SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 4
Baixar para ler offline
A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark




        Cultura hidroponica a legumelor
        Afla mai multe despre:
        distante, ciment, umiditatea, manual, aplica, hartie, la mare, negru, toate, sticla, plante cultivate, bumbacul, container,
        structura din lemn, fibra de sticla

        Cultivarea legumelor fara a le planta in pamant se numeste cultura hidroponica. Chiar din denumire se
        intelege ca plantele - legumele - sunt cultivate in apa in care au fost dizolvate substante nutritive. Totusi,
        aceasta este numai una din multele metode utilizate. Toate celelalte metode pot fi grupate simplu sub
        denumirea de culturi "fara pamant", fiind incluse culturile in nisip, in pietris, si cele care folosesc alti
        inlocuitori ai pamantului, cum ar fi rumegusul, talasul sau vermiculita (substante minerale).

        Informatiile din acest articol sunt utile pentru gradinarii pasionati care doresc sa realizeze o cultura
        hidroponica din placere. Productia comerciala a legumelor folosind tehnicile hidroponice este foarte
        complicata si trebuie pornita numai de cultivatori competenti in domeniu.

        Cum functioneaza cultura hidroponica
        In cultivarea legumelor in "apa", plantele au radacinile scufundate intr-o solutie nutritiva, iar tulpina si
        frunzele sunt suspendate deasupra. In acest sistem, elementele principale de care trebuie avut grija sunt:
        - achizitionarea unui container potrivit;
        - suspensia plantelor deasupra apei;
        - achizitionarea solutiei nutritive;
        - aeratia corespunzatoare a solutiei.

        1. Vase pentru cultura hidroponica
        Exista multe tipuri de ghivece sau containere care pot fi folosite - vase de ciment, borcane de sticla,
        ghivece de pamant, containere de metal sau vase din fibra de sticla. Desigur, toate acestea trebuie sa fie
        etanse, pentru a nu lasa apa sa se scurga.
        Borcanele de sticla trebuie vopsite pe dinafara cu o culoare inchisa pentru a nu lasa sa treaca razele
        soarelui - soarele poate modifica structura chimica a solutiei nutritive si confera un mediu de dezvoltare
        pentru alge; in una din parti, lasati o banda de 1 cm nevopsit, pentru verifica cantitatea de solutie din
        borcan.
        Vasele de metal sau ciment trebuie vopsite inauntru cu o emulsie de asfalt, pentru a preveni coroziunea
        si toxicitatea ei pentru plante.
        Vasele din fibra de sticla sunt mai rezistente la coroziune decat celelalte.

        2. Suspendarea plantelor
        Veti avea nevoie de un fel de platforma prin care sa "plantati" legumele si care sa le sustina. Platforma
        este de cele mai multe ori facuta din plasa de sarma (din aceea de care se foloseste pentru cotetul
        gainilor), peste care este prins la aproximativ 7-8 cm un suport de lemn. Sarma trebuie sa aiba ochiuri
        destul de mari pentru a se potrivi peste vase si trebuie izolata cu o voprea pe baza de asfalt, la fel ca
        vasele de ciment sau metal. Platforma de sustinere trebuie sa lase sa treaca curentii de aer.

        Pentru stabilizarea (prinderea) plantelor deasupra substantei nutritive mai este folosit expandatul
        (polipropilena expandata). Radacinile plantei sunt introduse printr-o gaura din expandat si astfel planta
        pluteste deasupra solutiei. Gaura trebuie sa fie destul de mare pentru a evita sugrumarea radacinilor
        cand planta ajunge la maturitate. Bumbacul sau alte materiale de acest gen pot fi folosite pentru a captusi
        portiunea de tuplina din expandat. Se mai fac gauri la intamplare prin expandat pentru a lasa sa circule
aerul. Partile superioare ale plantelor care pot deveni mai grele la maturitate, cum ar fi in cazul
castravetilor, trebuie legate pe spaliere.

