SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 31
Baixar para ler offline
Economia europei
 I. Resursele de subsol:


1. Minereuri de fier: Muntii Ural, Peninsula Crimeea, Suedia (Kiruna), nordul
Norvegiei, bazinul francez Lorena iar in Romania in M. Banatului, Poiana Rusca si
Harghita;



2. Minereuri neferoase: Scandinavia, Romania (grupa N a Carpatilor Orientali,
Apuseni), bauxita (M. Padurea Craiului) etc.;



3. Petrol si gaze: Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, Marea Neagra
in NV, bazinul Peciorei din Campia Rusa, Romania ( Subcarpati, Campia Romana,
Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Campia de Vest);



4. Carbuni: M. Ural, Wales si Northumberland in Marea Britanie, Rhur in Germania,
Silezia in Polonia si Cehia, Asturia in Spania iar in Romania in Depresiunea Petrosani,
Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura si Getici, Campia de Vest etc.;



5. Roci de constructie: granit (Finlanda, Scoţia, Munţii Măcin), bazalt (Masivul Central
Francez, Irlanda, M.Harghitei), marmură (Grecia, Italia, Norvegia, Munţii Poiana Ruscă);



6. Sare: Polonia, Germania, Spania, Romania (Subcarpati, P. Sucevei, P. Transilvaniei)
 II. Resursele de apa:



1. Energia hidroelectrică: Norvegia, Alpi, Dunăre (România, Serbia), Volga
(Rusia);
2. Energia geotermală: Italia, Islanda, România (Câmpia de Vest);

 3.Ape minerale: România (Vatra Dornei, Borsec, Harghita), Franţa (Vichy), Cehia

(Karlovy-Vary);



4.Lacuri: agrement, piscicultură, irigaţii, etc.
 III.Resurse atmosferice şi extraatmosferice:


1.Energia eoliană: Olanda, Germania, Danemarca;



2.Energia solară: Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie;



 IV. Resursele vegetale: păduri, păsuni, fâneţe.


Din punct de vedere economic, mai importante sunt padurile de conifere,
pajistile montane si cele din lungul raurilor



 V. Resursele de sol: cernoziom (fertilitate ridicată), argiluvisoluri (fertilitate

medie); terenuri agricole in zonele de campie si deal
Economia europei
RUSIA
Energie electrică
Oţel
Aluminiu
Avioane
Îngrăşăminte
Cherestea,mobil
ă

GERMANIA
Energie
electrică
Oţel
Aluminiu
Automobile
Ciment
mobilă

FRANŢA
Energie
electrică
Automobile
îngrăşăminte
ITALIA
Oţel
Automobile
Ciment

Ucraina
Oţel
Energie
electrică

CHERESTEA
ŞI MOBILĂ
SUEDIA
Finlanda
România

Vinuri,ulei
de măsline
Grecia
Spania
RUHR

Triunghiul de
Aur
LONDRA
PARIS
RANSTADT HOLLAND

SILEZIA

MOSCOVA
DONBASS
URAL
 Este industria ce prelucrează resursele energetice.

Resursele energetice sunt:
Petrolul extras din două regiuni cu rezerve mari de ţiţei:

 bazinul caspic şi uralian

 bazinul Mării Nordului
 România extrage petrol din platforma Mării Negre, Câmpia Română, Subcarpaţi etc., dar

acesta este insuficient pentru nevoile ţării noastre.
Se prelucrează în rafinării. Principalele ţării producătoare sunt Regatul Unit, Olanda,
Norvegia.
Gazele naturale se extrage împreună cu petrolul, dar există în cantităţi modeste.
Gazul metan se extrage din Podişul Transilvaniei.
Cărbunii au declanşat Revoluţia Industrială. Două regiuni de extracţie se disting pe întinsul
european:

 nord-vestul Europei, Middlands în Regatul Unit, Ruhr în Germania, Silezia în Polonia
 nordul Mării Negre, Donbass în Ucraina şi Rusia
 Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electrică. Aceasta se produce în

termocentrale, hidrocentrale, atomocentrale, geocentrale, mareocentrale.

 Termocentrale

Utilizează gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere.
Numeroase pe întinsul continentului. Sunt extrem de poluante şi în partea de vest a Europei a
început procesul de înlocuire a acestora.

 Hidrocentralele

Folosesc forţa apei prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cea mai mare pondere a
energiei elelctrice obţinută prin forţa apei o au Elveţia, Germania şi Norvegia.

