1. Specialitatea 615.1 – Horticultură ¤Tema01¤
Disciplina – Pomicultura generală ¤Sectorul pentru obţinerea pomilor altoiţi cuprinde:¤
Numărul de întrebări în teste - 539 ¤Două sau trei câmpuri¤
¤Solarii în care se obţin puieţi prin semănat în ghivece sau cuburi
¤Tema01¤ nutritive¤
¤Pepinierele pomicole: ¤ ¤Spaţii pentru păstrarea pomilor altoiţi¤
¤Determină viitorul livezilor şi eficienţa în acest sector de bază a ¤Hale pentru altoirea la masă¤
Republicii Moldova¤
¤Promovează descrierea principalelor soiuri de pomi şi arbuşti ¤Tema01¤
fructiferi¤ ¤Ca unitate de bază pentru determinarea sectoarelor în
¤Asigură omologarea soiurilor¤ pepinieră serveşte:¤
¤Asigură studiul primar al soiurilor¤ ¤Mărimea câmpului ordinar care se înfiinţează anual¤
¤Mărimea câmpului doi unde se produc pomi altoiţi în vârstă de un
¤Tema01¤ an¤
¤Pepinierele pomicole asigură: ¤ ¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤
¤Un anumit raport între specii, soiuri şi portaltoi, promovează ¤Mărimea sectorului de obţinere a pomilor şi arbuştilor pe rădăcini
sortimente de mar productivitate¤ proprii¤
¤Experimentarea de stat a soiurilor¤
¤Încercarea soiurilor în condiţiile de producţie¤ ¤Tema01¤
¤Tehnologii moderne pentru soiurile de pomi¤ ¤Pentru aprovizionarea 1 ha din câmpul unu sunt necesare:¤
¤0,5 – 1,0 ha marcotieră de portaltoiuri clonali¤
¤Tema01¤ ¤0,5 – 1,0 ha şcoală de puieţi¤
¤Pepinierele se amplasează:¤ ¤4 – 5 ha livadă de seminceri¤
¤In centrul zonei pomicole deservite pe soluri plan sau cu pante ¤4 – 5 ha livadă de soiuri producătoare de ramuri – altoi¤
până la 5o , uşoare cu textura lutoasă sau luto-nisipoasă,
profunde¤ ¤Tema01¤
¤Pe soluri cenuşii de pădure şi cernoziomuri levigate, care se ¤În sectoarele de formare a pomilor, marcotieră, plantaţii –
lucrează uşor cu pante până la 10 %¤ mamă de căpşun, zmeur şi coacăz se recomandă asolament din:¤
¤Pe pante până la 5 % cu expoziţie sudică sau nordic㤠¤7 – 8 sole¤
¤Pe soluri cu reacţie neutră, uşor alcalină sau uşor acidă, cu apă ¤3 – 4 sole¤
freatică sub 0,5 m adâncime¤ ¤5 – 6 sole¤
¤9 – 10 sole¤
¤Tema01¤
¤Terenurile pentru pepinieră trebuie să fie amplasate:¤ ¤Tema01¤
¤În apropierea centrelor populate, surselor de apă pentru ¤Suprafaţa utilă a teritoriului, necesară pentru amplasarea
irigare, căilor de comunicare¤ pepinierei pomicole constituie:¤
¤În apropierea livezilor industriale¤ ¤90 % din suprafaţa totală¤
¤Compact în componenţa asolamentelor de câmp¤ ¤60 % din suprafaţa totală¤
¤Cel puţin la 1000 m de la livezile industriale¤ ¤70 % din suprafaţa totală¤
¤0 % din suprafaţa totală¤
¤Tema01¤
¤Pepiniera trebuie să deţină următoarele sectoare:¤ ¤Tema01¤
¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤Unitatea teritorială şi organizatorică de bază în sectoarele
¤Livezi de seminceri şi de plante – mamă producătoare de ramuri pepinierei pomicole serveşte:¤
altoi¤ ¤Tarlaua¤
¤Marcotieră, stolonieră şi drajonier㤠¤Parcela¤
¤Plantaţii mamă, sectoare de înmulţire, şcoala de pomi, sectorul ¤Trupul¤
construcţiilor tehnologice, sectorul mecanic¤ ¤Sola¤
¤Tema01¤ ¤Tema01¤
¤Plantaţiile mamă de seminceri servesc pentru obţinerea:¤ ¤Reţeaua de drumuri include:¤
¤Sâmburilor şi seminţelor care servesc la creşterea portaltoilor ¤Drumuri magistrale late de 6 – 8 m¤
generativi¤ ¤Zone pentru întoarcerea agregatelor late de 10 – 12 m¤
¤Lăstarilor şi clonilor valoroase¤ ¤Drumuri dintre tarlale cu lăţimea de 9 – 10 m¤
¤De lăstari şi ramuri pentru altoire¤ ¤Drumuri dintre parcele late de 5 – 6 m¤
¤De lăstari şi ramuri pentru butăşire¤
¤Tema01¤
¤Tema01¤ ¤Pregătirea terenului se realizează prin:¤
¤Marcotiera cuprinde plante mamă:¤ ¤Defrişarea vegetaţiei lemnoase, nivelarea, fertilizarea şi
¤Din care se recoltează marcote de măr, gutui, cireş etc.¤ desfundarea terenului, micro – nivelarea¤
¤Autentice şi libere de viroze din care se recoltează lăstari şi ramuri ¤Stabilirea reţelei de drumuri şi amplasării perdelelor de protecţie¤
pentru altoire¤ ¤Parcelarea terenului în funcţie de relief ¤
¤De tip intensiv cu randamentul de marcote – 500000 buc /ha¤ ¤Amplasarea raţională a sectoarelor pepinierei¤
¤Bienale libere de viroze¤
¤Tema01¤
¤Tema01¤ ¤Pentru şcolile de pomi şi puieţi terenul se desfundă:¤
¤Sectorul de înmulţire cuprinde:¤ ¤La 35 – 40 cm adâncime¤
¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤La 18 – 22 cm adâncime pe terenurile în pantă¤
¤Trei câmpuri – 1, 2, 3¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤
¤Laboratorul pentru micropropagare “in vitro”¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime pe terenurile plan¤
¤Plantaţii elită producătoare de lăstari şi ramuri pentru altoire şi
pentru butăşire¤ ¤Tema01¤
¤În pomicultura biologică gunoiul de grajd:¤
1

2. ¤Se îngroapă superficial la 5 – 10 cm după desfundarea ¤50 – 60 cm¤
terenului¤ ¤20 – 30 cm¤
¤Se administrează la suprafaţă până la desfundarea terenului¤ ¤18 – 20 cm¤
¤Se îngroapă la 25 – 30 cm adâncime¤
¤Nu se aplic㤠¤Tema02¤
¤Semănatul în şcoala de puieţi se poate face manual,
¤Tema02¤ semimecanizat şi mecanizat:¤
¤În plantaţiile de seminceri recoltarea fructelor se face când ¤Toamna se seamănă speciile sâmburoase, iar primăvara
acestea ating maturitatea:¤ speciile sămânţoase şi sâmburoase¤
¤Fiziologic㤠¤Speciile sâmburoase se seamănă totdeauna primăvara¤
¤Tehnologic㤠¤Speciile sămânţoase se seamănă totdeauna toamna¤
¤De recoltare¤ ¤Sâmburii de piersic, cais, nuc şi migdal cu o perioadă de stratificare
¤De consum¤ relativ scurtă se seamănă primăvara¤
¤Tema02¤
¤Extragerea seminţelor se face:¤ ¤Tema02¤
¤Imediat după recoltare la speciile sâmburoase şi după 10 – 20 ¤Adâncimea de semănat este:¤
zile la – sămânţoase¤ ¤De regulă, de 3 – 5 ori mai mare decât diametrul seminţei¤
¤După prelucrare tehnologică a fructelor¤ ¤De 5 – 6 cm pentru sămânţoase¤
¤După procesul de fermentare a pulpei¤ ¤De 10 – 12 cm pentru piersic, migdal şi nuc¤
¤După procesul de distilare a fructelor¤ ¤De 8 – 10 cm pentru cireş, vişin, mahaleb¤
¤Tema02¤ ¤Tema02¤
¤Uscarea seminţelor se face:¤ ¤La semănatul de toamnă pentru uniformizarea condiţiilor de
¤Pe prelate la umbră, vara şi la soare toamna (septembrie – postmaturare:¤
octombrie)¤ ¤Rândurile se bilonează la 10 – 12 cm înălţime¤
¤La o temperatură de 35 – 40oC¤ ¤Semănatul se face în şanţuri deschise şi nu se bilonează¤
¤La o temperatură de 40 - 45oC¤ ¤La seminţele speciilor pomicole se adaugă o mică cantitate de
¤La o temperatură de cel mult 25oC¤ seminţe de culturi indicatoare de rânduri (orz, ovăz etc.)¤
¤Seminţele se seamănă amestecate cu nisipul de la stratificare¤
¤Tema02¤
¤După uscare, conform STAS, umiditatea seminţelor trebuie să ¤Tema02¤
fie de:¤ ¤Pivotul rădăcinii puieţilor se retează pentru a provoca
¤12 - 14 %¤ ramificarea acestuia la adâncimea:¤
¤4 – 6 %¤ ¤De 10 – 15 cm¤
¤8 - 10 %¤ ¤De 5 – 10 cm¤
¤15 – 17 %¤ ¤De 15 – 20 cm¤
¤De 20 – 25 cm¤
¤Tema02¤
¤Seminţele se păstrează în saci de pânză în depozite:¤ ¤Tema02¤
¤Cu temperatura de 6 – 10o C şi la o umiditate a aerului între 50 ¤Puieţii se scot mecanizat cu plugul VPN – 2 cu tăierea
şi 60 %¤ rădăcinilor:¤
¤Uscate, bine iluminate şi aerisite¤ ¤La 25 – 30 cm adâncime¤
¤În curs de 5 – 6 ani¤ ¤La 5 – 10 cm adâncime¤
¤Cu temperatura de 3 – 4O C pentru a nu se instala mucegaiuri¤ ¤La 15 – 20 cm adâncime¤
¤La 30 – 35 cm adâncime¤
¤Tema02¤
¤Greutatea absolută a seminţelor (greutatea a 1000 seminţe în ¤Tema02¤
g.), serveşte:¤ ¤Păstrarea puieţilor se face în locuri drenate şi adăpostite, în
