1. DRAGI ÎMI SUNT IZVOARELE OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARN Ă DIN COMUNA CUZA - VODA , JUD. CĂLĂRAŞI ŞCOALA CU CLS. I-VIII PROIECT EDUCA ŢIONAL Coordonator : Com ănescu Niculina – documentarist 2010 - 2011
2. Zona culturală a comunei Cuza Vodă a atras atenţia mai întâi prin folclor, mai cu seamă prin datini şi obiceiuri. Colindele din comuna noastră (în speţă cele din satul Călăraşii Vechi) au fost culese şi apreciate ca străvechi cântece cu funcţie de urare de către fraţii Simion şi C-tin Mărescu,de G.Dem. Teodorescu, de către neobositul profesor de limba română, originar din Călăraşii Vechi, Gheoghe I. Neagu care, în lucrarea din 1946 „Colinde din Ialomiţa” publică şi comentează douăzeci şi cinci de colinde culese din satul Călăraşii Vechi. Prin grija profesorului Ştefan Marin, culegerea „Cântece de pe Ialomiţa” (1971) conţine nouă colinde din Călăraşii Vechi şi textul teatrului popular cu temă haiducească „Jienii” ce atesta de la diferiţi cetăţeni din Călăraşii Vechi. Punerea în valoare a bogatului fond etnografic şi folcloric al comunei, al elementelor tradiţionale din creaţia locală, caracterul spectaculos, plin de pitoresc al obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou, au făcut să trezească interes deosebit pentru punerea lor în scenă, în vederea prezentării în spectacole folclorice.
3. LA MARGINE DE SAT Leroloi, la margine de sat . Ce s-au aciat, Leroloi, nimeni nu ştie unde cerbii pasc, unde se adap. Leroloi, unde pietricele sună şi răsună. Leroloi, unde apa curge, curge se prelinge Leroloi, Mihai cel voinicul, arcul şi-l luară. Leroloi, după ce plecară, urma i-o luară, Leroloi, urma de cu seară, urma de cu seară. La anul şi la mulţi ani ! ( culeasă din satul Călăraşii – Vechi) Obiceiurile de iarna î ncep î n comuna Cuza – Vodă ( Ceacu, Călăraşii –Vechi ) din Ajunul Craciunului ş i ţ in p â na la L ă satul secului pentru postul Pa ş telui. Chiar dac ă nu toate aceste obiceiuri au un caracter religios, unele fiind preluate din fondul folcloric traco - getic, ele au fost concentrate de-a lungul veacurilor î n preajma unor s ă rb ă tori cre ş tine ş ti, atunci c â nd romanii g ă seau timpul necesar pentru datini ş i obiceiuri.
4. Fiecare iarnă ce vine aduce în suflet nostalgia copilăriei, plină de farmecul colindelor cântate odinioară împreună cu părinţii şi bunicii şi pe care le păstrăm cu sfinţenie, dăruindu-le mai departe tuturor copiilor.
5. PRIMIREA GRUPULUI DE COLINDATORI La colindat nu poate merge oricine. De obicei colindă copiii, flăcăii şi bărbaţii care nu au depăşit o anumită vârstă.
6.
7. JIENII – TEATRU POPULAR Teatrul popular etno-folcloric Jienii este o prezenţă spectaculoasă şi inedită, prezent mai activ în satul Călăraşii Vechi, astăzi este jucat şi în celelalte două sate din comună şi s-a extins chiar în satele din împrejurimile comunei noastre.
8. Jienii este o piesă de teatru popular în care faptele haiducului Iancu Jianu se transmit prin viu grai, prin intermediul cântecului bătrânesc. A cesta îşi păstrează şi astăzi farmecul în satul Călăraşii – Vechi , sat apar ţinător comunei Cuza - Vodă . „ Jianu este piesa de rezistenta din repertoriul teatrului popular, piatra de încercare a actorilor şi marea delectare a spectatorilor din lumea satelor"; „părintele teatrului nostru popular"; „cea mai populara, mai circulata şi iubita creaţie model". Aşa caracteriza Jienii (numita uneori Jianu, Banta lui Jianu, Haiducii) unul dintre cei mai buni cunoscători ai domeniului (Horia Barbu Oprişan, Teatru fără scenă. Evocări ale unor spectacole, personaje şi interpreţi ai teatrului popular românesc, Bucuresti: Ed. Meridiane, 1981, p. 83, 22).
9.
10. Ceea ce impresioneaza de la bun început este costumaţia interpreţilor în care predomină elementele ţin â nd de portul popular şi de uniformele militare. Alături de Iancu Jianu, personajul principal, în spectacol mai evolueaza: Anul Nou, Anul V echi, doi haiduci, un muntean, ciobanul, soldatul ş i v â n ă torul,
11. PLUGU Flăcăii, organizaţi în cete, merg cu Pluguşorul sau cu Buhaiul sau fac jocuri cu măşti - Brezaia. După unele păreri, jocurile cu măşti din ajunul Anului Nou simbolizează spiritele străbunilor. Jocurile mimice, cu măşti de animale sau cu personaje travestite sunt cele mai vechi creaţii ale teatrului popular.
12.
13.
14. Pluguşorul este una din cele mai frumoase şi mai vechi datini româneşti. E vorba de un străvechi obicei agrar, simbolizând principala ocupaţie a ţăranilor români. În ajunul sau chiar în ziua Anului Nou, ceata de flăcăi, înarmată cu bice, clopote şi un plug sau buhai, pleacă prin sat cu Pluguşorul, pentru a ura belşug în agricultură. Bicele şi harapnicele se fac din fuior de cânepa şi sunt groase, pentru că, atunci când pocnesc, să răsune cât mai departe.