3. Circulatia aerului
Pentru plantele tinere, trebuie lasat cam 3 cm de spatiu intre platforma de sustinere si solutia nutritiva. Pe
masura ce plantele cresc, trebuie lasata o distanta de 5-7 cm sub platforma. Daca nu se respecta aceste
conditii, atunci trebuie pompat aer direct in substanta nutritiva, altfel aceasta va avea carente de oxigen si
plantele nu se vor dezvolta normal. Furtunele de oxigen trebuie asezate la 2 cm distanta unul de altul.
Aparatele folosite pentru oxigenarea acvariilor sunt bune pentru vase mici.

4. Substante nutritive pentru cultura hidroponica
In ceea ce priveste acest subiect, nu exista o substanta nutritiva ideala. Orice solutie care contine
elementele nutritive esentiale este potrivita. Sursele si cantitatile in care trebuie sa se gaseasca acesti
nutrienti variaza de la o solutie la alta, dar in general se gasesc la magazinele de specialitate ca
fertilizatoare sau saruri chimice pure. In afara de acestea se mai pot gasi si solutii gata preparate, care au
combinatii de substante nutritive care dau rezultate destul de bune.

Indiferent de solutia pe care o folositi, compozitia acesteia se schimba pe masura ce plantele cresc si
consuma din elementele nutritive. De aceea trebuie sa acordati o mare atentie substantei hranitoare si sa
adaugati anumite ingrediente atunci cand este nevoie, sau sa o schimbati complet din cand in cand. Din
moment ce este nevoie de o testate frecventa a "apei" pentru a determina elemenele lipsa, cea mai
usoara practica pare a fi aceea a schimbarii substantei din cand in cand.

Tabelul 1 prezinta un exemplu de formula des folosita in culturile hidroponice. Unele elemente sunt
necesare numai in cantitati foarte mici si trebuie adaugate la formula din tabelul 1. Tabelul 2 ofera o
solutie satisfacatoare in acest sens.

Folosirea substantelor in culturile hidroponice
La scara mica, solutia nutritiva poate fi amestecata in vase mici si adaugata atunci cand e nevoie. La
inceput, vasele in care vor sta radacinile plantelor vor fi pline cu solutie pana aproape la nivelul platformei
de sustinere. In timp, la intervale predeterminate, solutia veche trebuie aruncata si inlocuita cu una
proaspata. Frecventa si numarul acestor schimbari depinde de dimensiunea plantelor, de cat de repede
se dezvolta acestea si de dimensiunea vasului. Ca punct de pornire, pentru incepatori, substanta nutritiva
va trebuie schimbata saptamanal pentru plantele tinere si de doua ori pe saptamana pentru plantele
mature. Daca nivelul solutiei scade prea mult intre datele la care se inlocuieste de obicei, adaugati numai
apa.

Este necesara si ajustarea gradului de aciditate sau alkalinitate al solutiei (masurat in pH), pentru a o
mentine in limitele adecvate culturii plantelor, adica intre 6,0 - 6,5. Asta inseamna ca solutia trebuie
testata cu o hartie speciala; daca e nevoie, pentru scaderea nivelului de pH se adauga acid sulfuric iar
pentru ridicarea acestuia se adauga material alkalin (hidroxid de sulf).

NTF (Nutrient Flow Technique)
NFT este o un sistem pentru culturile hidroponice care utilizeaza o serie de tuburi de plastic in care sunt
bagate radacinile plantelor si prin care circula substanta nutritiva. Pentru acest sistem se folosesc cel mai
des doua tipuri de tuburi:
a) film de polietilena, negru, impaturit si lipit in asa fel incat sa formeze un canal de 15-20 cm dimatru;
b) teava din PVC cu diametrul de 10-15 cm.
In ambele cazuri, gaurile pentru plante trebuie spatiate la distante potrivite de-a lungul tuburilor.
Scurgerea substantei nutritive poate fi continua sau intermitenta, de la un rezervor.

