mai spus medicul
specialist Carmen Milea.
Am discutat şi cu câţiva pacienţi
care aşteptau să intre la consultaţie.
Aceştia spun că, după reabilitare,
vin cu mai multă încredere la spital,
totul e mai curat şi speranţele puse
în rezultatele actului medical au
crescut. „E mult mai bine, e mult
mai curat şi au aparate noi, ca în
occident’’, a declarat un pacient din
sala de aşteptare a ambulatoriului.
Și autorităţile municipiului Râmnicu
Sărat au contribuit financiar la rea­
lizarea proiectului: „Implicarea pri­
măriei a fost maximă, deoarece, în
mod normal, un proiect de genul
REGIO - UN SPITAL REABILITAT,
O ŞANSĂ ÎN PLUS LA VIAŢĂ
„Banii au fost investiţi în echipamente medicale în general,
circa 500 de milioane, şi restul în infrastructură: instalaţii,
fundaţii, absolut tot a fost luat de la zero. A fost reabilitată
cladirea în totalitate, de la instalaţii sanitare la văruieli. Avem
15 secţii în tot spitalul, iar în ambulatoriu funcţionează peste 10
cabinete. În urma reabilitării, a crescut satifacţia pacienţilor,
care au avut parte de alte condiţii în locaţia înnoită. Vin cu mai
multă încredere datorită condiţiilor de care beneficiază, iar
personalul medical, având condiţii mult mai bune, vede altfel
viaţa la serviciu”, a declarat Adrian Danielescu, managerul spitalului.

21. NOIEmbrie 2012 21
acesta are o cofinanţare de 2%,
iar noi am ajuns la 11%, din pri­
cina cheltuielilor neeligibile care
au apărut pe parcurs. Primăria s-a
implicat total pentru a duce pro­
iectul la final. A apărut această
situaţie, deoarece proiectul ini­
ţial nu a cuprins toate locaţiile
ambulatorului, noi am refăcut
proiectul pe parcurs, astfel încât
să finalizăm întreg ambulatoriul.
Iniţial, s-a urmărit doar o mo­
dernizare a instalaţiilor şi achizi­
ţionarea de echipament, însă, pănă
la urmă, a trebuit să intervenim
şi la fundaţii, cu subzidiri, şi la
acoperiş, cu şarpan­tă. Au fost
multe lucrări pe care proiectantul
nu le-a prevăzut în primă fază şi
pe care noi le-am acceptat pentru
că erau absolut necesare pentru a
încheia acestă parte a spitalului,
ambulatoriul, în proporţie de 100%.
Mai avem şi alte proiecte, primăria
a accesat tot ce se putea accesa
la nivel de fonduri europene, în
regiunea Sud-Est, valoarea totală a
acestor proiecte este în jur de 40
de milioane de euro”, a declarat
Viorel Holban, primarul municipiului
Râmnicu Sărat.
La nivelul regiunii de dezvoltare
Sud-Est au fost semnate, până la
30 septembrie 2012, un număr total
de 365 de contracte de finanţare,
valoarea totală solicitată fiind de
418,99 milioane de euro, ceea ce
reprezintă 78,34% din valoarea
alocată regiunii pentru perioada
2007-2013.
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
Proiect
în valoare de
5.190.388,49
lei

22. www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
Parcul sportiv
„Iuliu Haţieganu” din
Cluj-Napoca, reabilitat
cu fonduri Regio
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca va începe
reabilitarea Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, după
semnarea, pe 30 octombrie 2012, a contractului de
finanţare prin Programul Operaţional Regional. În
cadrul proiectului se vor realiza extinderea sediului
Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, reabilitarea şi
modernizarea a şase terenuri de sport, reabilitarea
căilor de acces, a reţelei de iluminat şi a sistemelor de
alimentare cu apă, şi respectiv, canalizare din incinta
campusului Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.
