53510163 caiet-aplicatii-analiza-economico-f

Coeficient aplicat : 12,35 % la coloana a II-a

Student: Buiuc Viorel
Anul III
Specializarea CIG – seria a II-a

Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel

CUPRINS

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ............................. 5

LUCRAREA APLICATIVĂ I ................................................ 11
Analiza activităţii de producţie şi comercializare .................. 11

LUCRAREA APLICATIVĂ II ............................................. 25
Analiza cheltuielilor întreprinderii ......................................... 25

LUCRAREA APLICATIVĂ III ............................................ 34
Analiza rentabilităţii ............................................................... 34

LUCRAREA APLICATIVĂ IV ............................................ 42
Analiza situaţiei financiar- patrimoniale
a întreprinderii ........................................................................ 42

LUCRAREA APLICATIVĂ V ............................................. 52
Analiza gestiunii resurselor umane ........................................ 52

ANEXE .................................................................................. 61
Anexa nr.1 - Bilanţ ................................................................. 63
Anexa nr.2 - Contul de profit si pierdere ............................... 68

BIBLIOGRAFIE ..................................................................... 73

2


Prezentarea generală a firmei

S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ
tinere din domeniul transportului comercial din oraşul Brăila. Ea
fost înfiinţată în anul 1994 având sediul în oraşul Brăila, str.
Torcători, nr. 2 B, judeţul Brăila şi este înmatriculată la Oficiul
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, cu numărul
de înregistrare J29/2014/03.06.1994, cod unic de înregistrare
1323409.
Societatea comercială Transcom este societate cu
răspundere limitată (S.R.L.), fiind condusă şi administrată de
către asociatul unic – D-l Mihai Ionescu – cu putere deplină
asupra întregii activităţi economice, respectiv asupra măsurilor de
ordin financiar, administrativ, resurse umane.
Investiţia iniţială pentru deschiderea afacerii a fost de
250000 lei noi (în anul 1994), atunci având ca obiect de activitate
doar transportul de mărfuri. Pe parcurs (1999-2007) aproximativ
întregul profit a fost reinvestit, iar în prezent investiţia se ridică la
3.200.000 lei.
Firma şi-a desfăşurat activitatea într-o locaţie închiriată
din Bulevardul Galaţi, nr. 62. Întrucât societatea a prosperat
continuu şi numărul angajaţilor a crescut, s-a constatat că este
necesar mai mult spaţiu pentru un climat organizaţional optim
unei activităţi eficiente. Aşadar s-a decis achiziţionarea unui
spaţiu şi construirea unei clădiri pe acest teren. În prezent S.C.
Transcom S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în Brăila într-un sediu
nou. În prezent firma are service propriu la parter, unde este şi o
sală de protocol, dar nu foarte mare.
Construcţia noului sediu a început la sfârşitul anului 2006
şi s-a propus ca termen de finalizare septembrie 2010. După
terminarea construcţiei se doreşte o capacitate de 20 încăperi,
incluzând mărirea parcului auto şi service-ului propriu. Toate
aceste elemente de imagine influenţează relevant şi imaginea
concurenţei cu privire la societatea Transcom.
Conştientizarea legăturilor dintre starea de ansamblu a
organizaţiei şi imaginea ei în mediul de afaceri a determinat
3


preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii
societăţii TRANSCOM. Astfel, conducerea firmei, împreună cu
departamentul de marketing şi publicitate, a formulat o strategie
de construire a unei imagini pozitive prin proiectarea
personalităţii, caracterului şi identităţii firmei în mentalitatea
individuală şi colectivă.
În prezent, S.C. Transcom este una din cele mai
cunoscute firme particulare de transport comercial şi se implică
cu succes în activitatea sindicală din acest domeniu.

Scopul şi obiectul de activitate
Datorită conjuncturii economico-sociale municipiul
Brăila s-a dezvoltat relativ repede după 1989, fiind un oraş
industrial, dar au avut loc şi aici disponibilizări de personal în
aproape toate întreprinderile din întreg judeţul Brăila. Pentru
trecerea la economia de piaţă este necesară rentabilitatea şi
calitatea, de aceea aceste întreprinderi (mai sus amintite) fiind
nerentabile, multe dintre ele au fost închise. Şi cum sistemul de
formare şi perfecţionare profesională a progresat foarte lent în
România, personalul disponibilizat nu a reuşit să se integreze într-
o altă ramură de activitate, alta decât cea industrială, respectiv
într-o altă meserie/profesie suficient de repede. Astfel, o parte din
forţa de muncă disponibilizată s-a gândit la o idee de afaceri
proprie care să-i aducă un profit mulţumitor, şi să-i asigure un
nivel de trai decent.
Treptat, au luat amploare şi firmele de transport
comercial în vederea transporturilor de cereale din Insula Mare a
Brăilei. Astfel, s-a încercat realizarea unei siguranţe a
transportului comercial dar şi profitabilitatea acestor societăţi,
întrucât forţa de muncă făcea parte din rândul celor
disponibilizaţi, care s-au axat în continuare pe această activitate.
La începutul anilor `90 existau opt societăţi comerciale de
transport mărfuri în oraşul Brăila, deci concurenţa şi-a făcut
prezenţa; dar multe dintre acestea nu şi-au dovedit eficienţa,
autoeliminându-se după piaţă. "TRANSCOM" a fost printre
primele firme înfiinţate în acest domeniu, activitatea acesteia
4


dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât
piaţa în acest domeniu nu a fost bine organizată din punct de
vedere al calităţii, eficienţei şi personalului competent. Pentru
această activitate societatea a început cu un număr de 3 camioane
(în prezent firma deţine un număr de 25 camioane) proprii,
creându-şi un service propriu încă de la începutul activităţii, un
departament de dispecerat, casierie şi departament financiar-
contabil, ulterior înfiinţându-se departamentele: Resurse Umane
şi cel de Marketing şi Publicitate.
Politica firmei conţine anumite obiective, principalul
obiectiv – cu privire la transportul de mărfuri – este de a deveni
leader de piaţă în acest domeniu prin obţinerea unui standard
superior de calitate în serviciile oferite clienţilor, dorinţa de a face
din orice client un bun partener şi, prin îmbunătăţirea permanentă
a parcului propriu de camioane, cel mai numeros în acest
moment, comparativ cu cele ale concurenţei.

SITUAŢIA ECONOMICĂ

Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM
S.R.L. se elaborează în conformitate cu prevederile legale aflate
în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de către Guvernul
României. Societatea îşi elaborează bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli, pe baza unor fundamentări tehnico-economice a
activităţii desfăşurate.
Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi
cheltuieli are un rol deosebit de important în activitatea
companiei. Acesta se concretizează în:
• determinarea optimă a nivelului veniturilor, al
cheltuielilor şi al rezultatelor;
• stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii
pentru finanţarea activităţii economice, pentru plata
salariilor etc.;
• asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea
corespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor, a
resurselor de care dispune societatea şi utilizarea lor

5


numai în funcţie de serviciile şi lucrările contractate,
pe întregul an şi pe perioade mai scurte (luni,
trimestru, semestru);
• în faza de elaborare, dar mai ales în fazele de
urmărire în execuţie, societatea asigură un echilibru
între fluxurile băneşti, între necesităţile de resurse şi
posibilitatea acoperirii lor;
• asigură previziunea relaţiilor cu banca, furnizorii şi
clienţii, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale şi protecţiei sociale;
• reflectă modul de formare, de administrare şi
utilizare a mijloacelor financiare necesare
funcţionării;
• furnizează informaţii necesare fundamentării
deciziilor privind gestiunea patrimoniului firmei.
În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de
venituri şi cheltuieli se urmăresc, în mod obligatoriu, respectarea
principiilor eficienţei maxime şi asigurarea echilibrului financiar.
Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se asigură elementele
necesare previzionării financiare – profit şi pierdere – pentru
activitatea de ansamblu a societăţii. Indicatorii cuprinşi în aceste
prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la
costurile aferente realizării acestor venituri şi la rezultatele
financiare obţinute.