 Atomocentrale

Bazate pe resursele mari de uraniu deţinute, Franţa şi Rusia şi-au dezvoltat numeroase
atomocentrale. Reprezintă o alternativă mai puţin poluantă pentru producerea energiei
electrice.

 Geocentrale

Acestea folosesc apele termale. Acest tip de centrală este utilizat larg în Islanda.

 Mareocentrale

Energia electrică este obţinută datorită mareelor. Pe râul Rance, în Franţa există o asemenea
centrală.
 Este industria ce prelucrează fierul, utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin

prelucrarea huilei). Cele mai mari rezerve de fier din lume sunt la Kursk –
Bolgorod în Rusia, Krivoi Rog şi Nikopol în Ucraina.
Siderurgia s-a dezvoltat în spaţiile ce deţin aceste resurse: Middlands, Alsacia,
Silezia, Donbass, sau în apropierea porturilor care pot asigura materiile
prime: Galaţi, Dunkerque, Taranto. Statele producătoare de oţel sunt Germania,
Franţa, Regatul Unit, Ucraina şi Rusia.
 Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint.

Statele cu centre de concentrare şi reducere a acestor resurse sunt Germania,
Franţa, Belgia, România.
 Produsele obţinute în industria siderurgică şi a metalurgiei neferoase sunt folosite

de această industrie obţinându-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier,
autoturisme, mijloace de transport, produse electrice şi electrotehnice.
Mecanică fină şi roboţi se produc în Danemarca, Olanda, Elveţia, Austria.
Utilaj industrial excelează în Franţa şi Germania.
Material rulant se produce în Ucraina, Rusia, România, Polonia, Germania, Regatul
Unit.
Autoturisme se fac în Franţa, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, România,
Suedia.
Aeronautică produc statele Regatul Unit, Franţa, Germania.
Nave se fac în şantierele navale din Regatul Unit, Franţa, Islanda, Norvegia,
Olanda, Danemarca, Germania.
 Prelucrează chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul

metan, stuf, paie, cauciucul natural, apatitele, fosforitele.
Carbochimia foloseşte cărbunele şi resursele carbonice (grafit, diamante). Se
produce grafit artificial în Bavaria (Germania), la Moscova şi Paris. Diamante
artificiale sunt produse la Anvers, Amsterdam, Lisabona, Sankt
Petersburg (Rusia), Londra. Alte produse ale acestei industrii sunt cocsul, gudronul,
uleiurile speciale, fibrele chimice.

 Petrochimia foloseşte ca materie primă petrolul. Produce cauciuc sintetic (mai

ales, în Franţa), mase plastice, fibre, fire, răşini (în Germania, Regatul Unit,
Rusia), produse clorosodice (România, Polonia), îngrăşăminte (Franţa şi Rusia).

 Industria produselor farmaceutice şi cosmetice

Se află în marile metropole europene..
 Este industria ce utilizează masa forestieră a Europei. Cea

mai întinsă pădure europeană este taigaua. Aşa se explică
principalele ţări producătoare de produse
lemnoase: Suedia, Finlanda, Rusia. Alături de
acestea, Franţa, Spania, Italia, România, Germania.
 Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce

ciment, var, ipsos, sticlă, articole din sticlă, ceramică
pentru construcţii, ceramică fină etc.
Este localizată în proximitatea resurselor, dominând statele
sudice.
Economia europei
 Europa are agricultura de tip temperat. În partea de sud a Europei se remarcă agricultura de tip tropical, cu măslini şi

citrice.

Regiunile cerealiere sunt în partea de vest şi cea centrală a Europei.
 Plantele tehnice: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa
 Floarea soarelui este cultivată în Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Serbia, Spania, Franţa.

Sfecla de zahăr este cultivată în partea de nord-vest şi cea de nord a Europei. În România se cultivă în spaţiile mai reci,
depresionare.
Rapiţa se cultivă în Franţa şi Germania.
Inul se cultivă în Franţa de Nord şi Belgia, iar cânepa în partea de sud-est a continentului.

 Cartoful

Se cultivă din Pen. Scandinavia până în peninsulele sudice.
 Legumele

Se cultivă în spaţiile din apropierea marilor oraşe.
 Viţa-de-vie

Bazinele marine sudice deţin ponderea cea mai mare a suprafeţelor viticole: Spania, Franţa, Italia, Grecia, România, Rep.
Moldova.
Economia europei
 Bovinele Creşterea bovinelor este principala ramură zootehnică europeană. Marile

efective sunt repartizate în Rusia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Danemarca,
Olanda, Suedia, România, Polonia.