IMAGO-MOL
În luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi
Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, a organizat „Conferinţa
de lansare oficială a Clusterului Regional Inovativ de
Imagistică Moleculară şi Structurală Nord-Est” (IMAGO-
MOL). Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului
„Imagistică medicală avansată, interdisciplinară
şi integrată, prin crearea unei Reţele de Clustere
Regionale şi Strategii de Dezvoltare la nivel european”
(AMI-4Europe), finanţat de Comisia Europeană prin
Programul Cadru 7 – Regiuni ale Cunoaşterii. Obiectivul
AMI-4Europe îl reprezintă dezvoltarea în regiune a nano
medicinei, a farmacologiei, a biotehnologiei pentru
sănătate şi a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei.
Pentru detalii, accesaţi:
http://ami-4europe.eu/ sau
www.imago-mol.ro.
PARC
TEHNOLOGIC
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a contractat
proiectul Consiliului Judeţean Timiş - „Parc Tehnologic
pentru Energie Alternativă Timişoara”. Proiectul va
primi finanţare de aproximativ 19 milioane de lei în
cadrul Regio – Programul Operaţional Regional, axa
prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor
– poli urbani de creştere” şi vizează sprijinirea firmelor
din domeniul tehnologiilor de producţie a energiei din
surse regenerabile. Parcul tehnologic va avea spaţii de
producţie, întreprinderi/ateliere, depozite, servicii
publice; spaţii administrative, birouri; acces auto,
spaţii pentru parcare auto; acces la utilităţi tehnico-
edilitare.
braşov,
centru de afaceri
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru va derula,
în calitate de Organism Intermediar, proiectul „Centrul
de dezvoltare a afacerilor Braşov” destinat structurilor
de afaceri. Contractul a fost semnat în luna octombrie
la Alba Iulia, în prezenţa reprezentantului Landului
Brandenburg, Birgit Schliewenz, deoarece investitorii
germani sunt interesaţi să dezvolte parteneriate cu
firmele româneşti din Braşov. În valoare de 7,5 milioane
de euro, centrul de afaceri de lângă Braşov va avea
27 de angajaţi, iar în cadrul său vor activa: 15 micro-
întreprinderi, 7 întreprinderi mici şi 1 întreprindere
mijlocie, şi va asigura cel puţin 350 de locuri de muncă
noi.

23. NOIEmbrie 2012 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
conferinţa
Polilor de creştere
ADR Sud – Vest Oltenia, împreună cu Primăria Munici­
piului Craiova şi Asociaţia de Dezvoltare Regională
Zona Metropolitană Craiova, a organizat, în luna oc­
tombrie, „Conferinţa Polilor de Creştere”, la care au
participat coordonatorii polilor de creştere, reprezen­
tanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului,
ai Ministerului Afacerilor Europene, ai Asociaţiilor
de Dezvoltare Intercomunitară. Scopul a fost de a
analiza stadiul implementării Planurilor Integrate de
Dezvoltare pentru 2007–2013, dar şi de a prezenta per­
spectiva Polilor metropolitani 2014–2020. Una dintre
propunerile ADR SV Oltenia, pentru 2014–2020, este
aceea de a introduce transportul inteligent (crearea
unor coridoare de transport, pasaje şi reţele subterane
de transport prevăzute cu tehnologie adecvată).
ÎNTÂLNIRI DE LUCRU
În luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est a organizat întâlniri ale Grupurilor de Lucru
Sub-Regionale pentru elaborarea Planului de Dezvoltare
Regională Sud-Est 2014-2020. Oraşele în care s-au
organizat întâlnirile au fost: Brăila, Tulcea şi Galaţi.
La aceste întâlniri au participat reprezentanţi ai auto­
rităţilor publice locale, ai direcţiilor judeţene de sta­
tistică, ai compartimentelor de dezvoltare rurală, ai
instituţiilor din sistemul educaţional, reprezentanţi din
mediul academic, cultural şi de afaceri, dar şi repre­
zentanţi ai societăţii civile. Întâlnirile grupurilor de
lucru sunt în conformitate cu priorităţile tematice
naţionale şi respectă liniile directoare menţionate
în Memorandumul Ministerului Afacerilor Europene
privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor
europene 2014-2020.