Structura veniturilor
Veniturile societăţii comerciale TRANSCOM S.R.L.,
defalcate pe categorii de activităţi, au următoarele surse de
provenienţă:

- încasări provenite din activitatea de bază, şi
anume prestări servicii transport mărfuri
- venituri provenite din contracte de publicitate,
respectiv inscripţionarea camioanelor proprii (din
cadrul TRANSCOM) cu numele unor firme;

6


- venituri provenite din contracte de transport
comercial, respectiv contractele încheiate între
S.C. TRANSCOM S.R.L. şi diferite unităţi
economice ce doresc închirierea pe intervale
foarte scurte de timp (ore) unui anumit număr de
maşini pentru diverse ocazii speciale.

Structura cheltuielilor
La capitolul cheltuieli sunt cuprinse sumele necesare
pentru acoperirea nevoilor de materii prime şi materiale, de
energie, apă, combustibil, salarii, amortizări, operaţiuni de
gestiune de capital.

PIAŢA ŞI CONCURENŢA

Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un mod
de viaţă, fiind permanent in competiţie (atât cu firmele concurente
în domeniu, cât cu ea însăşi) pentru a “câştiga” consumatorul de
pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea. Mediul de afaceri este
unul flexibil şi înalt competitiv, la fel ca şi activitatea economică
în ansamblu, de aceea pentru a se menţine pe piaţă (si a deveni un
potenţial lider) trebuie să-şi cunoască foarte bine concurenţa.
Principalii concurenţi ai firmei sunt: S.C. Index S.R.L.,
S.C. Genen Galaxi S.R.L. şi S.C. Lodias S.R.L.;
Principali clienţi şi furnizori ai societăţii sunt:
• principalii clienţi: persoane fizice;
• principalii furnizori ai firmei sunt: S.C. Diesel
Impex S.R.L., S.C. Aliance Computers S.R.L.
Bucureşti, Hydra – reprezentanţa JVC Bucureşti,
Romchim Total 45 Bucureşti, S.C. Ars
Advertising S.A. (şi în calitate de colaborator),
S.C. Laet Exim S.R.L., S.C. Dacia – Grup
Renault Automobile Piteşti S.A.
Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţei este un
lucru foarte important pentru ca o firmă să se menţină pe piaţă,
dar mai ales în rândul firmelor de top. Societatea TRANSCOM a
7


studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a concurenţei,
materialele de promovare şi reclamă şi politica de management în
domeniul resurselor umane.
În opinia conducerii acestei societăţi (S.C. TRANSCOM
S.R.L.), managementul unei afaceri cere mai mult decât dorinţa
de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea
de a lua decizii importante cu privire la resursele umane şi la
capitalul financiar disponibil şi de a ieşi din situaţii de criză cu
succes. Planul managerial (financiar, de marketing, de resurse
umane) pune bazele succesului oricărei afaceri, constituindu-se
astfel input-ul activităţii manageriale.

8


LUCRAREA APLICATIVĂ I
ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE

Consideraţii teoretice
Activitatea de producţie şi comercializare, desfăşurată de o
unitate economică, utilizează un sistem de indicatori valorici
necesari în efectuarea analizei economico-financiare. Printre
aceştia, cei mai semnificativi sunt: cifra de afaceri, producţia
marfă fabricată, producţia exerciţiului, valoarea adăugată.

Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici
ca fiind situaţii normale sunt următoarele:
- ICA ≥ IQf
- IVA ≥ IQe
- IQf ≥ IQe
Raportul static dintre indicatorii valorici caracterizează evoluţia
elementelor ce-i diferenţiază. Acesta se determină pe baza
mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. Astfel:
CA
1. raportul dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată
Qf
exprimă modificarea intervenită în stocul de produse finite şi
alte venituri, exclusiv cele financiare şi extraordinare; situaţia
CA
se consideră favorabilă când ≥ 1.
Qf

9


2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea
Qf
producţiei exerciţiului caracterizează evoluţia
Qe
stocurilor şi a consumului intern. Situaţia se apreciază ca
Qf
favorabilă pentru ≥ 1.
Qe
3. raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului
VA
exprimă creşterea ponderii cheltuielilor privind
Qe
cumpărările sau achiziţionările. Situaţia se prezintă
VA
favorabilă când ≥ 1.
Qe
Raportul dinamic se realizează pe baza indicilor indicatorilor
valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o
anumită bază de comparaţie (de regulă perioada precedentă).
Principalele cazuri sunt:
Raportul dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele
I CA
producţiei fabricate ( ). Acesta reflectă relaţia
I Qf
dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei, iar situaţia
I CA
se consideră favorabilă când ≥ 1.
I Qf
Raportul dintre indicele producţiei fabricate şi
I Qf
indicele producţiei exerciţiului ( ) reflectă
I Qe
legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul
volumului total de activitate. Situaţia se consideră
I Qf
favorabilă când ≥ 1.
I Qe

10


Raportul dintre indicele valorii adăugate şi indicele
I VA
producţiei exerciţiului ( ) reflectă creşterea sau
I Qe
scăderea gradului de valorificare a consumurilor
provenite de la terţi. Situaţia se consideră favorabilă
I VA
când ≥ 1.
I Qe
Îndeplinirea programului de producţie are în vedere
următoarele modalităţi sau procedee:
1. indicii individuali de îndeplinire a programului;
2. coeficientul mediu de sortiment Ks ;
3. coeficientul de nomenclatură Kn ;
4. coeficientul mediu de structură Kst.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina prin
următoarele formule:

Ks =
∑q min • p0
∑q 0 • p0

Ks =
∑g ,
0 • iq
+
∑g ,,
0

100 2 100

Ks = 1 -
∑ (∆q • p )
∑q • p 0 0
Pentru a delimita aceste aspecte, analiza este completată cu
determinarea coeficientului de nomenclatură conform relaţiei:
n
Kn = 1 -
N
Caracterizarea intensităţii modificării structurii producţiei se
realizează pe baza coeficientului mediu de structură, determinat
prin relaţiile:
Kst =100- ∆g , unde: ∑
11