¤La calculul numărului de seminţe la kg¤ şanţuri adânci:¤
¤La determinarea purităţii¤ ¤De 35 – 40 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤
¤La determinarea viabilităţii¤ ¤De 15 – 20 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤
¤La determinarea calităţii culturale¤ ¤De 40 – 50 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤
¤De 50 – 60 cm lăţime¤
¤Tema02¤
¤Viabilitatea seminţelor se determină:¤ ¤Tema02¤
¤Prin metoda organoleptică, metoda biochimică şi metoda ¤Pentru înfiinţarea de plantaţii – mamă de portaltoi, după
germinaţiei forţate¤ nivelare, fertilizare şi dezinsecţie terenul se desfundă:¤
¤Numai după încolţire înainte de semănat¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤
¤Numai după stratificare¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime¤
¤în timpul stratificării¤ ¤La 40 – 50 cm adâncime¤
¤La 30 – 40 cm adâncime¤
¤Tema02¤
¤Stratificarea seminţelor şi sâmburilor se face:¤ ¤Tema02¤
¤La temperaturi cuprinse între 1 şi 40 C, umiditatea amestecului ¤Plantarea în marcotieră se face cu marcote de 1 – 2 ani, cu
seminţe material de stratificare de cca. 30 % şi aerisire¤ autenticitatea de 100%, certificat, liber de viroze:¤
¤La temperaturi cuprinse între 8 şi 10o C¤ ¤În brazde cu adâncimea de 12 – 15 cm, cu ajutorul
¤În câmp deschis la temperaturi de 10 – 15o C¤ hidroforatului la adâncimea de 30 – 35 cm, lăsându-se la
¤În beciuri bine iluminate şi aerisite¤ suprafaţa solului 3 – 4 muguri¤
¤La adâncimea de 20 – 25 cm¤
¤Tema02¤ ¤La adâncimea de 10 – 15 cm. În cazul plantării de toamnă marcoţii
¤Terenul în şcoala de puieţi se ară la adâncimea de:¤ se muşuroiesc la înălţimea de 12 – 15 cm¤
¤35 – 45 cm¤ ¤La adâncimea de 35 – 40 cm¤
2

3. ¤Tema03¤
¤Tema02¤ ¤În cazul altoirilor cu ramură detaşată la masă sau în câmp, sau
¤Prima muşuroire se face manual, când lăstarii ating lungimea: la altoire cu mugure crescând (activ) ramurile anuale se
¤ recoltează:¤
¤De 15 – 20 cm¤ ¤După căderea frunzelor toamna şi iarna¤
¤De 5 – 10 cm¤ ¤În perioada altoirii în câmpul 2¤
¤De 10 – 15 cm¤ ¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤
¤De 20 – 25 cm¤ ¤În fenofaza maturării ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru
iernat¤
¤Tema02¤
¤Înălţimea bilonului, după a treia muşuroire, va atinge:¤ ¤Tema03¤
¤25 – 30 cm¤ ¤Producţia medie de ramuri altoi bune de altoit, în perioada de
¤30 – 35 cm¤ plină producţie, este de peste:¤
¤20 – 25 cm¤ ¤100000 buc /ha¤
¤15 – 20 cm¤ ¤150000 buc /ha¤
¤200000 buc /ha¤
¤Tema02¤ ¤250000 buc /ha¤
¤Recoltarea marcotelor se face obligatoriu toamna prin tăierea
cu foarfeca:¤ ¤Tema03¤
¤La 1 – 2 cm mai sus de locul de inserţie pe butuc¤ ¤Tehnologia de întreţinere a plantaţiilor mamă – altoi include
¤a nivelul coletului¤ tăierea scurtă în cepuri de:¤
¤La nivelul solului¤ ¤3 – 4 muguri¤
¤La 10 – 15 cm mai sus de butuc¤ ¤1 – 2 muguri¤
¤5 – 6 muguri¤
¤Tema02¤ ¤7 – 8 muguri¤
¤După separarea marcotelor, plantele-mamă se muşuroiesc cu
un strat de sol:¤ ¤Tema04¤
¤De 5 – 7 cm¤ ¤Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin intermediul
¤De 3 – 5 cm¤ căreia:¤
¤De 10 – 15 cm¤ ¤Sunt îmbinate intim două sau mai multe porţiuni de plante
¤De 20 – 25 cm¤ diferite, care formează un individ nou¤
¤Se obţin plante noi cu o variabilitate mare¤
¤Tema02¤ ¤Creşte viabilitatea plantelor¤
¤Perioada de exploatare a plantaţiei-mamă de portaltoiuri ¤Se nasc celule cu natură dublă, se îmbogăţeşte continuu baza
clonale este:¤ ereditară¤
¤De 8 – 12 ani¤
¤De 12 – 15 ani¤ ¤Tema04¤
¤De 5 – 7 ani¤ ¤Concreşterea la altoire depinde de factorii biologici:¤
¤De 3 – 4 ani¤ ¤Existenţa zonei generatoare (cambiu) şi a compatibilităţii între
cei doi parteneri, gradul de înrudire şi starea fiziologică a
¤Tema02¤ partenerilor¤
¤Producţia de marcote la marcotajul vertical, în perioada de ¤Temperatura, umiditatea, aerul¤
plină producţie, a marcotierei este:¤ ¤Polaritatea se manifestă la altoire prin îmbinarea polilor apuşi¤
¤De 80 – 150000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Starea de curăţenie a altoiului, portaltoiului şi a uneltelor,
¤De 15 – 20000 buc /ha de categoria întâi¤ calificarea personalului¤
¤De 40 – 50000 buc /ha de categoria întâi¤
¤De 150 – 250000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Tema04¤
¤Metode de altoire cu ramură detaşată în lemn:¤
¤Tema03¤ ¤Copulaţie simplă şi perfecţionată, semicopulaţie simplă şi
¤Plantaţiile-mamă producătoare de ramuri altoi se înfiinţează perfecţionată, în tăietură oblică, în despicătură¤
cu material săditor:¤ ¤Sub coaja terminală, sub scoarţa laterală¤
¤Baz㤠¤Altoirea în punte, altoirea prin alipire sau apropiere¤
¤Prebaz㤠¤Altoirea cu mugure dormind şi crescând, altoirea în fluier şi cu
¤Certificat¤ ferestruică¤
¤Elită¤
¤Tema04¤
¤Tema03¤ ¤Altoirea cu ramură detaşată se execută:¤
¤Lăstarii (ramurile – altoi) trebuie să aibă lungimea de cel ¤În perioada de repaus şi la începutul perioadei de vegetaţie a
puţin:¤ pomilor¤
¤35 – 45 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofaza creşterii intensive a lăstarilor¤
¤15 - 20 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofazele încetării creşterii lăstarilor şi pregătirii pomilor pentru
¤20 – 30 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ iernat¤
¤40 - 50 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În momentul înfloritului şi legării fructelor¤
¤Tema03¤ ¤Tema04¤
¤După recoltarea lăstarilor se face defolierea cu o foarfecă bine ¤Ingrijirea altoirilor constă în:¤
ascuţită sau cu ajutorul briciagului, lăsând numai o parte din ¤Suprimarea mugurilor şi lăstarilor care cresc din portaltoi,
peţiol cu lungimea de:¤ dresarea lăstarului altoi, refacerea legăturilor¤
¤8 – 10 mm¤ ¤Aratul de toamnă la 18 – 22 cm adâncime¤
¤2 – 3 mm¤ ¤Muşuroirea lor la 12 – 15 cm înălţime¤
¤3 – 5 mm¤ ¤Efectuarea 6 – 8 prăşile, 2 – 3 udări, tratamente fitosanitare la
¤10 – 15 mm¤ avertizare¤
3

4. ¤Tema04¤ ¤Mugurii prinşi încep să crească¤
¤Câmpul 1 al pepinierei se poate înfiinţa prin mai multe metode: ¤Peţiolul este brunificat şi scoarţa care însoţeşte mugurele este
¤ zbârcită¤
¤Înfiinţarea cu puieţi, marcote şi prin însămânţare directă¤
¤Înfiinţarea prin plantarea portaltoilor altoiţi la mas㤠¤Tema04¤
¤Înfiinţarea cu butaşi neînrădăcinaţi de un an¤ ¤Din câmpul 2 se realizează pomi altoiţi de un an bine ramificaţi
¤Înfiinţarea cu marcote altoite în marcotiere¤ de:¤
¤Piersic, vişin, gutui, cais, prun¤
¤Tema04¤ ¤Măr¤
¤Distanţa de plantare în câmpul 1 este de:¤ ¤Păr¤
¤80 – 90 cm între rânduri şi 15 – 30 cm pe rând¤ ¤Nuc, cireş¤
¤60 – 70 cm între rânduri şi 25 – 30 cm pe rând¤
¤100 – 120 cm între rânduri şi 10 – 15 cm pe rând¤ ¤Tema04¤
¤120 – 130 cm între rânduri şi 15 – 20 cm pe rând¤ ¤Tăierea tulpinii se face înainte de umflarea mugurilor şi constă
în scurtarea portaltoilor:¤
¤Tema04¤ ¤La 2 – 3 mm deasupra mugurilor altoiţi în cazul culturii fără
¤Pentru plantare puieţilor li se fasonează rădăcina principală cep şi la 12 – 15 cm când se lasă cep de palisare¤
prin scurtarea la:¤ ¤La 5 – 6 mm deasupra mugurelui altoit când portaltoii cresc
¤18 – 23 cm¤ strâmb¤
¤1 – 2 cm¤ ¤La 7 – 8 mm deasupra mugurelui altoit¤
¤5 – 7 cm¤ ¤Tăietura se execută oblic în faţa mugurelui altoit¤
¤10 – 15 cm¤
¤Tema04¤
¤Tema04¤ ¤Realtoirea portaltoilor neprinşi se face primăvara în fenofaza
¤La marcote şi butaşi tulpina se scurtează la:¤ umflării mugurilor:¤
¤40 – 45 cm¤ ¤Prin altoirea cu scutişor în mugure crescând sau cu ramură