Cultura de agregat
Uneori se mai poate folosi si pietris sau prundis ca inlocuitor solid pentru pamant sau substanta nutritiva
din cultura hidroponica. Utilizarea unui asemenea material solid se numeste cultura de agregat, iar
aceasta tehnica ofera bune posibilitati de reusita si pentru gradinarii obisnuiti.

Culturile sunt crescute in vase putin adanci in care este asezat prundisul. Acesta, nisipul sau alte
agregate sunt folosite la fel cum este pamantul in culturile conventionale - ofera suport pentru plante.
Substantele nutritive pot fi furnizate in forma lichida sau ca fertilizatoare uscate in oricare din modurile
urmatoare:
1) umplerea vaselor de jos in sus cu substanta lichida;
2) udarea la suprafata;
3) picurarea substantei la suprafata;
4) imprastierea fertilizatoarelor uscate la suprafata si udarea in zona radacinii.
De cate ori substanta nutritiva se aplica de jos in sus, trebuie folosite materiale destul de "grosolane",
precum pietrisul, pentru a asigura un drenaj bun. Nisipul nu este bun pentru acest tip de udare, cu pentru
cel de sus in jos.

Pentru cultura hidroponica a rosiilor in randuri sunt potrivite vase late de 60-90 cm. De obicei acestea
sunt facute din lemn dublat cu plastic, fibra de sticla, plastic sau ciment, cu laturi inalte de aproximativ 20
cm si cu partea de jos in forma de V, astfel incat sa aiba adancimea de 30 cm.

Daca cimentul nu este dublat, atunci trebuie vopsit, asa cum am mentionat mai sus, pentru a preveni
daunele provocate de substantele chimice din ciment.Puteti aseza jumatati de tigla pe mijlocul vaselor
pentru ca solutia sa se scurga repede de la un capat la altul. La unul din capete trebuie sa se afle o
teava, prinsa in cel mai jos punct al vasului, pe unde poate fi pompata si scursa substanta nutritiva -
aceste operatiuni trebuie efectuate timp de o perioada de 10-30 minute, de cateva ori in fiecare zi.
Frecventa se stabileste in functie de umiditatea din zona radacinilor.

Alte combinatii de materiale agregate, altele decat pietrisul, care au fost folosite cu succes in cultivarea
rosiilor sunt:
1) nisip;
2) 1 parte nisip si 1 parte pietris;
3) 1 parte nisip si 1 parte teci de orez;
4) 1 parte nisip la 1 parte scoarta de copac;
5) 1 parte nisip la 1 parte scoarta de brad;
6) 1 parte nisip la 1 parte turba;
7) 1 parte nisip la 1 parte pietris;
8) 1-2 parti nisip la 1 parte turba.

In majoritatea cazurilor, chiar numai nisipul a fost suficient, precum si amestecurile cu nisip. Rumegusul
sau talasul sunt si ele materiale bune. Recent a aparut un material fibros asemanator pietrei care este din
ce in ce mai popular.

Substante nutritive pentru culturile de agregat
In acest tip de culturi pot fi folosite aceleasi substante care se utilizeaza la culturile pe apa. Exista mai
multe tehnici ce pot fi folosite pentru a aplicat solutiile pe plante. Pentru vasele mai mari, de obicei se
foloseste o pompa pentru a le umple pana la 3 cm de buza de sus. Cand pompa este oprita, lichidul se
scurge inapoi in rezerva, lasand mediul de agregat umed. Se poate folosi un ceas pentru a porni si opri
pompa la intervale dinainte stabilite.

Pentru vasele mai mici se poate utiliza un sistem simplu format dintr-o galeata de 18 litri asezata pe un
scripete si cu un furtun atasat. Cand vine momentul de udare a plantelor, galeata se ridica si solutia
nutritiva va curge singura; cand vasul este plin dupa cum am explicat mai sus, galeata se coboara.
Aceasta metoda de udare este cea mai buna pentru materialele agregate poroase, cum este prundisul, si
mai putin recomandat in cazul in care sunt folosite si materiale organice ca turba.
La amestecurile cu materiale organice si cand e vorba de vase mici precum cutii de conserve, borcane,
plantele pot fi udate manual, turnand lichidul pe suprafata mediului. Nu uitati ca aceasta operatie trebuie
facuta odata la cateva intervale de timp. Excesul de solutie se va scurge prin gaurile de la fundul
ghivecelor, asa ca in aceste cazuri nu este nevoie de circulatia "apei".