Qsp
Kst =
Qre
Studierea corelată a coeficienţilor de sortiment, de structură şi a
indicelui volumului producţiei poate duce la următoarele corelaţii
posibile:

a. Ks < 1, Kst< 1, Iq ≥ 100

b. Ks = 1, Kst< 1, Iq > 100

c. Ks = 1, Kst=1, Iq ≥ 100

d. Ks < 1, Kst= 1, Iq < 100
Pentru a caracteriza evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot
utiliza cu precădere următoarele procedee de analiză:
a. coeficientul de concentrare (Gini - Struck):

n∑ g i − 1
2

G= , unde n ≥ 2, G ∈ [0,1)
n −1
b. indicele Herfindhal (H) permite măsurarea gradului
de diversificare a activităţii pe diverse structuri utile
analizei şi deciziei:
H = ∑ gi
2

c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:
CAi
gi = • 100
CA
Analiza factorială a cifrei de afaceri are la bază următoarele
modele:
1. CA = ∑q • p

Qf CA
2. CA = N s • •
N Qf
12


Mf Mf ' Qf CA
3. CA = N s • • • •
N Mf Mf ' Qf

4.CA = T • CAh

CA
5. CA = Ae •
Ae
Ac Mf Mf CA
6. CA = Ae • • • •
Ae Ac Mf Mf
Valoarea adăugată se poate determina prin două metode:
1. metoda sintetică;
2. metoda de repartiţie(aditivă).
1. Metoda sintetică presupune determinarea valorii adăugate ca
diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare,
conform relaţiei:
VA = Qe - C
În cazul în care firma analizată desfăşoară şi activităţi de comerţ,
formula este următoarea:
VA = (Qe + M ) -C
2. Metoda aditivă are în vedere însumarea următoarelor
elemente:
salariile şi cheltuielile sociale;
impozitele şi taxele;
amortizările;
dobânzile;
dividendele;
rezultatul net al exerciţiului.
Dintre ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în
teoria şi practica economică sunt:
a) Rata variaţiei valorii adăugate care se calculează
conform formulei:

13


VA1 − VA0
Rv = • 100
VA0
b) Rata valorii adăugate care se calculează conform
formulei:
VA
RVA = • 100
CA
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate
analiza pe baza modelelor:
 M at 
a) VA = Qe1 −
  = Qe • va ;

 Qe 
Qe VA
b) VA = N s • • .
N s Qe

Scopul analizei
Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare are
drept scop de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu
realizările perioadelor precedente, gradul de realizare a acestora,
cauzele care pot determina anumite abateri, precum şi măsurile ce
se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile intervenite
într-un interval de timp determinat.

Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1. Pentru analiza principalilor indicatori valorici ai
producţiei si comercializării se au in vedere
corelaţiile fundamentale dintre aceştia.
2. Pentru analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
vor fi utilizate:
14


o modificări absolute, indici, ritmuri;
o ponderi;
o coeficientul Gini-Struck;
o coeficientul Herfindhal.

3. Analiza factorială a cifrei de afaceri va folosi
modelul de analiză indicat de coordonatorul de
seminar.
4. Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adăugate
se are in vedere dinamica elementelor care intra in
structura ei;
5. Analiza factorială a valorii adăugate se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.

Studiu de caz
Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 1 – mii lei
Nr. Indic. ANI Indici (%)
crt.
n-2 n-1 n 3/2 4/2 4/3
0 1 2 3 4 5 6 7

1 Ca 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35

2 Qf 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35

3 Qe 33183 31560 22770 95.11 68,62 72,15

4 VA 17442 18762 13553 107,57 77,70 72,24

Se cere:
a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe
baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor valorici
(tabelul 1);
b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici
(tabelele 2 şi 3).

15


Rezolvare:

CA = Qv + Vmf + Vsb
CA n-2 = 32976+ 0 + 0 = 32976
CA n-1 = 31325 + 0 + 0 = 31325
CA n = 22664 + 0 + 0 = 22664

Qf = Pf + Sv + Li + Clr

Qf n-2 = 32976
Qf n-1 = 31325
Qf n = 22664

Qe = Qv + Qs + Qi

Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 = 33183
Qe n-1 = 31325 + 0 + 235 = 31560
Qe n = 22664 + 0 + 106 = 22770

VA = Qe – Ci

Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, +
alte cheltuieli consumabile + alte cheltuieli externe +
cheltuieli privind prestatiile externe

Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 = 15741
Ci n-1 = 5033 + 294 + 792 + 6679 = 12798
Ci n = 3750 + 815 + 619 + 4033 = 9217

VA n-2 = 33183 – 15741 = 17442
VA n-1 = 31560 – 12798 = 18762
VA n = 22770 – 9217 = 13553

16


35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
n-2 n-1 n

CA Qe VA

Analizand datele de mai sus , observam o scadere a CA
egala cu scaderea preoductiei fabricate.
Anul „n” : Observam ca si CA si productia fabricata a scazut fata
de anul „n-2” cu 31,27% iar fata de anul „n-1” cu 27,65%.
Aceasta situatie nu este benefica pentru firma deaorece
inregistreaza o evolutie descendenta.
Productia fabricata a devansat in dinamica Qe (68,73>68,62 ;
72,35>72,15) ceea ce inseamna o crestere relativ mica a
serviciilor prestate referitoare la transport.
Se constata o diminuare a CA pe cei 3 ani datorita crizei
economice , generata de o criza acuta de lichiditati.
Se recomanda micsorarea salariilor, reducerea costurilor
cu transportul, atentia sporita asupra veniturilor si cheltuielilor.

17


Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:

Tabel nr. 2
Nr.crt. Specificaţie
n-2 n-1 n

1 CA 1 1 1
Qf
2 Qf 0,994 0,993 0,995
Qe
3 VA 0,526 0,594 0,595
Qe

CA
Raportul exprima modificarea survenita in activitatea de
Qf
prestari servicii si alte venituri exclusiv ale firmei si cele
extraordinare.
CA
Raportul avand valoarea 1 reprezinta o situatie favorabila.
Qf
Qf
Raportul in cazul de fata este nefavorabil avand valoarea
Qe
<1. ceea ce arata ca veniturile din activitatea de transport au fost
in scadere in cei 3 ani analizati.
VA
Raportul exprima ponderea cresterii cu achizitiile , care au
Qe
scazut de la 15741 la 9217 , raportul reprezentand o situatie
nefavorabila.

18


Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici
conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:
Tabel nr. 3
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1 100 94,99 68,73
CA
2 Qf 100 94,99 68,73
3 Qe 100 95.11 68,62
4 VA 100 107,57 77,70
5 I CA 1 1 1
I Qf
6 I Qf 1 0,999 1,002
I Qe
7 I VA 1 1,131 1,132
I Qe

Concluzii:

Din analiza tabelului nr.1 rezultă o scadere a cifrei de
afaceri din anul „n-2” în anul „n” de la 32976 mii lei la 22664 mii
lei adica cu 10312 mii lei.De asemenea, producţia de mărfuri a
scazut în anul „n” faţă de „n-2” cu 10312 mii lei. Se observă o
egalitate între cifra de afaceri şi producţia de mărfuri fabricate
ceea ce înseamnă că se va menţine proporţionalitatea între
dinamica stocurilor şi dinamica livrărilor.
Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată, ambele au
scazut din anul „n-2” în anul „n” cu 10413 mii lei productia
exercitiului şi respectiv valoarea adaugata cu 3889 mii lei.
În ceea ce priveşte analiza indicatorilor valorici pe baza
indicilor se observă că producţia exerciţiului a scazut primul an
apoi in “n” a inceput sa creasca producţia fabricată , deci au
crescut consumurile interne şi stocurile de producţie neterminată.
19


Iar apoi au inceput sa scada. De asemenea valoarea adăugată a
avut un ritm de creştere apoi de scadere in anul “n” faţă de
producţia exerciţiului probabil datorită unor consumuri de
materiale mai mari in anul n-1 si mai scazute in anul n.