 Porcinele În Germania, Rusia, Polonia, Spania, Ucraina, Franţa, Olanda.
 Ovinele Regiunile cu tradiţie a transhumanţei practică creşterea ovinelor; Europa de

Est, Europa de Sud şi Arhip. Britanic.

 Sericicultura Reprezintă creşterea viermilor de mătase şi se practică în Rusia,

Germania, România, Polonia datorită culturii dudului.

 Avicultura Creşterea păsărilor este practicată în Europa de Est în jurul gospodăriilor,

iar intensiv sunt crescute în Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Danemarca.
 Industria alimentară
 Această ramură economică este larg practicată de toate statele europene. Unele

state vest-europene sunt exportatoare de produse alimentare, iar ţările din partea
de est exportă produsele culese.

 Industria produselor textile
 Această ramură are tradiţii vechi în Europa.

Bumbacul are centrele la Manchester, Lille, Milano, Hamburg, Anvers, Lodz,
Barcelona. Lâna are concentraţie mare în Regatul Unit, Franţa, Italia.
Mătase naturală se produce în Italia, Franţa, Elveţia.

 Industria pielăriei şi a încălţămintei
 Este concentrată în Europa de Vest, dar şi în Rusia.
Transporturile pe uscat, pe apă, speciale, aeriene.
 Transporturile pe uscat cuprind transporturi feroviare şi rutiere
 Transporturile feroviare cuprind o reţea bine dezvoltată în Europa. Deşi traficul s-a

redus, s-au extins trenurile de mare viteză. Metroul bine reprezentat în marile oraşe
preia o parte dintre călători.

 Transporturile rutiere dispun de o reţea densă de şosele şi autostrăzi. Autostrăzile

sunt dezvoltate în special în vestul Europei.

 Transporturile pe apă cuprind : transporturi fluviale ce folosesc marile fluvii

europene

 ( Dunăre, Rin, Volga, Ron, Elba etc.) şi numeroase canale ( ex. Rin-Main-Dunăre) şi

trtansporturi maritime folosite în special pentru importuri de materii prime. Mari
porturi : Rotterdam, Hamburg, Londra, Marsilia, Genova.
 Transporturile speciale cuprind: transporturi prin conducte(

petrol-oleoducte , gaze naturale) şi telecomunicaţiile (
telefon, fax, internet)
Transporturile aeriene sunt folosite în
special pentru traficul de pasageri şi
mărfuri perisabile
Marile aeroporturi europene sunt
Frankfurt , Paris, Londra.
In Europa se remarca mai multe tipuri de turism :
- balneo – maritime ;
- cultural – istoric ;
- turism montan ;
- sporturi de iarna .
 Turismul balneo – maritim, legat de plajele europene ( cura helio – marina si serosoli )

este foarte dezvoltat pe tarmurile Marii Mediterane .

Principalele statiuni sunt : Palma de Mallorca si Valensia ( in Spania ), Nisa si Cannes (
in Franta ), Lan Remo ( in Italia ) s.a. Alte statiuni exist ape tarmurile Marii Negre, pe
tarmurile marilor nordice ( Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Irlandei ) si pe tarmul
Oceanului Atlantic, unde mai cunoscute sunt : Estoril ( Portugalia ), San Sebastian (
Spania ), Biarrits ( Franta .Exista, de asemenea, statiuni care valorifica apele minerale
: Vichy ( in Franta ), Karlovy Vary ( in Cehia ), Baile Herculane ( in Romania ) .
 Turismul cultural – istoric este, de asemenea, bine dezvoltat, intrucat pe

continental europen exista multe realizari omenesti demne de adirat intre care :

 - palate si castele, intre care cele din Paris si imprejurimi ( Versailles) si de pe valea

Loarei, in Franta, din Londra si din imprejurimi ( Buckingham, Windsor ) in Marea
Britanie, numeroasele castele din Spania, Germania, Austria ;

 - cele mai mari si renumite catedrale din lume : Sf. Petru din Vatican, Notre-Dame

din Paris, Westminster din Londra, catedralele din Koln ( Germania ) si Sevilla (
Spania ), Vasili Blajenii din Moscova, domurile din Florenta si Milano ( Italia );