Amestecuri gata preparate
O tehnica destul de des intalnita este folosirea fertilizatorilor din comert pe post de substante nutritive.

Pe masura ce planta creste este nevoie sa adaugati mai multe elemente nutritive, din cand in cand. Din
nou, se pot face mai multe amestecuri, dar cea mai usoara modalitate este es folositi un fertilizator solubil
din comert. Doua exemple in acest sens, pentru udarile saptamanale, sunt un fertilizator 20-20-20, folosit
in concentratie de 200 g la 400 l apa, sau un fertilizator de tip 25-5-20, 200 g la 400 l apa. In ceea ce
priveste planificarea pe saptamani a acestora, se recomanda sa folositi in primele 3 saptamani
fertilizatorul 20-20-20 si apoi celalalt.

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mais procurados (7)

Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
Castravete tanja italian f lung
Castravete tanja italian f lungCastravete tanja italian f lung
Castravete tanja italian f lung
 
Producere rasaduri fara substrat
Producere rasaduri fara substratProducere rasaduri fara substrat
Producere rasaduri fara substrat
 
Tehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a muruluiTehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a murului
 
Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
 Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
 
Ceapa verde
Ceapa verdeCeapa verde
Ceapa verde
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Tehnologii de  plantare pomi fructiferiTehnologii de  plantare pomi fructiferi
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
 

Semelhante a Cultura hidroponica a legumelor

Semelhante a Cultura hidroponica a legumelor (20)

Catina alba
Catina albaCatina alba
Catina alba
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Producere rasad ecologic
Producere rasad ecologicProducere rasad ecologic
Producere rasad ecologic
 
Semanatul si repicatul
Semanatul si repicatulSemanatul si repicatul
Semanatul si repicatul
 
Inmultire lamai prin butasire
Inmultire lamai prin butasireInmultire lamai prin butasire
Inmultire lamai prin butasire
 
Cultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiCultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solarii
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Cultura pepene verde
Cultura pepene verdeCultura pepene verde
Cultura pepene verde
 
Tehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiTehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiului
 
Cultivarea biologica a legumelor
Cultivarea biologica a legumelorCultivarea biologica a legumelor
Cultivarea biologica a legumelor
 
Salata verde
Salata verdeSalata verde
Salata verde
 
Altoire pepene verde
Altoire pepene verdeAltoire pepene verde
Altoire pepene verde
 
Altoire pepene verde
Altoire pepene verdeAltoire pepene verde
Altoire pepene verde
 
Tehnologia de cultura a capşunului
Tehnologia de cultura a capşunuluiTehnologia de cultura a capşunului
Tehnologia de cultura a capşunului
 
Gradina igor
Gradina igorGradina igor
Gradina igor
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Cultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiCultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solarii
 
Principalele lucrari de ingrijire la legume
Principalele lucrari de ingrijire la legumePrincipalele lucrari de ingrijire la legume
Principalele lucrari de ingrijire la legume
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 

Mais de Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Mais de Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Cultura hidroponica a legumelor