Se recomandă:
- reducerea cheltuielilor pentru materialele consumabile.

20


Analiza cifrei de afaceri
Se consideră următoarele date conform tabelelor de la
fiecare subpunct din cerinţe:

Se cere:
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
consideraţie rata inflaţiei;
b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în
c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Informaţii suplimentare:
- 70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în
judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul
Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei de afaceri
este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în judeţul Brăila
şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-1, 55% din totalul
cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 35%
în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n;
- 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii
între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-2,
40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-1,
50% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
între 1 şi 5 ani şi 20% către clienţii noi în anul n;

21


Rezolvare
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
Tabel nr. 4 - mii lei
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1 CA 32976 31325 22664
2 Ritm de creştere - 94,99 68,73
cu baza fixă
3 Ritm de creştere - 94,99 72,35
cu baza în lanţ

Ritm de creştere cu bază fixă:
n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99
n = (264035 / 32976) * 100 = 68,3

Ritm de creştere cu baza în lanţ:
n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99
n = (22664 / 31325) * 100 = 72,35

Concluzii:
Analizand cifrele din tabel constatam ca valoarea CA a
scazut constant de la an la an plecand de la valoarea de 32976 in
anul „n-2” si ajungand la valoarea de 22664 mii lei in anul „n”.
Rata de scadere pe cei 3 ani a fost de 31,27 %. Scaderea cea mai
semnificativa a fost in anul „n” cand CA a scazut de la 31325 la
22664 mii lei, respectiv cu 26,26%.
Se impune analiza în detaliu a structurii cifrei de afaceri,
a pieţei de desfacere, a clienţilor, pentru a determina scăderile
cifrei de afaceri.

22


b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în

Tabel nr. 5
Nr. Indicatori Anul R(%)
crt. n-2 n-1 n
1 CA 32976 31325 22664 -
2 Creşterea anuală - -5,01 -27,65 -16,33
a CA (%)
3 Creşterea anuală 4,8 6 6
a preţurilor (%)
4 CA corectată 32976 29550 20168
5 Creşterea reală a - -10,39 -31,75 -21,07
CA

- 5,01 – 27,65
RCa%= = - 16,33
2

1 – 0,0501
n-1 = -1 * 100 = - 10,39
1+ 0,06

1 – 0.2765
n= - 1 * 100 = -31,75
1+ 0,06

CA corectată (n-1) = (100% - 10,39%) = 89,61 %
n-1 = 32976 * 89,61% = 29550
23


CA corectată (n) = (100% -31,75%) = 68,25 %
n = 29550*68,25% = 20168

- 10,39 -31,75
RCA% = =-21,07
2

Concluzii:

Din datele colectate din tabelul 5 observăm că rata
inflaţiei de 6% în anii „n-1” şi „n” a determinat o scădere
mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 10,39 % în anul „n-
1” faţă de 5,01 %. Aceeasi tendinta se resprecta si in anul
“n” respective o scădere mai mare a cifrei de faceri,
respectiv de 31,75 % în anul „n” faţă de 27,65 %.

c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
Den. CAn CAn CAn−1
n-2 n-1 n * 100 * 100 * 100
pieţe CAn −1 CAn−2 CAn −2
Galaţi 23083 18795 12465 66,32 54.00 81,42
Brăila 6595 3133 7933 253,21 120.29 47,51
Tulcea 3298 9397 2266 24,11 68,71 284,93
TOTAL 32976 31325 22664 72,35 68,73 94,99
CA

Anul „n-2” :
Galaţi: 70% * 32976 = 23083
Brăila: 20% * 32976= 6595
Tulcea: 10% * 32976 = 3298

24


Anul „n-1” :
Galaţi: 60% * 31325 = 18795
Brăila: 10% * 31325 = 3133
Tulcea: 30% * 31325 = 9397

Anul „n” :
Galaţi: 55% * 22664 = 12465
Brăila: 35% * 22664 = 7933
Tulcea: 10% * 22664 = 2266

ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE PIETE DE
DESFACERE

25000

20000

15000

10000

5000

0
n-2 n-1 n

GALATI BRAILA TULCEA

Singura piata care a castigat este piata din Braila aceasta
crescand din anul n-2 in anul n de la 6595 la 7933 mii lei. A
avut insa si un an mai slab si anume anul n-1 cand valoarea
CA a fost de 3133 mii lei.
Piata din Galati este in scadere constanta de la valoarea de
23083 din anul n-2 la valoarea de 12465 din anul n.

25


Concluzii:

Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în
parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte
pozitive precum şi continuarea promovarii a serviciilor pe
piaţa din cele trei orase.

d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
Ponderi
Anul
Clienţi
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Trad. 13190 12530 11332 40 40 50
1-5 9893 9397.5 6799 30 30 30
noi 9893 9397.5 4533 30 30 20
Total 32976 31325 22664 100 100 100

Anul „n-2” :
Trad: 40% * 32976 = 13190
1-5: 30% * 32976 = 9893
noi: 30% * 32976 = 9893

Anul „n-1” :
Trad: 40% * 31325 = 12530
1-5: 30% * 31325 = 9397,50
noi: 30% * 31325 = 9397,50

Anul „n” :
Trad: 50% * 22664 = 11332
1-5: 30% * 22664 = 6799
noi: 20% * 22664 = 4533

26


ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE CLIENTI
25000

20000

15000

10000

5000

0
n-2 n-1 n

GALATI BRAILA TULCEA
Se observa ca cea mai mare parte a CA se obtine din
prestarea de servicii catre clientii traditionali.
Se recomandă:
- menţinerea clienţilor tradiţionali prin facilităţi de plată.
- aplicarea de politici de atragere a clientilor noi

e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Tabel nr. 8- mii lei
Nr. Simbol n-2 n-1 n
crt. Indicatori
1 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33
2 Producţia marfă Qf 32976 31325 22664
fabricată
3 Cifra de afaceri CA 32976 31325 22664
4 Productivitatea muncii W 942,17 652,60 686,79
5 Grad de valorificare CA 1 1 1
Qf
6 Valoare medie a Mf 45318 54147 31425
activelor fixe
din care productive Mf’ 33989 41693 22940

27


7 Ponderea activelor fixe Mf ' 0,75 0,77 0,73
productive (%)
Mf
8 Gradul de înzestrare Mf 1294,80 1128,07 952,27
tehnică a muncii
Ns
9 Randamentul activelor Qf 0,97 0,75 0,99
fixe productive
Mf '
0 1
Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul
mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.