¤5 – 10 cm¤ detaşată în tăietura oblică¤
¤10 – 15 cm¤ ¤Prin altoirea cu intermediar¤
¤18 – 23 cm¤ ¤Prin altoirea în copulaţie simplă sau perfecţionată¤
¤Prin altoirea în semicopulaţie simplă sau perfecţionată¤
¤Tema04¤
¤Plantarea marcotelor şi puieţilor se face la adâncimea de:¤ ¤Tema04¤
¤20 – 25 cm¤ ¤Plivitul lăstarilor – portaltoi se face:¤
¤5 – 10 cm¤ ¤Pe măsură ce apar¤
¤15 – 20 cm¤ ¤Când lăstarii ating lungimea de 4 – 5 cm¤
¤25 – 30 cm¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤
¤Când lăstarii s-au lignificat la bază¤
¤Tema04¤
¤Înfiinţarea câmpului 1 prin semănare directă se practică la ¤Tema04¤
speciile:¤ ¤Plivitul lăstarilor anticipaţi de pe trunchi se face:¤
¤Cais, migdal, piersic¤ ¤Fără a îndepărta frunzele din subsuara cărora ei au apărut¤
¤Vişin, cireş¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la bază¤
¤Măr, păr, gutui¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤
¤Prun corcoduş¤ ¤În momentul proiectării coroanei¤
¤Tema04¤ ¤Tema04¤
¤Cea mai importantă lucrare din câmpul 1 este:¤ ¤Ciupirea vârfului ierbaceu al lăstarului principal (altoiului) se
¤Altoirea (ocularea)¤ face:¤
¤Înfiinţarea acestuia cu puieţi, marcoţi sau prin semănare direct㤠¤Când el depăşeşte cu 35 – 40 cm înălţimea trunchiului¤
¤Fertilizarea suplimentară şi foliar㤠¤Când ramurile anticipate s-au lignificat la bază¤
¤Tratamentul fitosanitar care se face la avertizare¤ ¤Când lăstarii anticipaţi ating lungimea de 20 – 25 cm¤
¤Când el depăşeşte cu 15 – 20 cm înălţimea trunchiului¤
¤Tema04¤
¤Pregătirea puieţilor portaltoi pentru altoire începe cu:¤ ¤Tema04¤
¤Desfacerea muşuroiului cu sapa şi ştergerea scoarţei puieţilor ¤La defolierea artificială (chimică) se obţin rezultate bune prin
cu o cârpă în zona de altoire¤ stropirea cu:¤
¤Alegerea locului de altoire¤ ¤Etrel 0,15 % + CuSO4 1%, soluţie de CuSO4 3%, utilizând 900
¤Secţionarea scoarţei portaltoiului în zona de altoire¤ – 1000 l /ha¤
¤Inventarierea portaltoilor¤ ¤DNOC care se utilizează în cantitate 1 – 2 kg /ha substanţă activă¤
¤Roundup CS, în cantitate de 3 – 4 l /ha¤
¤Tema04¤ ¤Simadon 400 SC (50 % Simazin) în cantitate de 8 – 10 kg /ha măr
¤Altoirea în câmpul 1 se face:¤ şi păr¤
¤Cu mugure dormind, cu mugure crescând¤
¤Cu ramuri detaşate¤ ¤Tema04¤
¤Prin altoire fără detaşare¤ ¤Scosul pomilor se face mecanic cu plugul de scos pomi sau
¤Prin metode de altoire în lemn lateral¤ manual:¤
¤In a doua jumătate a lunii octombrie după căderea frunzelor¤
¤Tema04¤ ¤După formarea mugurelui terminal¤
¤Valorificarea prinderii se realizează la 14 – 16 zile după altoire: ¤In fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤
¤ ¤Când temperatura minimală a aerului constituie 5 – 10o C¤
¤Mugurii prinşi se cunosc după peţiolul verde (îngălbenit) care
pică la atingerea cu degetul¤ ¤Tema04¤
¤Mugurii prinşi sunt bombaţi¤ ¤Clasarea se face concomitent cu scosul:¤
4

5. ¤Pomii se leagă în pachete câte 10 buc (vergi) sau câte 5 buc. ¤Anticipate¤
(pomii cronaţi), se etichetează şi se stratific㤠¤De regenerare¤
¤Pomii de un an se leagă în pachete câte 10 buc. Se etichetează şi se ¤De semischelet¤
stratific㤠¤Vegetative anuale¤
¤Pomii de 2 ani (specii sămânţoase se leagă în mănunchiuri câte 10
buc şi câte 5 bucăţi specii sâmburoase se etichetează şi se stratific㤠¤Tema04¤
¤Pomii legaţi în pachete a câte 50 buc. se etichetează şi se stratific㤠¤Unghiul de ramificare dintre ramurile de schelet şi axul central
trebuie să fie de cel puţin:¤
¤Tema04¤ ¤45 – 55o¤
¤Stratificarea pomilor se face în şanţuri săpate în teren uşor ¤30 – 45o¤
late:¤ ¤55 – 600¤
¤De 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤60 – 65o¤
¤De 50 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤
¤De 100 – 150 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤ ¤Tema04¤
¤De 100 – 150 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤Unghiul de divergenţă dintre două ramuri de schelet vecine
trebuie să fie de cel puţin:¤
¤Tema04¤ ¤144o¤
¤Pomii scoşi se stratifică în aceiaşi zi, pachetele se aşează în ¤72o¤
şanţuri:¤ ¤90o¤
¤În poziţie verticală sau puţin oblică spre sud. Printre rădăcini ¤180o¤
se introduce pământ se calcă bine acoperind rădăcinile şi 20 cm
tulpină, apoi se ud㤠¤Tema05¤
¤Mănunchiurile se dezleagă şi pomii se amplasează uniform. ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă se efectuează
Rădăcinile se acoperă cu pământ mărunţit şi reavăn, care se tasează la speciile repede crescătoare:¤
uşor, apoi se ud㤠¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr¤
¤Oblic sub un unghi de 45o spre sud, sud – vest. Rădăcinile se ¤Piersic, migdal, vişin, cireş¤
acoperă cu nisip de râu umed¤ ¤Piersic, migdal, corcoduş, vişinul, cireş¤
¤În poziţie verticală. Printre rădăcini se introduce pământ se calcă ¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr, vişin, cireş¤
bine acoperind rădăcinile şi 50 cm de tulpină. Eventual se udă¤
¤Tema05¤
¤Tema04¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se
¤Câmpul 3 se menţine pentru a obţine pomi:¤ realizează prin înfiinţarea câmpului I utilizând repicarea
¤Altoiţi cu diametrul la colet nu mai puţin de 12 mm şi puieţilor proveniţi:¤
ramificaţi din pepinier㤠¤Din răsadniţă, în ghivece nutritive¤
¤Viguroşi fără ramificaţii anticipate¤ ¤Din şcoala de puieţi toamna după căderea frunzelor¤
¤Viguroşi şi bine ramificaţi de piersic¤ ¤Din răsadniţă toamna după căderea frunzelor¤
¤Altoiţi în vârstă de 3 ani bine ramificaţi¤ ¤Din răsadniţă în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor ¤
¤Tema04¤ ¤Tema05¤
¤Altoiul se scurtează la înălţimea stabilită pentru trunchi (45 – ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se
70 cm), plus:¤ realizează prin:¤
¤25 – 30 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea directă a câmpului II utilizând plantarea puieţilor
¤10 – 15 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ altoiţi la masă¤
¤15 – 20 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă cu seminţe de mă,
¤30 – 40 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ păr, gutui¤
¤Înfiinţarea câmpului I cu puieţi portaltoi de un an şi marcote
¤Tema04¤ înrădăcinate¤
¤Pentru a obţine pomi viguroşi cu coroana formată din lăstari ¤Ocularea puieţilor şi marcotelor în câmpul I¤
anticipaţi altoiul se scurtează:¤
¤La 20 – 30 cm de la locul de altoire¤ ¤Tema05¤
¤La 20 – 30 cm de la colet¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se
¤La 50 – 60 cm de la locul de altoire¤ realizează prin:¤
¤La 50 – 60 cm de la colet¤ ¤Altoirea direct în marcotieră¤
¤Altoirea puieţilor în câmpul I, cu doi muguri dorminzi¤
¤Tema04¤ ¤ Însămânţarea în şcoala pe puieţi a speciilor repede crescătoare
¤Alegerea lăstarilor necesari pentru formarea coroanei se face:¤ (piersic, migdal, zarzăr, etc.¤
¤Când lăstarii ating lungimea de 40 – 45 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a portaltoilor prin oculaţie¤
¤Când lăstarii îşi încetează creşterea¤
¤Când lăstarii ating lungimea de 20 – 25 cm şi sau lignificat la baz㤠¤Tema05¤
¤Când suprafaţa foliară a pomilor este optim㤠¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu
intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤
¤Tema04¤ ¤Plantarea în câmpul I a puiţilor altoiţi cu mugur de
¤Se aleg lăstarul de prelungire (axul) şi 3 – 5 lăstari pentru intermediar (M9, M26, M27, etc.)¤
ramurile coroanei:¤ ¤Folosirea portaltoiului generativ şi ocularea acestuia în câmpul I cu
¤Dispuşi uniform în jurul axului la distanţa 8 – 10 cm unul de muguri de intermediar (M9, M26, M27 etc.)¤
