1. 1919 A R H I V Ă F O T O G R A F I C Ă I S T O R I C Ă R O M Â N E A S C Ă

2. CLICK pentru avansare !

3. “ Avem ş ansa de a vedea, mai jos, imagini inedite de la un eveniment istoric pentru na ţ iunea noastr ă . Aici nu este vorba de sentimente sau resentimente, ci de un fapt istoric de o importan ţă extraordinar ă pentru istoria poporului rom â n ş i nu numai. Pentru mine, ca militar, este o onoare ş i o mare bucurie s ă v ă pot transmite un asemenea mesaj. Consider c ă este un eveniment istoric excelent ilustrat. L ă s ă m deoparte patimi, emo ţ ii, pasiuni etc. Aici este vorba despre istoria neamului rom â nesc, a ş a cum a fost ea!!! Iar noi, ca militari, ne plec ă m cu profund respect î n fa ţ a celor care au avut ş ansa de a face istorie! Punct. Toate ur ă rile de bine! Cu mult respect ş i prietenie, colonel î n rezerv ă Dorel Pietr ă reanu .” O imagine face cât o mie de cuvinte. Am adunat aici 39 de imagini din timpul campaniei din vara anului 1919, când Armata română a eliberat Ungaria de sub regimul bolşevic al lui Bela Kun .

4. SCURT ISTORIC La 19 martie 1919, colonelul francez Fernand Vyx a prezentat Ungariei, din partea alia ţ ilor î nving ă tori î n r ă zboi, “Nota Vyx”, prin care se ordona for ţ elor militare ungare s ă se retrag ă î n grani ţ ele Ungariei, p â n ă la tratativele de pace cu Alia ţ ii. “Nota Vyx” a provocat o serioas ă alienare na ţ ional ă . Presedintele Mihaly Karolyi ş i-a î naintat demisia, iar dou ă zile mai t â rziu (pe 21 martie 1919), bol ş evicul Bela Kun a proclamat Republica Sovietic ă Ungaria. Prima promisiune a lui Kun a fost restaurarea “Ungariei Istorice”, adic ă a “Ungariei Mari”. Kun se baza, î n primul r â nd pe sprijinul lui Lenin ş i pe probabilitatea unui r ă zboi î ntre Rusia sovietic ă ş i Alia ţ i. Promisiunea bol ş evicilor lui Kun a dat ap ă la moar ă speran ţ elor revizioniste ale maghiarilor. La sf â r ş itul lui mai 1919, trupele Republicii Sovietice Ungare invadeaz ă teritoriul Slovaciei, î n ciuda Tratatului de la Trianon î n urma c ă ruia a ap ă rut un stat nou, Cehoslovacia. La 17 iunie 1919, î ns ă , confruntate cu armata cehoslovac ă , precum ş i cu amenin ţă rile de interven ţ ie ale SUA ş i Fran ţ ei, trupele bolevice ale lui Bela Kun sunt nevoite s ă se retrag ă din Slovacia. Bela Kun se î ntoarce imediat contra Rom â niei ş i îş i trimite trupele î n Transilvania, revenit ă dup ă r ă zboi patriei mamă, Rom â ni a (15 aprilie 1919). Planul militar de ocupare a î ntregului Ardeal rom â nesc prevedea jonc ţ iunea dintre for ţ ele bol ş evice din Ungaria ş i cele din Rusia sovietic ă , pe teritoriul Transilvaniei.