STUDENŢI INFORMAŢI
„Sesiunea de informare destinată studenţilor din
regiunea Sud-Muntenia”, eveniment organizat de
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în
luna octombrie, cu sprijinul Axei prioritare 6 „Asistenţă
tehnică” a REGIO, a avut ca scop impulsionarea tinerilor
pentru a profita de oportunităţile oferite de finanţările
europene. Au fost organizate doua întâlniri, prima
la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
Veterinară Bucureşti şi cea de-a doua la Universitatea
„Valahia” Târgovişte. Peste 270 de studenţi au primit
informaţii despre: accesarea fondurilor europene prin
Regio, asistenţă nerambursabilă pentru proiecte şi
strategia de programare a instrumentelor structurale
pentru 2014 - 2020. Următoarea întâlnire va avea loc
în luna noiembrie, la Universitatea din Piteşti.
PLANURI
ADR Bucureşti-Ilfov, în colaborare cu Primăria Chitila, a
organizat o Caravană de informare Regio. Evenimentul
s-a desfăşurat joi, 1 noiembrie 2012, la Casa de cultură
Tudor Arghezi, cu scopul de a prezenta date despre
derularea proiectelor cu finanţare din Programul
Operaţional Regional în oraşul Chitila şi în regiunea
Bucureşti-Ilfov. S-au mai discutat şi priorităţile
de dezvoltare ale regiunii în următorii ani, dar şi
principalele direcţii de dezvoltare din Strategia Europa
2020. Participanţii la eveniment au primit pliante
şi broşuri care conţin informaţii despre Programul
Operaţional Regional în regiune şi revista Regio.

24. www.inforegio.ro24
Comentariu
Regio în România
Vlad IONESCU
În luna februarie a anului 2013,
România va organiza cel mai mare
eveniment sportiv de iarnă din în­
treaga ei istorie. Vorbim despre
Festivalul Olimpic al Tineretului
European (FOTE), un fel de
Olimpiadă a juniorilor, cu un impact
răsunător pe plan mondial. De
la Universiada de vară din 1982
– competiţie care, între timp, a
dispărut de pe harta sportului
mondial – România n-a mai avut
şansa de a se implica într-un astfel
de eveniment grandios.
Aţi putea spune că ţara noastră a
mai organizat competiţii majore,
precum Campionatul European de
Fotbal pentru naţionalele sub 21 de
ani în 1999 sau finala Europa League
din 2012. Niciunul dintre aceste
evenimente nu se compară însă,
prin complexitatea lui, cu ceea ce
vom trăi în luna februarie a anului
2013. Nu mai puţin de patru oraşe-
staţiuni – Râşnov, Predeal, Braşov şi
Poiana Braşov - trebuie pregătite
în cel mai mic amănunt ca să
primească zecile de mii de sportivi
şi turişti ce ne vor asalta hotelurile,
pensiunile, pârtiile, restaurantele
sau centrele de distracţie. O
misiune deloc uşoară, dar care
trebuie dusă la capăt fără strop
de greşeală, pentru că imaginea
României depinde extrem de mult
de reuşita acţiunii. Oaspeţii – fie ei
simpli turişti sau sportivi de top -
trebuie să plece de aici încântaţi de
organizare, de spaţiile de cazare,
de petrecerea timpului liber şi de
ospitalitatea noastră. Este musai să
îi facem să se întoarcă şi în viitor,
să ia în consideraţie România ca
pe o posibilă destinaţie de schi,
de vacanţă de iarnă, an de an. Iar
turiştii de peste hotare reprezintă
doar o jumătate de miză. Nu trebuie
FESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN –
ŞANSA ROMÂNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DE IARNĂ

25. NOIEmbrie 2012 25
Comentariu
Regio în România
să-i neglijăm pe românii iubitori ai
sporturilor de iarnă, din ce în ce mai
mulţi şi mai pasionaţi. Este extrem
de important să gândim o strategie
bine pusă la punct, pe termen scurt,
mediu şi lung, prin care românii să
redescopere frumuseţile şi atuurile
de a schia aici, în ţara lor. Să nu îşi
mai facă planuri în fiecare an de a
pleca în Austria, Italia, Franţa sau
Elveţia.
