1. RAPORT NARATIV
Date de identificare
Numele organizaţiei/instituţiei beneficiare: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
Persoana de contact: Molnar Erika
(Coordonator proiect)
Parteneri proiect: -
(Dacă există)
Titlul proiectului: Ludoteca – mediu de stimulare terapeutic
Numărul de înregistrare al contractului:
179 /1.06.2009
Suma RON:
16 000
Descrieţi locul şi rolul proiectului realizat în instituţia dumneavoastră prin intermediul programului
“Collegium. Excelenţă în educaţie” (măsura în care proiectul s-a integrat în curricula instituţiei;
importanţa acestui proiect pentru instituţie/organizaţie; ce schimbări a adus).
Proiectul a răspuns nevoii intituţiei noastre de a oferi copiilor un spaţiu de relaxare în
care să înveţe şi să-şi rezolve conflictele interioare într-un climat terapeutic.
Jocul i-a ajutat pe copii să exprime stări, să elibereze stresul, să alunge plictiseala, să
stimuleze creativitatea. Pentru copii, jocul este un mediu sigur de exprimare a sentimentelor, de
explorare a relaţiilor şi de mărturisire a dorinţelor. Jocul le permite copiilor să înveţe şi să
practice noi deprinderi într-un mediu sigur şi suportiv.
În acest spaţiu terapeutic un număr de 150 de elevi desfăşoară zilnic activităţi
curriculare şi extracurriculare. Aici au loc o parte din terapiile educaţionale complexe şi integrate
(terapie ocupaţională), terapiile specifice (terapia tulburărilor de limbaj, consiliere psihologică) şi
terapiile complementare (dramaterapie, terapie prin poveşti).
Graţie materialelor achiziţionate prin intermediul proiectului am asigurat o bază
materială solidă pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestor terapii. Copiii pot achiziţiona
cunoştinţe şi forma deprinderi într-un mediu stimulativ, multifuncţional.

2. Descrieţi măsura în care a fost realizat scopul proiectului şi s-au îndeplinit obiectivele acestuia.
Scopul proiectului a fost atins prin realizarea spaţiului terapeutic, utilizat pe parcursul verii
sub forma “Şcolii de vară”. Au beneficiat de facilităţile oferite de acest spaţiu un număr de 60 de
copii din instituţia noastră, dar şi din comunitate. Începând cu anul şcolar 2009-2010 beneficiarii
sunt elevii instituţiei noastre- elevi cu deficienţă mintală uşoară, medie, severă şi copii cu autism.
Detaliaţi activităţile desfăşurate în cadrul proiectului:
Vă rugăm subliniaţi următoarele aspecte pentru fiecare activitate:
• Descrierea activităţii/cum s-a realizat aceasta
• Perioada de desfăşurare/durata
• Cine a fost implicat
• Rezultatul obţinut
1. Amenajarea spaţiului
Perioada de desfăşurare: 30 mai-30 iunie, în fiecare zi a 2-3ore/zi.
Participanţi: profesorii de educaţie fizică şi sport, profesorul de kinetoterapie, maistrii
instructori, administratorul şcolii, coordonatorii proiectului şi un grup de 5-7 elevi
Descrierea activităţii: în afara orelor de curs profesorii voluntari:
- au asamblat mobilierul achiziţionat, piscina cu bile,
- au sortat jocurile educaţionale pe categorii de vârstă, funcţionalitate şi procese psihice
- asigurând o amenajare spaţială ergonomică, luând în considerare optimizarea spaţiului
privind exploatarea funcţională
Rezultatul obţinut: crearea unui spaţiu stimulativ, creativ şi multifuncţional
2. Educarea psihomotricităţii
Perioada de desfăşurare: 6-10 iulie, în fiecare zi 4 ore/zi.
Responsabil: prof. psihopedagog Molnar Erika, prof. psihopedagog Guţu Mihaela
Participanţi: 15-20 elevi
Descrierea activităţii:
Jocuri de mişcare(“Twister”, “Nathan”): copiii au fost îndrumaţi prin comenzi verbale să
execute mişcări de orientare în spaţiu şi timp; să utilizeze diferite segmente ale corpului, să le
combine, să-şi coordoneze mişcările pentru a obţine schemele corporale indicate de
conducătorul de joc.
Aceste jocuri servesc la formarea şi dezvoltarea schemei corporale, orientarea temporo-
spaţială, învăţarea poziţiilor spaţiale.
Jocuri de înşiruire (“Băiat”, “Fetiţă”): s-au utilizat forme şi litere, mărgele de diferite
mărimi în vederea realizarii de obiecte decorative şi de artizanat. S-au realizat activităţi de

