1. Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu
materiale care interferează cu sănatatea umană, calitatea vieții
sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător
este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice,
cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.

2. 

Sunt 2 categorii de materiale poluante . Poluanti biodegradabili,
care se descompun rapid si natural. Devin o problema cand sunt
introdusi in mediu dupa ce s-au descompus. Poluanti
nondegradabili sunt materiale care nu se descompun s-au se
descompun incet in mediul natural. Cand contaminatia apare, este
greu sau imposibil sa se mai inlature aceste materiale.
Compusii nondegradabili ca DDT-uri (un tip de otrava), dioxizi sau
materiale radioactive pot ajunge la nivele periculoase de acumulare
daca sunt introduse in piramida trofica . De exemplu, daca
moleculele unei substante toxice ajung in apa, ele vor afecta plantele.
Un peste mic care va manca aceste plante va acumula o si acele
molecule intr-o concentratie mai mare. Daca un alt peste mai mare
mananca pestele mic, va acumula moleculele intr-o concentratie si
mai mare, care poate ameninta viata. Procesul de acumulare a
acestor molecule se numeste bioacumulare.

3. Poluarea
Poluarea poate fi de mai multe feluri:
-Poluarea apei
-Poluarea solului
-Poluarea aerului
-Poluarea fonica

4. Poluarea aeruluiatmosferice care s-a mentinut
Echilibrul natural al gazelor
timp de milioane de ani, este amenintat acum de
activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera,
incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de
ozon si ploile acide.

5. Poluarea aerului
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut
timp de milioane de ani ,este amenintat acum de
activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera
,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de
ozon si ploile acide.

6. Poluarea aerului

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni
inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de
sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul
celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul
copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa
cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de
ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive .

7. Poluarea aerului

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de
oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid
de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele
industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de
afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor
si al batranilor, este in continua crestere. La fel si
frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.
Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai
retine radiatiile ultraviolete nocive.

8. Poluarea Apei
Cererea de apă potabilă este în creștere continuă cât timp
populația globului crește. Din anul 1942 până în anul 1990
preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și alte
surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în
Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigație, 39% a fost
pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru
alte utilități; industria și mineritul au folosit 7% și restul a
fost folosită pentru animalele domestice și în scopuri
comerciale.

9. Poluarea Apei
Poluarea apelor afecteaza calitatatea vietii la scara
planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru
organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista
viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se
degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic
si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata
in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa
sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar
ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare,
fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa
potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul
omenirii reprezinta continutul unei lingurite.

10. Ingrasamintele Chimice
Îngrășămintele chimice cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agricultură sunt
vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa
menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă
"sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează
oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peștilor
și a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful
Delaware și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei
forme toxice de alge numită Pfisteria

11. Pescadoarele marine
Pescăriile marine naturale suportate
de ecosistemul oceanului sunt o sursă
esențială de proteine, mai ales pentru
oamenii din țările în curs de
dezvoltare. Totuși, poluarea din
golfuri și estuare amenință rezervele
de pește care și asa sunt aproape
epuizate din cauza pescuitului excesiv.
În 1989, 260.000 barili de petrol s-au
vărsat din petrolierul Exxon Valdez în
Strâmtoarea "Prince William" din
Alaska, un vechi și bogat loc de
pescuit. În 1999 s-au raportat 8.539
accidente petroliere în apele și în jurul
apelor Statelor Unite, vărsându-se 4,4
miliarde de litri de petrol.

12. Eroziunea Contribuie la poluarea
apei
Eroziunea contribuie și ea la
poluarea apelor. Pământul și
nămolul duse de apă de pe
dealurile defrișate, pământurile
arate sau de pe terenurile de
construcție pot să blocheze
cursul apelor și să omoare
vegetația acvatică. Chiar și
cantități mici de nămol pot să
elimine unele specii de pești. De
exemplu, când defrișările
îndepărtează învelișul de plante
al versanților dealurilor, ploaia
poate să ducă pământ și nămol în
râuri, acoperind pietrișul din
albia unui râu unde păstrăvii sau
somonii își depun icrele.