altul¤ ¤Dirijarea creşterii lăstarului altoi în câmpul II¤
¤Cu lungimea de 50 – 70 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a puieţilor altoiţi la masă¤
¤La 20 – 30 cm de la colet uniform în jurul axului¤
¤Orientaţi în direcţii opuse de-a lungul rândului¤ ¤Tema05¤
¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu
¤Tema04¤ intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤
¤La formarea sistemelor moderne de coroană se acordă un rol ¤Altoirea dublă la masă¤
sporit ramurilor:¤ ¤Altoirea cu mugure crescând¤
5

6. ¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Se face în a doua jumătate a lunii august şi continuă în
¤Altoirea în copulaţie perfecţionat㤠septembrie¤
¤Se face în octombrie pentru asigurarea stolonilor necesari înfiinţării
¤Tema05¤ plantaţiilor de producţie din toamnă¤
¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu ¤Se face toamna târziu prin defrişarea totală a plantaţiei –mamă¤
intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤ ¤Se face primăvara devreme în cazul obţinerii răsadului de calitate
¤Altoirea la masă cu intermediar oculat¤ superioară¤
¤Altoirea cu mugure crescând¤
¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Tema06¤
¤Altoirea în despicătur㤠¤Fasonarea stolonilor constă îndepărtarea completă:¤
¤A resturilor de filamente, a frunzelor uscate şi îngălbenite, a
¤Tema05¤ limbului frunzelor sănătoase, rămânând peţiolurile şi 1 – 2
¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se frunze tinere din mijlocul plantei¤
realizează prin:¤ ¤Aresturilor de filamente a frunzelor uscate şi îngălbenite¤
¤Plantarea în containere a marcotelor bine înrădăcinate şi ¤A sistemului aerian¤
dezvoltate, altoite cu soiul respectiv la înălţimea de 35 – 40 cm ¤A frunzelor, rămânând mugurele terminal bine dezvoltat şi un
de la baz㤠sistem radicular viguros¤
¤Utilizarea pomilor din câmpul II¤
¤Altoirea marcotelor cu mugur crescând¤ ¤Tema06¤
¤Altoirea puieţilor cu mugur dormind¤ ¤Producţia de stoloni la cultura anuală variază între:¤
¤250 – 300000 buc /ha¤
¤Tema06¤ ¤200 – 250000 buc /ha¤
¤Pentru înfiinţarea stolonierei se utilizează material săditor:¤ ¤300 – 350000 buc /ha¤
¤Elit㤠¤350 – 400000 buc /ha¤
¤Bază¤
¤Superelit㤠¤Tema06¤
¤Prebază, certificat¤ ¤Pentru obţinerea unui material de căpşun de calitate se
¤Tema06¤ recomandă înfiinţarea de plantaţii elită cu ciclul:¤
¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤De 2 – 3 ani¤
administrarea câte 60 – 90 kg /ha fosfor şi potasiu şi aratul la ¤De un an¤
adâncimea:¤ ¤De 3 – 4 ani¤
¤De 30 – 35 cm¤ ¤De 5 – 6 ani¤
¤De 18 – 20 cm¤
¤De 20 – 25 cm¤ ¤Tema06¤
¤De 35 – 40 cm¤ ¤Terenul destinat drajonierei se dezinfectează, se fertilizează şi
se ară adânc la:¤
¤Tema06¤ ¤35 – 40 cm¤
¤Plantarea se face în luna august început de septembrie în ¤40 – 45 cm¤
rânduri simple la distanţa:¤ ¤45 – 50 cm¤
¤De 80 – 90 x 40 – 50 cm în cazul soiurilor cu filamente scurte ¤50 – 55 cm¤
(Zenga zengana) sau 120 – 180 x 30 – 40 cm în cazul soiurilor
cu filamente lungi (Red Gauntlet, Gorella)¤ ¤Tema06¤
¤De 70 x 40 cm¤ ¤Plantarea drajonilor se face la distanţa de:¤
¤De 100 x 30 cm¤ ¤2,5 – 3 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤
¤De 50 x 50 cm ¤ ¤0,5 – 1 m între rânduri şi 0,3 – 0,5 m pe rând¤
¤1 – 1,5 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤
¤Tema06¤ ¤1,5 – 2 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 pe rând¤
¤Înainte de plantare stolonii se fasonează, în sensul ca se
îndepărtează frunzele şi filamentele uscate, iar rădăcina se ¤Tema06¤
scurtează:¤ ¤Plantarea drajonilor se face în şanţuri, având grijă ca zona
¤La 12 – 13 cm¤ coletului, unde sunt mugurii de tulpină să se afle la o adâncime
¤La 2 – 3 cm¤ de:¤
¤La 5 – 7 cm¤ ¤2 – 3 cm¤
¤La15 – 16 cm¤ ¤4 – 5 cm¤
¤6 – 7 cm¤
¤Tema06¤ ¤8 – 9 cm¤
¤La plantare rădăcina trebuie aşezată în poziţie verticală, iar
mugurele principal să fie:¤ ¤Tema06¤
¤La nivelul solului ¤ ¤După plantare drajonii se muşuroiesc la:¤
¤Mai sus de nivelul solului¤ ¤15 – 20 cm înălţime¤
¤Mai jos de nivelul solului¤ ¤5 – 10 cm înălţime¤
¤La 5 cm mai sus de nivelul solului¤ ¤20 – 25 cm înălţime¤
¤25 – 30 cm înălţime¤
¤Tema06¤
¤Inflorescenţele se îndepărtează prin rupere sau tăiere:¤ ¤Tema06¤
¤Pe măsură ce apar¤ ¤In perioada anului doi:¤
¤După legarea fructelor¤ ¤Toate tulpinile crescute în anul precedent, atât la planta-mamă
¤În momentul înfloririi¤ cât şi la drajonii apăruţi¤ în Primul an se taie ras cu pământul¤
¤După înflorire¤ ¤Drajonii se scurtează la 15 – 20 cm¤
¤Drajonii se răresc lăsând câte 10 – 12 la tufă¤
¤Tema06¤ ¤Plantele se scurtează la 40 cm pentru a favoriza scosul drajonilor¤
¤Recoltarea stolonilor:¤
¤Tema06¤
6

7. ¤Drajonii se fasonează, scurtând tulpina la:¤ ¤De 150 – 200000 buc /ha¤
¤30 – 35 cm lungime¤ ¤De 200 – 250000 buc /ha¤
¤20 – 25 cm lungime¤
¤10 – 15 cm lungime¤ ¤Tema06¤
¤5 – 10 cm lungime¤ ¤La recoltare ramurile anuale de coacăz cu lungimea de cel
puţin 25 cm se taie:¤
¤Tema06¤ ¤La 2 – 3 muguri de la bază¤
¤Producerea materialului săditor în drajoniere cu ciclul de 2 – 3 ¤La cep cu lungimea de 3 – 10 cm¤
ani are avantajul obţinerii unui material omogen, cu producţii ¤La 10 – 25 cm de la bază¤
de:¤ ¤Cu lemn de 2 ani¤
¤200 – 300000 drajoni STAS la hectar¤
¤100 – 150000 drajoni STAS la hectar¤ ¤Tema06¤
¤150 – 200000 drajoni STAS la hectar¤ ¤După recoltare ramurile de coacăz se fasonează în segmente:¤
¤350 – 400000 drajoni STAS la hectar¤ ¤De 20 – 22 cm¤
¤De 5 – 10 cm¤
¤Tema06¤ ¤De 10 – 15 cm¤
¤Plantaţia-mamă, din care se recoltează butaşi de coacăz se ¤De 15 – 18 cm¤
înfiinţează la o distanţă de cel puţin:¤
¤1500 – 2000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Tema06¤
¤500 – 1000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Butaşii de coacăz legaţi în pachete, etichetaţi, trataţi cu
¤2500 – 3000 m de plantaţiile comerciale¤ biostimulatori şi fungicide sistemice se stratifică:¤
¤3000 – 3500 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Introducându-i complet în nisip umed la temperatura de 5 – 7o
C¤
¤Tema06¤ ¤In brazde la locul ce urmează să fie plantaţi¤
¤Plantaţia-mamă de coacăz se înfiinţează cu material săditor:¤ ¤In pungi de polietilenă¤
¤Elit㤠¤In şanţuri late de 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤
¤Bază¤
¤Prebaz㤠¤Tema06¤
¤Certificat¤ ¤Primăvara plantarea butaşilor de coacăz se face:¤
¤Pe biloane înalte de 30 – 35 cm modelate din toamnă¤
¤Tema06¤ ¤În brazde de 18 – 20 cm adâncime¤
¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤În mecanizat cu ajutorul plantatoarelor SNŞ – 3, SLN –1¤
administrarea îngrăşămintelor şi aratul solului la adâncimea de: ¤În şanţuri adânci de 30 cm¤
¤
¤35 – 40 cm¤ ¤Tema06¤
¤18 – 22 cm¤ ¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤
¤25 – 30 cm¤ ¤80 – 90 x 10 – 12 cm¤
¤30 – 35 cm¤ ¤40 – 60 x 20 – 25 cm¤
¤60 – 70 x 15 – 20 cm¤
¤Tema06¤ ¤100 – 120 x 5 – 7 cm¤
¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤
¤2,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Tema06¤
¤1,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Producţia de butaşi înrădăcinaţi STAS constituie:¤
¤2,0 x 1 – 1,5 m¤ ¤90 – 100000 buc /ha¤
¤3,0 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤70 – 80000 buc /ha¤
¤140 – 190000 buc /ha¤
¤Tema06¤ ¤190 – 210000 buc /ha¤
¤Indiferent de modul de plantare butaşii de coacăz se sădesc:¤
¤Cu 5 – 10 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤Tema06¤
¤Cu 5 – 10 cm mai sus de coletul convenţional¤ ¤Butaşii verzi de coacăz se fasonează la lungimea:¤
¤Astfel ca coletul convenţional să fie la nivelul solului¤ ¤De 15 – 20 cm¤
¤Cu 10 – 15 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤De 5 – 10 cm¤
¤De 10 – 15 cm¤
¤Tema06¤ ¤De 20 – 25 cm¤
¤În primul şi al doilea an după plantare la coacăz toate ramurile
anuale se taie:¤ ¤Tema06¤
¤La 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤Butaşii verzi se plantează în substrat la 5 – 10 cm între rânduri,
¤La cep mai aproape de punctul de inserţie pe butuc¤ 4 – 5 cm pe rând şi:¤
¤La 30 – 40 cm pentru a forma verigi de rod¤ ¤5 – 7 cm adâncime¤
¤La cep cu lungimea de 30 cm¤ ¤1 – 2 cm adâncime¤
¤3 – 4 cm adâncime¤
¤Tema06¤ ¤8 – 10 cm adâncime¤
¤Durata de exploatare a plantaţiei-mamă de coacăz este:¤
¤De 6 – 7 ani¤ ¤Tema06¤
¤De 3 – 4 ani¤ ¤Butaşii înrădăcinaţi de coacăz se scot toamna din sere sau
¤De 8 – 10 ani¤ solarii, se stratifică, iar primăvara butaşii:¤
¤De 10 – 12 ani¤ ¤Se plantează în şcoala de butaşi pentru fortificare¤
¤Se utilizează pentru înfiinţarea plantaţiilor industriale¤
¤Tema06¤ ¤Se plantează la ghiveci¤
¤Producţia de butaşi lignificaţi de coacăz conform condiţiilor ¤Se folosesc pentru înfiinţarea plantaţiilor-mamă¤
STAS este:¤
¤De 70 – 100000 buc /ha¤ ¤Tema06¤
¤De 50 – 60000 buc /ha¤
7

8. ¤Pentru producerea de material săditor pomicol statul ¤Stejar, fag, tei, frasin, arţar¤
subvenţionează producătorii agricoli cu:¤ ¤Plop¤
¤20000 lei/ha pentru crearea pomilor altoişi de nuc şi măr la ¤Salcie¤
masă¤
¤15000 lei/ha pentru ocularea portaltoilor de măr în câmpul I¤ ¤Tema07¤
¤15000 lei/ha pentru plantarea portaltoilor de nuc, altoişi la masă, în ¤Dintre elementele climei, la alegerea terenului pentru plantaţie
câmpul II¤ interesează în mod determinant:¤
¤20000 lei/ha pentru înrădăcinarea butaşilor de coacăz¤ ¤Suma gradelor de temperatură, frecvenţa grindine, a
îngheţărilor şi brumelor târzii de primăvară¤
¤Suma precipitaţiilor anuale¤
¤Tema07¤ ¤Numărul orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie¤
¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează ¤Direcţia vânturilor dominante¤
producătorii agricoli cu:¤
¤15000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de specii ¤Tema07¤
sămânţoase¤ ¤Cultura pomilor reuşeşte pe solurile fertile:¤
¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr¤ ¤Cu calcar activ peste 8 – 12%¤
¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Compacte, argiloase (peste 40 %)¤
¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤Puternic gleizate, salinizate, acide (PH sub 5,5) şi bazice (PH peste
7,8)¤
¤Tema07¤ ¤Lutoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase şi cele nisipoase¤
¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează
producătorii agricoli cu:¤ ¤Tema07¤
¤7500 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Adâncimea pânzei de apă freatică faţă de suprafaţa solului va
¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de măr altoite pe portaltoi de trebui să fie la minimum:¤
vigoare mic㤠¤2m pentru pomii altoiţi pe seminceri¤
¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤1,5 – 2m pentru arbuştii fructiferi¤
¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr cu ¤1m pentru căpşun¤
pomi Knip-baum¤ ¤0,8 – 1m pentru pomii altoiţi pe portaltoi vegetativ¤
¤Tema07¤
¤Tema07¤ ¤Pentru cultura pomilor sunt cele mai bune terenurile:¤
¤Plantaţiile pomicole constituie mijloace fixe de mare valoare, cu ¤Cu panta uniformă, până la 60 predabile la mecanizare¤
o rată de amortizare:¤ ¤Plan¤
¤Foarte ridicată faţă de celelalte sectoare agricole¤ ¤Cu panta mai mare de 6 – 150 predabile la mecanizare¤
¤De 2 – 3 ani la arbuşti şi semiarbuşti¤ ¤Cu pantă mai mare de 15 – 250 când pomii pot fi cultivaţi pe
¤De 4 – 5 ani la speciile sâmburoase¤ terase¤
¤De 6 – 7 ani la măr, păr şi gutui¤
¤Tema07¤
¤Tema07¤ ¤Cele mai favorabile terenuri pentru pomii de măr, păr, vişin,
¤O eroare de amplasare a pomilor se manifestă abia după:¤ cireş, nuc şi arbuşti fructiferi sunt:¤
¤4 – 5 ani de la plantare¤ ¤Terenurile în pantă până la 25 – 30 m pe verticală de la baza
¤1 – 2 perioade de vegetaţie¤ pantei¤
¤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤Pantele nordice, nord-vestice mai bine asigurate cu apă şi cu soluri
¤8 – 10 ani de la plantare¤ mai fertile¤
¤Pantele vestice, estice, sud-vestice şi sud-estice¤
¤Tema07¤ ¤Văile înguste mai bine asigurate cu apă şi cu soluri mai fertile¤
¤Mărimea livezilor moderne trebuie să fie de:¤
¤30 – 50 ha¤ ¤Tema07¤
¤10 – 15 ha ¤ ¤Plantarea pomilor se va evita:¤
¤50 – 100 ha¤ ¤În imediata vecinătate a pădurilor şi a lacurilor¤
¤150 – 200 ha¤ ¤În zone lipsite de livezi¤
¤În apropierea căilor de acces¤
¤Tema07¤ ¤În apropierea de pieţele de desfacere, de fabricile de prelucrare a
¤Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face pe baza unor proiecte fructelor, de centre de export¤
executate de către specialiştii:¤
¤Horticultori, cadastrali, pedologi şi economişti¤ ¤Tema07¤
¤În domeniul dezvoltării rurale¤ ¤Defrişarea pomilor se face prin smulgere cu ajutorul
¤În domeniul agriculturii ecologice¤ tractorului cel puţin cu:¤
¤Cadastrali¤ ¤Trei luni înainte de plantare¤
¤2 – 4 ani înainte de plantare¤
¤Tema07¤ ¤5 – 6 ani înainte de plantare¤
¤Terenul pentru înfiinţarea unei plantaţii pomicole se alege în ¤7 – 8 ani înainte de plantare a speciilor sâmburoase¤
funcţie:¤
¤De asigurarea apei necesare pentru stropit şi pentru irigaţii¤ ¤Tema07¤
¤De executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a solului¤ ¤În procesul de descompunere rădăcinile eliberează substanţe
¤De sistemul de cultură preconizat şi mecanizare¤ inhibitoare pentru rădăcinile pomilor tineri:¤
¤De vegetaţia naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi ¤Amigdalină, florizină, taniruri¤
social economici¤ ¤Azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf etc.¤
¤Carbonat de sodiu¤
¤Tema07¤ ¤Humus¤
¤Vegetaţia lemnoasă spontană indică condiţii prielnice pomilor:
¤ ¤Tema07¤
¤Anin, sânger¤
8

9. ¤Pentru aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu, pe solurile ¤La 10 % din suprafaţa utilă¤
slabe, sub aratul de desfundare se introduce:¤ ¤La 10 % din suprafaţa amenajată¤
¤120 t /ha gunoi de grajd şi P300 K600¤ ¤La 15 % din suprafaţa amenajată în livezile superintensive¤
¤60 t /ha gunoi de grajd şi K300¤
¤P150 K300¤ ¤Tema07¤
¤P120 K200¤ ¤Perdelele antierozionale late de 3 – 5 m sunt alcătuite din:¤
¤Sânger, nuc, salcâm¤
¤Tema07¤ ¤Salcie, anin, boz¤
¤În pomicultura modernă îngrăşămintele organice:¤ ¤Alun, coacăz, porumbar, zmeur¤
¤Se utilizează prin împrăştiere pe terenul desfundat şi ¤Plop, cireş, stejar¤
încorporat printr-o lucrare superficială la 10 – 12 cm¤
¤Se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare¤ ¤Tema07¤
¤Se utilizează numai după intrarea pomilor pe rod¤ ¤Perdelele contra vânturilor se amplasează perpendicular pe
¤Se introduc sub aratul de desfundare numai pe solurile slab direcţia vânturilor:¤
erodate¤ ¤La o distanţă de 150 – 200 m una de alta¤
¤La o distanţă de 300 – 500 m una de alta¤
¤Tema07¤ ¤În partea de vest a drumurilor principale¤
¤Prin desfundare se mobilizează terenul:¤ ¤La o distanţă ce depăşeşte de 20 – 25 ori înălţimea arborilor¤
¤La 50 – 60 cm adâncime¤
¤La 30 – 35 cm adâncime¤ ¤Tema07¤
¤La 35 – 45 cm adâncime¤ ¤Perdelele de protecţie marginale pot fi:¤
¤La 70 – 80 cm adâncime¤ ¤Nepenetrabile, de ajur şi penetrabile¤