În plus – lucru deloc de neglijat –
competiţia va fi transmisă de cele­
bra televiziune Eurosport, un canal
foarte important de sport, ce poate
contribui la consolidarea imaginii
pozitive a României pe bătrânul
continent. Bineînţeles că o astfel
de manifestare grandioasă nu există
fără bani. Iar planul de modernizare
a staţiunilor şi a pârtiilor de schi,
snowboard, biatlon sau schi fond,
a patinoarelor, a trambulinelor, a
pornit, ca în orice lucru bine gospo­
dărit, acum câţiva ani. Din fondurile
Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului, dar şi din bugetele con­
siliior locale, au fost lărgite pârtiile
de schi, biatlon şi schi fond din
Predeal, Poiana Braşov şi Râşnov, a
fost construit de la zero patinoarul
olimpic din Braşov, unde se vor juca
meciurile de hochei, este deschisă
procedura de modernizare a pati­
noarului din Poiana Braşov pentru
competiţia de patinaj artistic, a fost
construită trambulina de sărituri
de la Râşnov, au fost extinse sau
modernizate instalaţiile pe cablu,
dar şi infrastructura.
Despre proiect am stat de vorbă,
într-o primă discuţie, cu Puiu Gaspar,
secretarul general al Federaţiei
Române de Schi Biatlon. Este unul
dintre cei mai puternici susţinători
ai Festivalului Olimpic al Tineretului
European şi unul dintre iniţiatorii
aducerii competiţiei în România.
„Este cel mai ambiţios şi binevenit
plan pe care îl pune la punct
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului. Toate investiţiile pe care
le-a făcut instituţia în ultimii ani, în
dezvoltarea infrastructurii pentru
sporturile de iarnă, se vor întoarce
înzecit, sunt convins. Pentru că
vom ieşi cu capul sus în lumea spor­
turilor de iarnă, a schiului mai
ales, un sport care atrage an de an
din ce în ce mai mulţi practicanţi.
În plus, sportivii noştri vor avea
ocazia să concureze, la ei acasă,
împotriva celor mai tari concurenţi
din străinătate. Dacă vă uitaţi pe
harta mondială a olimpismului veţi
vedea aşa: 2012, Anglia cu Jocurile
Olimpice de vară de la Londra, apoi
2013, România cu Festivalul Olimpic
al Tineretului European, şi 2014,
Rusia cu Jocurile Olimpice de iarnă
de la Soci. Este un uriaş beneficiu
de imagine al României, nu numai al
staţiunilor implicate ” – spune Puiu
Gaspar.
În staţiunile ce vor face parte din
lanţul Festivalului Olimpic al Tine­
retului European sunt aşteptaţi peste
1000 de sportivi. În plus, vor ajunge
în România peste 500 de membri ai
staffurilorschiorilor,adicăantrenori,
oficiali ai federaţiilor naţionale
sau ai Comitetului Internaţional
Olimpic. Iar organizatorii estimează
că numărul turiştilor din România
sau de peste graniţe va fi de ordinul
zecilor de mii.
Aşadar, Festivalul Olimpic al Tinere­
tului European poate deveni o
trambulină excelentă pentru ceea
ce ar trebui să reprezinte turismul
de iarnă pentru România. Investim
acum, ca să culegem roadele în anii
viitori. Un copac se naşte dintr-un
grăunte uneori aproape invizibil.
Haideţi să considerăm FOTE acest
grăunte din care să renască turismul
românesc.

26. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
Omașină a timpului ne poate
transporta cu 700 de ani în
urmă, în plin Ev Mediu. Locul?