13. Cauzele poluarii apei
:
 Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si
deversari deliberate a unor poluanti;
 Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport
subterane, mai ales produse petroliere;
 Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se
deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la
irigatii pana la panza freatica;
 Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele
zootehnice;
 Deseurile si reziduurile menajere;
 Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol
de apa de ploaie si zapada topita;
 Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin
substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in
concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o
daunatoare sanatatii.

14. În ţara noastră protecţia mediului înconjurător
constituie o problemã de interes naţional în scopul
păstrării echilibrului ecologic, menţinerii si
imbunatatirii calitaţii factorilor naturali, asigurării
unor condiţii de viaţa şi de muncã tot mai bune
generaţiilor actuale şi viitoare.

15.  Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate
dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau
materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si a animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat
eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele
bacterii, fungi si alte microorganisme.
Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in
cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport
nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi
antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza;
- elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului
este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si
depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii
necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale
mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai
lente.

16. 
Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.
De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de
suprafata, cat mai ales a celei subterane.
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au
fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare
metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai
acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru
frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un
mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a
salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul
mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul
cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele
inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare
sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la
autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul
pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In
orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in
ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse,
dar exista si pericolul infiltrarii in panza freat

17. 
2.Forme speciale. Poluare radioactiva:
Poluarea cu radiatii este o forma speciala de poluare datorita emisiei, propagarii in spatiu a unor
radiatii capabile sa produca efecte fizice, chimice, biologice asupra organismelor vii.
Sursele naturale de iradiere sunt constituite din diferite particule elementare si provenite din
spatiul cosmic sau prin interactiune cu atmosfera inalta.
-din punctul de vedere al periculozitatii: radiatiile ? (gamma) si X;
Radiatiile ?,?,? apar in urma procese de dezintegrare nucleara si de fisiune nucleara si in timpul
producerii unor izotopi artificiali.
Efectele radiatiilor:
-directe;
-indirecte.
Directe: se manifesta ca urmare a interactiunii cu suportul biologic modificandu-se compozitia
si structura materiei insotita uneori de mutatii genetice.
Indirecte: cand este afectat doar biotopul si nu biocenoza. Se manifesta pe termen scurt dupa o
iradiere puternica si de scurta durata. Efectele pe termen lung pe seama acumularii unor iradieri
slabe ( creste riscul la cancer). Efectele genetice -; se manifesta la urmasii parintilor iradiati.
Poluarea radioactiva: se manifesta -prin iradiere- un individ sau obiect este supus actiunii
radiatiilor emise de o sursa radioactiva;
-prin contaminare -; un individ sau obiect intra in contact cu un corp radioactiv.
Poluarea sonora (fonica): este o componenta intrinseca a civilizatiei contemporane; este o
agresiune datorata zgomotelor si constituie o cale de degradare a mediului ambiant.
Zgomotul: este o suprapunere dezordonata de sunete; sunetul este o vibratie a aerului, care se
propaga sub forma de unde cu viteza de 340m/s. Taria sunetului se masoara cu fonometre.
Ex: soapta -; 20 decibeli, trafic urban -; 80-90 decibeli, formatie rock -; 110 decibeli.
Principalele surse de poluare: industria si transportul (urban).
Efectele poluarii sonore:
-efecte psihice nedorite: suprasolicitare nervoasa de durata conduce la afectiuni psihice sau
organice cum ar fi nevroze;
-leziunile organice;
-inteligibilitatea vorbirii;

19. 
Degradarea mediului are
drept cauze atât unele
fenomene naturale cât şi
cele datorate activitãţii
umane.Dacã factorii
naturali cum ar fi
uraganele, cutremurele de
pãmânt, eruptiile
vulcanice, ele acţionând
intermitent, la intervale de
timp variabile şi pe durate
scurte, factorii antropicii
( datoraţi acţiunii omului )
se manifestã continuu şi
drept urmare efectele
negative ale acestorã sunt
mult mai grave,
amenintând chiar cu
producerea unor dezastre
la nivel planetar.

20. Problema protecţiei mediului prin adoptarea
mãsurilor de prevenire şi respectiv de combatere a
poluãrii mediului a constituit una din preocupãrile
comunitãţii ştiintifice de pe malurile Atlanticului,
concretizatã prin conferintele internaţionale in cadrul
cãrora s-au stabilit proceduri coerente de identificare
şi limitare a impactului surselor de poluare.