¤Formate din 1 – 2 rânduri de arbori¤
¤Tema07¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de pomi viguroşi¤
¤Pe pantele cu unghi de înclinare mare (15 – 25o), pe terenuri ¤De 3 – 5 m lăţime alcătuite din măceş şi porumbar¤
frământate pregătirea terenului se poate efectua prin:¤
¤Simpla săpare a gropilor mari (80 – 120 x 80 – 120 x 60 – 80 ¤Tema07¤
cm)¤ ¤Perdelele de ajur se compun din:¤
¤Desfundatul pe direcţia curbelor de nivel¤ ¤Arbori (70 – 80 %) şi arbuşti (20 – 30 %)¤
¤Aratul în benzi late de 20 – 30 m şi 2 – 2,5 m fâşii nedesfundate¤ ¤Arbori (50 %) arbustoizi şi arbuşti (50 %)¤
¤Scarificarea în cruce la adâncimea de 80 cm¤ ¤Arbori¤
¤Arbustoizi (50 %) şi arbuşti (50%)¤
¤Tema07¤
¤Organizarea corectă a terenului livezii asigură:¤ ¤Tema07¤
¤Zone de întoarcere a agregatelor cu lăţimea de 5 – 6 m, la ¤Perdelele penetrabile se alcătuiesc din:¤
capetele parcelelor¤ ¤Arbori cu coroana relativ deasă¤
¤Plantarea perdelelor contra vânturilor cu 10 – 15 ani înainte de ¤Arbori (70 – 80 % ) şi arbuşti (20 – 30 %)¤
plantarea livezii¤ ¤Arbori (50%) arbustoizi şi arbuşti (50%)¤
¤Coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în ¤Arbustoizi (50%) şi arbuşti (50%)¤
vederea obţinerii producţiei pomicole cu randament înalt¤
¤Delimitarea şi construirea drumurilor consolidate între parcele¤ ¤Tema07¤
¤În calitate de specii de bază se recomandă:¤
¤Tema07¤ ¤Nucul, plopul, cireşul, frasinul, părul¤
¤Parcelarea cuprinde împărţirea terenului:¤ ¤Arţarul, teiul¤
¤În trupuri, tarlale şi parcele¤ ¤Prunul, vişinul, zarzărul¤
¤În trupuri, perdele antierozionale şi perdele contra vânturilor¤ ¤Alunul, cornul, arţarul tătărăsc, coacăzul auriu¤
¤În tarlale şi zone de întoarcere a agregatelor¤
¤În parcele şi linii de protecţie¤ ¤Tema08¤
¤Tema07¤ ¤Stabilirea sortimentului de specii:¤
¤Suprafaţa unei tarlale poate ajunge:¤ ¤Se caracterizează prin utilizarea la maximum a radiaţiei
¤La 15 – 20 ha pe teren plan¤ solare¤
¤La 1 – 2 ha pe teren în pantă uşoar㤠¤Este condiţionată de factorii ecologici şi economici¤
¤La 15 – 20 ha în livezile superintensive¤ ¤Depinde de direcţia vânturilor dominante¤
¤La 15 – 20 ha în cazul terenurilor în pant㤠¤Se face în funcţie de sistemul de maşini aflate în fabricaţie¤
¤Tema07¤ ¤Tema08¤
¤Pe terenurile în pantă rândurile de pomi sunt orientate:¤ ¤Pentru plantaţiile comerciale se aleg:¤
¤De-a lungul curbelor de nivel¤ ¤2 – 4 specii¤
¤Pe direcţia nord-sud¤ ¤5 – 7 specii¤
¤Pe direcţia nord-est¤ ¤8 – 10 specii¤
¤Pe direcţia nord-vest¤ ¤Un număr mare de specii de pomi şi arbuşti fructiferi care să
asigure un consum variat de fructe¤
¤Tema07¤
¤Lungimea parcelei se stabileşte în funcţie:¤ ¤Tema08¤
¤De mărimea trupului¤ ¤Soiurile pentru noile plantaţii de pomi trebuie să corespundă
¤De mărimea şi forma tarlalei¤ următoarelor cerinţe:¤
¤De trasarea drumurilor secundare¤ ¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire şi să
¤De sistemul de irigaţie şi de transportul ambalajelor utilizate la fructifice moderat în fiecare an¤
recoltare¤ ¤Să fructifice pe lemn de 3 – 4 ani¤
¤Să fie altoite pe portaltoi viguroşi¤
¤Tema07¤ ¤Să aibă o vigoare de creştere şi o formă globuloasă de volum mare
¤Drumurile pot să ocupe până:¤ a coroanei¤
¤La 5 % din suprafaţa amenajată¤
9

10. ¤Tema08¤ ¤Tema08¤
¤Cea mai mare importanţă în alegerea finală a soiului de plantat ¤La nivel de plantă, potenţialul de producţie se manifestă mai
este:¤ deplin în cazul când suprafaţa de plantare are forma de:¤
¤Calitatea fructelor¤ ¤Pătrat şi cerc¤
¤Rezistenţa la boli şi vătămători¤ ¤Dreptunghi¤
¤Intrarea timpurie pe rod¤ ¤Triunghi¤
¤Plasticitatea şi buna acomodare pentru conducere, tăiere şi ¤Triunghi echilateral¤
recoltare¤
¤Tema08¤
¤Tema08¤ ¤Pentru stabilirea distanţei optime dintre rânduri este necesar
¤Cel mai bine ca producătorul de fructe:¤ de calculat:¤
¤Să facă o încercare de a satisface cerinţele pieţelor pentru ¤Înălţimea şi lăţimea coroanei, şi de determinat zona geografică
soiuri¤ a localităţii¤
¤Să utilizeze raţional forţa de munca din dotare¤ ¤Fertilitatea naturală a solului¤
¤Să propună consumatorului alegerile şi opiniile personale¤ ¤Unghiul de înclinare a pantei¤
¤Să producă soiuri autohtone rezistente la ger, boli, vătămători şi ¤Densitatea pomilor¤
secetă¤
¤Tema08¤
¤Tema08¤ ¤La calculul densităţii reale a pomilor se stabileşte:¤
¤Soiurile se aleg în funcţie:¤ ¤Tehnologia de cultură aplicată¤
¤De valoarea lor economic㤠¤Tipul de plantaţie pomicolă¤
¤De productivitate¤ ¤Sistema de cultură¤
¤De calitatea fructelor¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor¤
¤De rezistenţa la boli, vătămători şi ger¤
¤Tema08¤
¤Tema08¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor se calculă:¤
¤Portaltoi se aleg în funcţie de:¤ ¤În baza coeficienţilor fertilităţii naturale a solului, vigoarea
¤Condiţiile edafice şi climatice şi în raport cu sistemul de soiului şi vigoarea portaltoiului¤
cultur㤠¤În funcţie de sistemul de cultură¤
¤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤În funcţie de factorii climatici şi edafici¤
¤Factorii social – economici¤ ¤În funcţie de parametrii coroanei¤
¤Vegetaţia naturală existentă în zonă¤
¤Tema08¤
¤Tema08¤ ¤Pe solurile cu fertilitate naturală medie şi ridicată se plantează
¤În livezile comerciale se plantează la o specie:¤ pomi:¤
¤2 – 5 soiuri care se polenizează reciproc¤ ¤De vigoare mare¤
¤Câte un soi autosteril¤ ¤Altoiţi pe portaltoi franc¤
¤2 – 3 soiuri cu diferite termene de înflorire şi de coacere a ¤De vigoare slabă de specii sămânţoase¤
fructelor¤ ¤De vigoare medie¤
¤Câte un soi interfertil¤
¤Tema08¤ ¤Tema09¤
¤Soiurile după epoca de coacere trebuie concentrate:¤ ¤Sistemul de cultură a pomilor este caracterizat printr-un
¤În rânduri continue pe lungimea parcelei¤ număr mare de elemente, cele mai importante fiind:¤
¤În parcele separate¤ ¤Numărul de pomi la hectar, modul de formare şi conducere a
¤În rânduri continue pe toată lungimea tarlalei¤ coroanei, precocitatea, productivitatea la hectar, calitatea şi
¤În funcţie de aprovizionarea cu apă pentru irigaţie şi pentru regularitatea producţiei¤
aplicarea tratamentelor fitosanitare¤ ¤Suprafaţa foliară şi indicele foliar¤
¤Concentrarea şi specializarea producţiei pomicole¤
¤Tema08¤ ¤Asigurarea necesarului de forţă de muncă¤
¤Soiuri care se grupează într-o tarla trebuie:¤
¤Altoite pe un singur portaltoi şi să înflorească simultan, să se ¤Tema09¤
polenizeze între ele şi să necesite aceeaşi agrotehnic㤠¤Care este corelaţia dintre sistemul de cultură a pomilor şi
¤Să aibă o bună afinitate cu portaltoiul pe care se altoieşte¤ mecanizare?¤
¤Să între devreme pe rod¤ ¤Posibilitatea de executare mecanizată a lucrărilor de
¤Să aibă o vigoare redusă de creştere şi o formă compactă a întreţinere¤
coroanei¤ ¤E mai bine să se adapteze sistema de maşini la sistemul de cultură¤
¤În prezent este necesar să se adapteze sistemul de cultură la sistema
¤Tema08¤ de maşini aflate în fabricaţie¤
¤Distanţa de la soiul de polenizat până la polenizator va fi:¤ ¤Satisfacerea integrală a particularităţilor biologice ale pomilor¤
¤De 10 – 20 m la soiurile autohtone de măr şi păr¤
¤De 50 – 60 m pentru vişin şi arbuşti fructiferi¤ ¤Tema09¤
¤De 150 – 200 m la nuc¤ ¤Structura plantaţiei pomicole este determinată de:¤
¤De 40 – 50 m pentru măr, păr, prun şi cireş¤ ¤Distanţa de plantare şi forma coroanei¤
¤Distanţele de plantare dintre rânduri şi între pomi pe rând¤
¤Tema08¤ ¤Distanţa de plantare, forma coroanei şi parametrii ei¤