3. înşiretare a hăinuţelor pe placa de lemn, de înşiruire de diferite forme geometrice generând un
model dat.
Aceste jocuri servesc la dezvoltarea motricităţii fine, a dexterităţii manuale, a coordonării.
Jocuri de coordonare (Aruncarea la ţintă, “La pescuit”): jocul este alcătuit dintr-o planşă de
lemn pe care sunt mai multe beţe la distanţe diferite şi care sunt notaţi cu un anumit număr de
puncte. Sarcina elevului este de a arunca, de la o distanţă prestabilită, cerculeţele astfel încât să
totalizeze un număr cât mai mare de puncte.
Jocul “La pescuit” necesită îndemânare şi precizie în pescuire peştişoriilor şi rearanjarea
acestora pe locurile lor de pe planşetă de lemn.
Sunt jocuri educative destinate formării unor deprinderi: aprecierea distanţei, educarea
preciziei, concentrarea atenţiei, inhibarea stimulilor exteriori, educarea rezistenţei la frustare.
Jocuri pt dezvoltarea simţului auditiv(“Găseşte ritmul”, “Orchestra”): au fost create
instrumente muzicale folosindu-ne de sticle de plastic şi materiale din natură (seminţe de
fasole, grâu, porumb, făină de mălai, griş, nisip, pietre de râu). Pornind de la o temă dată
(Anotimpurile) s-au obţinut diferite cântece ritmate. S-a generat un ritm dat care s-a cerut a fi
reprodus de către participanţi.
Scopul acestor jocuri este dezvoltarea ritmului, auzului fonematic.
Simţurile ( Tactiloto,“Telefonul fără fir”): s-au realizat activităţi de percepere a asperităţii,
texturii, greutăţii, formei (pe cale kinestezică manuală), de recunoaştere a vocii partenerilor de
joc, de ordonare a imaginilor unei poveşti doar pe baza indiciilor auditive, de descoperire a
discurilor cu suprafeţe identice ajutându-se doar de simţul tactil etc.
Jocuri de relaxare (”Piscina cu bile”): îmbină efectul terapeutic (educarea psihomotricităţii,
echilibrului, cordonării, motricităţii fine şi grosiere, stimularea polisenzorială) cu cel de
relaxare şi destindere într-un mediu aflat în permanenţă schimbare.
Abilitare manuală – felicitări, omida, atelier de lucru – măşti, “Soarele prieteniei” ,
“Peisaj cu fluturi): au fost realizate colaje cu materiale din natură, decupaje, diverse obiecte
funcţionale, stimulându-se creativitatea şi imaginaţia copiilor.
Jocuri de manipulare şi dexteritate manuală (“Mikado”): se bazează pe îndemânare manuală
şi coordonare Ele dezvoltă răbdarea, atenţia şi gândirea
Jocuri de construcţie (“Piese de lemn colorate”, “Set construcţie color”, “Zale”,
“Constructo”): copiii s-au amuzat explorând diversele moduri de combinare a unor piese
variate, de exemplu pătratele care se prind între ele pentru a alcătui structuri plane, sau
tridimensionale şi rotile care se conectează generând o reacţie în lanţ. Stimulează percepţia
culorilor şi recunoaşterea lor, oferă posibilitatea de construcţie 3D, figurativă. Copiii învaţă
despre spaţiu şi descoperă legile echilibrului şi volumului, stimulează creativitatea şi logica,
dezvoltă abilităţile manuale şi testează abilitatea construirii şi viziunii în spaţiu.
Rezultatul obţinut: ameliorarea şi educarea psihomotricităţii, a cărui nivel de dezvoltare
influenţează în mod hotărâtor toate proceselor cognitive.
3. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale
Perioada de desfăşurare: 10-14 august, în fiecare zi 4 ore/zi.
Responsabil: psiholog Petriu Codruţa, psihopedagog Mladin Cristina