21.  Legãtura dintre dezvoltarea economica
durabilã şi protecţia mediului
evidentiatã încã de la începutul anilor
90, este unanim acceptatã la ora
actualã prin implementarea sistemului
de management al calitãtii produselor
in corelaţie cu sistemul
managementului de mediu de cãtre
marile companii comerciale.
 Cele mai renumite firme internaţionale
au promovat proceduri noi, moderne
în domeniul atestarii şi verificãrii
gradului de protecţie a mediului prin
apelarea la cele mai avansate
cunoştinte tehnico-ştiintifice.

22.  Una dintre componentele
deosebit de importante ale
biosferei este solul, corp
natural tridimensional
situat la suprafaţa
uscatului cu proprietati si
funcţii specifice, capabil
sa intretina viata plantelor
teresre, produs in timpuri
geologice prin acţiunea
factorilor climatici si
biotici asupra rocilor de la
suprafaţa uscatului,
conditionati de relief si
uneori de apa freatica, la
care se adaugă, tot mai
mult si mai intensiv,
acţiunea omului.

23. 
Prin natura lui, solu
particularitati pe ca l prezintă
celorlalţi factori ai t de deosebite de ale
pe atât de importan mediului inconjurartor,
te pentru biosfera,
pentru om.

Ca suport si med
plantele superioaiu de viata pentru
re
orizontul sau cu hu, solul, mai ales
principalii depozitamus este unul dintre
uscatului si ai ener ri ai substanţei vii ai
captate prin fotosi giei potenţial biotice
importante elemennteza, ca si al celor mai
calciu, fosfor etc. te vitale ( carbon, azot,
).
ierburilor si a floril Multitudinea
câmpurile de plan or din pajişti, pădurile,
te
aceasta vegetatie di cultivate, toata
energia solara si de versa depinde de
orice ecosistem ca fertilitatea solului. In
re
doua funcţii esenţia cuprinde si solul, are
furnizor de elemen le: de depozitar si
de o parte, si de re te nutritive si apa, pe
ci
de reziduuri si deşe pient si transformator
având deci rolul de uri, pe de alta parte,
ecosistemului si de reglator al
purificator al med
înconjurător.
iului

24. Poluarea fonica de sunete fără un caracter
Zgomotul ester un complex
periodic cu insurgenţă dezagreabilă aleatoare, care
afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a
altor organisme din natură

25. Poluarea fonica
Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea
traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie
lentă sau agresivă. Expunerea excesivă la zgomot intens şi
pe perioade lungi de timp determină surditatea. Ea este
întâlnită mai ales la mincitorii din cazangerii care nu
poartă căşti fonice de protecţie.

26. Poluarea fonica
 Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei şi florei
regiunilor pe care le survolează, datorită undelor de şoc,
fenomenului de reflexie şi de difracţie produs de denivelările
terenului. Avioanele supersonice produc detunătura balistică
şi bangul sonic care loveşte solul cu un covor de zgomote
extrem de chinuitoare pentru populaţie. Efectele
suprapresiunii sonice sunt extrem de dăunătoare pentru clădiri
şi pentru persoanele din zona măturată de bang ce atinge
lărgimi de 80-100 km2. Manifestările fiziologice negative ale
organismului uman sunt cele menţionate anterior.

27. Poluarea fonica
Omul percepe sunete cu o intensitate între 0 si 120 db.
Urechea umană percepe în mod diferit frecvenţele din banda
audio. În general un sunet de 20 Hz se aude începând de la 70
dB, iar un sunet de 16 kHz se aude de la 13 dB. Urechea
percepe ambele valori cu aceeaşi intensitate şi ele sunt situate
pe curbele de percepţie a sunetului ce definesc liniile de egală
senzaţie. Sunetele jpase sunt percepute mai slab decât cele
înalte.
Vorbirea se realizează între limitele de 100 Hz şi 5 kHz.

28. Poluarea fonica
Astăzi se caută soluţii pentru a evita producerea şi
transmiterea zgomotelor. Maşinile sau motoarele ce vor fi
construite este de dorit să producă un zgomot minim.