¤Distanţele de plantare la plantele pomicole se stabilesc în ¤Amplasarea spaţială a macrostructurii vegetale şi a rândurilor pe
funcţie de:¤ teritoriul livezii¤
¤Suprafaţa de plantare şi densitatea pomilor¤
¤Schema de amplasare a soiurilor de bază şi polenizatoare¤ ¤Tema09¤
¤Parametri structurii geometrice a rândurilor de pomi¤ ¤Se deosebesc următoarele categorii de plantaţii pomicole:¤
¤Vigoarea soiului şi a portaltoi, de condiţiile de climă şi sol¤ ¤Culturi pomicole pure şi asociate¤
¤Clasice, intensive, superintensive şi “pajişte”¤
10

11. ¤Industriale şi familiale¤ ¤Tema09¤
¤Didactice şi experimentale¤ ¤Sistemul superintensiv se înfiinţează cu soiuri care formează
mugurii de rod:¤
¤Tema09¤ ¤Pe bursa de rod şi vatra de rod¤
¤Se deosebesc următoarele sisteme de culturi pomicole:¤ ¤Pe ramurile anuale¤
¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere şi bacifere¤ ¤Pe lăstarii în creştere¤
¤Extensiv, intensiv, superintensiv, ultraintensiv¤ ¤Pe ramuri de rod în devenire (pintenul şi smiceaua)¤
¤Agropomicol şi grădinile familiale¤
¤Comerciale, de aliniament, didactice¤ ¤Tema09¤
¤Rodirea economică deplină intervine după cca.:¤
¤Tema09¤ ¤7 – 8 ani de la plantare în sistemul intensiv ¤
¤Se deosebesc următoarele tipuri de plantaţii pomicole:¤ ¤15 – 20 ani de la plantare în sistemul clasic¤
¤Extensive, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ ¤6 – 7 ani la plantare în sistemul superintensiv¤
¤Plantaţii pure; plantaţii asociate¤ ¤3 – 4 ani de la plantare în sistemul ultraintensiv¤
¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere, bacifere, tropicale,
subtropicale¤ ¤Tema09¤
¤Plantaţii comerciale; plantaţii didactice şi experimentale; plantaţii ¤Sistemul agropomicol se promovează:¤
de aliniament¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe şi a unei producţii
agroalimentare¤
¤Tema09¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe calitative¤
¤Sistemul clasic de culturi pomicole este aplicabil pentru toate ¤Pentru a satisface aspectul estetic în jurul locuinţelor¤
speciile pomicole:¤ ¤Pentru satisfacerea consumului familial de fructe¤
¤Altoite pe portaltoi generativi¤
¤Amplasate pe terenuri în pant㤠¤Tema10¤
¤În plantaţiile comerciale¤ ¤Pichetajul este o lucrare prin care:¤
¤În unităţile specializate de producere a fructelor¤ ¤Se stabileşte pe teren poziţia fiecărui pom¤
¤Terenul se împarte în tarlale şi parcele¤
¤Tema09¤ ¤Tarlalele se delimitează între ele prin drumuri, zone de întoarcere şi
¤Sistemul intensiv de cultură a pomilor de măr se caracterizează perdele contra vânturilor¤
prin:¤ ¤Se trasează rândurile pe curbe de nivel¤
¤Formarea unui schelet solid, fapt ce permite realizarea unor
producţii ridicate¤ ¤Tema10¤
¤Folosirea portaltoilor M9, M4, M7, MM 106¤ ¤În livezile superintensive de măr se recomandă pichetajul:¤
¤Utilizarea unui număr redus de pomi la hectar¤ ¤În dreptunghi¤
¤Utilizarea la maximum a radiaţiei solare datorită coroanelor ¤În pătrat¤
globuloase de mare volum¤ ¤În triunghi echilateral¤
¤Pe curbele de nivel¤
¤Tema09¤
¤Potenţialul de producţie mare la unitate de suprafaţă asigură ¤Tema10¤
coronamentul:¤ ¤Pentru încadrarea terenului sunt necesare:¤
¤Cu lăţimea bazei în limitele 1,5 – 2,5 m, care se micşorează spre ¤Aparate geodezice, panglică de oţel, triunghi echilateral şi
vârf până la 0,8 – 1,2 m cu înălţimea până la 2,3 – 3,5 m¤ dreptunghic, ţăruşi de lemn, lungi de 60 – 70 cm¤
¤Structurat din coroane globuloase de mare volum, care ating 5 – 10 ¤Scândură de repicat, picheţi lungi de 40 cm¤
m înălţime şi 4 – 8 m lăţime¤ ¤Cabluri din sârmă pentru plantare pe care sunt marcate distanţele
¤Condus după piramida etajată, piramida neetajată şi piramida dintre rânduri şi dintre pomi pe Rând, picheţi lungi de 40 cm¤
mixt㤠¤Cadru din lemn prevăzut cu boloboc, picheţi lungi de 40 cm¤
¤Condus după cupa ameliorată formând coroane de 3 – 4 m înălţime
şi 3 – 3,5 m grosime la baz㤠¤Tema10¤
¤La încadrarea terenurilor plan:¤
¤Tema09¤ ¤Se trasează mai întâi o linie de bază pe aliniamentul
¤Durata rentabilă a unei plantaţii intensive este de:¤ drumurilor¤
¤14 – 15 ani la piersic¤ ¤Linia de bază se trasează de la vest la est¤
¤25 – 30 ani la cais¤ ¤Linia de bază trebuie să fie perpendiculară pe drumul principal¤
¤35 – 40 ani la măr şi prun¤ ¤Linia de bază se trasează de la nord la sud¤
¤50 – 55 ani la vişin şi cireş¤
¤Tema10¤
¤Tema09¤ ¤Repichetarea terenului se face:¤
¤Sistemul superintensiv se caracterizează prin:¤ ¤În baza distanţei dintre rânduri de pomi în baza picheţilor de
¤Forma de coroană aplatizată sau globuloasă cu înălţimea de 1,5 control fixaţi la 1 m distanţă de picheţii marginali ai fiecărui rând¤
– 2,5 m şi grosimea de 1,5 – 1,8 m la bază şi 0,8 – 1,2 m la vârf¤ ¤Cu ajutorul sârmei pentru plantare pe care sunt marcate distanţele
¤Durata de exploatare destul de lungă a pomilor, 25 – 30 ani¤ dintre rânduri şi dintre pomi pe rând¤
¤Realizarea unei densităţi de plantare de 500 – 800 pomi / ha¤ ¤În baza sistemei de pichetare a pomilor¤
¤Forme de coroană care permit o dezvoltare destul de voluminoasă a ¤Întocmirea registrului plantaţiei¤
pomilor¤
¤Tema10¤
¤Tema09¤ ¤Pomii destinaţi plantării trebuie să fie:¤
¤Investiţiile, deşi sunt mari, se recuperează:¤ ¤Autentici şi bine dezvoltaţi ¤
¤După primele 2 – 4 recolte¤ ¤Altoiţi pe portaltoi vegetativi devirozaţi¤
¤După 5 – 6 ani de rodire¤ ¤Cu sistemul radicular fasciculat şi bine dezvoltat¤
¤Începând cu al 3-lea, al 4-lea an de la plantare¤ ¤Pe rădăcini proprii fără altoire, pentru a reduce investiţiile la
¤După 15 ani în sistemul superintensiv, 25 ani în sistemul intensiv şi înfiinţarea livezilor¤
40 ani în sistemul clasic¤
¤Tema10¤
11

12. ¤Pentru plantaţiile moderne de măr şi păr se folosesc pomi:¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 – 40 g sare
¤În vârstă de doi ani viguroşi cu ramuri anticipate¤ potasică¤
¤În vârstă de 2 ani, cronaţi¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g sulfat de amoniu şi 15 – 20 g
¤Din câmpul 2 fără anticipaţi¤ azotat de sodiu¤
¤Sub formă de varg㤠¤20 – 30 kg compost¤
¤200 – 300 g superfosfat şi 60 – 80 g sare potasică¤
¤Tema10¤
¤Ramurile anticipate:¤ ¤Tema10¤
¤Cu unghiurile de inserţie mai mari comparativ cu cele ¤Pomii se repartizează la gropi şi se aşează în gropi cu vârful:¤
normale¤ ¤Spre intervalul dintre rânduri în direcţia opusă începutului
¤În majoritatea cazurilor sunt slab dezvoltate şi se taie în timpul plantării¤
formării coroanei¤ ¤Spre nord sau sud¤
¤Formează muguri floriferi slab dezvoltaţi¤ ¤Pe direcţia rândului¤
¤Compromit calitatea materialului săditor¤ ¤În direcţia opusă vânturilor de primăvară¤
¤Tema10¤ ¤Tema10¤
¤Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să aibă minimum:¤ ¤Coletul în momentul plantării este aşezat:¤
¤5 – 6 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm deasupra nivelului solului¤
¤3 – 4 ramuri în coroan㤠¤Cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤
¤6 – 7 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului¤
¤4 – 5 ramuri în coroan㤠¤La nivelul solului¤
¤Tema10¤ ¤Tema10¤
¤Pomii se plantează toamna:¤ ¤La pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi este necesar ca locul
¤Până la 15 – 20 septembrie¤ altoirii să se afle:¤
¤În faza repausului facultativ sau forţat¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai sus de suprafaţa solului în livezile intensive şi
¤După căderea frunzelor¤ cu 10 – 15 cm în livezile superintensive¤