  • 1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark Cultura hidroponica a legumelor Afla mai multe despre: distante, ciment, umiditatea, manual, aplica, hartie, la mare, negru, toate, sticla, plante cultivate, bumbacul, container, structura din lemn, fibra de sticla Cultivarea legumelor fara a le planta in pamant se numeste cultura hidroponica. Chiar din denumire se intelege ca plantele - legumele - sunt cultivate in apa in care au fost dizolvate substante nutritive. Totusi, aceasta este numai una din multele metode utilizate. Toate celelalte metode pot fi grupate simplu sub denumirea de culturi "fara pamant", fiind incluse culturile in nisip, in pietris, si cele care folosesc alti inlocuitori ai pamantului, cum ar fi rumegusul, talasul sau vermiculita (substante minerale). Informatiile din acest articol sunt utile pentru gradinarii pasionati care doresc sa realizeze o cultura hidroponica din placere. Productia comerciala a legumelor folosind tehnicile hidroponice este foarte complicata si trebuie pornita numai de cultivatori competenti in domeniu. Cum functioneaza cultura hidroponica In cultivarea legumelor in "apa", plantele au radacinile scufundate intr-o solutie nutritiva, iar tulpina si frunzele sunt suspendate deasupra. In acest sistem, elementele principale de care trebuie avut grija sunt: - achizitionarea unui container potrivit; - suspensia plantelor deasupra apei; - achizitionarea solutiei nutritive; - aeratia corespunzatoare a solutiei. 1. Vase pentru cultura hidroponica Exista multe tipuri de ghivece sau containere care pot fi folosite - vase de ciment, borcane de sticla, ghivece de pamant, containere de metal sau vase din fibra de sticla. Desigur, toate acestea trebuie sa fie etanse, pentru a nu lasa apa sa se scurga. Borcanele de sticla trebuie vopsite pe dinafara cu o culoare inchisa pentru a nu lasa sa treaca razele soarelui - soarele poate modifica structura chimica a solutiei nutritive si confera un mediu de dezvoltare pentru alge; in una din parti, lasati o banda de 1 cm nevopsit, pentru verifica cantitatea de solutie din borcan. Vasele de metal sau ciment trebuie vopsite inauntru cu o emulsie de asfalt, pentru a preveni coroziunea si toxicitatea ei pentru plante. Vasele din fibra de sticla sunt mai rezistente la coroziune decat celelalte. 2. Suspendarea plantelor Veti avea nevoie de un fel de platforma prin care sa "plantati" legumele si care sa le sustina. Platforma este de cele mai multe ori facuta din plasa de sarma (din aceea de care se foloseste pentru cotetul gainilor), peste care este prins la aproximativ 7-8 cm un suport de lemn. Sarma trebuie sa aiba ochiuri destul de mari pentru a se potrivi peste vase si trebuie izolata cu o voprea pe baza de asfalt, la fel ca vasele de ciment sau metal. Platforma de sustinere trebuie sa lase sa treaca curentii de aer. Pentru stabilizarea (prinderea) plantelor deasupra substantei nutritive mai este folosit expandatul (polipropilena expandata). Radacinile plantei sunt introduse printr-o gaura din expandat si astfel planta pluteste deasupra solutiei. Gaura trebuie sa fie destul de mare pentru a evita sugrumarea radacinilor cand planta ajunge la maturitate. Bumbacul sau alte materiale de acest gen pot fi folosite pentru a captusi portiunea de tuplina din expandat. Se mai fac gauri la intamplare prin expandat pentru a lasa sa circule