Complexul de castele și fortificații
de la Ehrenberg, Austria. Această
experiență de-a dreptul magică
este acum posibilă ca urmare a unui
proiect de restaurare început în
anul 1997, cu sprijinul finanțării
de la Fondul European pentru
Dezvoltare Regională.
La mai puțin de 100 de kilometri
de Innsbruck, în Tirolul austriac,
în urmă cu mai bine de zece ani,
călătorul dădea peste niște ruine
care nu mai aveau puterea să arate
urmele unei glorii demult apuse.
Districtul Reutte, o comunitate
alpină tiroleză, de câteva mii de
suflete, legată de restul lumii
printr-o singură trecătoare, se
mândrește cu peste 700 de ani de
istorie și cu așezarea pe anticul
drum roman Via Claudia Augusta.
Astăzi, după 12 ani de eforturi și
implicare, ruinele din Reutte au
devenit unul dintre cele mai căutate
obiective turistice din Austria.
Autoritățile locale, împreună cu
artiștii și oamenii de afaceri din zonă,
au văzut potențialul turistic a ceea
ce mai rămăsese din fortificațiile de
la Ehrenberg după invazia franceză
de la început de secol XIX.
Astfel a luat naștere una dintre
cele mai spectaculoase inițiative de
restaurare și integrare în circuitul
turistic a unui întreg complex de
castele și fortificații.
Numărul vizitatorilor a
crescut de 28 de ori
„Acest proiect a adus o creștere
incredibilă a numărului de vizitatori
ai complexului de fortificații, de
la aproximativ 5000, în trecut, la
peste 140.000 pe an, în prezent”,
spune Armin Walch, arhitect și
supervizor de proiect. Timp, bani,
pasiune, efort au fost investite
pentru renovarea ruinelor de la
Ehrenberg. Pe lângă restaurare, a
avut loc și o regândire a spațiilor,
astfel că astăzi complexul pune la
dispoziția oaspeților săi un muzeu
medieval, săli de conferințe, spații
pentru evenimente speciale.
Austria -Trăiește experiența medievelă în stil tirolez
Restaurarea unor ruine vechi de 700 de ani
a transformat complet o zonă turistică
Finanțare de peste două milioane de euro

27. Au fost necesare peste șase
milioane de euro, dintre care mai
mult de două milioane fonduri
europene, pentru ca cele patru
fortărețe – Castelul Ehrenberg (con­
struit în 1293), Forturile Klause
(1480) și Claudia (1645) și Fortă­
reața Schlosskopf (1741) – să re­
vină la strălucirea de altădată.
Dar lucrurile nu au fost ușoare.
Înainte de inițiativa de restaurare,
zona ruinelor de la Ehrenberg era
destinația favorită a drumeților care
urcau mai mult pentru panorama
asupra văii Reutte, decât din interes
pentru ruinele fortificațiilor ai căror
proprietari erau lipsiți de capitalul
și dorința de a le da circuitului
turistic.
Riscuri și rezultate
Autoritățile locale din Reutte și-
au asumat provocarea și riscul, au
cumpărat cele patru fortificații și
au demarat investiția inițială în
1997. Patru ani mai târziu, pentru
mai buna atragere a fondurilor, s-a
constituit o asociație la cârma căreia
a fost ales arhitectul Armin Walch.
Roadele acestei inițiative s-au
arătat imediat: numărul vizitatorilor
a cres­cut de aproape 30 de ori,
gradul de ocupare a hotelurilor din
zonă a crescut constant, iar șase
angajați permanenți, patru angajați
cu normă redusă și 20 de ghizi
profesioniști fac parte astăzi din
personalul complexului.
Cea mai mare provocare în proiectul
de restaurare a fost pusă de
Fortăreața Schlosskopf care a trebuit
să fie dezgropată în întregime. Azi,
la 15 ani de la debutul proiectului,
fortăreața se prezintă vizitatorilor
ca un complex în stil baroc,
prevăzut cu instalații de apărare
funcționale, cum ar fi platforme de
observație, macarale cu scripeți.
