1. Biblioteca Digitală Europeană, Biblioteca
Digitală a României, datele interconectate și
transformarea bibliotecilor publice:
considerații practice
Dan Matei
(Institutul Național al Patrimoniului)
2. Contextul [1]: fapte
• citirea pe suporturi digitale (mai ales de la distanță)
își sporește rapid ponderea, deci biblioteca pierde
cititori fizici;
• totuși, generațiile mai vârstnice nu se simt prea
confortabil cu suporturile digitale;
• sistemul educațional formal se degradează (la noi !);
• disponibilitatea online a datelor interconectate
[linked data] creează oportunități pentru biblioteci.
3. Contextul [2]: problema
• merită efortul ca biblioteca publică să-și
mențină/sporească vizitatorii (nu doar cititorii)
fizici și online ?
• Sigur că da !
4. Contextul [3]: cum ?
Prin adaptare la vremuri ! (Pe lângă rolul tradițional,) biblioteca
publică poate/trebuie:
• să ofere educație pentru adulți („învățare perpetuă”);
• să asiste utilizatorii la manipularea mediilor digitale și la
căutarea informației relevante, reducându-le stresul
informațional;
• să devină agregator de informație relevantă comunității locale
(e.g. găzduind „societăți de istorie locală”);
• să contribuie cu date în universul datelor interconectate;
• să devină o „platformă” (o „infrastructură”) informațională a
comunității (inclusiv „editură”, club de discuții etc.), nodul
unei rețele de cunoștințe.
În plus, colaborarea (sau chiar integrarea) cu muzeul și arhiva
locală ar putea fi o cale suplimentară de a spori utilitatea
bibliotecii pentru comunitatea locală.
7. europeana.eu
• catalog colectiv transnațional de resurse
culturale digitale expuse de toate țările
membre ale Uniunii Europene;
• are (și) ambiții tehnice importante;
• stochează și expune metadatele (i.e. fișele
catalografice ale) obiectelor digitale;
• obiectele digitale: expuse pe saiturile
furnizorilor, deci într-un mod foarte distribuit.
8. europeana.eu: resursa digitală
• adresa web (URL) (pe saitul furnizorului)
stabilă (pe termen lung);
• „stabilă pe termen lung”: garanția de
persistență (10 ani ?); YouTube, Wikimedia,
Flickr, GoogleBooks se califică ?
• calitate acceptabilă, i.e.
– imagini de bună rezoluție;
– dimensiuni rezonabile;
– să nu necesite instrumente neuzuale;
– conexiune rezonabil de rapidă.
16. europeana.eu: problemele legale
• furnizorul să obțină drepturi depline de
(re)publicare a obiectelor digitale
– nu e o problemă în cazul operelor din domeniul public
(deși, în cazul operelor vizuale, de regulă, chiar dacă
originalul — e.g. tabloul — este în domeniul public,
reproducerea sa digitală e sub copyrightul
fotografului);
– problemă în cazul operelor orfane și, mai ales, a celor
sub copyright („gaura neagră a secolului XX”, i.e. lipsa
masivă a operelor de secol XX, din pricina absurdei
limite [viață + 70 de ani] din legile europene ale
drepturilor de autor;
• furnizorul să furnizeze metadatele sub licența
Creative Commons CC0 [„No rights reserved”].
21. culturalia.ro: ce-ar trebui să fie ?
• ... biblioteca digitală a resurselor culturale (digitale) din
România, liber accesibile, i.e. atât fără restricții, cât și
gratuit;
• să expună resurse culturale de orice natură, i.e. resurse
textuale, fonograme, videograme, imagini (nativ
digitale și reprezentări digitale de obiecte fizice);
• să conțină „fișiere de autoritate” integrate (i.e.
aserțiuni despre entități precum: persoane,
colectivități, locuri, perioade, evenimente, concepte,
situații, subiecte etc.), organizate ca date
interconectate deschise;
Precum alte proiecte similare (e.g. europeana.eu, dp.la)
se cheamă „bibliotecă” prin extensie: nu avem un termen
generic pentru biblioteci, muzee și arhive digitale.
22. culturalia.ro: utilitatea
• Precum Europeana:
– pentru utilizatori: un punct de acces unic la resursele
culturale digitale ale nației, o sursă „autorizată” de
cunoștințe și de divertisment superior;
– pentru instituțiile memoriei (biblioteci, muzee, arhive,
galerii): o oportunitate de a-și expune online colecțiile,
precum și o facilitate de a le expune și în europeana.eu;
– pentru profesioniști: o platformă pentru schimb de
cunoștințe, ca și pentru dezvoltarea de aplicații.
• Poate fi un instrument eficient împotriva „discriminării
geografice” (i.e. accesul inegal la „Hochkultur” a
contribuabilului din provincie față de cel din capitală).