  • 2. aerul. Partile superioare ale plantelor care pot deveni mai grele la maturitate, cum ar fi in cazul castravetilor, trebuie legate pe spaliere. 3. Circulatia aerului Pentru plantele tinere, trebuie lasat cam 3 cm de spatiu intre platforma de sustinere si solutia nutritiva. Pe masura ce plantele cresc, trebuie lasata o distanta de 5-7 cm sub platforma. Daca nu se respecta aceste conditii, atunci trebuie pompat aer direct in substanta nutritiva, altfel aceasta va avea carente de oxigen si plantele nu se vor dezvolta normal. Furtunele de oxigen trebuie asezate la 2 cm distanta unul de altul. Aparatele folosite pentru oxigenarea acvariilor sunt bune pentru vase mici. 4. Substante nutritive pentru cultura hidroponica In ceea ce priveste acest subiect, nu exista o substanta nutritiva ideala. Orice solutie care contine elementele nutritive esentiale este potrivita. Sursele si cantitatile in care trebuie sa se gaseasca acesti nutrienti variaza de la o solutie la alta, dar in general se gasesc la magazinele de specialitate ca fertilizatoare sau saruri chimice pure. In afara de acestea se mai pot gasi si solutii gata preparate, care au combinatii de substante nutritive care dau rezultate destul de bune. Indiferent de solutia pe care o folositi, compozitia acesteia se schimba pe masura ce plantele cresc si consuma din elementele nutritive. De aceea trebuie sa acordati o mare atentie substantei hranitoare si sa adaugati anumite ingrediente atunci cand este nevoie, sau sa o schimbati complet din cand in cand. Din moment ce este nevoie de o testate frecventa a "apei" pentru a determina elemenele lipsa, cea mai usoara practica pare a fi aceea a schimbarii substantei din cand in cand. Tabelul 1 prezinta un exemplu de formula des folosita in culturile hidroponice. Unele elemente sunt necesare numai in cantitati foarte mici si trebuie adaugate la formula din tabelul 1. Tabelul 2 ofera o solutie satisfacatoare in acest sens. Folosirea substantelor in culturile hidroponice La scara mica, solutia nutritiva poate fi amestecata in vase mici si adaugata atunci cand e nevoie. La inceput, vasele in care vor sta radacinile plantelor vor fi pline cu solutie pana aproape la nivelul platformei de sustinere. In timp, la intervale predeterminate, solutia veche trebuie aruncata si inlocuita cu una proaspata. Frecventa si numarul acestor schimbari depinde de dimensiunea plantelor, de cat de repede se dezvolta acestea si de dimensiunea vasului. Ca punct de pornire, pentru incepatori, substanta nutritiva va trebuie schimbata saptamanal pentru plantele tinere si de doua ori pe saptamana pentru plantele mature. Daca nivelul solutiei scade prea mult intre datele la care se inlocuieste de obicei, adaugati numai apa. Este necesara si ajustarea gradului de aciditate sau alkalinitate al solutiei (masurat in pH), pentru a o mentine in limitele adecvate culturii plantelor, adica intre 6,0 - 6,5. Asta inseamna ca solutia trebuie testata cu o hartie speciala; daca e nevoie, pentru scaderea nivelului de pH se adauga acid sulfuric iar pentru ridicarea acestuia se adauga material alkalin (hidroxid de sulf). NTF (Nutrient Flow Technique) NFT este o un sistem pentru culturile hidroponice care utilizeaza o serie de tuburi de plastic in care sunt bagate radacinile plantelor si prin care circula substanta nutritiva. Pentru acest sistem se folosesc cel mai des doua tipuri de tuburi: a) film de polietilena, negru, impaturit si lipit in asa fel incat sa formeze un canal de 15-20 cm dimatru; b) teava din PVC cu diametrul de 10-15 cm. In ambele cazuri, gaurile pentru plante trebuie spatiate la distante potrivite de-a lungul tuburilor. Scurgerea substantei nutritive poate fi continua sau intermitenta, de la un rezervor. Cultura de agregat Uneori se mai poate folosi si pietris sau prundis ca inlocuitor solid pentru pamant sau substanta nutritiva
  • 3. din cultura hidroponica. Utilizarea unui asemenea material solid se numeste cultura de agregat, iar aceasta tehnica ofera bune posibilitati de reusita si pentru gradinarii obisnuiti. Culturile sunt crescute in vase putin adanci in care este asezat prundisul. Acesta, nisipul sau alte agregate sunt folosite la fel cum este pamantul in culturile conventionale - ofera suport pentru plante. Substantele nutritive pot fi furnizate in forma lichida sau ca fertilizatoare uscate in oricare din modurile urmatoare: 1) umplerea vaselor de jos in sus cu substanta lichida; 2) udarea la suprafata; 3) picurarea substantei la suprafata; 