La mică distanță, fostele barăci ale
gărzilor de la Fortăreața Klause au
devenit săli de seminarii și facilități
de cazare, în timp ce un fost depozit
de sare din secolul al XVII-lea a fost
restaurat pentru a deveni un centru
în care au loc demonstrații de arte
și meserii tradiționale, dar unde se
pot organiza și conferințe.
Astfel,vizitatoriipotexperimenta,la
prima mână, atmosfera misterioasă
a Evului Mediu. O atenție deosebită
a fost acordată celor mici. Lor le-a
fost dedicată o întreagă secțiune a
complexului de fortificații. Aici, sub
con­ducerea mascotei în armură,
„Cavalerul Rudiger”, copiii iau
parte la o excursie în care joaca și
educația se împletesc într-o expe­
riență de neuitat. Tot celor mici
le sunt dedicate o mulțime de alte
evenimente precum spectacole
medievale, parade cu costume de
epocă și demonstrații de turnir.
Proiectul Ehrenberg, Lumea Fortă­
rețelor, este un exemplu elocvent
al inițiativelor de cooperare între
autoritățile locale, societatea civilă,
asociațiile de artiști și oamenii de
afaceri. Iar asistența financiară
europeană vine să sprijine în mod
esențial astfel de inițiative.
Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
NOIEmbrie 2012 27
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
Proiect: Trăiește experiența medievelă în stil tirolez
Sursa finanțării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, din 1997
până la perioada de programare 2007 - 2013
Cost total: 6.055.200 €
Finanţare Uniunea Europeană: 2.059.100 €

28. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro28
Bani europeni pentru a pune în
valoare una dintre cele mai
vizitate minuni naturale din sud-
estul Irlandei. Falezele din Moher,
formaţiuni stâncoase înalte de 214
metri, lungi de peste opt kilometri
şi vechi de 319 milioane de ani,
au devenit, începând cu februarie
2007, mai accesibile publicului
prin înfiinţarea unui Centru pentru
vizitatori. Cu sprijinul finanţării
de la Fondul European pentru
Dezvoltare Regională, obiectivul
turistic de pe coasta Atlanticului
atrage astăzi peste un milion de
vizitatori anual.
Punctul principal de atracţie este
Centrul pentru vizitatori, o con­
strucţie care nu afectează mediul
înconjurător, proiectată şi construită
pentru a avea un impact cât mai
mic asupra florei şi faunei din zonă.
Întreaga clădire a Centrului se află
în subteran şi foloseşte energie
din surse regenerabile, solare şi
geotermale.
„Oaspeţii noştri din întreaga
lume beneficiază de facilităţile
noului centru şi de programul de
management al turiştilor. Înce­
pând cu 2007 avem o creştere con­
tinuă a numărului de vizite ale
grupurilor organizate de instituţiile
educaţionale şi, de asemenea,
mulţumită noilor căi de acces, ne
bucurăm să vedem că tot mai mulţi
vizitatori seniori sau cu dizabilităţi
pot, acum, să ne treacă pragul”,
spune Katherine Webster, directorul
Centrului pentru vizitatori Cliffs of
Moher.
Irlanda – Falezele din Moher
O zonă de o frumuseţe inegalabilă
oferă vizitatorilor o experienţă unică
Proiect
finanţat de
Uniunea Europeană
cu peste
10 milioane
de euro
Turnul de observaţie O’Brien
Centrul pentru vizitatori, intrarea principală

29. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
NOIEmbrie 2012 29
Elementele esenţiale:
oceanul, stâncile,
natura şi omul
Aflat în mijlocul clădirii subterane,
un dom uriaş reproduce atmosfera
caracteristică a peşterilor din
zonă. Această cupolă adăposteşte
exponate, imagini şi diorame, pen­
tru a-i face pe vizitatori să trăiască
o experienţa unică a complexului
ecosistem al Falezelor. Cele patru
sferturi ale domului sunt dedicate
celor patru elemente care fac
din acest loc una dintre minunile
naturale ale continentului: ocea­
nul, stâncile, natura şi omul.