 - cele mai mari si bogate muzee ale lumii : Luvru ( Paris ), British Museum ( Londra

), Ermitaj ( Sankt Petesburg ), Prado ( Madrid ), Ufizzi ( Florenta ), Muzeele
Vaticanului ;
 Turismul montan si sporturi de iarna . Acest tip de turism este practicat indeosebi in

Muntii Alpi, care concentreaza cea mai importanta dotare in domeniu din lume . Aici
exista numeroase statiuni, multe fiind de renume international : Chamonix ( Franta ),
Cortina d’ Ampezzo ( Italia ), Davos si Saint – Moritz ( Elvetia ), Innsbruck ( Austria ),
Gramisch Partenkichen ( Germania ) .



Amenajari turistice de nivel international exista si in celelalte regiuni muntoase
europene : Carpati ( Zakopane in Poiana si Poiana Brasov in Romania ), Alpii
Scandinaviei ( Sillehammer in Norvegia ) etc .
Turismul cultural – istoric este, de
asemenea, bine dezvoltat, intrucat
pe continental europen exista multe
realizari omenesti demne de adirat
intre care :
-vestigii istorice : ruine de cetati-

orase grecesti, castre romane,
- palate si castele
- poduri, turnuri, coloane, arcuri de
triumph, fantani, statui
 Alte atractii turistice importante sunt :
 - unele pesteri valoroase prin picturile rupestre stravechi ( Lascaux, Franta ) sau cu

amenajari pentru a fi vizitate ;

 - cascade ( mai ales in Alpii Scandinaviei ), canioane, defile si chei spectaculoase (

Defileul Dunarii ) s.a.
Economia europei

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Vale a pena LER de novo...
Vale a pena LER de novo...Vale a pena LER de novo...
Vale a pena LER de novo...ISI Engenharia
 
Joguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafia
Joguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafiaJoguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafia
Joguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafiaAna Paula Santos
 
Proosažanrid
ProosažanridProosažanrid
Proosažanridleaseero
 
Juhan Viidingu elulugu
Juhan Viidingu eluluguJuhan Viidingu elulugu
Juhan Viidingu eluluguAnna Parts
 
Dzemdes kakla vēzis etioloģija, priekšvēža saslimšanas
Dzemdes kakla vēzis   etioloģija, priekšvēža saslimšanasDzemdes kakla vēzis   etioloģija, priekšvēža saslimšanas
Dzemdes kakla vēzis etioloģija, priekšvēža saslimšanasIlga Grīnberga
 

Mais procurados (8)

Oscar wilde
Oscar wildeOscar wilde
Oscar wilde
 
Vale a pena LER de novo...
Vale a pena LER de novo...Vale a pena LER de novo...
Vale a pena LER de novo...
 
Joguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafia
Joguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafiaJoguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafia
Joguinhos para trabalhar dislexia e disortografia e disgrafia
 
Proosažanrid
ProosažanridProosažanrid
Proosažanrid
 
Juhan Viidingu elulugu
Juhan Viidingu eluluguJuhan Viidingu elulugu
Juhan Viidingu elulugu
 
Trabalho De Hepatite B
Trabalho De Hepatite BTrabalho De Hepatite B
Trabalho De Hepatite B
 
Rokkmuusika
RokkmuusikaRokkmuusika
Rokkmuusika
 
Dzemdes kakla vēzis etioloģija, priekšvēža saslimšanas
Dzemdes kakla vēzis   etioloģija, priekšvēža saslimšanasDzemdes kakla vēzis   etioloģija, priekšvēža saslimšanas
Dzemdes kakla vēzis etioloģija, priekšvēža saslimšanas
 