Mf Mf ' Qf CA
CA = N s • • • •
N Mf Mf ' Qf
Qf CA
CA = N s • •
N Qf

CA
W=
Ns
∆CA = CA1 – CA0 = 22664 – 31325 = - 8661 mii lei

1) Influenţa nr. Mediu de salariaţi:

Qf0 CA0 Qf0 CA0
∆CA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * =
Ns0 Qf0 Ns0 Qf0

Qf0 CA0 31325 31325
= (Ns1 – Ns0)* * = (33- 48) *
Ns0 Qf0 48 31325

∆CA(Ns) = -9789,06 mii lei

28


2) Influenţa productivităţii muncii:

Qf Qf1 CA0 Qf0 CA0
∆CA = Ns1 * - Ns1 * =
Ns Ns1 Qf0 Ns0 Qf0

Qf1 Qf0 CA0 22664 31325 31325
= Ns1 - = 33 -
Ns1 Ns0 Qf0 33 48 31325

Qf
∆CA = +1128,06 mii lei
Ns

a) Influenţa gradului de înzestrare tehnică:

Mf Mf1 Mf'0 Qf0 CA0
∆CA = Ns1 * * * * -
Ns Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf0
Mf'0 Qf0 CA0
- Ns1 * * * * =
Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0
= Ns1 - * * * =
Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

29


31425 54147 41693 31325 32976
= 33 - * * * =
33 48 54147 41693 32976

= 33*(-175,79) *0,77*0,75

Mf
∆CA = - 3355,8 mii lei
Ns

b) Influenţa ponderii mijloacelor fixe:

Mf’ Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0 CA0
∆CA = Ns1 * * - * *
Mf Ns1 Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0

= 33 * 952.27* (0,73 – 0,77) * 0,75*1

Mf'
∆CA = - 944,42 mii lei
Mf

c) Influenţa randamentului mijloacelor fixe:

Qf' Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 CA0
∆CA = Ns1* * * -- *
Mf' Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0

30


=33*952,27*0,73*(0,99 – 0,75) * 1

Qf'
∆CA = + 5505,64 mii lei
Mf'

Verificare:

Qf Mf Mf' Qf'
∆CA = ∆CA + ∆CA + ∆CA
Ns Ns Mf Mf'

+1128,06 = - 3355,8 - 944,42 + 5428,28

3) Influenţa gradului de valorificare a mijloacelor fixe:

CA Qf1 CA1 Qf1 CA0
∆CA = Ns1 * - Ns1 * =
Qf Ns1 Qf1 Ns1 Qf0

Qf1 CA1 CA0
= Ns1* - = 33 *686,79 * 0 = 0
Ns1 Qf1 Qf0

31


Verificare:

Qf CA
∆CA = ∆CA(Ns) + ∆CA + ∆CA
Ns Qf

-8661 = -9789,06 + 1128,06

Concluzii:
Din analiza factoriala a CA constatam ca o influenta
negativa a avut-o scaderea numarului mediu de salariati si a
ponderii mijloacelor fixe productive.
O influenta pozitiva a avut-o productivitatea muncii
si randamentul activelor fixe productive. In concluzie firma
nu dispune in perioada aceasta de mijloace fixe in stare buna
de functionare pentru a acoperi comenzile (are mijloace fixe
in reparatie). De aceea a scazut si numarul de salariati, iar
cei ramasi si mijloacele fixe existente au fost exploatate la
maxim.

Se recomandă:
- evaluarea potenţialului tehnic al firmei şi
adaptarea la ofertele în funcţie de posibilităţi.
- Renuntarea la piata din Tulcea, fiind generatoare
de cheltuieli mari si concentrarea pe piata din
Galati si Braila.

32


ANALIZA VALORII ADĂUGATE
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Anul Structura VA ∆ %

n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Chelt. cu
1 8064 6889 5255 46,23 36,72 38,77 - 2809 65,17
salariile
Taxe şi imp.
2 2486 2073 1886 14,25 11,05 13,92 - 600 75,86
af. salariilor
Total chelt.
3 10550 8962 7141 60,48 47,76 52,68 - 3409 67,69
pers.
4 Amortizarea 6763 4715 4872 38,77 25,13 35,95 - 1891 72,04
Alte chelt.
5 de natura 54 26 141 0,30 0,13 1,04 + 87 261,11
VA
Rezultatul
6 75 5059 1399 0,43 26,96 10,32 +1324 1865,33
exploatării
7 VA 17442 18762 13553 100 100 100 - 3889 77,70
8 Qe 33183 31560 22770 190,25 168,21 168,01 - 10413 68,62

Structura VA:

Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100
n – 2: Chel. cu salariile = (8064/17442)*100 = 46,23
n – 1:Chelt. cu salariile = (6889/18762)*100 = 36,72
n : Chelt. cu salariile = (5255/13553)*100 = 38,77

Taxe si imp af sal = (taxe si impo af sal / VA) * 100

n – 2 : Taxe si imp af sal = (2486/17442) *100 = 14,25
n – 1 : Taxe si imp af sal = (2073/18762)*100 = 11,05
n : Taxe si imp af sal = (1886/13553)*100 = 13,92
33


Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100

n – 2 : Amortizarea = (6763/17442)*100 = 38,77
n – 1 : Amortizarea = (4715/18762)*100 = 25,13
n : Amortizarea = (4872/13553)*100 = 35,95

Qe = (Qe / VA) *100

n – 2 : Qe = (33183/17442)*100 = 190,25
n – 1 : Qe = (31560/18762)*100 = 168,21
n : Qe = (22770/13553)*100 = 168,01

Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100

n – 2 : Rez. Expl = (75/17442)*100 = 0,43
n – 1 : Rez. Expl = (5059/18762)*100 = 26,96
n : Rez. Expl = (1399/13553)*100 = 10,32

Alte chelt. = VA – Total chelt. – Amortizare – Rez. Expl

n – 2 : Alte chelt. = 17442 – 10550 – 6763 - 75 = 54
n –1 :Alte chelt. = 18762- 8962 – 4715 – 5059 = 26
n : Alte chelt. = 13553 – 7141 – 4872 – 1399 = 141

Variaţia modificării ∆:
- se iau 2 ani reprezentativi: „n-2” şi „n”

1) ∆ (n-2) 8064 ∆ (n) 5255 cu - 2809 n – (n-1)

% = (5255 / 8064) * 100 = 65,17 (n / n-1) * 100

34


Nr.
Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
Valoarea prod.
1 Qe 33183 31560 22770
exerciţiului
Chelt. cu
2 Mat 6529 5327 4565
materialele
Nr. mediu de
3 Ns 35 48 33
salariaţi
Fond total de
4 T 95200 120560 80760
timp de muncă
Nr. mediu
5 t 2720 2512 2447
ore/salariat
Productivitate
6 Wh 0,35 0,26 0,28
medie orară
Valoarea medie
adăugată la 1 leu
7 va 0,53 0,59 0,60
producţie pe
produs
Valoarea
8 VA 17442 18762 13553
adăugată
Se cere:
a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei
ani (tabelul 9);
b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere factorial
(tabelul 10);
c) Concluzii şi propuneri.