4. Participanţi: 25-30 elevi
Descrierea activităţii:
Jocuri de intercunoaştere: optimizează relaţiile interpersonale, copiii găsindu-şi puncte
comune, preferinţe, afinităţi. Se stabilesc relaţii de prietenie, de colaborare şi sprijin reciproc.
Iniţiază jocuri noi, pornind de la preferinţele commune.
Jocuri de asociere (“Găseşte şi potriveşte”): copiii trebuiau să asocieze logic, corect:
cantitatea cu numărul, meseria cu uneletele necesare desfăşurării acestuia, să sorteze
elementele aparţinând unei categorii, să asocieze obiectele pe baza unui criteriu comun etc.
Aceste jocuri contribuie la creşterea capacităţii de concentrare, la generarea de
idei/soluţii multiple şi variate, dezvoltă capacităţiile de planificare
Jocuri de socializare (Teatru de păpuşi, Jocuri de mimă): s-au utilizat păpuşi confecţionate
din material textil. Sarcina copilului fiind acela de a urmării piesa de teatru, citită de profesor
sau de un alt elev, şi de a reda prin mimă şi pantomimă situaţiile prin care trece personajul cât
mai veridic.
Jocurile din această categorie contribuie la dezvoltarea imaginaţiei, atenţiei, cunoaşterea
şi redarea emoţiilor proprii şi ale celorlalţi, socializare, intercunoaştere. Copiii îşi asumă roluri.
Ei nu mai sunt legaţi de realitate, iar obiectele sunt utilizate pentru a reprezenta tot ce îşi doresc
copiii.
“Descoperirea lumii prin simţuri”,“Expresii ale feţei”, “Simţurile”: copiii învaţă să
identifice şi să grupeze fotografiile coreponzătoare celor 5 simţuri de bază, să asocieze
expresiile faciale cu stările emoţionale.
Scopul acestor jocuri este de a învăţa să ne controlãm impulsurile şi sentimentele, să
identificăm, să recunoaştem şi să ne exprimăm propriile emoţii şi ale altor persoane.
Jocuri de dezvoltarea limbajului (”Fraze absurde”, “1001 utilităţi”, “Ascultând poveşti”): îi
învaţă pe copiii despre ce se poate face cu un obiect banal, permite reconstruirea întâmplărilor
sonore, povestirea unei întâmplări pe baza înşiruirii logice a imaginilor
Jocurile contribuie la dezvoltarea gândirii logice, stimulează generarea unor soluţii
variate şi multiple, contribuie la îmbogăţirea vocabularului, fixarea conceptelor verbale,
comprehensiunea textelor.
Jocuri de strategie(“Tu decizi” – verbalizarea unei poveşti şi alegerea finalului acestuia,
“Caută intrusul”): copiii au propria interpretare şi decid ei însişi cum se termină povestea. Ei
trebuie să gândească logic având posibilitatea să verbalizeze despre imaginea care nu se
potriveşte ansamblului. Aceste jocuri oferă posibilitatea de interpretare a lucrurilor din puncte
de vedere diferite.
Stabilirea regulilor deşi spontan, jocul copiilor nu e bine să fie haotic. Ei au fost nevoiţi să
înveţe că jocurile trebuie puse în cutiile lor sau în dulap după terminarea jocului, să înţeleagă
unde, cât şi mai ales cum trebuie să se joace. În felul acesta au învăţat că jocul este guvernat de
reguli cărora trebuie să se conformeze, mai ales când e vorba de jocuri jucate cu alţi copii.
Regulile au fost reamintite şi eventual completate în fiecare dimineaţă, iar ziua întotdeauna s-a
încheiat cu prezentarea concluziilor zilei. Copiilor li s-a oferit o libertate controlată prin reguli.
Rezultatul obţinut: dezvoltarea capacităţii de a stabili şi menţine relaţii cu ceilalţi,

5. dezvoltarea capacităţii de a detecta, înţelege şi utiliza emoţiile atât cele proprii cât şi ale
celorlalţi, un mai bun management al conflictului.
Menţionaţi categoriile şi numărul beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai proiectului.
Proiectul s-a adresat unui număr de 150 de elevi cu deficienţă mintală uşoară, medie şi
severă, copii cu tulburări din spectrul autist, copii care se află în plasament la Centrele de
Protecţia Copiilor. O categorie aparte au fost elevii din şcolii de masă, cu care instituţia
noastră are încheiate parteneriate, participând la activităţile organizate în cadrul “Şcolii de
vară”.
Beneficiarii indirecţi ai proiectului au fost părinţii, tutorii elevilor, respectiv Centrul de
Plasament pentru protecţia Copilului.
Descrieţi / prezentaţi rezultatele finale obţinute:
Vă rugăm subliniaţi următoarele aspecte:
• Criterii (ce aţi urmărit să evaluaţi) De ex. Gradul de participare/implicare al copiilor/tinerilor în
cadrul activităţilor proiectului
• Indicatori (ce aţi măsurat) De ex. precizaţi care este numărul de copii implicaţi
• Metode (cum aţi măsurat, tehnicile folosite) Listele cu participanţii