Economia europei

  • 2.  I. Resursele de subsol:  1. Minereuri de fier: Muntii Ural, Peninsula Crimeea, Suedia (Kiruna), nordul Norvegiei, bazinul francez Lorena iar in Romania in M. Banatului, Poiana Rusca si Harghita;  2. Minereuri neferoase: Scandinavia, Romania (grupa N a Carpatilor Orientali, Apuseni), bauxita (M. Padurea Craiului) etc.;  3. Petrol si gaze: Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, Marea Neagra in NV, bazinul Peciorei din Campia Rusa, Romania ( Subcarpati, Campia Romana, Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Campia de Vest);  4. Carbuni: M. Ural, Wales si Northumberland in Marea Britanie, Rhur in Germania, Silezia in Polonia si Cehia, Asturia in Spania iar in Romania in Depresiunea Petrosani, Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura si Getici, Campia de Vest etc.;  5. Roci de constructie: granit (Finlanda, Scoţia, Munţii Măcin), bazalt (Masivul Central Francez, Irlanda, M.Harghitei), marmură (Grecia, Italia, Norvegia, Munţii Poiana Ruscă);  6. Sare: Polonia, Germania, Spania, Romania (Subcarpati, P. Sucevei, P. Transilvaniei)
  • 3.  II. Resursele de apa:   1. Energia hidroelectrică: Norvegia, Alpi, Dunăre (România, Serbia), Volga (Rusia); 2. Energia geotermală: Italia, Islanda, România (Câmpia de Vest);  3.Ape minerale: România (Vatra Dornei, Borsec, Harghita), Franţa (Vichy), Cehia (Karlovy-Vary);  4.Lacuri: agrement, piscicultură, irigaţii, etc.
  • 4.  III.Resurse atmosferice şi extraatmosferice:  1.Energia eoliană: Olanda, Germania, Danemarca;  2.Energia solară: Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie;   IV. Resursele vegetale: păduri, păsuni, fâneţe.  Din punct de vedere economic, mai importante sunt padurile de conifere, pajistile montane si cele din lungul raurilor   V. Resursele de sol: cernoziom (fertilitate ridicată), argiluvisoluri (fertilitate medie); terenuri agricole in zonele de campie si deal
  • 9.  Este industria ce prelucrează resursele energetice. Resursele energetice sunt: Petrolul extras din două regiuni cu rezerve mari de ţiţei:  bazinul caspic şi uralian  bazinul Mării Nordului  România extrage petrol din platforma Mării Negre, Câmpia Română, Subcarpaţi etc., dar acesta este insuficient pentru nevoile ţării noastre. Se prelucrează în rafinării. Principalele ţării producătoare sunt Regatul Unit, Olanda, Norvegia. Gazele naturale se extrage împreună cu petrolul, dar există în cantităţi modeste. Gazul metan se extrage din Podişul Transilvaniei. Cărbunii au declanşat Revoluţia Industrială. Două regiuni de extracţie se disting pe întinsul european:  nord-vestul Europei, Middlands în Regatul Unit, Ruhr în Germania, Silezia în Polonia  nordul Mării Negre, Donbass în Ucraina şi Rusia
  • 10.  Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electrică. Aceasta se produce în termocentrale, hidrocentrale, atomocentrale, geocentrale, mareocentrale.  Termocentrale Utilizează gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere. Numeroase pe întinsul continentului. Sunt extrem de poluante şi în partea de vest a Europei a început procesul de înlocuire a acestora.  Hidrocentralele Folosesc forţa apei prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cea mai mare pondere a energiei elelctrice obţinută prin forţa apei o au Elveţia, Germania şi Norvegia.  Atomocentrale Bazate pe resursele mari de uraniu deţinute, Franţa şi Rusia şi-au dezvoltat numeroase atomocentrale. Reprezintă o alternativă mai puţin poluantă pentru producerea energiei electrice.  Geocentrale Acestea folosesc apele termale. Acest tip de centrală este utilizat larg în Islanda.  Mareocentrale Energia electrică este obţinută datorită mareelor. Pe râul Rance, în Franţa există o asemenea centrală.
  • 11.  Este industria ce prelucrează fierul, utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrarea huilei). Cele mai mari rezerve de fier din lume sunt la Kursk – Bolgorod în Rusia, Krivoi Rog şi Nikopol în Ucraina. Siderurgia s-a dezvoltat în spaţiile ce deţin aceste resurse: Middlands, Alsacia, Silezia, Donbass, sau în apropierea porturilor care pot asigura materiile prime: Galaţi, Dunkerque, Taranto. Statele producătoare de oţel sunt Germania, Franţa, Regatul Unit, Ucraina şi Rusia.