Qe T VA
W h = --------; t = ---------; va = ---------
T Ns Qe

35


Analiza factorială:
Qe VA
VA = Ns* *
Ns Qe

∆VA = VA1 – VA0 = 13553 – 17442 = -3889 mii lei

1) Influenţa numărului mediu de salariaţi:

Qe0 VA0 Qe0 VA0
∆VA(Ns) = Ns1 * * -Ns0 * * =
Ns0 Qe0 Ns0 Qe0

Qe0 VA0
= (Ns1- Ns0) * *
Ns0 Qe0

= (33-35)*948,09*0,53 = -1004,88 mii lei

2) Influenţa productivităţii muncii asupra numărului de
salariaţi:

Qe Qe1 Qe0 VA0
∆VA = Ns1* - *
Ns Ns1 Ns0 Qe0

= 33* (690-948,09)*0,53 = -4513,99 mii lei

36


3) Influenţa ponderii consumului intern în producţia
exerciţiului:

VA Qe1 VA1 VA0
∆VA = Ns1* * -
Qe Ns1 Qe1 Qe0

= 33* 690 * (0,6 – 0,53) = + 1593,90 mii lei

37


LUCRAREA APLICATIVĂ II
ANALIZA CHELTUIELILOR
ÎNTREPRINDERII
Problemele de bază ale analizei cheltuielilor sunt:
- analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale;
- analiza cheltuielilor de exploatare;
- analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri;
- analiza diagnostic a cheltuielilor fixe;
- analiza diagnostic a cheltuielilor variabile;
- analiza cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli.

Indicatorul care se utilizează pentru analiza cheltuielilor la
1000 lei venituri este „rata de eficienţă a cheltuielilor totale”
acesta calculându-se astfel:

C=
∑ Ch i
x 1000 =
∑g • ci
i

∑V i 100
Pentru dimensionarea şi urmărirea evoluţiei cheltuielilor de
exploatare se foloseşte indicatorul „cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare”, care se calculează conform
următoarelor formule:

a) R ce = ∑ Ch expl i
• 1000
∑V expl i

b) R ce =
∑g • ri1000
i

100

38


Utilizarea modelelor de mai sus permite atât analiza în dinamică
precum şi din punct de vedere structural a acestora.
Indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” reprezintă
componenta principală a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare şi se determină conform modelelor:

a) Ch* =
∑q •c i i
• 1000 sau b) Ch*
∑q • p i i

=
∑g • ci
i
1000

100
Analiza cheltuielilor fixe nu este un scop în sine, ci vizează
creşterea eficienţei acestora. Problemele principale ale
analizei cheltuielilor fixe sunt următoarele:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe;
b. analiza factorială a cheltuielilor fixe;
Cerinţele de bază pentru ca cheltuielile fixe să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICF respectiv ICA > ICF’
Analiza factorială a cheltuielilor fixe se face utilizând
următoarele modele:
F F
a) Cf = • 1000 sau b) Cf = • 1000
CA Vexp l

Analiza cheltuielilor variabile presupune abordarea
următoarelor aspecte, acestea fiind considerate cele mai
importante:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor
variabile;
b. analiza factorială a cheltuielilor variabile.
Cerinţele de bază pentru ca aceste cheltuieli să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICV respectiv ICA > ICV’
Analiza factorială a cheltuielilor variabile are ca obiect
următoarele:
a) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din
exploatare;

39


b) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA;
c) suma absolută a cheltuielilor variabile aferente
producţiei.
Modelele care se utilizează sunt următoarele:

a) Cve1000 =
C ve
• 1000
∑g i • cvi
Vexpl 100

b) Cv1000 =
Cv
• 1000 =
∑ q • cv • 1000
CA ∑q • p
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul
indicatorului sintetic „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră
de afaceri” sau „cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri
din exploatare”. Modelele de analiză sunt următoarele:

Cm1000 = ∑ q • cm • 1000
∑q • p
=∑
q • cm
Cm1000 • 1000
Vexpl
Indicatorii pe baza cărora se realizează analiza economico-
financiară a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe sunt
următorii:
1) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din
exploatare:
A Vma • c
Ca1000 = • 1000 = • 1000
Vexpl. T • wh
2) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri:
A Vma • c
Ca 1000 = • 1000 = • 1000
CA ∑ q•p
Analiza cheltuielilor cu salariile presupune analiza dinamicii,
structurii şi a tendinţelor acestora.

40


Problemele cele mai semnificative abordate în analiza
cheltuielilor salariale sunt:
- caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor fondului
de salarii;
- analiza factorială a cheltuielilor cu salariile;
- analiza corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi a
productivităţii muncii.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate face pe
baza următorilor indicatori:
a) cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din
exploatare;
b) cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată;
d) suma absolută a cheltuielilor cu salariile.
Modelele de analiză factorială sunt următoarele:

a) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri
din exploatare:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000
= • 1000 =  •  • 1000
Vexpl V 
 expl Ns 
b) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = • 1000 = 
 CA • Ns  • 1000

CA  
c) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare
adăugată:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = • 1000 = 
 VA • Ns  • 1000

VA  
d) pentru suma absolută a cheltuielilor cu salariile:
T Cs
Cs 1000 = Ns • •
Ns T

41


Teoria şi practica economică recomandă pentru caracterizarea
situaţiei corelaţiei dintre dinamica productivităţii şi a
salariului mediu, coeficientul corelaţiei (Kr), exprimat prin
relaţiile:
Is − 100
Kr = sau
Iw − 100
Is
Kr =
Iw
Corelaţia este respectată dacă Kr < 1.
Eficienţa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza
următoarelor modele:
Sd
a) Cd 1000 =
• 1000 ;
CA
 Cr Sd 
b) Cd1000 =  •  • 1000 ;
 CA Cr 
 AC Cr Sd 
c) Cd1000 = 
 CA • AC • Cr  • 1000 .

 
Condiţia de bază a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri este ca indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile să
fie inferior indicelui cifrei de afaceri (Isd < ICA).

Scopul analizei
Analiza cheltuielilor constituie un instrument important în
panoplia tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a performanţelor
întreprinderii. Investigarea lor sistematică permite înţelegerea
mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii în funcţie de
volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii de consumuri.

- prezentarea generală a firmei analizate;
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
aplicaţiei.

42


1. Pentru calculul indicatorilor privind cheltuielile la
1000 lei venituri se vor utiliza datele sintetizate in
tabelul nr. 11, metoda de lucru fiind ponderea
elementelor in structura cheltuielilor totale.
2. Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.
Studiu de caz
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Nr.
Specificaţie n-2 n-1 n
Crt.
Cheltuieli de
1 34336 26950 21689
exploatare
2 Cheltuieli financiare 5223 370 282
3 Cheltuieli 0 0 0
extraordinare
4 TOTAL
39559 27320 21971
CHELTUIELI
5 Venituri din exploatare 34411 32009 23088
6 Venituri financiare 5492 859 360
7 Venituri extraordinare 0 0 0
8 TOTAL VENITURI 39903 32868 23448
9 Chelt. la 1000 lei
venituri
10 a).ch. de exploatare 997,8 841,9 939,4
11 b).ch. financiare 951 430,7 783,3
12 c).ch. extraordinare 0 0 0
13 TOTAL 991,4 831,2 937

43


Se cere:
a) Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei venituri pe total şi pe
tipuri de venituri şi cheltuieli şi să se interpreteze evoluţia lor;
b) Să se analizeze modificarea ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor prin prisma factorilor care o influenţează pentru una
din perioadele: (n-1,n), (n-2,n-1) sau (n-2, n).