5. Următoarele atacuri ale armatei bolşevice maghiare s-au desf ăş urat conform planurilor lui Lenin,care prevedeau declanşarea la scar ă europeană a unor mari demonstra ţ ii muncitoreşti pentru apărarea Ungariei bolşevice. La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat puternic armata română, respingând-o până la Oradea. A avut loc o contraofensivă şi, după şapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de roşiori, dintre care unul din Craiova, sub comanda colonelului Rusescu, au pătruns în Budapesta. Grupul avea patru sute de cavalerişti şi era dotat cu două tunuri şi zece mitraliere. În jurul orei douăzeci, detaşamentul de cavalerie român desc ă leca în curtea cazărmii de husari „Arhiducele Josif”din Budapesta. A doua zi, la ora optsprezece, aflat în centrul bulevardului Andrássy din Budapesta, comandantul armatei române ce operase î n Ungaria, generalul Mărdărescu, va privi parada militarilor români din compunerea Diviziei 1 Vânători . Războiul romano-maghiar din 1919 s-a desfăşurată pe o perioadă de nouă luni. Pe această perioadă soldaţii români au împărţit alimente şi pâine populaţiei civile maghiare, îndelung înfometată de propii conducători. Românii au pierdut 188 de ofiţeri şi 11. 478 de soldaţi, din care 69 ofiţeri şi 3.601 de soldaţi morţi . Românii au început retragerea din Ungaria în noiembrie 1919. Între 14 februarie şi 28 martie 1920, toate unităţile Armatei Române a părăsit teritoriul Ungariei .

6. Principalii lideri bol ş evici au fugit din Ungaria. Bela Kun ş i al ţ i kuneri ş ti s-au refugiat î n Austria, unde se afl a la putere un guvern social-democrat. Au fost î ns ă aresta ţ i si au r ă mas î ntr-un lag ă r p â n ă î n iulie 1920, c â nd un acord privind schimbul de prizonieri intervenit î ntre Austria ş i Rusia sovietic ă , a permis unui num ă r de 415 kuneri ş ti s ă se refugieze la Moscova. La Moscova, Bela Kun a intrat î n r â ndul Partidului Comunist (bol ş evic) din Rusia sovietic ă, a primit cet ăţ enia sovietic ă ş i a fost numit î n conducerea Komiternului,r ă spunz â nd de Germania, Austria, Cehoslovacia ş i…Rom â nia. În noua funcţie Bela Kun a ordonat executarea a 10.000 de prizonieri albi . Victor Serge spunea ca Bela Kun le-a promis acestora amnistierea dac ă se predau. Ulterior, dup ă ce trupele lui Wrangel s-au predat conform î n ţ elegerii, Bela Kun a ordonat executarea lor. Tot la ordinul lui mai mul ţ i exila ţ i unguri au fost aresta ţ i la sf â r ş itul anilor ’20 ş i î nceputul anilor ’30 pentru a fi, ulterior, executati . Acuzat de leg ă turi cu “trotkismul”, Bela Kun – î mpreun ă cu so ţ ia, fiica ş i ginerele – au fost aresta ţ i î n mai 1937 ş i trimisi in GULAG. Î n 1989, guvernul sovietic a anun ţ at c ă Bela Kun a fost executat î n GULAG, pe 29 august 1938. În pofida trădării şi executării unui număr mare de compatrioţi, u n grup statuar î l imortalizeaz ă pe Bela Kun în centrul Budapestei de astăzi.

7. PRIMIREA SUVERANILOR ROMÂNIEI LA BEKES-CSABA .

8. PRIMARUL ORAŞULUI BEKES-CSABA OFERĂ REGELUI FERDINAND PÂINE ŞI SARE .

9. REGELE FERDINAND I DISCUTÂND CU IULIU MANIU ŞI GENERALII PREZAN, MĂRDĂRESCU ŞI PANAITESCU LA BEKES-CSABA .

10. ÎN AŞTEPTAREA ÎNCEPERII DEFILĂRII TRUPELOR ROMÂNE LA BEKES CSABA .

11. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ SOLDAŢI ÎN PIAŢA CENTRALĂ A ORAŞULUI BEKES-CSABA .

12. REGELE FERDINAND I PRIMEŞTE DEFILAREA TRUPELOR ROMÂNE ÎN BEKES CSABA .

13. REGELE FERDINAND I ÎNTÂMPINAT DE PRELAŢII CATOLICI DIN CAREII MARI .

14. REGELE FERDINAND I PRIMEŞTE RAPORTUL GENERALULUI TRAIAN MOŞOIU LA CAREII MARI .

15. IULIU MANIU, REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA DISCUTÂND CU TINERE DIN CAREII MARI .

16. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ PE LOCOTENENTUL GHICA DIN REGIMENTUL 14 ARTILERIE .

17. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIVIZIEI A 2-A VÂNĂTORI .

18. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ SOLDAŢI DIN DIVIZIA 2-A VÂNĂTORI .

19. GENERALUL TRAIAN MOŞOIU ŞI REGELE FERDINAND I TREC ÎN REVISTĂ GARDA DE ONOARE PE PERONUL GĂRII DIN CAREII MARI .

20. REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ PE GENERALUL DABIJA, COMANDANTUL DIVIZIEI 2 VÂNĂTORI

21. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ÎN VIZITĂ LA CASTELUL KAROLY . .

22. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ÎNAINTE DE A PLECA DIN CAREII MARI .

23. PRIMIREA REGELUI FERDINAND I ÎN GARA ORADEA MARE .

24. REGELE FERDINAND I, REGINA MARIA ŞI IULIU MANIU ÎN FAŢA GĂRII ORADEA MARE .

25. SUVERANII ROMÂNIEI AJUNGÂND LA MITROPOLIA DIN ORADEA .

26. PLECAREA DE LA PALATUL EPISCOPAL GRECO-CATOLIC DIN ORADEA .

27. REGELE FERDINAND I TRECE ÎN REVISTĂ GARDA DE ONOARE .

28. DECORAREA OSTAŞILOR CARE S-AU DISTINS ÎN LUPTELE PENTRU ELIBERAREA TRANSILVANIEI .

29. DECORAREA OFIŢERILOR EROI DE CĂTRE SUVERANUL ROMÂNIEI .

30. GENERALUL GHEORGHE MĂRDĂRESCU ŞI REGELE FERDINAND I TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIN PIAŢA CENTRALĂ A ORAŞULUI ORADEA .

31. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA PRIMESC DEFILAREA TRUPELOR DIN GARNIZOANA ORADEA .

32. CEREMONIA DECORĂRII GENERALULUI GHEORGHE MĂRDĂRESCU DE CĂTRE REGELE FERDINAND I .

33. SUVERANII ROMÂNIEI ÎN TRIBUNA OFICIALĂ LA ORADEA .

34. ŢĂRANII BIHORENI TREC PRIN FAŢA REGELUI FERDINAND ŞI A REGINEI MARIA .

35. SUVERANII PRIMESC DEFILAREA TRUPELOR ROMÂNE LA ORADEA .

36. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA DECOREAZĂ OSTAŞI ÎN CENTRUL ORAŞULUI ORADEA .

37. REGELE FERDINAND I, GENERALUL PREZAN, REGINA MARIA ŞI GENERALUL BALIF LA ORADEA .

38. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ASISTĂ LA MOMENTUL TRECERII TISEI DE CĂTRE TRUPELE DIN DIVIZIA 2, 13 AUGUST 1919 .

39. GENERALII MOŞOIU ŞI OLTEANU ASISTÂND LA TRECEREA TISEI .

40. SOLII MAGHIARI CARE AU CERUT LA SZOLNOC ÎNCETAREA OSTILITĂŢILOR .

41. REGIMENT ROMÂNESC DE VÂNĂTORI ÎN CENTRUL BUDAPESTEI .

42. PATRULĂ MILITARĂ DE INFANTERIE ROMÂNĂ ÎN CENTRUL BUDAPESTEI .

43. REGIMENT DE ARTILERIE ÎN MARŞ PRIN BUDAPESTA .

44. GENERALUL PANAITESCU PE TERASA HOTELULUI GELLERT DIN BUDAPESTA .

45. GORNIŞTII ROMÂNI ANUNŢÂND PLECAREA ARMATEI ROMÂNE DIN BUDAPESTA .

46. Au fost folosite texte şi fotografii p ublicat e in Istorice , Multimedia , http://www.george-damian.ro/category/istorice sub semnătura colonel ului î n rezerv ă Dorel Pietr ă reanu . De asemenea compediu istoric poate fi găsit la : http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/28/3-august-1919-ocuparea-budapestei-de-catre-armata-romana-si-lichidarea-republicii-sovietice-ungare/ Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >> Coloana sonoră : Tudor Gheorghe - Acolo Este Ţara Mea. F I N A L 17.04.2011