  • 12.  Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint. Statele cu centre de concentrare şi reducere a acestor resurse sunt Germania, Franţa, Belgia, România.
  • 13.  Produsele obţinute în industria siderurgică şi a metalurgiei neferoase sunt folosite de această industrie obţinându-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier, autoturisme, mijloace de transport, produse electrice şi electrotehnice. Mecanică fină şi roboţi se produc în Danemarca, Olanda, Elveţia, Austria. Utilaj industrial excelează în Franţa şi Germania. Material rulant se produce în Ucraina, Rusia, România, Polonia, Germania, Regatul Unit. Autoturisme se fac în Franţa, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, România, Suedia. Aeronautică produc statele Regatul Unit, Franţa, Germania. Nave se fac în şantierele navale din Regatul Unit, Franţa, Islanda, Norvegia, Olanda, Danemarca, Germania.
  • 14.  Prelucrează chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul metan, stuf, paie, cauciucul natural, apatitele, fosforitele. Carbochimia foloseşte cărbunele şi resursele carbonice (grafit, diamante). Se produce grafit artificial în Bavaria (Germania), la Moscova şi Paris. Diamante artificiale sunt produse la Anvers, Amsterdam, Lisabona, Sankt Petersburg (Rusia), Londra. Alte produse ale acestei industrii sunt cocsul, gudronul, uleiurile speciale, fibrele chimice.  Petrochimia foloseşte ca materie primă petrolul. Produce cauciuc sintetic (mai ales, în Franţa), mase plastice, fibre, fire, răşini (în Germania, Regatul Unit, Rusia), produse clorosodice (România, Polonia), îngrăşăminte (Franţa şi Rusia).  Industria produselor farmaceutice şi cosmetice Se află în marile metropole europene..
  • 15.  Este industria ce utilizează masa forestieră a Europei. Cea mai întinsă pădure europeană este taigaua. Aşa se explică principalele ţări producătoare de produse lemnoase: Suedia, Finlanda, Rusia. Alături de acestea, Franţa, Spania, Italia, România, Germania.
  • 16.  Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce ciment, var, ipsos, sticlă, articole din sticlă, ceramică pentru construcţii, ceramică fină etc. Este localizată în proximitatea resurselor, dominând statele sudice.
  • 18.  Europa are agricultura de tip temperat. În partea de sud a Europei se remarcă agricultura de tip tropical, cu măslini şi citrice. Regiunile cerealiere sunt în partea de vest şi cea centrală a Europei.  Plantele tehnice: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa  Floarea soarelui este cultivată în Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Serbia, Spania, Franţa. Sfecla de zahăr este cultivată în partea de nord-vest şi cea de nord a Europei. În România se cultivă în spaţiile mai reci, depresionare. Rapiţa se cultivă în Franţa şi Germania. Inul se cultivă în Franţa de Nord şi Belgia, iar cânepa în partea de sud-est a continentului.  Cartoful Se cultivă din Pen. Scandinavia până în peninsulele sudice.  Legumele Se cultivă în spaţiile din apropierea marilor oraşe.  Viţa-de-vie Bazinele marine sudice deţin ponderea cea mai mare a suprafeţelor viticole: Spania, Franţa, Italia, Grecia, România, Rep. Moldova.
  • 20.  Bovinele Creşterea bovinelor este principala ramură zootehnică europeană. Marile efective sunt repartizate în Rusia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Suedia, România, Polonia.  Porcinele În Germania, Rusia, Polonia, Spania, Ucraina, Franţa, Olanda.  Ovinele Regiunile cu tradiţie a transhumanţei practică creşterea ovinelor; Europa de Est, Europa de Sud şi Arhip. Britanic.  Sericicultura Reprezintă creşterea viermilor de mătase şi se practică în Rusia, Germania, România, Polonia datorită culturii dudului.  Avicultura Creşterea păsărilor este practicată în Europa de Est în jurul gospodăriilor, iar intensiv sunt crescute în Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Danemarca.
  • 21.  Industria alimentară  Această ramură economică este larg practicată de toate statele europene. Unele state vest-europene sunt exportatoare de produse alimentare, iar ţările din partea de est exportă produsele culese.  Industria produselor textile  Această ramură are tradiţii vechi în Europa. Bumbacul are centrele la Manchester, Lille, Milano, Hamburg, Anvers, Lodz, Barcelona. Lâna are concentraţie mare în Regatul Unit, Franţa, Italia. Mătase naturală se produce în Italia, Franţa, Elveţia.  Industria pielăriei şi a încălţămintei  Este concentrată în Europa de Vest, dar şi în Rusia.