Chelt. la 1000 lei venituri = Chelt(pe fiecare tip) * 1000
Venit(pe fiecare tip)

40000

35000

30000
CHELTUIELI
25000

20000

15000

10000

5000

0
n-2 n-1 n

VENITURI

Chn 21971
I ch = * 100 = * 100 = 80,42%
Chn −1 27320
V 23448
I v = n * 100 = * 100 = 71,34%
Vn −1 32868
Ich > Iv
Indicele de crestere al cheltuielilor este mai mare decat cel
al veniturilor, firma analizata inregistrand o scadere a
profitului de la an al an.

44


Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Nr.crt. Simbol n-2 n-1 n
INDICATORI
1 Cifra de afaceri
∑q• p 32976 31325 22664
2 Cheltuieli
aferente cifrei de
∑q •c 28030 26626 19264

afaceri
3 Cifra de afaceri
recalculată ∑q • p 1 0
X 41220 39156

4 Cheltuieli
aferente
∑q • c 1 0
X 33636 31951

recalculate
5 Cheltuieli la 850,01 849,99 849,98
1.000 lei CA

Date suplimentare:
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă 85%
din cheltuielile totale;
- cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare
decât cea din anul anterior;
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate sunt
cu 20% mai mari decât cele din anul anterior;

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial
cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.

Cheltuielile aferente CA: CA * 85%

n – 2: 32976 * 85% = 28030
n – 1 : 31325 * 85% = 26626
n : 22664 * 85% = 19264

45


CA recalculată: CA * 25% + CA

32976 *25% + 32976 = 41220
31325 * 25% +31325 = 39156

Chelt af recalculate: CA recalculată * 20% + Ca recalculată

28030 *20% + 28030 = 33636
26626 *20% + 26626 = 31951

Cheltuieli la 1000 lei CA: (Chelt af CA / CA) *1000

n – 2 :(28030 / 32976) *1000 = 850.01
n – 1 :(26626/31325) * 1000 = 849,99
n : (19264/22664) * 1000 = 849,98

Σq*c
CI * 1000
Σq*p

∆C = C1 – C0 = 849,98 – 850,01 = - 0,03 mii lei
Cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 0.03 mii lei
Factorii care influenteaza sunt:
- cantitatea de produse vandute (q)
- costul mediu unitar (p)
- pretul mediu de vanzare (c)

Σq1*c0 Σq0*c0
∆C (q) = - * 1000 =
Σq1*p0 Σq0*p0

46


31951 28030
= - * 1000
39156 32976

= (0,82 – 0.85)*1000 =-30 mii lei
Se observa ca in acest caz cheltuielile la 1000 lei CA au
scazut cu 30 mii lei datorita influentei cantitatii de produse
vanduta.

Σq1*c0 Σq1*c0
∆C (p) = - * 1000 =
Σq1*p1 Σq1*p0

31951 31951
= - * 1000
22664 39156

= (1,41 – 0.82)*1000 = + 590 mii lei
Pretul mediu de vanzare determina o crestere a cheltuielilor
la 1000 lei CA cu 590 mii lei.

Σq1*c1 Σq1*c0
∆C (c) = - * 1000 =
Σq1*p1 Σq1*p1

19264 31951
= - * 1000
22664 22664

= (0,85 – 1,41)*1000 = - 560 mii lei

47


Se observa ca printr-o eficientizare a costului mediu unitar
s-a reusit scaderea la 1000 lei CA cu 560 mii lei.
Concluzii:
Se impune analiza calitatii serviciilor si a gradului de
satisfactie al clientilor pentru a determina impactul asupra
acestora

Analiza cheltuielilor salariale
Se cunosc următoarele date:
Nr Anul Indici de creştere (%)
.
crt Indic. Simb. n-2 n-1 n 5/4 4/3 5/3
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Venituri
1 Vexpl. 34411 32009 23088 72,13 93,02 67,09
din expl
2 Cifra de af. CA 32976 31325 22664 72,35 94,99 68,73
Valoarea
3 VA 17442 18762 13553 72,24 107,57 77,70
adăugată
Cheltuieli
4 Cs 8064 6889 5255 76,28 85,43 65,17
cu salariile
Nr mediu
5 de salariaţi Ns 35 48 33 68,75 137,14 94,28
(pers.)
Timp total
6 de muncă T 95200 120560 80760 66,99 126,64 84,83
(ore)
Chel. cu
7 salariile la
1000 lei
a) venituri
234,34 215,22 227,61 105,76 91,84 97,13
din expl
b) cifra de
244,54 219,92 231,87 105,43 89,93 94,82
afaceri
c) valoare
462,33 367,18 387,74 105,60 79,42 83,87
adăugată

48


Se cere să se analizeze:
1. corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu
salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare şi
valorii adăugate;
2. din punct de vedere factorial suma absolută a cheltuielilor
cu salariile;
3. din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile la
1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau
valoare adăugată.
Concluzii şi propuneri finale.

1. Corelaţiile dintre indicii de creştere a cheltuielilor cu
salariile (Cs), cifrei de afaceri (CA), veniturilor din
exploatare (Vexpl), şi valorii adăugate (VA).

Vexpl şi VA
Ne raportăm la anul „n” şi anul „n-2”
IVexpl > ICS → IVexpl > ICS (67,09 > 65,17)
ICA > ICS → ICA > ICS (68,73 > 65,17)
IVA > ICS → IVA > ICS (77,70 > 65,17)

Din relaţiile de mai sus rezultă o situaţie favorabilă deoarece
cei 3 indici (IVexpl, ICA, IVA)au fost mai mari decât Ics.

2. Analiza din punct de vedere factorial a sumei absolute a
cheltuielilor cu salariile:

T Cs
Cs = Ns *
Ns T

∆Cs = Cs1 – Cs0 = 5255 – 8064 = - 2809 mii lei

49


a) Influenţa numărului mediu de salariaţi:

T0 Cs0
∆Cs(Ns) = (Ns1 – Ns0)* *
Ns0 T0

95200 8064
∆Cs(Ns) = (33 - 35) * *
35 95200

∆Cs(Ns) = - 435,20 mii lei

b) Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de
un salariat într-un an:

T T1 T0 Cs0
∆Cs = Ns1 - *
Ns Ns1 Ns0 T0

T 80760 95200 8064
∆Cs = 33* - *
Ns 33 35 95200

T
∆Cs = - 720 mii lei
Ns

50


c) Influenţa modificării salariului mediu orar:

Cs T1 Cs1 Cs0
∆Cs = Ns1 -
T Ns1 T1 T0

Cs 80760 5255 8064
∆Cs = 33 -
T 33 80760 95200

Cs
∆Cs = 33* 2447,27 * (0,065- 0,085)
T

= -1615,20 mii lei

3. Din punct de vedere factorial Cheltuielilor cu salariile la
1000 lei a Veniturilor din exploatare, Cifrei de afaceri si
valorii adăugate:

a)Cs la 1000 lei Vexpl.:

Cs
* 1000
Vexpl
Cs Ns Cs
Cs¹ººº = * 1000 = * * 1000
Vexpl Vexpl Ns

∆Cs = Cs1 - Cs0 = 227,61 – 234,34 = - 6,73 mii lei

51


a') Influenţa venitului mediu din exploatare pe salariaţi:

Ns Ns1 Ns0 Cs0
∆Cs = - * *1000
Vexpl Vexpl1 Vexpl0 Ns0

Ns 33 35 8064
∆Cs = - * *1000
Vexpl 23088 34411 35

Ns
∆Cs = [(0,0014 – 0,0010)*230,4]*1000
Vexpl

= + 92,16 mii lei

b') Influenţa cheltuielilor medii cu salariile pe salariaţi:

Cs Ns1 Cs1 Cs0
∆Cs = - *1000
Ns Vexpl1 Ns1 Ns0

Cs 33 5255 8064
∆Cs = - *1000
Ns 23088 33 35

Cs
∆Cs = [0.0014*(159,24-230,40)]*1000
Ns

52


= - 99,62 mii lei.