¤La începutul fazei repausului prealabil¤ ¤La nivelul solului pentru a exclude formarea rădăcinilor pe altoi¤
¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului pentru a mări rezistenţa
¤Tema10¤ pomilor la vârf¤
¤Pomii se plantează primăvara:¤ ¤Pe direcţia rândului din partea de sud pentru a preveni ruperea
¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤ pomilor de vânturile dominante¤
¤Când temperatura aerului este pozitivă şi solul nu este îngheţat¤
¤Înainte de a începe umflarea mugurilor¤ ¤Tema10¤
¤Când terenul s-a zvântat şi a început să înflorească porumbarul¤ ¤Pe terenurile situate în pantă, adâncimea de plantare a pomilor
este diferită:¤
¤Tema10¤ ¤În partea de sus a pantei coletul se introduce în groapă cu 3 – 5
¤Pregătirea pomilor pentru plantare include:¤ cm¤
¤Tăierea rădăcinilor rupte, rănite sau necrozate¤ ¤În partea de mijloc coletul se află la nivelul solului¤
¤Alegerea ramurilor pentru formarea viitoarei coroane¤ ¤La baza pantei coletul se amplasează mai sus de nivelul solului cu
¤Scurtarea vergii la înălţimea de proiectare a trunchiului (45 – 70 1 – 2 cm¤
cm) plus 25 – 30 cm¤ ¤Pe porţiunile uniforme a pantei coletul în momentul plantării este
¤Aprobarea, inventarierea, clasarea conform condiţiilor STAS şi aşezat cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤
transportarea pomilor¤
¤Tema10¤
¤Tema10¤ ¤La plantarea pomilor:¤
¤Pomii parţial dehidrataţi se introduc în bazine cu apă, unde se ¤Se foloseşte scândura de plantat, unde pichetajul pe rând s-a
ţin:¤ făcut cu 3 picheţi, repicatul se face concomitent cu plantarea¤
¤24 – 48 ore pentru rehidratare¤ ¤Repichetatul se face cu ajutorul panglicii de oţel pentru măsurarea
¤4 – 6 ore pentru rehidratare¤ distanţelor dintre pomi¤
¤10 – 12 ore pentru rehidratare¤ ¤Se utilizează scândura de repicat pentru a stabili poziţia fiecărui
¤15 – 20 ore pentru rehidratare¤ pom pe rând¤
¤Se folosesc jaloane pentru trasarea aliniamentelor, ţăruşi din lemn,
¤Tema10¤ picheţi, maiuri de lemn¤
¤După fasonare şi rehidratare pomii se introduc cu rădăcinile
într-o mocirlă pregătită:¤ ¤Tema10¤
¤Din pământ galben, baligar de vită proaspătă în părţi egale şi ¤După tasarea solului din groapă:¤
ap㤠¤În jurul pomului se face un lighean, în care se toarnă 20 – 30 l
¤Din lut, torf, substanţe biologic active şi ap㤠de apă¤
¤Din pământ galben, mraniţă în părţi egale şi ap㤠¤În jurul pomului se face un muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi larg la
¤Din sol fertil, baligă de vită proaspătă în părţi egale şi ap㤠bază de 50 – 60 cm, pentru apărarea sistemului radicular de ger şi
deshidratare¤
¤Tema10¤ ¤Pomii se îndreaptă şi se corectează adâncimea de plantare¤
¤Pe terenurile desfundate gropile se sapă mecanizat sau manual ¤Pomul se mocirleşte pentru a reduce evaporarea apei din sol¤
cu dimensiunile:¤ ¤Tema10¤
¤60 x 60 x 40 cm¤ ¤La plantarea livezilor cu ajutorul hidroforatului rădăcinile
¤20 x 20 x 25 cm¤ pomilor la fasonare se taie până:¤
¤35 x 35 x 25 cm¤ ¤La 10 cm¤
¤80 x 80 x 60 cm¤ ¤La 5 cm¤
¤La 15 cm¤
¤Tema10¤ ¤La 20 cm¤
¤La plantare în gropi se administrează câte:¤
¤Tema10¤
12

13. ¤Îngrijirea pomilor după plantare include:¤ ¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de
¤Tasarea solului în jurul pomilor de la marginea gropii spre arbuşti fructiferi:¤
pom¤ ¤50 – 60 mii lei¤
¤Corectarea adâncimii de plantare a pomilor¤ ¤40 – 50 mii lei¤
¤Întocmirea registrului plantaţiei¤ ¤60 – 70 mii lei¤
¤Tăierea pomilor, înainte de pornire în vegetaţie¤ ¤70 – 80 mii lei¤
¤Tema10¤ ¤Tema10¤
¤Ramurile anticipate din zona de proiectare a coroanei:¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de măr şi păr de tip
¤Se subordonează axului central¤ intensiv:¤
¤Se scurtează la 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤20 ani¤
¤Se suprim㤠¤15 ani¤
¤Se scurtează la 30 – 40 cm lungime pentru stabilirea echilibrului ¤25 ani¤
dintre rădăcină şi tulpin㤠¤30 ani¤
¤Tema10¤ ¤Tema10¤
¤Ramurile anuale se scurtează¤: ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de piersic, cais şi vişin:¤
¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre ¤20 ani¤
interior¤ ¤15 ani¤
¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre exterior¤ ¤25 ani¤
¤La 2 – 3 mm sub un unghi de cea 45o din partea mugurelui¤ ¤30 ani¤
¤La cep de 2 – 3 cm¤
¤Tema10¤
¤Tema10¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de căpşun în cultura
¤Lucrările de îngrijire a pomilor în primul an de vegetaţie se multianuală:¤
încheie:¤ ¤2 ani¤
¤Cu învelirea trunchiului cu diverse materiale de protecţie ¤3 ani¤
împotriva rozătoarelor¤ ¤4 ani¤
¤Cu aratul la 18 – 22 cm adâncime cu 10 – 12 zile înainte de căderea ¤5 ani¤
frunzelor¤
¤Cu facerea, în jurul pomilor, a unui muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi ¤Tema10¤
larg la bază de 50 – 60 cm¤ ¤Durata de fructificare a speciilor pomicole:¤
¤Cu irigarea de toamnă sau de aprovizionare¤ ¤Nucul – 50 ani¤
¤Zmeurul – 10 ani¤
¤Tema10¤ ¤Coacăzul 15 ani¤
¤Registrul plantaţiei va include următoarele date:¤ ¤Prunul – 30 ani¤
¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,
eroziunea solului, oboseala solului expoziţia, înclinarea pantei¤ ¤Tema10¤
¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, ¤Indicii eficienţei economice a exploatării plantaţiilor pomicole:
grosimea stratului de sol, textura solului, structura solului, ¤
porozitatea şi aeraţia solului¤ ¤Toate cele enumerate sunt corecte¤
¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, data ¤Preţul de comercializare şi valoarea producţiei¤
plantării, specia, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor, distanţa de ¤Cost unitar, beneficiu şi nivelul de rentabilitate¤
plantare¤ ¤Productivitatea, cheltuieli directe şi indirecte¤
¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,
adâncimea apei freatice, conţinutul de humus, conţinutul de ¤Tema11¤
elemente minerale, reacţia solului¤ ¤Trecerea repetată a agregatelor de maşini pe intervale:¤
¤Duce la o tasare în adâncime a solului¤
¤Tema10¤ ¤Favorizează aeraţia şi capacitatea pentru apă¤
¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de măr ¤Provoacă creşterea conţinutului de materie organică din sol¤
şi păr de tip intensiv:¤ ¤Favorizează pătrunderea rădăcinilor¤
¤50 – 60 mii lei¤
¤80 – 100 mii lei¤ ¤Tema11¤
¤60 – 80 mii lei¤ ¤Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în
¤30 – 40 mii lei¤ funcţie:¤
¤De condiţiile climatice şi edafice, dotarea tehnică, factorii
¤Tema10¤ biologici, tehnologici şi economici¤
¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de vişin ¤De vegetaţia spontană, perioada de maturare a fructelor¤
şi cireş:¤ ¤De structura şi fertilitatea solului¤
¤20 – 25 mii lei¤ ¤De sistema de conducere şi tăiere a pomilor¤
¤25 – 30 mii lei¤
¤30 – 35 mii lei¤ ¤Tema11¤
¤35 – 40 mii lei¤ ¤Lucrările de întreţinere a solului din livezi trebuie să asigure:¤
¤Afânarea şi prevenirea tasării solului, menţinerea fertilităţii
¤Tema10¤ solului şi asigurarea umidităţii necesare pomilor¤
¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de cais ¤Tasarea solului numai în stratul 0 – 20 cm¤
şi piersic:¤ ¤Reducerea densităţii aparente a solului în stratul 0 – 20 cm¤
¤20 – 25 mii lei¤ ¤Îmbunătăţirea structurii, ce se manifestă prin mărirea bulgorozităţii
¤25 – 30 mii lei¤ şi micşorarea conţinutului de agregate hidrostabile¤
¤30 – 35 mii lei¤
¤35 – 40 mii lei¤ ¤Tema11¤
¤Ogorul lucrat se caracterizează prin:¤
¤Tema10¤
13