6. Detaliaţi dificultăţile întâlnite pe parcursul implementării proiectului şi soluţiile găsite pentru depăşirea
acestora:
Prezentaţi modul în care va continua proiectul după încetarea finanţării primite prin Fondul Electrogrup
(detalii concrete):
Obiective Indicatori Metode
Amenajarea unui spa iuț
terapeutic, func ional în termenț
de o lună de la debutul
proiectului
- număr de jocuri
achizi ionateț
- func ionalitatea spa iuluiț ț
- aspect, desing-ul interior
- observa iaț
- discu ii cu beneficiariiț
Realizarea a 7-10 activită i de tipț
coală de vară, axate pe stimulareș
psihomotorie până la finele
proiectului
- cre terea numărului de grupeș
de elevi participan iț
- monitorizarea”Condicii de
intrări”, privind frecven aț
elevilor
- implicarea în variate
activită i ce presupunț
dezvoltarea manualită iiț
(motricitate fină i grosieră)ș
- analiza produselor activită iiț
- interviu cu cadrele didactice
Formarea şi dezvoltarea
capacităţii de relaţionare
pozitivă, comunicare eficientă
(Inteligenţă emoţională), prin 7-
10 activită i de responsabilizareț
şi integrare socială a diferitelor
categorii de persoane pe toată
durata de derulare a proiectului
- creşterea frecvenţei
comportamentelor dezirabile
în rândurile elevilor
- cre terea numărului deș
solicitări pentru viitor
- chestionare de satisfac ieț
pentru beneficiari
- interviu cu cadrele didactice

7.  Proiectarea activităţilor de consiliere psihologică individuală şi de grup în mediul
creativ şi stimulativ al ludotecii.
 Desfăşurarea activităţilor de ludoterapie din cadrul curriculumului de ”Terapie
educaţională şi integrată”.
 Promovarea proiectului prin încheierea de parteneriate cu acele unităţi şcolare de masă
care integrează copii cu CES, prin cadrele didactice de sprijin aparţinând ”Centrului
Şcolar pentru Educaţie Incluzivă”.
Vă rugăm să scrieţi povestea proiectului (200-300 cuvinte) implementat de dumneavoastră. Includeţi aici
şi o descriere detaliată/amănunţită a spaţiului amenajat/dotat, menţionând inclusiv suprafaţa amenajată.
Acest material va fi publicat în Raportul final al programului “Collegium. Excelenţă în educaţie”, care va
promova rezultatele primului an de implementare a programului.
“Dacă nu ne-am juca, realitatea ar fi mai greu de suportat”. Pornind de la acestă “realitate”, am creat
un spaţiu destinat relaxării şi instruirii, jocului şi învăţării în egală măsură. Astfel am adus o pată de
culoare în spaţiul formal al şcolii. Am schimbat imaginea apăsătoare care ne întâmpină zi de zi.
Activităţile organizate în spaţiul ludotecii sunt menite să dezvolte copiilor abilităţi, să-i înveţe să
comunice, să socializeze, să asimileze cunoştinţe jucându-se.
Bucuria şi satisfacţia copiilor ne îndreptăţesc să credem că ludoterapia este o metodă sigură de a
ajunge la sufletul copilului, de a obţine un beneficiu educaţional şi terapeutic.
O sală de curs a fost transformată într-un spaţiu stimulativ, terapeutic şi multifuncţional. Fiecare
joc îşi dovedeşte eficacitatea în dezvoltarea diverselor procese cognitive, afectiv-motivaţionale.
Activităţile coordonate de psihologi şi psihopedagogi urmăresc dezvoltarea diverselor paliere ale
activităţii psihice ale copiilor: psihomotricitate, inteligenţă emoţională, socializare, comunicare, integrare
social.
“Ceea ce nu ai trăit, nu vei putea descoperi citind”.
Cu ce ne mândrim: un număr mare de copii care vin cu plăcere să desfăşoare activităţi într-un
spaţiu stimulativ, terapeutic, creativ.
Vă rugăm să anexaţi acestui raport narativ:
• materialele redactate în cadrul proiectului;
• fotografii realizate în diferite etape ale desfăşurării proiectului;
• lista voluntarilor implicaţi în proiect (dacă există);
• articole din presă referitoare la activităţi din cadrul proiectului;
• orice alt material pe care îl consideraţi relevant pentru modul de desfăşurare a proiectului.
Nume şi prenume coordonator program: Molnar Erika

8. Instituţia/organizaţia: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
Semnătura şi ştampila