Expoziţiile interactive explică,
în mod interesant şi prietenos,
relaţia simbiotică între cele patru
elemente. Pe un ecran central,
turiştii pot „lua parte” la un tur
aerian virtual al ţinutului Clare,
zona administrativă în care sunt
localizate Falezele.
Investiţie totală de peste
31 de milioane de euro
Centrul pentru vizitatori nu a
fost singura investiţie din cadrul
proiectului. Pe muchia falezei, la
214 metri deasupra valurilor Atlan­
ticului, au fost construiţi peste 700
de metri de platforme de observaţie.
De asemenea, au fost construite
drumuri şi căi de acces, scări şi lo­
curi de parcare. Toate aceste ame­
najări au fost cu grijă integrate în
peisaj, pentru a nu deranja armonia
desăvârşită a locului. Inaugurarea
proiectului în valoare de 31,5
milioane de euro a avut loc simultan
cu lansarea unui program de educare
a publicului pentru conservarea
naturii. Acest lucru a dus, odată cu
creşterea numărului de vizitatori,
la creşterea siguranţei acestora şi
la transformarea Faleze­lor într-un
spaţiu de interes pentru educatori şi
cercetători.
„De la inaugurarea Centrului, în
2007, am reuşit să oferim vizitato-
rilor un nou mod de a experimenta
şi descoperi această minune a na­
turii. Mai mult decât atât, am
colaborat cu alţi responsabili în
turism pentru a promova şi alte
obiective din ţinutul Clare, în afară
de celebra Faleză. Un bun exemplu
este biletul Burren 4 care permite
accesul la patru obiective turistice
în decursul unei săptămâni, la
un preţ redus. Beneficiul acestei
acţiuni este că turiştii rămân pen­
tru mai multă vreme în ţinutul
nostru şi astfel încurajăm întreaga
economie locală. Statistic, procen­
tul turiştilor care au vizitat Cliffs
of Moher şi s-au cazat pentru cel
puţin o noapte în Clare a crescut
de la 43%, la 59%. Acest lucru arată
însemnătatea deschiderii centrului
pentru întregul ţinut”, a declarat,
în exclusivitate pentru Regio,
Katherine Webster.
Maiestuoasele stânci din Moher sunt
casa uneia dintre cele mai mari
colonii de păsări marine din Irlanda,
iar întreaga zonă a fost declarată
arie protejată şi zonă de refugiu
pentru faună, încă din anul 1988.
Zona protejată se întinde pe 200 de
hectare de uscat şi 200 de metri în
largul oceanului Atlantic.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: O minune a naturii,
trezită la viaţă pe coasta
irlandeză
Sursa finanţării: Fondul
European pentru Dezvoltare
Regională, 2000 - 2006
Finanţare Uniunea Europeană:
10.800.000 €
Expoziţie interactivă
Domul subteran Atlantic Edge

30. www.inforegio.ro30
Agendă
Autoritatea de Management
pentru POR (AM POR) - Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro,
Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Direcţia Gestionare Fonduri
Comunitare pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru Instrumente
Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare Şi monitorizare
a Programului OperaŢional Regional
Cluj-Napoca, 26-27 noiembrie 2012
Zilele Regio
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează, în perioada 26-27 noiembrie, la Cluj-Napoca, Zilele Regio.Vor avea loc
expuneri foto şi video de la proiectele Regio, un atelier de lucru pentru reţeaua comunicatorilor Regio din Transilvania de Nord şi Gala
Multiplicatorilor de Valori Europene. Locaţia evenimentului este Centrul de Cultură Urbană „Casino” din Parcul Mare.
Detalii la http://www.nord-vest.ro/
Bruxelles, Belgia, 27 noiembrie 2012
Conferinţa „Energia pentru toţi- Rolul şi acţiunea Uniunii Europene”
Comitetul Social şi Economic European va găzdui conferinţa privind problemele legate de energie la nivel european. Principalele subiecte
discutate vizează eficientizarea energiei prin programele europene, incluzând fondurile structurale, colaborarea între generaţii şi găsirea
unor soluţii la nivel social privind resursele limitate de energie.