Concluzii:
Se propune o analiză atentă a pieţii de desfacere, a
clienţilor, a calităţii, a serviciilor prestate.

53


LUCRAREA APLICATIVĂ III
ANALIZA RENTABILITĂŢII

Problemele de bază ale analizei rentabilităţii sunt:
Analiza structurală a rezultatului exerciţiului;
Analiza tabloului soldurilor intermediare de
gestiune;
Analiza factorială a rezultatului exploatării;
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de
afaceri;
Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor;
Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic.

Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă astfel:
Tabel nr. 14
VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2
Vânzări de mărfuri Costul de cumpărarea
mărfurilor vândute MARJA COMERCIALĂ
(MC)
Producţia vândută
+Producţia imobilizată
+Producţia stocată PRODUCŢIA
EXERCIŢIULUI (Pex)
TOTAL

Producţia exerciţiului Consumuri provenind de
+Marja comercială la terţi VALOAREA
ADĂUGATĂ (VA)
TOTAL
Valoarea adăugată Impozite, taxe,
+Subvenţii vărsăminte EXCEDENTUL BRUT
+Cheltuieli cu personalul AL EXPLOATĂRII
TOTAL (EBE)
TOTAL

54


VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2
EBE Amortizări şi
+Venituri din provizioane aferente
provizioane aferente exploatării
exploatării +Alte cheltuieli aferente REZULTATUL
+Alte venituri din exploatării EXPLOATĂRII (Rexpl.)
exploatare

TOTAL TOTAL
Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare
+Venituri financiare REZULTATUL
CURENT (RC)
TOTAL
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL
EXTRAORDINAR (Rextr.)
Rezultatul curent Participarea salariaţilor
+Rezultatul la rezultat+Impozit pe
extraordinar profit REZULTATUL
EXERCIŢIULUI (RE)
TOTAL TOTAL

Analiza factorială a rezultatului se poate realiza cu ajutorul unuia
din următoarele modele:
n n
1. R exp l. = ∑q
i =1
i • p i − ∑ q i •c i
i =1
−−−
 ChE 
2. R expl. = VE1 −  = VE • pre
 VE 

Mf Q V P
3. Rexpl. = N s • • • •
N Mf Q V

Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri
se recomandă a se utiliza următoarele modele factoriale:
a. Pr = qi • pi − qi • c i ; ∑ ∑

55


 ∑ qi • c i  −−
b. Pr = ∑ qi • pi 1 −  = CA • pr
 ∑q • p 
 i i 

Mf CA Pr
c. Pr = T • • • .
T Mf CA
În elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit
efectuarea de comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite
norme sau standarde elaborate şi acceptate de organisme de
specialitate.
Ratele de rentabilitate ce le mai des utilizate sunt:
a) Rata rentabilităţii economice a activului;
b) Rata rentabilităţii financiare;
c) Rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor);
d) Rata rentabilităţii comerciale.

Rata rentabilităţii economice se poate calcula cu ajutorul
următoarelor formule:
EBE
a) Re = • 100
At
R exp l
b) Re = • 100
A exp l
R exp l
c) Re = • 100
At
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului
se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:
Vt P
a. Re =
• • 100
At Vt
CA R exp l
b. Re = • • 100
At CA

56


P
c. Re = Vt
1 1
+
Vt Vt
Ai Ac
Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii
evidenţiază, în mărime relativă, corelaţia dintre capitalul propriu
şi profitul net şi se determină conform relaţiei:
Pn
Rf = • 100
Kp
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii se poate realiza utilizând unul din următoarele modele:
Vt At Pn
a. Rf = • • • 100 ;
At Kp Vt
Vt Pb Pn
b. Rf = • • • 100 .
Kp Vt Pb
Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent se
calculează conform formulei:
Pb
Rf = • 100
Kpr
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalului
permanent se poate realiza cu ajutorul următorului model:
CA Pb
Rfp = • • 100
Kpr CA
Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rentabilitatea
costurilor se calculează conform formulelor:

Rrc =
Pr
= ∑ q • p − ∑ q •c
i i i i
• 100
∑ qi • ci ∑q • c i i

sau
57


R expl
Rrc = • 100
ChE
Rata rentabilităţii comerciale se determină prin raportarea
efectului activităţii firmei (EBE, Rexpl., RE) la cifra de afaceri
totală, astfel:
EBE
Rc = • 100 sau
CA
Rexpl
Rc = • 100 sau
CA
RE
Rc = • 100
CA
Punctul critic reprezintă acel prag al rentabilităţii în care
veniturile sunt egale cu cheltuielile.
La nivelul produsului, pragul rentabilităţii se stabileşte cu
ajutorul următoarei relaţii:
cf
K=
p − cv
La nivelul cifrei de afaceri totale pragul rentabilităţii se
stabileşte astfel:
Cf
K= sau
(1 − cv) • Q max
Cf
CA ' = .
1 − cv

Scopul analizei
Analiza rentabilităţii reprezintă una dintre formele cele
mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi
economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor
mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate
stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
58


- prezentarea generala a firmei analizate;
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
aplicaţiei.

1. Pentru analiza dinamicii şi structurii rezultatelor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studiu de caz
Se cunosc următoarele date:
Nr.
Indicatori n-2 n-1 n
crt.
1. venituri totale, din care: 39903 32868 23448
1.1. - venituri din exploatare 34411 32009 23088
1.2. - venituri financiare 5492 859 360
1.3. - venituri extraordinare 0 0 0
2 Chelt.totale, din care: 39559 27320 21971
2.1. - cheltuieli de exploatare 34336 26950 21689
2.2. - cheltuieli financiare 5223 370 282
2.3 - cheltuieli extraordinare 0 0 0
3 Rezultatul exploatării 75 5059 1399
4 Rezultatul financiar 269 489 78
5 Rezultatul extraordinar 0 0 0
6 Rezultatul exerciţiului 344 5548 1477

59

53510163 caiet-aplicatii-analiza-economico-f

53510163 caiet-aplicatii-analiza-economico-f

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mais procurados (20)

Semelhante a 53510163 caiet-aplicatii-analiza-economico-f

Semelhante a 53510163 caiet-aplicatii-analiza-economico-f (20)

53510163 caiet-aplicatii-analiza-economico-f