  • 22. Transporturile pe uscat, pe apă, speciale, aeriene.  Transporturile pe uscat cuprind transporturi feroviare şi rutiere  Transporturile feroviare cuprind o reţea bine dezvoltată în Europa. Deşi traficul s-a redus, s-au extins trenurile de mare viteză. Metroul bine reprezentat în marile oraşe preia o parte dintre călători.  Transporturile rutiere dispun de o reţea densă de şosele şi autostrăzi. Autostrăzile sunt dezvoltate în special în vestul Europei.  Transporturile pe apă cuprind : transporturi fluviale ce folosesc marile fluvii europene  ( Dunăre, Rin, Volga, Ron, Elba etc.) şi numeroase canale ( ex. Rin-Main-Dunăre) şi trtansporturi maritime folosite în special pentru importuri de materii prime. Mari porturi : Rotterdam, Hamburg, Londra, Marsilia, Genova.
  • 23.  Transporturile speciale cuprind: transporturi prin conducte( petrol-oleoducte , gaze naturale) şi telecomunicaţiile ( telefon, fax, internet)
  • 24. Transporturile aeriene sunt folosite în special pentru traficul de pasageri şi mărfuri perisabile Marile aeroporturi europene sunt Frankfurt , Paris, Londra.
  • 25. In Europa se remarca mai multe tipuri de turism : - balneo – maritime ; - cultural – istoric ; - turism montan ; - sporturi de iarna .
  • 26.  Turismul balneo – maritim, legat de plajele europene ( cura helio – marina si serosoli ) este foarte dezvoltat pe tarmurile Marii Mediterane . Principalele statiuni sunt : Palma de Mallorca si Valensia ( in Spania ), Nisa si Cannes ( in Franta ), Lan Remo ( in Italia ) s.a. Alte statiuni exist ape tarmurile Marii Negre, pe tarmurile marilor nordice ( Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Irlandei ) si pe tarmul Oceanului Atlantic, unde mai cunoscute sunt : Estoril ( Portugalia ), San Sebastian ( Spania ), Biarrits ( Franta .Exista, de asemenea, statiuni care valorifica apele minerale : Vichy ( in Franta ), Karlovy Vary ( in Cehia ), Baile Herculane ( in Romania ) .
  • 27.  Turismul cultural – istoric este, de asemenea, bine dezvoltat, intrucat pe continental europen exista multe realizari omenesti demne de adirat intre care :  - palate si castele, intre care cele din Paris si imprejurimi ( Versailles) si de pe valea Loarei, in Franta, din Londra si din imprejurimi ( Buckingham, Windsor ) in Marea Britanie, numeroasele castele din Spania, Germania, Austria ;  - cele mai mari si renumite catedrale din lume : Sf. Petru din Vatican, Notre-Dame din Paris, Westminster din Londra, catedralele din Koln ( Germania ) si Sevilla ( Spania ), Vasili Blajenii din Moscova, domurile din Florenta si Milano ( Italia );  - cele mai mari si bogate muzee ale lumii : Luvru ( Paris ), British Museum ( Londra ), Ermitaj ( Sankt Petesburg ), Prado ( Madrid ), Ufizzi ( Florenta ), Muzeele Vaticanului ;
  • 28.  Turismul montan si sporturi de iarna . Acest tip de turism este practicat indeosebi in Muntii Alpi, care concentreaza cea mai importanta dotare in domeniu din lume . Aici exista numeroase statiuni, multe fiind de renume international : Chamonix ( Franta ), Cortina d’ Ampezzo ( Italia ), Davos si Saint – Moritz ( Elvetia ), Innsbruck ( Austria ), Gramisch Partenkichen ( Germania ) .  Amenajari turistice de nivel international exista si in celelalte regiuni muntoase europene : Carpati ( Zakopane in Poiana si Poiana Brasov in Romania ), Alpii Scandinaviei ( Sillehammer in Norvegia ) etc .
  • 29. Turismul cultural – istoric este, de asemenea, bine dezvoltat, intrucat pe continental europen exista multe realizari omenesti demne de adirat intre care : -vestigii istorice : ruine de cetati- orase grecesti, castre romane, - palate si castele - poduri, turnuri, coloane, arcuri de triumph, fantani, statui
  • 30.  Alte atractii turistice importante sunt :  - unele pesteri valoroase prin picturile rupestre stravechi ( Lascaux, Franta ) sau cu amenajari pentru a fi vizitate ;  - cascade ( mai ales in Alpii Scandinaviei ), canioane, defile si chei spectaculoase ( Defileul Dunarii ) s.a.