4) imprastierea fertilizatoarelor uscate la suprafata si udarea in zona radacinii. De cate ori substanta nutritiva se aplica de jos in sus, trebuie folosite materiale destul de "grosolane", precum pietrisul, pentru a asigura un drenaj bun. Nisipul nu este bun pentru acest tip de udare, cu pentru cel de sus in jos. Pentru cultura hidroponica a rosiilor in randuri sunt potrivite vase late de 60-90 cm. De obicei acestea sunt facute din lemn dublat cu plastic, fibra de sticla, plastic sau ciment, cu laturi inalte de aproximativ 20 cm si cu partea de jos in forma de V, astfel incat sa aiba adancimea de 30 cm. Daca cimentul nu este dublat, atunci trebuie vopsit, asa cum am mentionat mai sus, pentru a preveni daunele provocate de substantele chimice din ciment.Puteti aseza jumatati de tigla pe mijlocul vaselor pentru ca solutia sa se scurga repede de la un capat la altul. La unul din capete trebuie sa se afle o teava, prinsa in cel mai jos punct al vasului, pe unde poate fi pompata si scursa substanta nutritiva - aceste operatiuni trebuie efectuate timp de o perioada de 10-30 minute, de cateva ori in fiecare zi. Frecventa se stabileste in functie de umiditatea din zona radacinilor. Alte combinatii de materiale agregate, altele decat pietrisul, care au fost folosite cu succes in cultivarea rosiilor sunt: 1) nisip; 2) 1 parte nisip si 1 parte pietris; 3) 1 parte nisip si 1 parte teci de orez; 4) 1 parte nisip la 1 parte scoarta de copac; 5) 1 parte nisip la 1 parte scoarta de brad; 6) 1 parte nisip la 1 parte turba; 7) 1 parte nisip la 1 parte pietris; 8) 1-2 parti nisip la 1 parte turba. In majoritatea cazurilor, chiar numai nisipul a fost suficient, precum si amestecurile cu nisip. Rumegusul sau talasul sunt si ele materiale bune. Recent a aparut un material fibros asemanator pietrei care este din ce in ce mai popular. Substante nutritive pentru culturile de agregat In acest tip de culturi pot fi folosite aceleasi substante care se utilizeaza la culturile pe apa. Exista mai multe tehnici ce pot fi folosite pentru a aplicat solutiile pe plante. Pentru vasele mai mari, de obicei se foloseste o pompa pentru a le umple pana la 3 cm de buza de sus. Cand pompa este oprita, lichidul se scurge inapoi in rezerva, lasand mediul de agregat umed. Se poate folosi un ceas pentru a porni si opri pompa la intervale dinainte stabilite. Pentru vasele mai mici se poate utiliza un sistem simplu format dintr-o galeata de 18 litri asezata pe un scripete si cu un furtun atasat. Cand vine momentul de udare a plantelor, galeata se ridica si solutia nutritiva va curge singura; cand vasul este plin dupa cum am explicat mai sus, galeata se coboara. Aceasta metoda de udare este cea mai buna pentru materialele agregate poroase, cum este prundisul, si mai putin recomandat in cazul in care sunt folosite si materiale organice ca turba.
  • 4. La amestecurile cu materiale organice si cand e vorba de vase mici precum cutii de conserve, borcane, plantele pot fi udate manual, turnand lichidul pe suprafata mediului. Nu uitati ca aceasta operatie trebuie facuta odata la cateva intervale de timp. Excesul de solutie se va scurge prin gaurile de la fundul ghivecelor, asa ca in aceste cazuri nu este nevoie de circulatia "apei". Amestecuri gata preparate O tehnica destul de des intalnita este folosirea fertilizatorilor din comert pe post de substante nutritive. Pe masura ce planta creste este nevoie sa adaugati mai multe elemente nutritive, din cand in cand. Din nou, se pot face mai multe amestecuri, dar cea mai usoara modalitate este es folositi un fertilizator solubil din comert. Doua exemple in acest sens, pentru udarile saptamanale, sunt un fertilizator 20-20-20, folosit in concentratie de 200 g la 400 l apa, sau un fertilizator de tip 25-5-20, 200 g la 400 l apa. In ceea ce priveste planificarea pe saptamani a acestora, se recomanda sa folositi in primele 3 saptamani fertilizatorul 20-20-20 si apoi celalalt.