Detalii la: http://www.elisan.eu/manifestation.asp
Bruxelles, Belgia, 3 decembrie 2012
Conferinţa „Tineretul în mişcare”
Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor (CoR), în colaborare cu Comisia Europeană şi este primul dintr-o serie de șapte astfel
de întâlniri. Se va discuta viitorul tinerilor europeni, problema lipsei locurilor de muncă şi moduri de combatere a acesteia.
Detalii la: http://cor.europa.eu/en/news/events/Pages/europe-2020-conference-youth-on-the-move.aspx
La Plaine ST. Denis, Franţa, 3-4 decembrie 2012
Reuniunea reţelelor de comunicatori ale Comisiei Europene
Membrii reţelelor de comunicatori ai Comisiei Europene, INFORM şi INIO, se vor reuni în Franţa, în perioada 3-4 decembrie 2012, pentru
a dezbate impactul măsurile de informare şi publicitate derulate în cadrul programelor de finanţare, la nivelul Uniunii Europene.
Comunicatorii din autorităţile de management şi din organismele intermediare din cele 27 de state membre vor discuta care sunt cele
mai eficiente măsuri de promovare a fondurilor europene, în vederea îmbunătăţirii activităţii de informare şi publicitate pentru perioada
2014-2020.
Detalii la http://www.europe-en-france.fr/Centre-de-ressources/Actualites/Meeting-of-INIO-INFORM-networks-3-4-of-December-2012
3-4 decembrie, Copenhaga, Danemarca
Conferinţa anuală „Oraşele de mâine – acţiunile de azi”
La această conferinţă vor lua parte oameni politici, experţi ai Uniunii Europene, care vor discuta provocările cu care se confruntă oraşele
europene în acest moment, pe baza unui raport al Comisiei Europene din octombrie 2011. Se vor organiza 6 workshop-uri pe diferite teme,
cu scopul de a evidenţia soluţii viitoare pentru societatea urbană.
Detalii la: http://www.conference2012.urbact.eu/

31. NOIEmbrie 2012 31
Să mai şi zâmbim!
Un turist, în vizită prin
Ardeal, i se adresează unui
țăran:
- Spune-mi, moșule, care
este cel mai rapid drum
către Cluj?
- Sunteți pe jos sau cu
mașina?
- Cu mașina.
- Atunci, după părerea mea,
cu mașina...
Odată merge un om pe munte
și cade într-o prăpastie. Peste
câteva ore ajung salvamontiștii
la fața locului și strigă în vale:
- E cineva acolo?
- Da, eu sunt! strigă omul din
prăpastie.
Salvamontiștii strigă din nou
către el, aruncându-i o coardă:
- O să-ți trimitem o coardă și tu
să te prinzi cu mâinile de ea ca
să te tragem sus!
- Nu pot, mi-am rupt mâinile!
- Atunci leagă-te de picioare și
te tragem noi sus!
- Nu pot, mi-am rupt picioarele!
Se gândesc ce se gândesc
salvamontiștii și răspund:
- Prinde coarda în dinți și
strânge-o tare și o să te scoatem
de acolo.
Omul nostru ia coarda în dinți
și salvamontiștii încep să-l
tragă în sus: 100 de metri.......
200 de metri......... 300 de
metri și aproape a ajuns, când
salvamontiștii îngrijorați îl
strigă:
- Te ții bine?
- DDAAAaaaaaa........
Un turist vorbește cu
recepționerul unui hotel:
- Tariful nostru este următorul:
100 de dolari pe noapte, pat și
micul dejun, sau doar 10 dolari
dacă vă faceți singur patul.
- Foarte bine, îmi aleg varianta
să-mi fac singur patul.
- OK! Poftiți fierăstrăul și
ciocanul, rămâne doar să faceți
rost de cuie.
Turist în Ardeal
Salvamontiștii

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: noiembrie 2012